Costel DATCU – Lucrãri pentru desen tehnic de construcţii 155

Lucrarea nr. 7.

Tematica lucrãrii:
1. Scări utilizate pentru întocmirea desenelor de construcţii metalice;
2. Linii utilizate la reprezentarea construcţiilor metalice;
3. Reprezentarea și notarea profilelor metalice;
4. Reprezentarea și notarea sudurilor;
5. Reprezentarea și notarea nituirilor;
6. Reprezentarea îmbinărilor prin șuruburi şi piuliţe;
7. Reprezentarea îmbinărilor cu prezoane;
8. Reprezentarea, cotarea și notarea construcţiilor metalice.

1 Introducere

Materialele metalice au rezistenţe mecanice ridicate în comparaţie cu alte materiale de

construcţii, motiv pentru care sunt preferate în următoarele domenii:
– construcţii de clădiri (magazii, acoperişuri, copertine etc.);
– construcţii speciale (silozuri, buncăre, turnuri de răcire, turnuri pentru relee de
radiocomunicaţii, poduri, viaducte etc.);
– construcţii pentru acumularea fluidelor (rezervoare, acumulatoare etc.);
– conducte pentru transportul fluidelor (reţelele şi instalaţiile termice, apă - canal, gaz
metan, produse petroliere, produse chimice etc.);
– construcţia de maşini, utilaje şi echipamente.

Principalele tipuri de oţeluri utilizate în construcţii sunt prezentate în cele ce urmeazã:

 Mărcile OL32, OL 34, OL 37, OL 42, OL 44, OL 50, OL 60, OL 70, OLC25, OLC
35, OLC 45, OLC 55 care alcătuiesc tablele pentru construcţii mecanice (Tc) STAS
901 - 80;
 Mărcile OL32 şi OL34 pentru tabla zincată (Tz) STAS 2028 - 80;
 Mărcile OL 32, OL 34, OL 37 pentru tabla ondulată (To) STAS 2029 - 80;
 Mărcile OL 42, OL 44, OL 50, OL 60, OL 70, OLC 35, OLC 45, OLC 55 pentru
table groase (Tb) STAS 437 - 80;
 Mărcile OCS 44, OCS 52, OCS 55, OCS 58 care alcătuiesc tablele pentru
construcţii sudate (TCS) STAS 9021 - 89;
 Mărcile OL32, OL 34, OL 37, OL 44, OL 52 pentru tablă striată (TGS) STAS 3480
- 80;
 Mărcile OL 32, OL 34, OL 37, OL 44, OL 52 pentru bandă de oţel (LT) STAS 908
- 80;
156 Costel DATCU – Lucrãri pentru desen tehnic de construcţii

 Mărcile OL 37, OL 44, OL 52 pentru profile laminate :

 cornier cu aripi egale (L) STAS 424 - 86,
 cornier cu aripi neegale (LL) STAS 4425 - 80,
 oţel I STAS 565 - 83,
 oţel I economic (IE) STAS 7550 - 66,
 oţel U STAS 564 - 83,
 oţel U economic (UE) STAS 7551 - 66,
 oţel T STAS 566 - 83,
 oţel rotund care formează şuruburile pentru fundaţii () STAS 2350
-080.

 Ţevi STAS 530/1,2 -90, STAS 404/1,3 - 90, STAS 7656 - 80, STAS 6898/1,2 - 90.

2 Scări utilizate pentru întocmirea desenelor de construcţii metalice

Desenele de ansamblu se întocmesc la scările: 1/20, (1/25), 1/50, 1/100, 1/200, 1/500.
Desenele de execuţie şi de detaliu se întocmesc la scările: 1/5, 1/2
(1/2,5), 1/1, 1/10, 1/20.

