NUMERALUL

Numeralul cardinal din limba daneză se bazează pe sistemul multiplu de

20 (vigesimal) – tyve (douăzeci) fiind baza sistemului numeric.
Tres (forma scurtă pentru tresindstyve) înseamnă 3 × 20, adică 60; firs (forma scurtă
pentru firsindstyve) este 4 × 20, adică 80. Halvtreds, adică (2 ½) × 20, adică 50.
Astfel avem:
0 – nul
1 – en, et
2 – to
3 – tre
4 – fire
5 – fem
6 – seks
7 – syv
8 – otte
9 – ni
10 – ti
11 – elleve
12 – tolv
13 – tretten
14 – fjorten
15 – femten
16 – seksten
17 – sytten
18 – atten
19 – nitten
20 – tyve
21 – enogtyve
22 – toogtyve
23 – treogtyve
24 – fireogtyve
25 – femogtyve
26 – seksogtyve
27 – syvogtyve
28 – otteogtyve
29 – niogtyve
30 – tredive
În continuare se va scrie cifra unităţilor, og (şi), cifra zecilor.40 – fyrre:
50 – halvtreds
60 – tres
70 – halvfjerds
80 – firs
90 – halvfems
100 – hundrede
200 – to hundrede
1000 – tusind
2000 – to tusind
10000 – ti tusind
1000000 – en million
Exemple:
34 = fireogtredive
78 = otteoghalvfjerds
165 = hundrede og femogtres
854 = otte hundrede og fireoghalvtreds
6581 = seks tusind femhundrede enogfirs
Numeralul ordinal
Numeralele ordinale se alcătuie astfel. Primele 13 numerale au formă proprie:
den første = primul (prima)
den anden = al doilea (a doua)
den tredie = al treilea (a treia)
den fjerde = al patrulea (a patra)
den femte = al cincilea (a cincea)
den sjette = al şaselea (a şasea)
den syvende = al şaptelea (a şaptea)
den ottende = al optulea (a opta)
den niende = al nouălea (a noua)
den tiende = al zecelea (a zecea)
den elvte = al unsprezecelea (a unsprezecea)
den tolvte = al doisprezecelea (a douăsprezecea)
den trettende = al treisprezecelea (a treisprezecea)
Mai departe se va adăuga terminaţia –ende la numeralul cardinal (vezi la începutul
articolului), cu excepţia tredive = 30; den tredivte = al treizecilea, a treizecea.
Exemplu:
den niogtyvende = al 29-lea, a 29-a.

GENUL SUBSTANTIVULUI

Substantivul danez are 2 genuri: genul comun (rezultat din contopirea genului
masculin cu cel feminin din daneza veche) şi genul neutru. În substantivele compuse
genul este totdeauna cel al ultimului substantiv.

ARTICOLUL

Articolul este de 2 feluri: hotărât şi nehotărât.

Pentru genul comun articolul nehotărât este en, de exemplu

en dreng = un băiat,
en pige = o fată,
en by = un oraş,
iar pentru genul neutru articolul nehotărât este et, de exemplu
et hus = o casă.

Articolul hotărât este enclitic (se adaugă la sfârşitul substantivului) ca şi în limba

română şi este identic cu cel nehotărât.
Astfel vom avea la genul comun drengen = băiatul, byen = oraşul, iar la genul
neutru huset = casa. Pentru substantivele terminate în -e, articolul hotărât devine -n la
genul comun (pigen = fata), respectiv -t la cel neutru (æblet = mărul).

Exemple:
Genul comun (en) – Fælleskøn
en skole = o şcoală; skolen = şcoala
en gade = o stradă; gaden = strada
en by = un oraş; byen = oraşul
en bog = o carte; bogen = cartea
en dag = o zi; dagen = ziua
en måned = o lună; måneden = luna
en lærer = un profesor; læreren = profesorul
en ø = o insulă; øen = insula
en gang = un coridor; gangen = coridorul
en kantine = o cantină; kantinen = cantina

Genul neutru (et) – Intetkøn

et navn = un nume; navnet = numele
et hsu = o casă; huset = casa
et bord = o masă; bordet = masa
et brød = o pâine; brødet = pâinea
et bibliotek = o bibliotecă; biblioteket = biblioteca
et vej = un drum; vejet = drumul
et spørgsmål = o întrebare; spørgsmålet = întrebarea
et barn = un copil; barnet = copilul
et apotek = o farmacie; apoteket = farmacia
et tæppe = un covor; tæppet = covorul

Pluralul substantivelor (Flertal)

