Statul este o persoană publică, morală, titular de prerogative şi responsabilităţi limitate în condiţiile legii, o entitate juridică Suspendarea din

a din funcţie a Preşedintelui României.Este o procedură constituţională

distinctă, permanentă şi stabilă. Aşa fiind elementele constitutive ale statului român sunt: naţiunea, teritoriul şi autoritatea prealabilă şi obligatorie în vederea demiterii Preşedintelui României. Suspendarea din funcţie are loc în condiţiile în care se
politică exclusivă sau suverană consideră ca Preşedintele a încălcat grav prevederile constituţionale. Curtea Constituţională transmite Parlamentului un aviz
Naţiunea: comunitatea de origine etnică, de limbă, de cultură, de religie, de factură psihică şi, în special, un trecut istoric şi consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie. Suspendarea are loc în şedinţă comună a celor două camere cu votul
voinţa de a fi împreună a celor ce au dăinuit . majorităţii deputaţilor şi senatorilor la iniţiativa a cel puţin o treime din numărul parlamentarilor
Cetăţenia este o situaţie juridică care rezultă din acele raporturi juridice ce intervin între o persoană fizică şi statul român, Punerea sub acuzare a Preşedintelui României. Punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înalta trădare are loc în
situaţie caracterizată prin plenitudinea drepturilor şi obligaţiilor reciproce între persoana fizică şi statul roman, drepturi şi şedinţă comună a celor două camere cu votul majorităţii calificate a parlamentarilor, la iniţiativa majorităţii deputaţiilor şi
obligaţii stabilite prin Constituţie şi celelalte legi senatorilor. Da la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii Preşedintele este suspendat de drept.
Principiile care stau la baza reglementării cetăţeniei: Urmărirea penală a membrilor Guvernului. Răspunderea penală este o răspundere individuală şi pentru fapta proprie. Subiectele
Egalitatea,Cetăţenia română se dobândeşte, de regulă, ca efect al legăturii de sânge; care pot cere urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru fapte săvârşite în exercitarea funcţiei lor sunt expres şi limitativ
Nicio discriminare , arătate: Camera Deputaţilor, Senatul ori Preşedintele României. Solicitarea de urmărire penală nu înlătură prezumţia de
Cetăţenia căsătorie; nevinovăţie. Suspendarea din funcţie a ministrului este facultativă până la trimiterea lui în judecată şi de drept ulterior acestui
Pierderea moment. Dacă un membru al Guvernului este condamnat printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă acesta este demis din
Drepturi şi obligaţii specifice condiţiei de cetăţean român funcţie de Preşedintele României la propunerea primului ministru.
Drepturi: Actele juridice ale Parlamentului României Prin Parlament se înţelege acel ,,organ colegial
Dreptul de a alege şi de a fi ales în organele reprezentative ale statului precum și în Parlamentul European desemnat într-o manieră principial-democratică, cu caracter reprezentativ, asociat la producerea de norme generale şi abstracte şi
Dreptul de a nu fi extrădat sau expulzat abilitat să controleze alte organe”. Sunt acte ale Parlamentului acele manifestări de voinţă politică ce nasc reguli de drept sau atitudini
Dreptul la protecţie diplomatică exclusiv politice şi care sunt adoptate ca urmare a aplicării diverselor proceduri parlamentare. Trebuie să subliniem că nu toate
Dreptul de a fi admis în orice funcţii publice, civile sau militare manifestările de voinţă ale Parlamentului îmbracă forma unor acte ale acestuia, ci doar acelea care pot fi ,,exteriorizate,
Dreptul de a avea acces la orice informaţie de interes public materializate şi obiectivate, ca expresie a voinţei organului emitent”. În lumina actualelor dispoziţii constituţionale, actele care pot fi
Dreptul de a avea cetăţenia română şi dreptul de a păstra această cetăţenie adoptate de Parlamentul României potrivit funcţiei sale deliberative sunt: acte juridice şi acte exclusiv politice. Aşa cum prevede
Obligaţii:Fidelitatea faţă de ţară,Apărarea ţării articolul 67 alin. (1) din Constituţie, Camera Deputaţilor şi Senatul adoptă legi, hotărâri şi moţiuni, în prezenţa majorităţii membrilor.
Teritoriul,partea care cuprinde solul, subsolul, apele şi coloana de aer de deasupra solului şi a apelor asupra cărora statul îşi Aceste trei tipuri de acte evidenţiate de Constituţie reprezintă manifestări de voinţă realizate în scopul producerii de efecte juridice a
exercită suveranitatea sa exclusivă şi deplină. căror încălcare atrage intervenţia statului prin forţa sa de constrângere.