3 Linii utilizate la reprezentarea construcţiilor metalice

La întocmirea desenelor construcţiilor metalice se utilizează tipurile şi grosimile de

linii indicate în STAS 1434 - 83, ISO 128 - 82 cu următoarele completări:
a) Linia continuă groasă (b) se utilizează pentru desenarea schemelor de trasare
aferente desenelor de execuţie;
b) Linia continuă mijlocie (b/2) se utilizează pentru reprezentarea în schemele de
trasare a tronsoanelor, pentru care nu se dau detalii de execuţie pe planşa respectivă şi pentru
trasarea muchiilor văzute în vederi şi secţiuni a contururilor profilelor metalice;
c) Linia continuă subţire (b/4) se utilizează pentru trasarea axelor geometrice ale
barelor componente în desenele de ansamblu şi de detaliu, precum şi a traseelor de secţionare.

5 Reprezentarea şi notarea profilelor metalice

Profilele metalice secţionate se haşurează. Dacă lăţimea suprafeţei secţiunii

reprezentată la scara desenului nu depăşeşte 4 mm, aceasta se înnegreşte. Secţiunile prin
profilele laminate înnegrite se desenează simplificat fără racordări şi teşituri.
 Costel DATCU – Lucrãri pentru desen tehnic de construcţii 157

a) Reprezentarea tablei pentru construcţii (Tc) se exemplificã în Fig. nr.7.1.

Fig. nr. 7.1. Reprezentarea tablei pentru construcţii

b) Reprezentarea tablei ondulate (To) este exemplificatã în Fig. nr. 7.2.

Fig. nr. 7.2.Reprezentarea tablei ondulate

c) Reprezentarea tablei striate (TGS) este exemplificatã în Fig. nr. 7.3.

Fig. nr. 7.3. Reprezentarea tablei striate

d) Bandă de oţel (LT) se reprezintã ca în Fig. nr. 7.4

Fig. nr. 7.4. Banda de oţel lat

158 Costel DATCU – Lucrãri pentru desen tehnic de construcţii

e) Cornierul cu aripi egale (L) se reprezintã ca în Fig. nr. 7.5.

Fig. nr. 7.5. Cornierul cu aripi egale

f) Cornierul cu aripi neegale (LL) se reprezintã ca în Fig. nr. 7.6.

Fig. nr. 7.6. Reprezentarea cornierului cu aripi egale

g) Profilul din oţel U se reprezintã ca în Fig. nr. 7.7.

Fig. nr. 7.7. Profilul din oţel “U”

h) Profilul din oţel “T” este reprezentat în Fig. nr. 7.8.

Fig. nr. 7.8.

 Costel DATCU – Lucrãri pentru desen tehnic de construcţii 159

i) Profilul din oţel “I” este reprezentat în Fig. nr.7.9.

Fig. nr. 7.9. Profilul din oţel “I”.

6 Reprezentarea şi notarea sudurilor

Reprezentarea sudurilor se poate face fie detaliat, fie simplificat. Reprezentarea

detaliată redă în vedere şi secţiune forma şi dimensiunile rosturilor; această reprezentare se
foloseşte mai rar.
Reprezentarea simplificată este folosită curent în desenul tehnic şi se bazează pe
utilizarea unor simboluri şi notaţii convenţionale. Pentru notarea sudurilor se utilizează
următoarele elemente:
– simboluri principale şi secundare;
– o linie de reper;
– o linie de referinţă;
– cote şi indicaţii suplimentare.

În Fig. nr. 7.10. este prezentat un exemplu de amplasare a liniei de reper şi a liniei de
referinţă:

Fig. nr. 7.10. Exemplu de amplasare a liniei de reper şi a liniei de referinţã

Linia de reper se termină cu o săgeată. Linia de referinţă se trasează paralel cu

chenarul desenului.

