Școala Națională de Studii Politice și Administrative

Facultatea de Comunicare și Relații Publice

MASS-MEDIA GLOBALE. ROLUL

JURNALISMULUI INTERNAȚIONAL ȘI AL
TELEVIZIUNILOR GLOBALE ÎN SISTEMUL
INTERNAȚIONAL.
STUDIU DE CAZ: CAZUL COLȚESCU VS.
WEBO

Roșca Adina Maria

MCRP, AN I

1
 INTRODUCERE

Jurnalismul este un element constitutiv al mass-media și este inclus în sistemul politic ca

mijloc de manipulare a societății și în același timp reprezintă o componentă cheie în
transformările sociale.

Conținutul mass-media de zi cu zi ajunge la miliarde de oameni în câteva secunde cu ajutor

noilor tehnologii și a rețelelor de socializare, iar astfel se produce o globalizare în masă. Prin
activitatea sa de informare, mass-media a devenit instituţia care conturează mediul social în care
trăiește omul. Materialele de presă prezintă fapte din viața societății, evenimente, relatează
gânduri și opinii, oferind cititorului o imagine a realității sociale. Thomas Beger și Peter L.
Luckmann susțin că “viața cotidiană este considerată a fi realitatea, pentru că aceasta este
percepută, de cele mai multe ori, direct și nemijlocit.”1

Mass-media este o forță semnificativă în cultura modernă. Sociologii se referă la aceasta

drept o cultură mediată în care mass-media reflectă și creează cultura. Comunitățile sunt
bombardate constant cu mesaje de la o mulțime de surse, inclusiv TV, panouri publicitare și
reviste. Aceste mesaje transmit nu numai produse, ci și stări, atitudini și lucruri sau evenimente
ce trebuie primite de către spectatori într-un anumit mod.

Rolul pe care jurnalismul internațional îl are în viețile oamenilor și modul în care

televiziunea își pune amprenta asupra acestora a fost și este un subiect dezbătut de-a lungul
timpului. Mulți afirmă faptul că mass-media este o parte permanentă a culturii moderne.

Mass-media dintr-o societate adoptă întotdeauna forma sistemului politic existent în acea
societate. Ideologia sistemului politic și politica socială care reglementează relația dintre
diferitele subsisteme ale societății marchează aspectele conceptuale și funcționale ale sistemului
media. De-a lungul timpului, sistemul de conducere a înțeles treptat puterea pe care o deține
presa, iar pentru a o controla, au stabilit diverse reguli care definesc relația dintre presă, putere și
comunitate. Aceste norme au conturat anumite concepte generale referitoare la rolul presei în
societate.

1
Beger Peter, Luckmann, Thomas. Construirea socială a realităţii. Bucureşti: Editura
Univers, 1999, pp. 29-35.

2
 Conform modelului liberal, rolul social al presei este de a reprezenta interesele indivizilor
și de a acționa în numele lor. Presa trebuie să contribuie la libera exprimare a ideilor şi a
informaţiilor și să supravegheze şi să ţină sub control acţiunile marilor puteri, astfel încât,
puterea să acționeze în interesul societății.

I. CONTEXT

În data de 08.12.2020 a avut loc meciul de fotbal dintre echipele Paris Saint-Germain și
Istanbul Bașakșehir care a fost arbitrat de o echipă de români, Ovidiu Hațegan și Sebastian
Colțescu. Acest meci a fost întrerupt de un scandal masiv în care protagoniștii acestuia au fost
arbitrul de rezervă, Colțescu și antrenorul secund al echipei din Istanbul, Pierre Webo.

De la începutul jocului până la momentul scandalului, echipa turcă a protestat în repetate

rânduri împotriva deciziei arbitrului central Ovidiu Hațegan. După câteva minute de joc, arbitrul
secund, Sebastian Colțescu și-a avertizat colegiul că unul dintre oficialii turci, mai exact
antrenorul secund Pierre Webo, trebuie sancționat deoarece protestează agresiv împotriva
deciziilor luate de arbitrul româan. Hațegan a scos cartonașul roșu, eliminându-l pe antrenorul
secund de pe banca tehnică. După numai câteva secunde, această sancționare s-a transformat
într-un adevărat coșmar pentru arbitrul de rezervă deoarece Webo a susținut că acesta i-ar fi
adresat cuvinte rasiste, mai exact, spunându-i colegului său „Dă-i cartonaș celui negru”.