Funcţii ale teritoriului :Teritoriul permite situarea statului în spaţiu,delimitarea lui de alte state, Teritoriul este simbolul şi Legea este actul juridic normativ rezultat al deliberării organului legiuitor constituit în urma unor alegeri libere, periodice şi
factorul de protecţie a ideii naţionale,Teritoriul determină întinderea şi prerogativele puterii publice, suveranitatea şi corecte, fiind adoptată după o anumită tehnică şi procedură dinainte stabilite, ulterior promulgată şi publicată oficial şi care
independenţa acesteia. formulează reguli de conduită generale,
Principiil reglementarii drepturilor si libertatilor fundamentale impersonale, repetitive şi obligatorii, având cea mai mare forţă juridică şi a căror încălcare atrage sancţiunea specifică din
Situatiilor egale egale trebuie să le corespundă un tratament juridic egal, iar la situaţii diferite, tratamentul juridic nu poate fi partea puterii publice.
decât diferit. Hotărârile Camerelor sau ale Parlamentului sunt acele acte juridice, manifestări unilaterale de voinţă, adoptate cu votul majorităţii
Nimeni nu este mai presus de lege, adică subordonarea tuturor subiecţilor de drept faţă de lege, indiferent de calitatea lor, în parlamentarilor prezenţi, după o procedură simplă, având caracter normativ sau nenormativ, şi vizează, în principal, activitatea
contextul exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor trebuie realizate în ambianţa statului de drept. parlamentară;
Clasificarea drepturilor şi a libertăţilor Acte exclusiv politice
Drepturi şi libertăţi care ocrotesc fiinţa umană ca entitate biologică: Parlamentul adoptă şi acte cu caracter exclusiv politic, despre care, cu excepţia moţiunilor simple, Constituţia nu face vorbire. Actele cu
Dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritate fizică şi psihică caracter exclusiv politic, s- a spus în literatura de specialitate, sunt ,,numerus apertus” ca expresie a libertăţii politice ce implică
Dreptul individului de a dispune de el însuşi, precum şi dreptul acestuia la protecţia vieţii lui intime, familiale şi private şi pe aceea a formelor sale de exprimare”. Enumerarea actelor politice, care admitem că nu poate fi limitativă, o regăsim în
Dreptul fiinţei umane de a-şi întemeia o familie regulamentele parlamentare. Astfel, Camera Deputaţilor poate adopta moţiuni simple, mesaje, declaraţii, rezoluţii şi alte acte
Drepturi care ocrotesc persoana şi viaţa ei socială politice, Senatul poate adopta mesaje, declaraţii şi alte acte cu caracter politic, în şedinţă comună se pot adopta declaraţii,
Drepturi ale persoanei atât sub aspectul apartenenţei acesteia la statul român cât şi sub aspectul apartenenţei acesteia la mesaje sau alte acte cu caracter exclusiv politic
societate, indiferent dacă persoana are sau nu calitatea de cetăţean Moţiunile reprezintă de fapt o varietate a hotărârilor
Drepturi ale colectivităţilor de persoane în speţă libertatea întrunirilor şi dreptul de asociere Parlamentului, rezultat al dezbaterilor şi deliberării Camerelor asupra unui text determinat, ce poate avea fie consecinţe juridico-
România republican politice, fie numai politice.
Regimul politic românesc contopind trăsături specifice ale diverselor regimuri politice clasice este este considerat un regim Clasificarea legilor..: legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare. Indiferent de faptul că există două sau trei categorii de legi, în
mixt apropiat regimului parlamentar fără însă a se identifica cu acesta, unde Parlamentul are un loc de frunte în arhitectura funcţie de prevederile constituţionale ale diferitelor state, caracteristica lor comună este aceea că ele sunt emanaţia aceleiaşi autorităţi,
politică statală. Argumente în favoarea ideii unui regim politic mixt românesc ne sunt oferite prin chiar dispoziţiile Constituţiei, Parlamentul, şi se adoptă în consonanţă cu textele constituţionale şi, subsidiar, în conformitate cu regulamentele parlamentare.
dintre care reţinem: Legi constituţionale. Textul din Constituţie prevede că ,,legile constituţionale sunt cele de revizuire a Constituţiei”. Dacă abrogarea,
Parlamentul şi Preşedintele României se aleg prin vot universal, secret, egal, direct, şi liber exprimat modificarea sau completarea Constituţiei se face prin lege, atunci greutatea unui asemenea moment, raportat la obiectul revizuirii, nu poate
În condiţiile legii fundamentale, fi marcat decât printr-o procedură specială, specifică, care se abate de la regulile comune de adoptare a celorlalte tipuri de legi, ea
Preşedintele poate dizolva Parlamentul fiind prevăzută expres în chiar corpul Constituţiei, fiind caracterizată ca şi ,,criteriul distinctiv cel mai palpabil, mai uşor sesizabil”.