Simbolurile principale ale diferitelor tipuri de suduri sunt prezentate în Tabelul nr.
7.1., iar în Tabelul nr. 7.2. sunt prezentate câteva exemple de utilizare a simbolurilor
principale
160 Costel DATCU – Lucrãri pentru desen tehnic de construcţii

Simbolul, în raport cu linia de referinţă se poate amplasa deasupra, sub sau pe linia de
referinţă. În Tabelul nr. 7.3. sunt date explicaţii referitoare la poziţia simbolului faţă de linia
de referinţă.
Pe lângă simbolurile principale se folosesc şi simboluri secundare care dau informaţii
suplimentare cu privire la forma exterioară a sudurii ca în Tabelul nr. 7.4. şi informaţii
referitoare la prelucrarea sudurii ca în exemplul din Tabelul nr. 7.5.
Tabelul nr. 7.1. PRINCIPALELE SIMBOLURI UTILIZATE PENTRU SUDURI
Denumirea Reprezentarea detaliată Simbol
îmbinării
Îmbinare în I

Îmbinare în V

Îmbinare în V
pentru
oţel beton

Îmbinare în Y

Îmbinare în U

Îmbinare de colţ

Îmbinare în puncte
 Costel DATCU – Lucrãri pentru desen tehnic de construcţii 161

Tabelul nr. 7.2. EXEMPLE DE UTILIZARE A SIMBOLURILOR PRINCIPALELOR TIPURI DE SUDURI

Denumirea Reprezentarea Reprezentarea Reprezentarea
îmbinării axonometrică detaliată simplificată

Îmbinare în I

Îmbinare în V

Îmbinare în
colţ

Tabelul nr. 7.3. EXPLICAŢII REFERITOARE LA POZIŢIA SIMBOLULUI FAŢÃ DE LINIA DE REFERINŢÃ
Poziţia simbolului Reprezentarea Reprezentare Reprezentare
axonometrică detaliată simplificată
Deasupra braţului
liniei de indicaţie, dacă
suprafaţa exterioară a
cusăturii se află pe
partea dinspre linia de
indicaţie.
Sub linia de indicaţie,
dacă suprafaţa
exterioară a cusăturii
se află pe partea opusă
liniei de indicaţie.

Pe braţul liniei de
indicaţie, dacă cusătura
se află în planul de
îmbinare.
162 Costel DATCU – Lucrãri pentru desen tehnic de construcţii

Tabelul nr. 7.4. FORMA SUDURII Tabelul nr. 5.5. PRELUCRAREA SUDURII
Forma
suprafeţei Simbol Prelucrarea sudurii Simbol
sudurii
Plană Îngroşarea cusăturii se va îndepărta până
la nivelul marginilor rostului

Convexă Crestăturile şi neregularităţile cusăturii se

vor prelucra pentru obţinerea unei treceri
line de la cusătură la metalul de bază

Concavă

Cotarea sudurilor se face prin indicarea unor cote lângă simbol. Cota din stânga
simbolului indică dimensiunile secţiunii transversale a sudurii, iar valoarea din dreapta
simbolului indică lungimea sudurii “l”.ca în Fig. nr. 7.11. Simbolul şi cotele se aşează sub
linia de referinţă atunci când cordonul de sudură este pe partea opusă a suprafeţelor îmbinate.

Fig. nr. 7.11. Exemple de cotare a sudurilor

Dacă sudura se execută pe tot conturul unei piese, aceasta se simbolizează cu un cerc
amplasat la intersecţia liniei de referinţă cu linia de reper ca în Fig. nr. 7.12. a.
Dacă sudura se execută la montaj, acest lucru se indică cu un steguleţ ca în Fig. nr.
5.12.b.

Fig. nr. 7.12. Simboluri pentru suduri

Recomandări la executarea desenelor pentru suduri:
 liniile de reper şi referinţă sunt continue şi subţiri;
 simbolurile sudurii se trasează cu linie groasă;
 Costel DATCU – Lucrãri pentru desen tehnic de construcţii 163

 înălţimea unui simbol este de 1,5 ori înălţimea cifrelor folosite la cotare;
 în secţiune, sudura (cordonul de sudură) se reprezintă poşat, cu excepţia
desenelor care au ca scop prezentarea formei şi dimensiunilor rosturilor;
 cordoanele de sudură lungi se pot reprezenta simplificat ca în Fig. nr.
7.12.c;
 în cazul reprezentării simplificate, locul sudurii se reprezintă în vedere şi în
secţiune, printr-o linie groasă; în cazul sudurii prin puncte se reprezintă
axele porţiunilor sudate.