Majoritatea substantivelor pot fi împărţite în 3 grupe, după modul în care formează
pluralul.
1) Plural prin adăugarea terminaţiei -e (Flertal i -e)
Substantivele din această grupă formează pluralul prin adăugarea terminaţiei -e la forma
de singular.
Exemple:
dag = zi – dage = zile
land = ţară – lande = ţări
hus = casă – huse = case
bord = masă – borde = mese
dreng = băiat – drenge = băieţi
stol = scaun – stole = scaune
La unele substantive, pe lângă primirea terminaţiei -er, are loc şi modificarea unei vocale
(broder = frate; brødre = fraţi; fader = tată; fædre= taţi; moder = mamă; mædre =
mame).
2) Plural prin adăugarea terminaţiei -er (Flertal i -er)
Substantivele acestei grupe primesc la plural terminaţia -er.
Exemple:
by = oraş – byer = oraşe
bog = carte – bøger = cărţi
billede = pictură – billeder = picturi
tæppe = covor – tæpper = covoare
træ = arbore – træer = arbori
pige = fată – piger = fete
Se observă că substantivul bog (carte) la plural primeşte –er, iar o devine ø (asemănător
se comportă şi substantivul hånd = mână, care la plural devine hænder = mâini).
3) Pluralul la care forma de singular este la fel cu cea de plural
(Ental = Flertal)
Substantivele din această grupă nu primesc la plural nici o terminaţie.
Exemple:
sko = pantof – sko = pantofi
glas = pahar – glas = pahare
fjernsyn = televizor – fjernsyn = televizoare
brød = pâine – brød = pâini
år = an – år = ani
dyr = animal – dyr = animale
Observaţii:
• Majoritatea substantivelor din această grupă sunt monosilabice de gen neutru.
• La substantivele străine terminate la singular în -ium, -eum, sau -æum, aceasta
dispare la plural. Iată în continuare şi câteva substantive scrise la formele de
singular şi plural:
Singular

Nehotărât (Ubestemt) Hotărât (Bestemt) Regula

en dag = o zi, en land = o ţară, et dagen = ziua, landet = ţara, huset
1
hus = o casă = casa
en by = un oraş byen = oraşul 2
en bog = o carte bogen = cartea 2
et tæppe = un covor tæppet = covorul 2
en sko = un pantof skoen = pantoful 3
et glas = un pahar glaset = paharul 3
et brød = o pâine brødet = pâinea 3

Plural

Nehotărât (Ubestemt) Hotărât (Bestemt) Regula

dage = zile, lande = ţări, huse = dagene = zilele, landene = ţările,
1
case husene = casele
byer = oraşe byerne = oraşele 2
bøger = cărţi bøgerne = cărţile 2
tæpper = covoare tæpperne = covoarele 2
sko = pantofi skoen = pantofii 3
glas = pahare glasene = paharele 3
brød = pâini brødene = pâinile 3

După cum se vede de mai sus, pentru a scrie forma de plural hotărât (Flertal, bestemt) a
substantivelor, la forma nehotărâtă a fost adăugat -ne (la grupa 3 s-a adăugat -ene).
Declinarea substantivului
În limba daneză există 2 cazuri:
• Nominativul (næunefold) care corespunde nominativului, dativului şi acuzativului
şi
• Genitivul (ejefold).
La genitiv (singular şi plural) substantivul primeşte terminaţia -s. Substantivele terminate
în -s, vor primi la genitiv -es sau ’s sau ’ (apostrof). Dacă este un grup de substantive
(de exemplu Henrik şi Marie) s poate fi adăugat ambelor sau doar ultimului substantiv.
Exemple:
et dur = un animal – et durs = al (a, ai, ale) unui animal
drengen = băiatul – drengens = al (a, ai, ale) băiatului
drenegene = băieţii – drengenes = al (a, ai, ale) băieţilor
Henriks og Maries bøger = cărţile lui Henrik şi Marie
Henrik og Maries bøger = cărţile lui Henrik şi Marie
Observaţie: Cazul genitiv mai poate fi exprimat şi prin intermediul prepoziţiilor af, på,
til etc.
Ți-a plăcut acest articol? Ai cumva întrebări sau sugestii? Lasă-ne mai jos
un comentariu și îți vom răspunde cât mai repede posibil.
Nu uita să ne dai și un like pe pagina noastră de Facebook.
sursa FOTO
Singular (Ental)

Nehotărât (Ubestemt) Hotărât (Bestemt) Regula

en dag = o zi, en land = o ţară, et dagen = ziua, landet = ţara, huset
1
hus = o casă = casa
en by = un oraş byen = oraşul 2
en bog = o carte bogen = cartea 2
et tæppe = un covor tæppet = covorul 2
en sko = un pantof skoen = pantoful 3
et glas = un pahar glaset = paharul 3
brødet = pâinea
et brød = o pâine 3

conjunctia

Cele mai folosite conjuncţii sunt:

og = şi
eller = sau
men = însă
som = ca
da = când, fiindcă
hverken … eller … = nici … nici …
at = că
om = dacă
når = când
enten … eller … = ori … ori …
Accentul
Ca şi în celelalte limbi germanice, în daneză accentul cade de obicei pe prima silabă,
existând însă unele excepţii:

1) Prefixele be-, er- şi uneori for- sunt neaccentuate, accentul trecând pe a doua
silabă a cuvântului.
Exemplu:
betale = a plăti; erkende = a recunoaşte; forstå = a înţelege
Excepţie
forlag = editură (accentul cade pe prima silabă)