Preşedintele desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul Legile constituţionale se adoptă cu majoritate calificată.
Preşedintele poate cere poporului să-şi exprime voinţa prin referendum cu privire la problemele de interes naţional Legi organice. Dacă ne raportăm la actuala Constituţie, spre deosebire de legi în general, cărora nu li s-a rezervat un anume domeniu
Preşedintele nu are drept de iniţiativă de relaţii sociale ce ar urma să fie reglementat prin astfel de acte, legile organice beneficiază, în schimb, de un asemenea tratament. Legile
legislativă însă, poate, izolat, să emită acte juridice cu caracter normativ organice se adoptă cu majoritate absolută. Sediul materiei este art. 73 alin.
Preşedintele poate institui stare de asediu sau stare de urgenţă din Constituţie, unde se precizează că prin lege organică se reglementează:
Preşedintele poate declara mobilizarea generală sau parţială Sistemul electoral, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente;
Organizarea, funcţionarea şi finanţarea partidelor politice;
România stat de drept Statutul deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora;
Prin stat de drept, ca fundament al societăţilor politice şi civile, se înţelege, într-o formulare condensată, subordonarea statului Organizarea şi desfăşurarea referendumului;
faţă de drept. Aşa cum precizează Constituţia în art. 16 alin. 2, nimeni nu poate fi mai presus de lege. Garanţiile prevăzute de Organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
Constituţia României pentru satisfacerea exigenţelor unui stat de drept sunt: Regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al stării de război;
Revizuirea Constituţiei se poate face numai în condiţiile şi limitele stabilite de aceasta, adică să existe o adunare abilitată expres Regimul stării de asediu şi al stării de urgenţă;
în acest sens şi o procedură specifică de revizuire Infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora;
Existeţa unui sistem de control al constituţionalităţii legilor şi a celorlalte acte normative Acordarea amnistiei sau a graţierii colective;
Respectarea ierarhiei actelor juridice normative, adică conformitatea lor cu actele având o forţă juridică superioară Statutul funcţionarilor publici;
Restrângerea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului se poate realiza Contenciosul administrativ;
numai în situaţii exceţtionale şi cu caracter temporar Organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de
Justiţia trebuie să fie independentă şi imparţială Conturi;
Accesul liber la justiţie nu poate fi îngrădit Regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii;
România stat suveran şi independent Organizarea generală a învăţământului;
Titularul suveranităţii este poporul român Organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală;
Suveranitatea este inalienabilă, indivizibilă şi imprescriptibilă Regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială;
Este limitată sau relatiăa prin însăşi legea fundamentală Statutul minorităţilor naţionale din România;
Poporul îşi exercită suveranitatea prin toate organele sale reprezentative constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, şi Regimul general al cultelor;
prin referendum Celelalte domenii pentru care în Constituţie se prevede adoptarea de legi organice (ex.: frontierele ţării, cetăţenia, stema ţării şi
Mandatul parlamentarilor este reprezentativ adică nu pot fi revocaţi de către cei care i- au ales sigiliul statului, organizarea şi funcţionarea Avocatului Poporului, Consiliul Legislativ, organizarea şi funcţionarea Guvernului,
România stat social Consiliul Economic şi Social, Curtea Constituţională etc.)
prerogativele sociale ale statului român, acestea sunt clar stabilite prin art. 135 din Constituţie. Aşadar, statul trebuie să asigure: Legi ordinare. Formal, legile ordinare se adoptă de către Parlament, după o procedură legislativă obişnuită, în urma votului
Libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, creearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor majorităţii parlamentarilor prezenţi în condiţiile existenţei
factorilor de producţie cvorumului legal. Dacă pentru legile constituţionale şi legile organice, aşa cum s-a prezentat mai sus, Constituţia stabileşte expres care
Protejarea intereselor naţionale în activitatea economică financiară şi valutară anume sunt domeniile de reglementare, în schimb, legile ordinare nu beneficiază, în principiu, de acelaşi tratament, ele corespunzând, în
Stimularea cercetării ştiinţifice naţionale opinia Curţii Constituţionale, unei
Exploatarea resurselor naţionale în concordanţă cu interesul naţional ,,competenţe reziduale de drept comun a legiuitorului, după deducerea domeniilor rezervate legii organice enumerate în art. 72 alin. (3) şi
Refacerea şi ocrotirea mediului înconjurător, meţtinerea echilibrului ecologic 2
Crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii în alte prevederi constituţionale”, precum şi a legii constituţionale . Se lasă astfel la latitudinea organului legiuitor să circumscrie sfera
Aplicarea politicii de dezoltare regională în concordanţă cu obiectivele Uniunii Europene relaţiilor sociale ce urmează a fi reglementate prin legi ordinare, aceasta numai în condiţiile în care legea fundamentală nu face trimitere la
Obligaţiile constituţionale în materie sunt obligaţii de o astfel de lege.