În minutele ce au urmat a pornit un adevărat scandal între Colțescu și Webo, aceștia având
un schimb dur de replici. Incidentul a determinat ambele echipe să se retragă de pe teren în semn
de solidaritate, exprimându-și susținerea pentru Webo și comunitatea celor de culoare, iar meciul
a fost oprit. La numai câteva ore, clubul Istanbul Bașakșehir a postat pe contul de Twitter
sloganul UEFA „NO TO RACISM #Respect”. În două ore, postarea grupării din Istanbul a
devenit virală, primind peste 444.000 de aprecieri, peste 200.000 de distribuiri și peste 11.000 de
comentarii. Inclusiv președintele turc a reacționat pe Twitter după ce S. Colțescu a fost acuzat de
rasism „Condamn cu tărie remarcile rasiste făcute împotriva lui Pierre Webo (...) cred că UEFA
va face demersurile necesare. Suntem necondiționat împotriva rasismului și discriminării (...).”

Știrea incidentului a traversat rapid globul și a stârnit controversă. Părerile au fost

împărțite, unele persoane acuzându-l pe Colțescu de rasism, în timp ce alții i-au luat apărarea
numind incidentul o simplă eroare de comunicare sau pur și simplu o indicație.

3
 Ministerul Afacerilor Externe a postat pe data de 09.12.2020 o poză cu mesajul UEFA
„NO TO RACISM. RESPECT” care a dat de înțeles faptul că sunt alături de Pierre Webo.
Această postare a strâns numai reacții negative, MAE fiind acuzat de comportament nepatriotic.

Acestea sunt câteva exemple ale mesajelor de pe Twitter și Facebook ale românilor furioși
și nu numai, care au sărit în apărarea lui Colțescu, numind incidentul o exagerare:

• „Dacă pe banca s-ar fi aflat 10 persoane de culoare și o persoană alba, pentru a-l
putea identifica pe cel alb majoritatea oamenilor îl vor identifica ca și cel alb, iar
asta nu mai este considerat un act de rasism.”
• „La data de 13.02.2002 francezii ne-au numit țigani. Nu a fost considerat rasism.
La meciul de tenis dintre Irina Begu și Caroline Garcia din 2018, Garcia declară la
finalul partidei ca nu ii vine să creadă ca o bate o țigancă. Nu a fost considerat
rasism. Pe 10.06.2018 Halep câștigă Roland Garros, ”O româncă câștigă Roland
Garros”, este mesajul care însoțește fotografia în care apare o caricatură a Simonei
Halep ținând în mană cupa și strigând ”Fiare vechi, fiare vechi”. Din nou nu a fost
considerat rasism.”
II. CRIZA DE COMUNICARE GENERATĂ

Situațiile de criză pot afecta orice tip de organizație sau chiar o comunitate mai mare. Criza
de comunicare este una dintre cele mai de temut situații deoarece negestionată corespunzător,
acesta poate duce la pierderi financiare grave și cel mai important, la pierderea bunei reputații.

În literatura de specialitate, criza de comunicare e văzută ca fiind ,,o situație în care

întregul sistem este afectat, în așa fel încât existența sa fizică este amenințată.”2 Un alt autor
definea criza de comunicare ca fiind „un eveniment neașteptat și imprevizibil care poate
influența așteptările partenerilor și care își poate pune negativ amprenta asupra performanței
organizației ceea ce poate determina apariția unor rezultate negative.”3

O criză de comunicare poate fi identificată și în momentul în care comunicarea internă și

externă este lentă, ambiguă și neplanificată, iar astfel aceste acțiuni au rolul de a indica faptul că

2
Ion Chiciudean,George David, Op. cit., p 36;
3
Ion Chiciudean,Valeriu Țones, Gestionarea Crizelor de Imagine, București, Editura comunicare.ro, 2010
p.90;

4
avem de-a face cu o criză de comunicare. Dacă analizăm din perspectiva caracteristicilor unei
crize de comunicare, de cele mai multe ori o criză de comunicare nu se realizează izolat.