2) Multe cuvinte străine, mai ales din franceză, au accentul pe ultima silabă
Exemplu:
grammatik = gramatică; telefon = telefon

3) Sufixele -ere, -eri, -i, -ik, -tion, -tør, -ur poartă accent, deplasând astfel accentul
la finalul cuvintelor.
Exemplu:
presentere = a prezenta; bageri = brutărie; geni = geniu; fonetik = fonetică; station =
gară; direktor = director; kultur = cultură

4) Sufixul -inde (cu care se alcătuiesc substantive feminine) este accentuat

Exemplu:
lærerinde = învăţătoare
Stød-ul (Ocluziunea glotală)
Stød-ul este o caracteristică a pronunţiei limbii daneze. El constă din întreruperea rostirii
unui sunet prin închiderea coardelor vocale. Efectul acustic este asemănător celui
închiderii coardelor vocale când tuşim, fără ca, totuşi, închiderea să se producă forţat.
Stød-ul se produce doar pe o silabă accentuată şi doar când coardele vocale vibrează.
Deci stød-ul afectează doar sunetele sonore şi se realizează:
a) pe o vocală într-o silabă cu vocala lungă;
b) pe un diftong;
c) pe o consoană finală, într-o silabă alcătuită dintr-o vocală scurtă şi o consoană
finală sonoră.
Consoanele surde p, t, k, b, d, h, s, f nu pot avea stød.
Mulţi vorbitori nedanezi au tendinţa de a articula prea tare stød-ul ducând astfel la o
pronunţie nefirească a limbii. Pentru a evita astfel de situaţii, este recomandată o mai
rară folosire a stød-ului, decât o pronunţare exagerată a lui.
Iată în cele ce urmează câteva reguli pentru utilizarea stød-ului:
1) Majoritatea cuvintelor monosilabice au stød, dacă îndeplinesc condiţiile necesare.
Exemplu:
bro = pod; to = doi; stor = mare
Primesc stød şi substantivele monosilabice cu sufixul genitival -s (bros = al, a podului),
adjectivele monosilabice cu desinenţa -t a neutrului (stort = mare) şi verbul la formele
monosilabice (at gå = a merge; han går = el merge).
Stød-ul mai apare la cuvintele bisilabice provenite din cuvinte monosilabice (ager = ogor,
provenit din akr); într-o serie de sufixe folosite pentru crearea de substantive, adjective
sau verbe, de exemplu -hed, -dom, -skab, -bar (enighed = unire; lærdom = erudiţie;
venskab = prietenie; frugtbar = roditor).
În multe cuvinte de origine străină (franceză), mai ales la substantivele terminate în
-ion (organisation = organizaţie) şi la toate verbele terminate la infinitiv cu -ere (arrivere
= a sosi) apare stød.
În cuvintele compuse, ultima componentă îşi menţine stød-ul, dacă îl avea (bil =
automobil, personbil = automobil de persoane).
2) Nu se produce gløt:
a) În cuvintele monosilabice terminate cu o vocală scurtă şi o consoană surdă.
Exemplu: kat = pisică; kop = ceaşcă
b) Cuvintele bisilabice terminate în –e nu au stød.
Exemplu: pære = pare; kone = soţie
La aceste cuvinte stød-ul nu apare, de obicei, nici la forma articulată sau cea de plural.
Stød-ul lipseşte şi la forma, de obicei bisilabică, a infinitivului verbelor simple (at tale = a
vorbi).

prepozitii

Cele mai utilizate prepoziţii sunt:

på = în, la, pe
i = în, la, pentru
til =la, până la
af =
fra = de la (from)
efter = după
med = cu
ved =
om =
over =pe, peste
under =sub, dedesubt
imellem =
foran =