mijloace ale statului şi nu obligaţii de rezultat. Deosebiri dintre legi şi hotărâri ale Parlamentului respectiv dintre legi şi hotărâri ale Guvernului
Referendumul Hotărârile Parlamentului se deosebesc de legi sub aspectul conţinutului lor, a forţei juridice şi a procedurii de adoptare. Aşadar,
Referendumul este definit de legislaţia românăca fiind formă şi mijloc de consultare directă şi de hotărârile sunt emise fie pentru aplicarea legilor, fie pentru detalierea lor, au o forţă juridică inferioară legilor. Sub aspectul
exprimare a voinţei suverane a poporului român. procedurii de adoptare deosebirile se multiplică şi constau în: -hotărârile pot fi adoptate şi de o singură cameră parlamentă
Tipuri de referendum:national,pentru revizuirea Constituţiei,privind demiterea Preşedintelui, cu privire la probleme de interes -hotărârile se adoptă, de regulă, cu majoritate simplă
naţional.local.cu privire la problemele de interes deosebit din unităţile administrativ-teritoriale şi subdiviziunile administrativ- regulile privitoare la iniţiativa legislativă nu se aplică şi hotărârilor
teritoriale.pentru modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, oraşelor şi judeţelor,pentru demiterea primaruluipentru -hotărârile nu pot face obiectul examinării în comisile parlamentare permanente
dizolvarea consiliului local sau a consiliului judeţean. hotărârile nu se promulgă de Preşedintele României
Statutul parlamentarilor hotărârile, de regulă, nu se publică în Monitorul Oficial al României
Este acea demnitate publică rezultată în urma alegerii de către electorat în vederea exercitării prin reprezentare a suveranităţii Legile se deosebesc de hotărârile guvernului prin următoarele:
naţionale şi care conţine împuterniciri stabilite prin Constituţie şi legi. Mandatul parlamentar are următoarele hotărârile se emit în vederea organizării exercitării legilor
caracteristici:reprezentativ, de drept constitutional, general, legea trebuie să preexiste hotărârii, ceea ce înseamnă că hotărârile de guvern sunt acte juridice secundum lege
sancţiunile disciplinare aplicabile parlamentarilor: atenţionarea verbal chemarea la ordine domeniul hotărârilor este dependent de domeniul legilor
retragerea cuvântului singura derogare de la principiul conform căruia Parlamentul este unica autoritate legiuitoare este delegarea legislativă
îndepărtarea din sală pe durata şedinţei concretizată prin adoptarea de către Guvern a ordonanţelor guvernamentele.
avertismentul scris Intrarea în vigoare a unei legi ordinare, este rezultatul unui lung şi complicat proces, ce presupune, în opinia noastră, trei mari
Organizarea juridică şi politică a poporului etape:
În contextul temei noastre, într-o viziune poporul„reprezintă colectivitatea indivizilor care au calitatea de cetăţeni şi, prin Prima fază, preparlamentară, de sorginte guvernamentală, are ca finalitate adoptarea într-o şedinţă de către Guvern a unui
aceasta, aptitudinea de a participala exprimarea voinţei naţionale”. Totodată, trebuie demenţionat că nu toţi cei care deţin proiect de lege;
calitatea de cetăţeniparticipă la exprimarea voinţei generale. Pentru aceasa, legea electorală a stabilit anumite criterii, cerinţe.În Cea de-a doua fază, parlamentară, ce se încheie prin adoptarea proiectului de lege de către Parlament;
această direcţie, pentru a exprima o „voinţă valabilă cetăţeanul trebuie să aibă: un anume discernământ,aptitudine morală, A treia fază, postparlamentară, definitivează întregul proces şi implică promulgarea legii de către Preşedintele României,
vârstă”. precum şi intrarea în vigoare a legii.
