Schemă pentru derularea unei activități de observare

Activitatea de observare trebuie să fie prima activitate experiențială (să preceadă desenul,
modelajul, limbajul din acea săptămână).

Etape:

- Stabilirea scopului observării;

- Stabilirea conținutului: acesta trebuie să fie nou, adaptat nivelului de înțelegere al copiilor, bine

structurat;

- Stimularea dorinței de a învăța (curiozitatea);

- Elementele ce urmează a fi observate să corespundă mediului natural;

- Întocmirea unui plan (tema; scopul; materialele; planul de întrebări)

La grupele de 3-4 ani, activitatea de observare poate fi începută prin procedeul surprizei
(„Copii, ați primit un pachet”, spune educatoarea arătându-le un pachet frumos ambalat, etc..
‘’Haideți să descoperim împreună ce este înăuntru !’’)

Un alt mod de a începe activitatea este acela în care un animal jucărie (cățel, iepuraș,
ursuleț) vine în vizită, dă bună ziua, spune cum îl cheamă și apoi, în funcție de tema pregătită de
educatoare, începe să ducă discursul spre tema respectivă.

La grupele de 5-6 ani aceste procedee sunt recomandabile doar la începutul anului
deoarece sunt și copii noi în grupă și trebuie antrenați în astfel de activități. Oricare ar fi
procedeul nu trebuie să lipsească la începutul activității denumirea celor ce vor fi observate.

La grupele de 3-4 ani observarea trebuie sa fie mai puțin amănunțită. În general
preșcolarii mici pot fi solicitați să analizeze numai acele părți componente ale obiectului care
atrag atenția mai mult. La grupele de 3-5 ani observarea trebuie să aiba o durată max. de 12-15
minute, cu accentuarea a cel mult 2 însușiri ale unui obiect, la 4-5 ani se vor concentra asupra a
3-4 însușiri vizibile.
4-5 ani se vor concentra asupra a 3-4 însușiri vizibile.