Câteva exemple de cotare şi notare a sudurilor sunt reprezentate în continuare, detaliat

şi simplificat.

În Fig. nr. 7.13. este prezentat cazul sudurii în colţ, detaliat (a) şi simplificat (b):

Fig. nr. 7.13. Sudura de colţ

În Fig. nr. 7.14 este prezentat cazul sudurii în V, detaliat (a) şi simplificat (b):

Fig. nr. 7.14. Sudura în “V”

În Fig. nr. 7.15. este prezentat cazul sudurii în “I”, detaliat (a) şi simplificat (b):
164 Costel DATCU – Lucrãri pentru desen tehnic de construcţii

Fig. nr. 7.15. Sudura în “I”

În Fig. nr. 7.16. este prezentat cazul sudurii în “Y”, detaliat (a) şi simplificat (b):

Fig. nr. 7.16. Sudura în “Y”

În Fig. nr. 7.17. este prezentat cazul sudurii în “U”, detaliat (a) şi simplificat (b):

Fig. nr. 7.17. Sudura în “U”

7. Reprezentarea şi notarea niturilor

Reprezentarea detaliată şi prin simboluri a niturilor.

 Nitul cu capete semirotunde este exemplificat în Fig. nr. 7.18. în reprezentare detaliată (a)
şi în reprezentare prin simboluri (b).
 Costel DATCU – Lucrãri pentru desen tehnic de construcţii 165

Fig. nr. 7.18. Nit cu capete semirotunde.

 Nitul cu capete semiînecate este exemplificat în Fig. nr. 7.19. în reprezentare detaliată (a)
şi în reprezentare prin simboluri (b).

Fig. nr. 7.19. Nit cu capete semiînecate

 Nitul cu capete înecate este exemplificat în Fig. nr. 7.20 în reprezentare detaliată
(a) şi în reprezentare prin simboluri (b).

Fig. nr. 7.20. Nit cu capete înecate

166 Costel DATCU – Lucrãri pentru desen tehnic de construcţii

 Nitul cu capete tronconice este exemplificat în Fig. nr. 7.21. în reprezentare

detaliată (a) şi în reprezentare prin simboluri (b).

Fig. nr. 7.21. Nit cu capete tronconice

Din punct de vedere al locului unde se execută, îmbinările nituite se reprezintă astfel:
 îmbinări executate în ateliere specializate ca în Fig. nr. 7.22.
 îmbinări la care găurile se execută în ateliere specializate şi baterea niturilor se face
pe şantier, caz exemplificat în Fig. nr. 7.23.

Fig. nr. 7.22. Îmbinãri executate în ateliere specializate Fig. nr. 7.23. Nituri bãtute în şantier

 îmbinările executate pe şantier sunt exemplificate în Fig. nr. 7.24.

 Costel DATCU – Lucrãri pentru desen tehnic de construcţii 167

Fig. nr. 7.24. Îmbinãri executate în şantier

8 Reprezentarea îmbinărilor prin şuruburi şi piuliţe

a) Reprezentarea prin simboluri a îmbinãrilor prin şuruburi şi piuliţe este exemplificatã în

Tabelul nr. 7.6.

Tabelul nr. 7.6. SIMBOLURI PENTRU ÎMBINÃRILE PRIN ŞURUBURI ŞI PIULIŢE

Denumirea Reprezentare prin simboluri

Asamblare cu şurub , piuliţă, şaibă sau

inel de siguranţă şi şplint.

Asamblare cu prezon, piuliţă şi

contrapiuliţă.
168 Costel DATCU – Lucrãri pentru desen tehnic de construcţii

Şuruburi (de toate tipurile).

Piuliţe de toate tipurile.

Şaibe şi inele de siguranţă.

b) Reprezentarea detaliată a îmbinãrilor cu şurub şi piuliţã este datã în Fig. nr.7.25.