În acelaşi timp, în viziunea prof. I.Deleanu, „po-porul, in corpore,obiectiv nu poate participa într-unraport juridic concret, el Faza preparlamentară
fiind constrâns să se exprime doar printr-o secţiune a lui şi în forme specifice (prin corpul electoral şi prin formele specifice ale Aceasta se concretizează în iniţiativa şi elaborarea proiectului legii de către Guvern. Sarcina îi revine Departamentului pentru
democra-ţiei directe şi ale democraţiei reprezentative). Cu altecuvinte, pentru a se exprima, poporul trebuie să se or Relaţia cu Parlamentul, structură cu personalitate juridică în aparatul de lucru al Guvernului, ce se organizează şi funcţionează
ganizeze”Doctrina franceză abordează organizarea poporului potrivit cu dispoziţiile Hotărârii de Guvern nr. 177 din 9 martie 2005. La finele acestei etape, ce a presupus în prealabil şi
din două perspective, şi anume: „una juridică şi alta parcurgerea unui circuit de avizare, proiectul legii se adoptă în şedinţă de Guvern şi se semnează de primul-ministru.
politică”. Conform acestei teorii, „organizarea juridicăa poporului are drept criterii cetăţenia din care, Faza parlamentară
„în condiţiile legii, derivă dreptul de a alege reprezentaţii poporului pentru a-i exprima voinţa şi dreptul dea fi ales ca asemenea Etapele procedurii de adoptare a unei legi pot fi considerate următoarele:
reprezentant” Iniţiativa legislativă
. Pe când „organi-zarea politică” a poporului se realizează prin partidele politice şi organizaţiile social-politice, instituţii ale Procedura de urgenţă
sistemului politic Este o procedură accelerată de adoptare a legilor a cărei iniţiativă poate aparţine Parlamentului sau Guvernului. Poate viza atât
. Prin „partid politic” se subînţelege, în general, „o formaţiune mai mult sau mai puţindurabilă care îşi propune să cucerească, să proiectele de legi, cât şi propunerile legislative şi constă în scurtarea termenelor şi comprimarea sau eliminarea unor etape din
conserve sau să influenţeze puterea, pe baza unui program ide-ologic – având la fundamentul său o concepţie filo- procedura parlamentară obişnuită. Elementele procedurii de urgenţă sunt stabilite prin regulamentul fiecarei Camere
sofică despre om şi societate – şi urmând o strategie parlamentare.
proprie” Legile constituţionale
Dat fiind aceasta, textul Constituţiei oferă partidelor politice o reglementare aparte. Aşa, în conformitate cu art.41 alin.(1) din Sunt legi de revizuire a Constituţiei prin care o putere constituantă derivată sau instituită modifică, abrogă sau completează
Constituţia RepubliciiMoldova, „cetăţenii se pot asocia liber în partide şi dispoziţiile Constituţiei. Legile constituţionale nu se promulgă de către Preşedintele României şi îşi produc efectele de la data
în alte organizaţii social-politice. Ele contribuie ladefnirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţeni publicării hotărârii Curţii Constituţionale care confirmă rezultatele referendumului pentru revizuirea Constituţiei.
lor şi în condiţiile legii, participă la alegeri”. Acesteprevederi constituţionale, în viziunea prof. I.Deleanu, Procedura revizuirii Constitutiei presupune următoarele etape :
1
au o întreită semnificaţie: „ele consacră constituţionalpluripartidismul şi acţiunea partidelor în viaţa politicăa societăţii; în linii Initiaţiva revizuirii
generale, stabileşte regimul juridical partidelor; ele precizează, de asemenea, principalele funcţii ale acestora”Aşadar, Adoptarea proiectului sau a propunerii de revizuire
înconformitate cu prima semnificaţie con-stituţională, pluripartidismul, regim politic care cu-prinde şi bipartidismul – contrar Limitele revizuirii
monopartidismuluispecific regimurilor totalitare care personifică puterea– este sistemul care asigură coexistenţa şi diversitatea Legile financiare
opiniilor politice. Cu toate acestea, prof. I.Deleanuidentifică câteva neajunsuri, „solubile însă: condu- Au ca scop asigurarea echilibrului financiar în opera guvernamentală şi pot fi anuale (legile bugetare), rectificative şi de reglare.
când, uneori, la o prea accentuată diversitate, aceas-ta poate pune în pericol unitatea necesară realizării În contextul analiza noastră se va opri la caracteristicile procedurii legislative de adoptare a legilor bugetare adică legea
interesului comun; multipartidismul determină – casingura variantă de sufragiu – scrutinul de listă; pluri- bugetului de stat şi al asigurărilor de stat :
partidismul favorizează sau chiar reclamă constituireacoaliţiilor; prin precaritatea coabilităţilor se ajunge Initiaţiva legislativă poate aparţine numai Guvernului, fiind vorba de o iniţiativă legislativă exclusivă
însă la instabilitatea guvernamentalăRegimul juridic al partidelor, ca a doua semnifi-caţie, în opinia aceluiaşi autor, poate fi Orice iniţiativă legislativă de modificare a bugetului de
exprimat stat nu poate fi luată în discuţie decât în prezenţa unui aviz consultativ de la Guvern şi dacă sunt indicate sursele de finanţare
CORPUL Adoptarea legii trebuie realizată cu cel puţin trei zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar sub sancţiunea aplicării în
ELECTORAL– ExPONENTUL JURIDICO-STATAL AL SUvERANITăŢII NAŢIONALE AlexandruARSENI,doctor în continuare a bugetului de stat anterior
drept, conferenţiar universitar Legile bugetare nu pot face obiectul delegării legislative, adică nu pot fi adoptate ordonanţe guvernamentale în această materie
membru al Consiliului Superior al MagistraturiiT Adoptarea bugetului se face în şedinţă comună a Parlamentului cu votul majorităţii parlamentarilor.