Verbul

Infinitivul
În limba daneză forma de infinitiv a verbelor se termină de obicei in -e şi este precedată
de at.
Exemplu:
at komme = a veni
at gå = a merge
at arbejde = a munci
Forma de indicativ prezent se formează prin adăugarea terminaţiei -r la forma de infinitiv
(cu câteva excepţii) şi este aceeaşi la toate persoanele.
Exemplu:
at komme = a veni
jeg kommer = eu vin
du kommer = tu vii
han/hun kommer = el/ea vine
vi kommer = noi venim
i kommer = voi veniţi
de kommer = ei/ele vine
at skrive = a scrie
jeg skriver = eu scriu
du skriver = tu scrii
han/hun skriver = el/ea scrie
vi skriver = noi scriem
i skriver = voi scrieţi
de skriver = ei/ele scriu
at spise = a mânca
jeg spiser = eu mănânc
du spiser = tu mănânci
han/hun spiser = el/ea mănâncă
vi spiser = noi mâncăm
i spiser = voi mâncaţi
de spiser = ei/ele mănâncă
Există unele verbe însă care la infinitiv au alte terminaţii: at bo (a locui), at synes (a
gândi, a crede), at dø (a muri), at gå (a merge), etc.
O excepţie de la regula de mai sus o constituie verbele modale, care se conjugă într-un
mod aparte precum şi alte câteva verbe.
Exemplu:
at have = a avea : jeg har = eu am
at være = a fi : jeg er = eu sunt
Jeg er fra København. (Eu sunt din Copenhaga.)
Peter kommer fra Odense. (Peter vine din Odense.)
Thomas har en guitar. (Thomas are o chitară.)
Karin spiser gerne pærer. (Karin mănâncă cu plăcere pere.)
Participiul trecut
Se formează adăugând -(e)t la forma de bază a verbului.
Exemplu:
at spiser = a mânca spist = mâncat
at have = a avea haft = avut
at være = a fi været = fost
at gå = a merge gået = mers
at rejse = a călători rejst = călătorit
at pleje = a juca plejet = jucat
Unele verbe, pe lângă primirea terminaţiei -(e)t la participiu, îşi schimbă vocala radicală
din rădăcină.
Exemplu:
at blive = a deveni blevet = devenit
at springe = a sări sprunget = sărit
at binde = a lega bundet = legat
at bringe = a aduce bragt = adus
at drikke = a bea drukket = beat
Acestea sunt doar câteva dintre excepţii. (De obicei, verbele care se comportă astfel sunt
specificate în dicţionar cu forma de imperfect şi cea de participiu.) Verbele care se
comportă astfel se numesc verbe tari.
Perfectul compus
Se formează din verbele auxiliare have sau være la forma de prezent (har, respectiv er)
plus participiul trecut al verbului de conjugat.
De obicei este folosit have, verbul være se foloseşte alături de verbele intranzitive (care
exprimă direcţia unei mişcări sau trecerea de la o stare la alta).
Exemplu:
at have = a avea jeg har haft = eu am avut
at spiser = a mânca du har spist = tu ai mâncat
at spørge = a întreba han har spurgt = el a întrebat
at komer = a veni hun er kommet = ea a venit
ar gå = a merge vi er gået = noi am mers
Mai mult ca perfectul
Se formează din imperfectul verbelor have şi være (formele de havde, respectiv var) plus
participiul trecut al verbului de conjugat. Se foloseşte havde sau var în funcţie de
auxiliarul folosit la perfect compus.
Exemplu:
at gå = a merge du var gået = tu mersesei
at rejse = a călători jeg er rejst = eu călătorisem
at drikke = a bea jeg havde drukket = eu băusem
Imperfectul
Se formează în 3 feluri:
1) Adăugând terminaţia -ede.
Exemplu:
at elske = a iubi jeg elskede = eu iubeam
at arbejde = a lucra du arbejdede = tu lucrai
at svare = a răspunde han svarede = el răspundea
2) Adăugând terminaţia -te.
Exemplu:
at rejse = a călători jeg rejste = tu călătoreai
at høre = a auzi hun hørte = ea auzea
3) În mod neregulat.
at give = a da vi gav = noi dădeam
at springe = a sări jeg sprang = eu săream
at løbe = a alerga du løb = tu alergai
Viitorul
Se formează din prezentul verbului skulle (a trebui) sau ville (a voi) (formele de skal,
respectiv vil) şi infinitivul verbului care trebuie exprimat la viitor.
Exemplu:
Lisbeth skal rejse til Rumænien.
Lisbeth vil rejse til Rumænien. (Lisbeth va călători în România.)