Cu toate acestea, există și situații în care apariția crizei să fie una bruscă și care să
influențeze puternic activitatea și situații în care efectele acesteia să aibă loc doar la nivel intern,
deoarece „odată ajunsă și la nivel extern, efectele acesteia pot afecta într-o măsură mai ridicată
activitatea organizației.”4

De aceea este foarte important ca o situație să fie gestionată corespunzător, iar reacțiile să
aibă un caracter coerent, deoarece lipsa coerenței este un factor decisiv care contribuie la
distrugerea relației cu publicul.

Arbitrul Sebastian Colțescu nu a gestionat bine modul în care s-a exprimat, iar acest lucru a
stârnit o criză de comunicare în adevăratul sens al cuvântului. Din punctul meu de vedere, modul
în care s-a reacționat în cazul acestui incident a fost unul total deplasat și exagerat din mai multe
puncte de vedere.

În primul rând, Pierre Webo, antrenorul secund al echipei Istanbul Bașakșehir, a avut o
reacție exagerată față de cuvântul care i-a fost adresat și din cauză că acesta a fost nemulțumit de
primirea cartonașului roși și eliminarea sa de pe banca tehnică. Văzând că nu mai are ce să facă,
protestul său împotriva deciziilor arbitrului s-a transformat într-un protest împotriva unui atac
rasist verbal.

În al doilea rând, faptul că trăim într-o perioadă dificilă și sensibilă pentru comunitatea
oamenilor de culoare, chiar și cele mai mici și neînsemnate cuvinte pot declanșa o adevărată
revoltă, ceea ce s-a și întâmplat în acest caz.

Singura vină a lui Sebastian Colțescu este că nu a fost precaut și nu s-a gândit la toate
aspectele menționate mai sus din timp, iar astfel a întâmpinat probleme în cadrul procesului
comunicațional. Întotdeauna ar trebui să se ia în considerare „riscurile la care se expun pentru a
vedea modul în care pot proteja comunitatea și indivizii de eventualele riscuri.” 5

4
Anthonissen, Crisis communication, practical PR strategies for reputation management and company
survival, Londra, Kogan Page, 2008, pp.50-52;
5
Ion Chiciudean, Valeriu Țones, Op.cit, p.90;

5
 III. ANALIZĂ: WEBO vs. FLOYD

De-a lungul timpului s-a speculat că televizorul este un factor de influență în viețile
oamenilor și că are un impact în deciziile și gândurile acestora. Încă din anul 2013 s-a creat o
mișcare politică și socială numită BLACK LIVES MATTER pentru a protesta împotriva tuturor
violențelor rasiste adresate oamenilor de culoare. Mișcarea a început cu utilizarea hashtagului
#BlackLivesMatter pe social media după achitarea lui George Zimmerman la 17 luni după ce a
împușcat un băiat afro-american în vârstă de 17 ani. Pe parcurs, violențele asupra oamenilor de
culoare au fost din ce în ce mai mediatizate și s-au creat demonstrații în stradă pentru a protesta
împotriva acestora.

În anul 2020, mișcarea a revenit în titlurile internaționale și a câștigat o atenție

suplimentară pe tot globul în momentul în care un polițist american a omorât un bărbat de
culoare în plină stradă. George Floyd, bărbatul afro-american a fost imobilizat de polițistul Derek
Chauvin, care s-a așezat cu genunchiul pe gâtul său, lăsându-l pe Floyd fără aer și în plină
agonie. După ce bărbatul de culoare a implorat minute în șir pentru viața sa, acesta a decedat.

Incidentul a stârnit revoltă și s-au organizat proteste pe tot mapamondul, cazul fiind
mediatizat pe toate posturile de televiziune și pe social media. Oameni de pretutindeni s-au
alăturat comunității Black Lives Matter și au ieșit în stradă în semn de solidaritate.

Ambele cazuri, cel al lui G. Floyd și cel al lui P. Webo au fost catalogate drept acte de
rasism. În ambele cazuri au fost implicați 2 oameni, unul caucazian și unul de culoare. În ambele
cazuri victima a fost cel de culoare. În ambele cazuri, persoana care a săvârșit actul de rasism a
fost blamat și pedepsit. Singura diferență dintre cele două este că în timp de G. Floyd a fost
victima unei violențe rasiste clare, aceasta terminându-se într-un mod tragic, în cazul lui Webo a
fost o simplă eroare de comunicare care a fost catalogată drept act rasist.

Din punct de vedere social, cele două cazuri nu se află nici pe departe la același nivel.
Modul în care s-a reacționat în cazul lui Colțescu a fost total deplasat și îl pot numi chiar o
reacție adversă a mișcării sociale Black Lives Matter.

