Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.1
Este un raport juridic de executare a sancțiunii aplicate, în condițiile stabilite prin Codul penal si
legile privitoare la executarea sancțiunilor privative sau neprivative de libertate.
Trasaturi:
Subiectu principal este statul iar persoanele supuse executarii raportului executional penal sunt
pe treapta de subordonare catre stat.
Între raportul juridic execuţional penal şi raportul juridic penal există o strânsă legătură. Mai
întâi se naşte raportul juridic penal de conflict ca urmare a transformării lui din raport juridic
penal de conformare.
Raportul juridic execuţional penal se referă la relaţiile de executare a sancţiunilor penale care se
deosebesc de relaţiile de tragere la răspundere penală care conduc la formarea raportului juridic
penal.
1.2
Acestea raporturi apar, se modifica si se sting in prezenta unor fapte juridice care, in dependenta
de natura sa, si se clasifica:
Fapte juridice generale-
Fapte constitutive- in urma carora apare existenta unei sentinte irevocabile de condamnare. In
lipsa acestui fapt numerge vorba despre existenta unor astfel de raporturi.
Fapte modificatoare- (de executare a unei pedepse penale) sunt cele care schimba continutul
executarii uneipedespe, facind-o mai severa sau mai blinda.
Fapte exctinctive - sting obligatiile si drepturile condamnatului privind executarea unei pedespe
(ex. Actul degratiere, amnistie, decesul
Fapte juridice speciale
Intrevederile cu rudele;
permisiunea de a se deplasa cu excortul;
deplasarea de scurta durata in afara institutiilor penitenciare.
Faptul juridic constitutiv poate fi o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare la o
pedeapsă sau sancţiune penală, actul de punere în executare şi mandatul de executare ce se emite
de instanţa de executare.
Faptul juridic modificator este cel ce schimbă conţinutul modificării unei pedepse făcând-o
mai severă, mai puţin severă sau înlăturând-o (graţierea, amnistia, săvârşirea unei noi
infracţiuni). Faptele juridice extinctive de executare a unei pedepse sunt: executarea efectivă şi
completă a pedepsei, amnistia, graţierea personală, toate acestea ducând la încetarea executării
pedepsei.
1.3
2.1
Amenda se achită de către condamnat în mod benevol în termen de 30 de zile de la data stabilirii
ei.
În cazul infracţiunilor ușoare sau mai puțin grave, condamnatul este în drept să achite jumătate
din amenda stabilită dacă o plăteşte în cel mult 3 zile lucrătoare din momentul în care hotărîrea
devine executorie. În acest caz, se consideră că sancţiunea amenzii este executată integral.
In caz de eschivare cu rea-voinţă a condamnatului de la achitarea amenzii stabilite ca pedeapsă
principală sau complementară, instanţa de judecată poate să înlocuiască suma neachitată a
amenzii cu închisoare în limitele termenelor pedepsei maximale, prevăzute de articolul respectiv
al Părţii speciale a prezentului cod. Suma amenzii se înlocuieşte cu închisoare, calculîndu-se o
lună de închisoare pentru 100 unităţi convenţionale.
În cazul în care condamnatul nu este în stare să plătească amenda stabilită ca pedeapsă principală
sau complementară, instanţa de judecată poate, potrivit prevederilor art.67, să înlocuiască suma
neachitată a amenzii cu muncă neremunerată în folosul comunităţii, calculîndu-se 60 de ore de
muncă neremunerată în folosul comunităţii pentru 100 unităţi convenţionale de amendă.
2.2
Instanţa de judecată verifică în Registrul debitorilor dacă amenda a fost achitată. În cazul în care
condamnatul nu a achitat amenda, instanţa, în decursul a 30 de zile de la rămînerea definitivă a
hotărîrii, trimite executorului judecătoresc documentul executoriu pentru încasarea silită a
amenzii.
Executorul judecătoresc verifică în Registrul debitorilor dacă amenda a fost achitată şi, în cazul
în care nu a fost achitată de către condamnat, intentează procedura de executare şi execută
documentul executoriu în conformitate cu prevederile cărţii întîi a prezentului cod. Concomitent
cu amenda, se vor încasa şi cheltuielile de executare
În cazul în care executarea silită nu a fost posibilă din cauza lipsei sau insuficienţei de bunuri sau
din cauza eschivării cu rea-voinţă de la achitarea amenzii, executorul judecătoresc solicită
instanţei care a judecat cauza în fond să adopte o încheiere în condiţiile art.64 din Codul penal.
2.3
În caz de eschivare cu rea-voinţă a condamnatului de la achitarea amenzii stabilite ca pedeapsă
principală sau complementară, instanţa de judecată poate să înlocuiască suma neachitată a
amenzii cu închisoare în limitele termenelor pedepsei maximale, prevăzute de articolul respectiv
al Părţii speciale a prezentului cod. Suma amenzii se înlocuieşte cu închisoare, calculîndu-se o
lună de închisoare pentru 100 unităţi convenţionale.
Categorii de raporturi juridice. După cum cunoaștem, ca obiect de studiu dreptul, este studiat pe
ramuri, care fac parte din drept public sau privat, iar analiza categoriilor de raporturi juridice face
obiectul fiecărei ramuri de drept în parte. Un criteriu de clasificare ar fi după natura lor.
Raporturile juridice se clasifică în mod corespunzător ramurilor de drept cărora le aparţin și felul
raporturilor generate de regula de comportament. Ansamblul de însușiri ale unui raport juridic
este determinat de caracterul specific al normei de drept care reglementează relaţia socială și de
natura faptului juridic din care se naște un raport juridic, in acest nens putem clasifica raporturile
juridice executional penale in raporturile juridice ce tin regimul de detentie a condamnatuli,
regimul juridic ce apare in procesul educativ desfasurat de condamnat care are loc de ex dintre
condamnat si institutiile interne a penitenciarelor care desfoasoara activitate educativa,
confesionala, sociala etc; O altă clasificare a raporturilor juridice ar fi după conţinutul lor, care se
împart în raporturi juridice de drept material și raporturi juridice de drept procesual26. Raporturile
juridice de drept material sînt raporturi privitoare la drepturi și obligaţii cu conţinut patrimonial sau
nepatrimonial, specifice subiecţilor raportului, iar raporturile juridice de drept procesual reprezintă un
sistem de relaţii reglementate de lege care apare ca rezultat al acţiunilor procesuale și au drept scop
realizarea efectelor scontate în legătură cu acţiunea organelor de stat