Uneori viitorul mai este format şi prin expresia komme til at (a ajunge să) împreună cu
infinitivul verbului de conjugat.
Imperativul
Se formează eliminând terminaţia -e din forma de infinitiv.
Exemplu:
at have = a avea hav! = ai!
at svare = a răspunde svar! = răspunde!
at give = a da giv! = dă!
Observaţie: la unele verbe au loc modificări în rădăcină.
Exemplu:
at glemme = a uita glem! = uită! (un singur m)
at spille = a se juca spil! = joacă-te (un singur l)
Condiţionalul
Se formează din imperfectul verbelor ville (a voi) sau skulle (formele de ville, respectiv
skulle) şi infinitivul verbului de conjugat.
Exemplu:
at have = a avea
jeg ville have = eu aş avea
jeg skulle have = eu aş avea
at være = a fi
du ville/skulle være = tu ai fi
Participiul prezent
Se formează adăugând terminaţia -ende la forma de infinitiv a verbului.
Exemplu:
at være = a fi værende = fiind
at blive = a deveni blivende = devenind
at give = a da givende = dând
Diateza pasivă
Se formează adăugând terminaţia -s verbelor aflate la infinitiv, prezent, imperfect, viitor,
respectiv din forma potrivită a verbului at blive + participiul trecut al verbului de conjugat
pentru timpurile perfect compus, mai mult ca perfect, respectiv condiţional.
Exemplu:
at give = a da; at svare = a răspunde
Diateza pasivă:
1) Infinitiv
gives (a i se da); svarea (a i se răspunde)
2) Prezent
gives (i se dă); svares (i se răspunde)
3) Imperfect
gaves (i se dădu); svaredes (i se răspunse)
4) Viitor
vil/skal gives (i se va da); vil/skal svares (i se va răspunde)
5) Perfect compus
er blevet givet (i s-a dat)
6) Mai mult ca perfect
var blevet givet (i se dăduse)
7) Condiţional
ville/skulle blive givet (i s-ar da)
Negarea verbelor
Pentru a nega un verb se pune ikke (echivalentul lui nicht din limba germană) după verb
sau, dacă verbul este însoţit de un verb auxiliar, după verbul auxiliar.
Exemplu:
Peter elskede Eva. (Peter o iubea pe Eva.)
Peter elskede ikke Eva. (Peter nu o iubea pe Eva.)
Niels rejser til Århus. (Niels călătoreşte în Århus.)
Niels rejser ikke til Århus. (Niels nu călătoreşte în Århus.)
Karin Larsen er kommet i dag. (Karin Larsen a venit astăzi.)
Karin Larsen er ikke kommet i dag. (Karin Larsen nu a venit astăzi.)
Verbele modale
Verbele modale însoţesc de obicei alte verbe, care se vor afla la infinitiv.
1) at måtte (a trebui, a fi obligat să)
Prezent: jeg må (eu trebuie să)
Imperfect: jeg måtte (eu trebuia să)
Perfect compus: jeg har måttet (eu a trebuit să)
Verbul mai este echivalentul lui to must din engleză sau müssen din germană (a trebui cu
sens obligatoriu).
2) at skulle (a trebui, a urma să)
Prezent: jeg skal (eu trebuie să)
Imperfect: jeg skulle (eu trebuia să)
Perfect compus: jeg har skullet (eu a trebuit să)
Verbul skulle este echivalent cu to shall/should din engleză sau sollen din germană (a
trebui cu sens neobligatoriu).
3) at kunne (a putea)
Prezent: jeg kan (eu pot)
Imperfect: jeg kunne (eu puteam)
Perfect compus: jeg har kunnet (eu am putut)
4) at ville (a voi)
Prezent: jeg vil (eu vreau)
Imperfect: jeg ville (eu vroiam)
Perfect compus: jeg har villet (au am vrut)
5) at burde (a trebui – obligaţie morală)
Prezent: jeg bør (eu trebuie)
Imperfect: jeg burde (eu trebuia)
Perfect compus: jeg har burdet (eu a trebuit)
Verbul burde este echivalent cu to ought to din engleză.
6) at turde (a se încumeta să, a avea curajul să)
Prezent: jeg tør (eu mă încumet să)
Imperfect: jeg turde (eu mă încumetam să)
Perfect compus: jeg har tordet (eu m-am încumetat să)
Verbul turde este echivalent cu to dare din engleză.
Infinitivul cu şi fără at
Infinitivul fără at se foloseşte după verbele modale sau cele ale simţurilor.
Exemplu:
Jeg vil ikke spise. (Nu vreau să mănânc.)
Han så mig spise. (El m-a văzut mâncând.)
Infinitivul cu at se foloseşte:
a) după o prepoziţie
b) ca şi subiect sau predicat
Subjonctivul
Subjonctivul nu mai este folosit în daneza modernă.
pronuntia