Pentru a-şi realiza suveranitatea naţională, poporul se organizează atât din punct de vedere juridic, cât şi Funcţiile Preşedintelui
politic. Această organizare dă naştere la o structură nouă: „corp electoral” care tocmai şi realizează suverani- Constituţia României, în principal art. 80, prefigurează trei funcţii preşedinţiale:
tatea în mod direct ori legitimează pentru alegeri organele reprezentative să exercite suveranitatea naţională în Funcţia de reprezentare
condiţiile democraţiei reprezentative Funcţia de garant
Actele juridice ale Parlamentului României Prin Parlament se înţelege acel ,,organ colegial Funcţia de mediere
desemnat într-o manieră principial-democratică, cu caracter reprezentativ, asociat la producerea de norme generale şi abstracte şi 1. Funcţia de reprezentare
abilitat să controleze alte organe”. Sunt acte ale Parlamentului acele manifestări de voinţă politică ce nasc reguli de drept sau atitudini Funcţia de reprezentare. Reprezentativitatea Preşedintelui izvorăşte din voinţa nemijlocită a corpului electoral, fiind consecinţa
exclusiv politice şi care sunt adoptate ca urmare a aplicării diverselor proceduri parlamentare. Trebuie să subliniem că nu toate directă a modului său de alegere, prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Preşedintele României este
manifestările de voinţă ale Parlamentului îmbracă forma unor acte ale acestuia, ci doar acelea care pot fi ,,exteriorizate, reprezentantul statului roman, atât în interiorul dar şi
materializate şi obiectivate, ca expresie a voinţei organului emitent”. În lumina actualelor dispoziţii constituţionale, actele care pot fi în exteriorul statului român, împuternicitul acestuia şi, pe cale de consecinţă, acţionează în numele lui. Funcţia de reprezentare
adoptate de Parlamentul României potrivit funcţiei sale deliberative sunt: acte juridice şi acte exclusiv politice. Aşa cum prevede este îndeplinită în lumina unui mandat legal care este un mandat de drept constituţional. Funcţia de reprezentare se
articolul 67 alin. (1) din Constituţie, Camera Deputaţilor şi Senatul adoptă legi, hotărâri şi moţiuni, în prezenţa majorităţii membrilor. concretizează printr-o sumă de prerogative pe plan intern şi extern.
Aceste trei tipuri de acte evidenţiate de Constituţie reprezintă manifestări de voinţă realizate în scopul producerii de efecte juridice a Atribuţii pe plan intern:
căror încălcare atrage intervenţia statului prin forţa sa de constrângere. Participarea la exercitarea suveranităţii naţionale
Organizarea Parlamentului României Asumarea răspunderii pentru independenţa, unitatea şi integritatea naţională a ţării
Organele directoare ale camerelor parlamentare Camerele parlamentare sunt legal constituite după Atribuţii pe plan extern:
validarea a cel puţin două treimi din mandatele celor ce le alcătuiesc. Organele directoare sunt următoarele: Încheie tratate în numele României, negociate de Guvern
Preşedintele Camerei Deputaţilor sau al Senatului Acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României, aprobă înfiinţarea, defiinţarea sau schimbarea rangului
Vicepreşedinţii Camerelor misiunilor diplomatice
Secretarii Camerelor Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României
Chestorii Funcţia de garant
Biroul permanent al Camerei Preşedintele României, în îndeplinirea funcţiei de garant, se regăseşte într-o dublă ipostază, garant al statului şi garant al
Biroul permanent al Camerei ste un organ de stat, un organ intern al Camerei, îndeplinind atribuţii prevăzute de Constituţie, Constituţiei.
legi şi regulamente parlamentare. Se constituie într-un organ colectiv, format din Preşedintele Camerei, vicepreşedinţii, Funcţia de garant al statului impune Preşedintelui o serie de
secretarii şi chestorii. Membrii Birourilor permanente sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni parlamenatre şi pot fi revocaţi atribuţii:
înainte de expirarea mandatului. Biroul asigură organizarea muncii parlamentare şi condiţiile materiale necesare acestei Preşedintele îşi asumă răspunderea pentru independenţa, unitatea şi integritatea naţională a ţării
activităţi. Preşedintele este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de apărare a Ţării.