Fig. nr. 7.25. Detaliu de îmbinare prin şurub şi piuliţã

9 Reprezentarea îmbinărilor cu prezoane

a) Reprezentarea simplificată a îmbinãrii cu prezoane şi piuliţe este prezentatã în Fig. nr.

7.26.
 Costel DATCU – Lucrãri pentru desen tehnic de construcţii 169

Fig. nr. 7.26. Reprezentarea simplificatã a îmbinãrilor cu prezoane

b) Reprezentarea detaliată a îmbinãrilor cu prezoane este prezentatã în Fig. nr.7.27.

Fig. nr. 7.27. Reprezentarea detaliatã a îmbinãrilor cu prezoane

10 Reprezentarea, cotarea şi notarea construcţiilor metalice

Reprezentarea unui ansamblu secţionat, alcătuit din piese alăturate se face prin poşare
parţială, pentru separarea secţiunilor pieselor componente, lăsând un film de lumină la stânga
şi sus pentru fiecare piesă, conform Fig. nr.7.28.
Fig. nr. 7.28. Exemple de
reprezentare a unor
ansamble secţionate

Dacă reprezentarea
se face la scară mai mică
(1/20, 1/50, 1/100) pentru
170 Costel DATCU – Lucrãri pentru desen tehnic de construcţii

separarea secţiunilor pieselor componente se va lăsa între acestea un spaţiu îngust.

Fururile se reprezintă în secţiune prin haşurare.

Cotarea şi notarea construcţiilor metalice

Liniile de cotă se delimitează prin săgeţi sau linioare scurte la 450 faţă de liniile cotei.
În cazul intervalelor mici, săgeţile se desenează în afara liniei ajutătoare, iar cotele se
scriu între liniile ajutătoare sau în afara intervalului, deasupra prelungirii liniei de cotă. În
cazul cotării intervalelor mici, în lanţ, în intervalele de cote se folosesc puncte îngroşate, iar
cotele se scriu pe linii de indicaţie, ca în Fig. nr. 7.29.

Fig. nr. 7.29. Exemple de cotare a intervalelor mici

La desenele executate pe aceeaşi planşă se va folosi un singur mod de delimitare a

liniilor de cotă (săgeţi sau linioare la 450).
Valoarea numerică a dimensiunilor cotate se exprimă în mm.
Pe schema de trasare a construcţiilor metalice se admite scrierea cotelor deasupra
elementelor componente, fără linii de cotă şi linii ajutătoare.
Cotarea fiecărei piese componente a unui element de construcţie se face astfel încât să
rezulte toate dimensiunile necesare pentru prelucrarea şi poziţionarea în cadrul elementului.
Desenele elementelor de construcţii şi desenele de ansamblu conţin cotele necesare
asamblării pieselor componente în elemente şi montajul elementelor în construcţia respectivă.
În desenele de ansamblu, de execuţie şi de detaliu a construcţiilor alcătuite din oţeluri
laminate la cald sau la rece, profilele se notează convenţional în conformitate cu standardele
de fabricaţie, precizând şi lungimea

acestora. Notarea se înscrie deasupra unei linii de indicaţie care se trasează paralel cu baza
desenului sau cu axa elementului notat.
Fiecare piesă componentă a unui element reprezentat în desen se numerotează într-un
sistem ordonat printr-un număr de poziţie. În cadrul aceluiaşi proiect nu se admite repetarea
numerelor de poziţie, cu excepţia elementelor identice ca dimensiuni de prelucrare, care sunt
numerotate cu acelaşi număr de poziţie. Dimensiunile caracteristice se înscriu cel puţin o dată
pentru fiecare poziţie.
Numerele de poziţie se scriu cu numere arabe de dimensiune nominală egală cu 1,5 ori
dimensiunea notării şi precedate obligatoriu de litera “P”.
Notarea elementelor alcătuite din câte două profile identice, care se suprapun în
proiecţie, se face înscriind cifra 2 înaintea simbolului convenţional.
Pentru fiecare element de construcţie (sau tronson dintr-un element) reprezentat se
întocmeşte extrasul de materiale.
Cotarea unui şir de găuri (pentru nituri sau şuruburi) aşezate la intervale egale se face
în afara elementului reprezentat, pe o linie de cotă totală dată prin axa primei găuri până în
axa ultimei găuri şi scrisă sub forma produsului dintre numărul de intervalelor egale şi
 Costel DATCU – Lucrãri pentru desen tehnic de construcţii 171