În limba daneză există, ca şi în celelalte limbi germanice, vocale lungi şi vocale scurte.
De obicei o vocală este lungă atunci când se află înaintea unai singure consoane sau în
poziţia finală în cuvinte monosilabile şi este scurtă înaintea unui grup de 2 sau mai multe
consoane. Există evident şi multe excepţii. În continuare vocalele lungi vor fi evidenţiate
cu 2 puncte (:) după ele.
Accentul într-un cuvânt din mai multe silabe va fi marcat prin simbolul ‘ în faţa silabei
accentuate. De obicei vocalele lungi se află în silaba accentuată, iar cele scurte se pot
afla în oricare silabă. Stød-ul va fi marcat prin semnul exclamării după vocală, diftongul
sau consoana care îl poartă.
Majoritatea cuvintelor daneze sunt accentuate pe prima silabă. Iată în continuare
pronunția vocalelor daneze.
Vocalele
a
1) Se pronunţă a ca în cuvântul francez plat (un a scurt şi ceva mai închis).
Exemplu:
hat = pălărie
2) Se pronunţă lung şi mult mai deschis decât e românesc (vede, pere).
Exemplu:
have = grădină; vane = obicei
3) Înainte şi după r, înainte de ng şi în diftongul ou se pronunţă ca în româneşte.
Exemplu:
bare = numai; lang = lung
e
1) Se pronunţă lung şi deschis; ceva mai lung decât primul e din cuvântul
românesc cheie.
Exemplu: renlig = curat
2) Scurt şi ceva mai deschis, ca în cuvântul românesc bec.
Exemplu: led = articulaţie, încheietură
3) Ceva mai deschis ca primul e din cuvintele vede, mere; asemănător cu ä german din
cuvintele Nächte, Länder. Este totdeauna scurt.
Exemplu: hest = cal; ven = prieten
4) Într-o silabă neaccentuată (de obicei finală) se pronunţă ca şi ă românesc sau ca un
e german din cuvântul machen.
Exemplu: gammel = bătrân; skrive = a scrie
i
1) Se pronunţă lung şi închis, ca în cuvântul românesc fire.
Exemplu: vise = a arăta
2) Scurt ca în româneşte.
Exemplu: vi = noi; hilsen = salut
o
1) Se pronunţă lung şi închis ca în românescul rol sau sol, cu buzele rotunjite şi mai
prelungit.
Exemplu: skole = şcoală
2) Scurt şi ceva mai deschis.
Exemplu: ost = caşcaval
3) Scurt şi mai deschis decât variantele precedente.
Exemplu: nok = destul; blot = numai
u
1) Lung, închis şi labializat ca în trăsură, dar mai prelungit.
Exemplu: due = porumbel; hule = peşteră
2) Scurt şi mai puţin labializat ca în bust.
Exemplu: muskel = muşchi; kunne = a putea
3) Ca un o scurt înaintea grupurilor de consoane ft, kk, mm, nd, ng.
Exemplu: luft = aer; lukke = a închide
y
Ca un ü din germană (Typ, Übel) sau în franceză (bordure, conpure). Se rotunjesc buzele
ca pentru u şi se rosteşte i.
Exemplu: lyse = a străluci; lytte = a asculta
æ
Ca un e scurt din cuvântul german denn
Exemplu: læse = a citi; æble = măr
ø
Aproximativ ca ö din cuvântul german Köln, Öl, Goethe sau în cuvântul francez chanteuse
(se rotunjesc buzele ca pentru o şi se rosteşte e).
Exemplu: købe = a cumpăra
å
Se pronunţă ca un o între deschis şi semideschis.
Exemplu: gå = a merge
Diftongii
aj, ej, eg, ig
Se pronunţă ai
Exemplu: maj = mai; dejlig = frumos; regu = ploaie; mig = mie, pe mine
øj, øg
Se pronunţă oi (o scurt şi deschis)
Exemplu: høj = înalt; løg = ceapă
af, av, au
Se pronunţă au
Exemplu: aflang = prelung; hav = mare, ocean; automat = automat
sv
Se pronunţă iu
Exemplu: livlig = vioi
ev, eb
Se pronunţă eu
Exemplu: rev = recif; peber = piper
yv
Se pronunţă labializat üu
Exemplu: Syv = şapte
ov, ob
Se pronunţă ou (o scurt şi deschis)
Exemplu: lov = lege; over = peste
æv
Se pronunţăeu (e mai deschis)
Exemplu: ævle = o flecări; jævn = neted
j urmat de vocală
Se pronunţă i urmat de vocală mai lungă
Exemplu: ja = da; jod = iod
Consoanele
b
În grupurile eb şi ob b devine u. În rest seamănă mult cu p din română sau franceză
Exemplu: peber = piper; kobber = cupru
c
1) Înainte de e, i, y, ø devine s. În rest se pronunţă ca şi k
Exemplu: cigaret = ţigară; cykel = bicicletă
2) Grupul ch urmat de o vocală se pronunţă ca un ş românesc
Exemplu: chokolade = ciocolată
d
1) Se pronunţă ca şi grupul th din engleză (there, wether), la sfârşitul cuvintelor
monosilabice după o vocală, între 2 vocale în silaba finală a unui cuvânt şi înaintea unor
consoane sonore
Exemplu: bade = a face baie
2) Nu se pronunţă în grupurile de consoane dt, ds, ld, nd, rd
Exemplu: lidt = puţin; vand = apă
Excepţii: gyldig = valabil; myndig = autoritar
3) Ca un d românesc
Exemplu: dansk = daneză; aldrig = niciodată
4) a) Grupul dd înaintea vocalei e în poziţia finală, neaccentuată se pronunţă ca şi
englezescul th (this, that)
Exemplu: sidde = a şedea; bredden = malul
b) Grupul dd înainte de a, e sau i se pronunţă uneori d surd
Exemplu: addere = a aduna
f
Se pronunţă ca în româneşte. În prefixul of, f devine u
Exemplu: afstand = distanţă
g
1) Ca şi un g românesc
Exemplu: gade = stradă
2) La finalul multor consoane monosilabice, de obicei după o vocală scurtă se pronunţă
ca un c românesc
Exemplu: lug = orz
3) Între 2 vocale, când este urmat de un e neaccentuat se pronunţă ca un h românesc
sonor (echivalent cu g din spaniolul luego = îndată)
Exemplu: regel = regulă
Obs: În grupurile -uge, -ige, -yge, -age şi în poziţie finală, de multe ori g nu se pronunţă
4) În grupurile ge, gi se pronunţă g (ca şi în limba germană)
h Se pronunţă ca în româneşte, cu excepţia grupurilor hj şi hv unde este ???
Exemplu: have = a avea; hvem = cine; hjemme = acasă
j
Ca un i românesc, înainte sau după o vocală
Exemplu: ja = da; haj = rechin
k
Ca un c românesc
Exemplu: koste = a costa
l
Ca în româneşte
Exemplu: lytte = a asculta
m
Ca în româneşte
Exemplu: men = însă, dar
n Ca în româneşte. Când este urmat de g se pronunţă nazal ng, ca în cuvintele
germane Gong, Menge
Exemplu: nord = nord; lang = lung
p Ca în limba română
Exemplu: pil = salcie
r
1) Înaintea vocalelor se pronunţă ca un r francez uvular (graseiat)
Exemplu: lære = a învăţa
2) După vocale se pronunţă ca un r foarte slab (vocalic), ca şi în cuvintele engleze four,
there
s Ca un s românesc, cu excepţia grupului sj şi a grupului ss din sufixul -ssion, în
cuvintele de origine străină (franceză) unde se pronunţă ş
Exemplu: se = a vedea; sjæl = suflet; passion = pasiune
t
1) Se pronunţă ca un t românesc aspirat, într-o silabă accentuată şi neprecedat de o altă
consoană
Exemplu: tolk = interpret
Când este la sfârşitul unei silabe t nu este aspirat.
2) Grupul et la final (neaccentuat) se pronunţă ca un ă urmat de sunetul th din engleză
(there)
Exemplu: huset = casa
3) În sufixul -tion din cuvintele de origine străină (franceză), t se pronunţă ca un ş
românesc
Exemplu: nation = naţiune
v,w
1) Se pronunţă v
Exemplu: varm = cald; Wessing
2) În diftongii av, iv, ev, ov, yv, æv v se pronunţă u
Exemplu: hav = mare, ocean; livlig = vioi; rev = recif; lov = lege; syv = şapte; jævn =
drept, neted
z
Se pronunţă întotdeauna s
Exemplu: zebra = zebră
x
În limba daneză modernă acest semn a fost înlocuit cu ks. A rămas în cuvintele străine,
în poziţie iniţială (xylograf = xilograf) şi în cuvântul taxa = taxi
q
Există foarte rar şi se pronunţă k
Exemplu: quiz = emisiune “cine ştie câştigă”
Alfabetul danez