Functiile palam. Declară mobilizarea generală sau parţială a forţelor armate
Funcţia de reprezentare derivă din chiar dispoziţiile constituţionale care statuează că În caz de agresiune armată împotriva ţării, el ia măsuri pentru respingerea agresiunii
,,Suveranitatea naţionaăa aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative” (art. 2 alin. 1) Instituie stare de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară sau în unele localităţi
proclamând Parlamentul ca fiind,,organul reprezentativ suprem al poporului român…” (art. 61 alin. 1) Funcţia de mediere
Funcţia de recrutare a unora dintre funcţionarii publici şi a altor persoane învestite cu prerogative publice. Exemple: Cele două Funcţia de mediere atribuită constituţional Preşedintelui îşi are sorgintea în principiul legitimării larg şi autentic democratice a
camere ale Parlamentului, în şedinţă comună, numesc Avocatul poporului, învestesc membrii Guvernului, Camera deputaţilor acestuia. Acesta veghează la buna funcţionare a autorităţilor publice, înlesneşte colaborarea acestora, aplanează sau prevede
şi Senatul aleg fiecare câte 3 judecători la Curtea Constituţională, etc. relaţiile tensionate dintre ele precum şi dintre acestea şi societate.
Funcţia de direcţionare a politicii externe concretizataă prin faptul că Parlamentul, ratifică unele din tratatele internaţionale şi îşi Mandatul Preşedinţial. În general prin mandat preşedinţial înţelegem împuternicirea pe timp limitat a unei persoane, învestită
constituie o comisie parlamentară de politică externă. prin alegeri sau de o adunare reprezentativă, de a exercita funcţiile Preşedintelui de Republică. Potrivit
Funcţia judiciară, legislaţiei în vigoare, teoretic, orice cetăţean poate candida la funcţia de Preşedinte dacă îndeplineşte câteva condiţii minime de
Funcţia de informare fond şi formă.
Declaraţiile guvernamentale Condiţii de fond:
Pot fi făcute la iniţiativa Parlamentului dar şi a Guvernului, şi pot avea ca obiect prezentarea anumitor situaţii de interes Candidatul să beneficieze de dreptul de vot
general, eventual atitudinea Guvernului faţă de un anumit eveniment important, măsurile adoptate sau preconizate a fi luate în Persoana care candidează să aibă cetăţenie română, ceea ce nu exclude posibilitatea unei candidaturi din partea unei persoane
diverse domenii, etc. care, pe lângă cetăţenia română, are şi altă cetăţenie
Proceduri şi mijloace de control cărora nu li se asociază sancţiuni politice sau juridice. Să aibă domiciliul în ţară
Aducerea neîntarziată la cunoştinţa Parlamentului de către Preşedintele României, printr-un mesaj, a măsurii pentru respingerea Să fi împlinit până în ziua alegerilor, inclusiv,
unei agresiuni armate îndreptată împotriva ţării. vârsta de cel puţin 35 ani
Preşedintele României are obligaţia de a consulta Parlamentul în trei situaţii: Să nu fi îndeplinit deja de două ori funcţia de Preşedinte
Când Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim ministru Să nu-i fie interzisă asocierea în partide politice
Când decide dizolvarea Parlamentului Condiţii de formă:
Când Preşedintele României cere poporului să- şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional Depunerea candidaturii de către un partid sau de altă formaţiune politică înscrisă în alegeri
Aprobarea Parlamentului este uneori necesară pentru a se valida o anumită acţiune sau un anumit act. Aceasta poate fi Declaraţia de acceptare a candidaturii
prealabilă, ulterioară dar, uneori, ea trebuie să intervină atât anterior cât şi posterior emiterii actului. În cazul candidaţilor independenţi, depunerea listei susţinătorilor având număr minim prevazut de lege, listă autentificată de
Proceduri şi mijloace de control cărora li se asociază sancţiuni politice sau juridice, după caz. Dintre procedurile şi notariatul de stat
mijloacele constituţionale ce pot avea ca finalitate un anumit tip de sancţiune, politică ori juridică, enumerăm : Mandatul preşedinţial este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului prevăzut de Constituţie, în şedinţa comună, a
Interpelarea Învestirea Guvernuluin Moţiunea de cenzură Camerei Deputaţilor şi a Senatului.