distanţa dintre două găuri succesive. Obligatoriu se cotează distanţa de la marginea piesei la
axa primei găuri şi unul din intervale.
În mod excepţional, când claritatea desenului nu este afectată, se admite cotarea
distanţelor dintre nituri prin scrierea cotelor în intervalul acestora, fără liniile de cotă.
Poziţia axelor găurilor de nituri sau şuruburi la profilele laminate, se cotează faţă de o
singură linie de referinţă, fără a completa dimensiunile până la faţa opusă.
Găurile date pe talpa profilelor, la distanţe egale faţă de axa de simetrie a acestora se
cotează înscriind distanţa totală între axe.
Cotarea găurilor alungite se face ca în Fig. nr. 7.30.

Fig. nr. 7.30. Cotarea gãurilor alungite

Cotarea găurilor şi a unor piese decupate din tablă groasă, în desenele de detaliu, se

face prin indicarea dimensiunilor de gabarit şi a tuturor cotelor necesare definirii formelor

geometrice.

Axele geometrice ale pieselor care se îmbină prin intermediul guseului în nodul

respectiv se definesc prin cote de poziţie şi direcţie ce rezultă din triunghiuri asemenea celor

din schema de trasare.

Lungimea pieselor curbe se cotează indicând lungimea desfăşurată a fibrei externe,

convexe. Deasupra cotei se pune semnul de arc.

Cotele de poziţionare a găurilor situate pe piesele curbe se înscriu pe linii de cotă în

afara desenului, indicându-se distanţele găurilor măsurate pe axa de simetrie a piesei, precum

şi distanţele dintre centrele găurilor şi această axă.

Printre piesele nesimetrice, cotele de poziţionare a centrelor găurilor, se vor raporta la

o axă stabilită de proiectant.

172 Costel DATCU – Lucrãri pentru desen tehnic de construcţii

La cotarea pieselor curbe, pe linia de cotă sau pe prelungirea ei se scrie obligatoriu

valoarea razei cercului pe care se măsoară aceste cote.

Cotele de nivel se exprimă în “mm” şi indică faţa superioară sau axa unui profil sau

element.

11 Subiecte din “Lucrarea nr. 7.” pentru colocviu

I. Scãri utilizate pentru întocmirea desenelor de construcţii metalice;

II. Linii utilizate la reprezentarea construcţiilor metalice;

III. Reprezentarea şi notarea tablei pentru construcţii;

IV. Reprezentarea şi notarea tablei ondulate;

V. Reprezentarea şi notarea tablei striate;

VI. Reprezentarea şi notarea profilului de oţel tip bandã;

VII. Reprezentarea şi notarea profilului de oţel tip cornier cu aripi egale;

VIII. Reprezentarea şi notarea profilului de oţel tip cornier cu aripi neegale;

IX. Reprezentarea şi notarea profilului de oţel tip “U”;

X. Reprezentarea şi notarea profilului de oţel tip “T”;

XI. Reprezentarea şi notarea profilului de oţel tip “I”;

XII. Reprezentarea şi notarea sudurilor;

XIII. Reprezentarea şi notarea nituirilor;

XIV. Reprezentarea şi notarea îmbinãrilor prin şuruburi şi piuliţe;

XV. Reprezentarea şi notarea îmbinãrilor cu prezoane şi piuliţe;

XVI. Reprezentarea, cotarea şi notarea construcţiilor metalice;

XVII. Sã se reprezinte pe o planşã de desen tehnic ferma metalicã din Fig. nr. 5.31.
 Costel DATCU – Lucrãri pentru desen tehnic de construcţii 173

Fig. nr. 7.31. Ferma metalicã

Bibliografie legislativã pentru “Lucrarea nr. 7.”