a [e]
b [be]
c [se]
d [de]
e [e]
f [ef]
g [ge]
h [ho]
i [i]
j [jot]
k [ko]
l [el]
m [em]
n [en]
o [o]
p [pe]
q [ku]
r [er]
s [es]
t [te]
u [u]
v [ve]
w [dobālt ve]
x [eks]
y [ü]
z [set]
æ [æ:]
ø [ö]
å [o]

Expresii
God morgen! = Bună dimineaţa!
God dag! = Bună ziua!
God aften! = Bună seara!
God nat! = Noapte bună!
På gensyn! = La revedere!
Farvel ! = La revedere!, Cu bine!
Velkommen! = Bun venit!
Tak! = Mulţumesc!
Ingen årsag = N-aveţi pentru ce
På forhånd tak = Mulţumesc anticipat
Selv tak = Şi eu vă mulţumesc
Måske = Poate
På snarligt gensyn = Pe curând
Ja = Da
Nej = Nu
Undskyld = Scuzaţi
Om forladelse = Iertaţi-mă
Det gør mig ondt = Îmi pare rău
Det var min fejl = A fost greşeala mea
Jeg vil gerne have … = Aş dori …
Jeg søger … = Caut …
Ilvordan går det? = Ce mai faceţi? Ce mai faci?
Tak, fint. = Mulţumesc, bine.
Ilav det godt! = Toate cele bune!
Glædelig jul! = Sărbători fericite!
Godt nytår! = La mulţi ani!
Lykke til! = Mult noroc!
God rejse! = Călătorie plăcută!
Jeg beklager, men … = Regret, dar …
Det tror jeg ikke. = Nu cred.
Jeg må sige nej. = Trebuie să refuz.
Det ved jeg ikke. = Nu ştiu.
Nej, tak. = Nu, mulţumesc.
De har ikke ret. = Nu aveţi dreptate.
Et øjeblik = O clipă
Fare = Pericol
Hjælp = Ajutor
Værsgo = Poftiţi
Pas på = Atenţie
Skynd Dem = Grăbiţi-vă
Vær forsigtig = Fiţi atent
Kom ind! = Intră!
Må jeg komme ind? = Pot intra?
Vær venlig = Te rog
Beklager = Îmi pare rău
Hvad hedder De? = Cum vă numiţi?
Jeg hedder Henrik. = Mă numesc Henrik.
Det glæder mig at møde Dem. = Îmi pare bine de cunoştinţă.
Hvad hedder du? = Cum te numeşti?
Det forstår jeg ikke = Nu înţeleg
Hej! = Bună!
Dav! = Bună!
Tillykke = Felicitări
Rygning forbundt! = Fumatul interzis!
Kan du taler langsommere? = Poţi vorbi mai rar?
Mange tak for venligheden. = Vă mulţumesc foarte mult pentru
amabilitate.
Det glemte jeg. = Am uitat (aceasta)
Det var min fejl. = A fost greşeala mea.
Det var ikke min fejl. = Nu a fost greşeala mea.
Vil De vente et øjeblik. = Aşteptaţi o clipă.
Vocabular
Zilele săptămânii
Mondag
Tirsdag
Onsdag
Torsdag
Tredag
Lørda
Søndag