Angajarea răspunderii Guvernului la iniţiativa sa Mandatul Preşedintelui poate fi prelungit, prorogarea putând interveni şi în cazuri excepţionale
Suspendarea din funcţie a Preşedintelui României : în caz de război sau catastrofă, sub condiţia ca Parlamentul să adopte o lege organică în acest sens. Sfârşitul mandatului
Punerea sub acuzare a Preşedintelui României preşedinţial se produce de regulă prin expirarea duratei acestuia. Alte cauze care pot avea ca finalitate sfârşitul mandatului
Urmărirea penală a membrilor Guvernului preşedinţial creând aşa numita vacanţă a funcţiei pot fi: demisia, demiterea din funcţie, imposibilitatea definitivă de exercitare a
. Interpelarea. Interpelarea poate fi definită ca procedeul de control parlamentar prin care unul sau mai mulţi parlamentari ori atribuţiilor, decesul.
un grup parlamentar solicită explicaţii asupra politicii trecute a Guvernului sau asupra atitudinii pe care acesta înţelege să o Aprobarea Parlamentului
adopte într-o problemă Contrasemnarea
actuală sau viitoare. Alte condiţii extrinseci
Învestirea Guvernului. Este procedura constituţională susceptibilă de finalizare prin acceptarea programului de guvernare şi a Atribuţii pentru exercitarea cărora actele sau faptele Preşedintelui nu sunt supuse nici unei condiţii exterioare:
listei Guvernului ca urmare a unui vot de încredere al Parlamentului. Preşedintele veghează la respectarea Constituţiei
Moţiunea de cenzură. Poate fi definită ca fiind procedura constituţională prin care Camera deputaţilor şi Senatul, în şedinţă Preşedintele veghează la buna funcţionare a autorităţilor publice
comună, pun în cauză răspunderea politică a Guvernului printr-un blam la adresa acestuia şi a activităţii lui. Preşedintele poate cere convocarea în sesiune extraordinară a Camerei Deputaţilor şi Senatului.
Angajarea răspunderii Guvernului la iniţiativa sa. Este procedura constituţională prin care Guvernul pune Parlamentul în Preşedintele desemnează un prim-ministru interimar până la formarea noului Guvern
situaţia de a-i accepta opinia sau demitere. Angajarea răspunderii politice este o prerogativă exclusivă a Guvernului ce va Preşedintele adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii
aprecia asupra oportunitatii şi a conţinutului acestei iniţiative. Reglementarea constituţională a acestei proceduri o regăsim în Promulgă legile adoptate de Parlament
art. 114 din Constituţie, de unde deducem că Guvernul îşi poate anagaja răspunderea politică asupra: Preşedintele, înainte de promulgare, poate cere Parlamentului o singură dată, reexaminarea legii
Unui program Preşedintele sesizează Curtea Constituţională înainte de promulgare pentru a se pronunţa asupra constituţionalităţii
A unei declaraţii de politică generală legilor
Unui proiect de lege Preşedintele poate consulta Guvernul cu
Privire la problem urgente şi de importanţă deosebită
Numeşte trei j ecători la Curtea Constituţională
Propune Parlamentului numirea directorilor serviciilor de informaţii
Actele Preşedintelui României
Constituţia României se referă în art. 100 numai la actele juridice ale Preşedintelui nu şi la actele cu caracter exclusiv politic
(mesaje, declaraţii, scrisori, communicate, etc). Actele juridice ale Preşedintelui sunt decretele, normative sau individuale
caracterizate prin următoarele:
Sunt manifestări unilaterale de voinţă facute în scopul de a produce efecte juridice
Sunt emise în procesul exercitării atribuţiilor prevăzute de Constituţie şi de celelalte legi
Unele decrete se contrasemnează de primul-ministru
Decretele trebuie publicate în Monitorul Oficial
Decretele au caracter executoriu
Decretele preşedinţiale sunt acte de autoritate, nesusceptibile de control pe calea contenciosului administrativ
Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei, fiind unica autoritate de jurisdicţie constituţională în România.
Este independentă faţă de orice altă autoritate publică şi se supune numai Constituţiei şi prezentei legi.
Curtea Constituţională exercită atribuţiile ce-i sunt conferite prin Constituţie şi
legea organică a Curţii. Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost
sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.
Curtea Constituţională se compune din 9 judecători numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Trei
judecători sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de Preşedintele României. Curtea Constituţională se înnoieşte
cu o treime din numărul judecătorilor din 3 în 3 ani. Funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau
privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior juridic. Judecătorii Curţii Constituţionale sunt independenţi în
exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe durata acestuia
Curtea Constituţională are următoarele atribuţii:
se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia
dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr
de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;
se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două
Camere, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;
se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, a hotărârilor plenului Camerei Deputaţilor, a hotărârilor
plenului Senatului şi a hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii
celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;
hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti
sau de arbitraj comercial;
excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului;
soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia
dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;
veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului;
constată existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României şi comunică cele
2
 constatate Parlamentului şi Guvernului;
dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României;