Normative

P54 - Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea construcţiilor din profile de oţel cu

pereţi subţiri formate la rece;
P74 - Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea construcțiilor metalice din profile cu
goluri în inimă;
P107 - Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea grinzilor pentru şi de rulare
metalice;
174 Costel DATCU – Lucrãri pentru desen tehnic de construcţii

P108 - Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea grinzilor din oţel cu secţiune

plină, inimă suplă, omogene sau hibride;
P110 - Instrucţiuni tehnice pentru realizarea structurilor uşoare cu ferme din
cabluri;
P111 - Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea coşurilor de fum metalice pentru
centrale termice şi termoficare ce deservesc platforme industriale;
P112 - Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea în soluţie de structură spaţială
reticulară;
P115 - Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea construcţiilor metalice
pretensionate;
C133 - Instrucţiuni tehnice privind îmbinarea elementelor de construcţii cu
şuruburi pretensionate de înaltă rezistenţă;
C172 - Instrucţiuni tehnice provizorii pentru prinderea şi montajul tablelor metalice
profilate la executarea învelitorilor şi pereţilor.

Standarde

STAS 187 - Desene tehnice. Reprezentarea organelor de asamblare demontabile.

STAS 395 - Oţel laminat la cald. Oţel lat.
STAS 424 - Oţel laminat la cald. Oţel cornier cu aripi egale.
STAS 425 - Oţel laminat la cald. Oţel cornier cu aripi neegale.
STAS 437 - Table din oţel mijlocii şi groase. Dimensiuni.
STAS 564 - Oţel laminat la cald. Oţel U.
STAS 565 - Oţel laminat la cald. Oţel I.
STAS 566 - Oţel laminat la cald. Oţel T.
STAS 612 - Desen tehnic. Notarea stării suprafeţelor.
STAS 700 - Desen tehnic. Reprezentarea convenţională a filetelor.
STAS 735/1 - Desen tehnic. Reprezentarea îmbinărilor sudate sau lipite.
STAS 797 - Nituri de oţel. Nit cu cap semirotund. Dimensiuni.
STAS 801 - Nituri de oţel. Nituri cu cap tronconic. Dimensiuni.
STAS 802 - Nituri de oţel. Nituri cu cap semiînecat. Dimensiuni.
STAS 2028 - Oţel laminat la cald. Tablă zincată.
STAS 2029 - Oţel laminat la cald. Tablă ondulată.
STAS 2350 - Şuruburi grosolane. Şuruburi pentru fundaţii. Dimensiuni.
STAS 7335/2 - Protecţia contra coroziunii a construcţiilor metalice îngropate. Semne
convenţionale.
STAS 7650 - Desen tehnic. Notarea tratamentului termic şi a acoperirilor.
STAS 8796/1-4 - Organe de asamblare de înaltă rezistenţă, folosite cu pretensionare la
îmbinarea elementelor de oţel.
STAS 9773 - Construcţii metalice. Întocmirea desenelor.
STAS 9951 - Desen tehnic. Reprezentarea şi cotarea simplificată a găurilor.
STAS 10103 - Construcţii din oţel. Principii fundamentale de calcul.
STAS 10936 - Desen tehnic. Indicarea marcării produselor
STAS 11208 - Şurub cu cap hexagonal şi piuliţă hexagonală, pentru construcţii
metalice.
STAS 11516 - Profil special T pentru căi de rulare.
STAS 11634 - Desen tehnic. Reprezentarea şi cotarea structurilor metalice.
STAS 11637 - Organe de asamblare filetate. Lungimile tijei şi ale părţii filetate.
STAS 12187 - Table groase de oţel pentru elementele principale ale podurilor și
viaductelor.
 Costel DATCU – Lucrãri pentru desen tehnic de construcţii 175

STAS 12279 - Îmbinări sudate în puncte, în relief şi în linie. Elemente constructive şi

dimensiuni.