Lunile anului

• Januar
• Februar
• Marts
• April
• Maj
• Juni
• Juli
• August
• September
• Oktober
• November
• December
Anotimpurile

• Primăvară = Foråret
• Vară = Sommern
• Toamnă = Efteråret
• Iarnă = Vinteren
Culori (Farver)

• hvid = alb
• grøn = verde
• sort = negru
• brun = maro
• rød = roşu
• orange = portocaliu
• gul = galben
• grå = gri
• blå = albastru
• marineblå = bleumarin
Grade de rudenie

• far = tată
• farbror, morbror, onkel = unchi
• mor = mamă
• faster, moster, tante = mătuşă
• søn = fiu
• fætter = văr
• datter = fiică
• kusine = verişoară
• mand = soţ
• bror = frate
• kone = soţie
• søster = soră
Punctele cardinale

• nord
• syd
• øst
• vest
Țări și orașe

• Anglia = England
• Austria = Østrig
• Belgia = Belgien
• Bucureşti = Bukarest
• China = Kina
• Copenhaga = København
• Danemarca = Danmark
• Egipt = Ægypten
• Franţa = Frankrig
• Germania = Tyskland
• Grecia = Grækenland
• Italia = Italien
• Japonia = Japan
• Marea Britanie = Storbritanien
• Norvegia = Norge
• Olanda = Holland
• Polonia = Polen
• România = Rumænien
• Spania = Spanien
• Suedia = Sverige
• Ungaria = Ungarn
Numeralul
Numeralul cardinal0
0 – nul
1 – en, et
2 – to
3 – tre
4 – fire
5 – fem
6 – seks
7 – syv
8 – otte
9 – ni
10 – ti
11 – elleve
12 – tolv
13 – tretten
14 – fjorten
15 – femten
16 – seksten
17 – sytten
18 – atten
19 – nitten
20 – tyve
21 – enogtyve
22 – toogtyve
23 – treogtyve
24 – fireogtyve
25 – femogtyve
26 – seksogtyve
27 – syvogtyve
28 – otteogtyve
29 – niogtyve
30 – tredive
Pentru formarea numeralului, vezi și pagina dedicată numeralului danez.
Verbe
a fi = at være
a se numi = at hedde
a avea = at have
a veni = at komme
a mânca = at spise
a locui = at bo
a bea = at drikke
a se juca = at pleje
a trebui (obl) = at måtte
a auzi = at høre
a trebui (neobl) = at skulle
a întâlni = at møde
a scrie = at skrive
a întreba = at spørre
a citi = at læse
a începe = at begynde
a uita = at glemme
a plăti = at betale
a merge = at gå
a cere = at forlange
a dormi = at sove
a ascunde = at gemme
a putea = at konne
a cumpăra = at købe
a vrea = at ville
a învăţa = at lære
a închide = at låse
a crede = at mene
a călători = at rejse
a căuta = at søge
a povesti = at tale
a goli = at tømme
a-şi cere scuze = at undskylde
a arăta = at vise
a exersa = at øvelse
a urî = at hatte
a şti = at vede
a se aşeza = at sætte sig ned
a bate la uşă = at banke gå døren
a închide = at lukke
a vorbi (cu) = at snakke med
a primi = at få
a conduce (maşina) = at køre (bil)
a deveni = at blive
a da = at give
a face = at gøre
a râde = at le
a se afla = at ligge
a alerga = at løbe
a vedea = at se
a spune = at sige
a lua = at torge
a merge cu bicicleta = at cycle
a găti = at lave mowl
a traduce = at oversætte
a avea nevoie = a behøve
a rezolva = at opløse
a întâlni = at træffe
a găsi = at finde
a permite = at tillate
a răspunde = at svare
a ruga = at bede
a aştepta (ceva, pe cineva) = at vente på
a vizita = at besøge
a se muta = at flytte
a folosi = at brige
a preda = at undervise
a rămâne = at blive
a zbura = at flyve
a câştiga = at vinde
a cunoaşte = at vide kende
a lua = at (mod)tage
a înota = at svømme
a cânta = at synge
a sări = at
a muri = at dø
a trăi = at leve
a iubi = at elske
a pierde = at tobe
a spăla = at vaske
a plânge = at skrige
a spera = at håbe
a construi = at bygge
a căuta = at søge
a arăta = at vise
a studia = at studere
a minţi = at ligge
a oferi = at tilbyde
a calcula = at beregne
a ploua = at regne
a ninge = at sue
a tuna = at tordne, dundre
a fulgera = at tordne, dundre
a închide = at lukke
a deschide = at åbne, luke op
a urca = at klatre
a coborî = at gå ned ad, stige ned i
a repeta = at gentage, repetere
a recapitula = at opsummere
a hotărî = at afgøre
a corecta = at rette, korrigere
a dansa = at danse
a zîmbi = at smile
a-şi aminti = at huske (på)
a visa = at drømme
a mirosi = at lugte (til)
a gusta = at smage, have smag
a jura = at sværge
a arde = at brænde
a sfătui = at råde
a ierta = at tilgive, forlade