Oamenii au devenit extrem de sensibili când vine vorba de acest subiect, iar asta se
întâmplă în mare din cauza mass-media. Faptul că am ajuns să ne fie frică să spunem cuvinte
precum „negru” în preajma altor oameni ne arată de fapt amploarea pe care a luat-o această

6
mișcare politică și socială. Rasismul nu este un subiect nou. Rasismul se întâmplă de sute de ani,
dar niciodată nu s-a mediatizat mai mult decât acum. Suntem bombardați zilnic cu știri despre
acte de rasism, despre drepturile oamenilor de culoare, iar acest lucru dă curaj comunității afro să
reacționeze în sfârșit, deoarece știu că sunt susținuți de milioane de alte persoane și de mass-
media.

Faptul că oamenii de culoare au în sfârșit curajul să reacționeze la actele de rasism

împotriva lor este un lucru pozitiv, dar din păcate există și o latură negativă a acestei povești,
aceasta fiind că orice cuvânt spus la adresa lor, chiar dacă acesta nu a fost spus pentru a jigni sau
chiar nu a fost rasist, îi face să reacționeze într-un mod total deplasat precum în cazul Colțescu și
Webo.

O altă problemă cu care ne confruntăm este faptul că mișcarea socială Black Lives Matter
a acaparat lumea și se uită faptul că nu este singura etnie minoritară a lumii. Din cauză că în
mass-media s-a discutat doar despre actele de rasism la adresa persoanelor de culoare, oamenii
ce fac parte din alte etnii minoritare au de suferit și în momentul de față duc o luptă extrem de
dificilă pe cont propriu.

IV. ROLUL JURNALISMULUI INTERNAȚIONAL

Primele utilizări înregistrate ale mass-media ca termen au fost în 1923, în Publicitate și

vânzare. Aici, mass-media este vag definită ca „reprezentând [cel] cel mai economic mod de a
transmite povestea pe piața nouă și mai largă în cel mai scurt timp”.6

Jurnalismul este activitatea care valorifică realitatea socială și o transformă în imagini

mediatice, sub formă de știri, interviuri, reportaje, editoriale, comentarii, analize de presă etc.
Mass-media sunt „acele instituții care folosesc tehnologiile de copiere pentru a disemina
comunicarea.”7

Jurnalismul și globalizarea sunt două fenomene ce se intersectează și se pot observa cu

ochiul schimbările pe care globalizarea le-a adus jurnalismului. Schimbul de opinii între oamenii
cu diferite culturi s-a mărit odată cu apariția rețelelor de social media.

6
Oxford English Dictionary Online. 2008 Oxford University Press. 23, Jan 2008. – traducere personală
7
Luhmann, Niklas. The Reality of the Mass Media, Stanford, CA: Stanford University Press, 2000.

7
 Faptul că știrile internaționale au devenit un produs extrem de ușor de accesat de către
toată lumea, evenimentele din întreaga lume sunt prelucrate și transmise printr-o metodă care are
capacitatea de captiva atenția a milioane de cetățeni din diferite colțuri ale lumii și de a le
influența viitoarele decizii și modul de a gândi.

Materialele sociale sunt un mod de a oferi răspunsuri la întrebările oamenilor. Informația

primită din mediul mass-media a devenit însăși un mod de comunicare prin care „se pune în
mișcare viața reală și cu ajutorul căruia oamenii interacționează, fac schimb de opinii și oferă
soluții, contribuind, astfel, la dezvoltarea generală a societății.”8

Orice eveniment care atrage atenția poate fi folosit drept material de presă. Totuși, pentru a
transforma un eveniment într-un produs mediatic trebuie luate în calcul calitățile evenimentului
în sine sau de capacitatea jurnalistului de a investiga și descoperi lucrurile ce se ascund în spatele
informației. Modul în care publicul primește informația depinde de modul în care mass-media
reflectă realitatea. Orice jurnalist are o amprentă personală pe care o aplică în știrea relatată, iar
acest fapt se poate observa cu ușurință dacă individul se informează din mai multe surse, astfel
putând să își formeze propria sa opinie cu privire la eveniment.

În trecut când accesul la informație era limitat, s-a constatat că oamenii bine informați se
bazau mai mult pe experiența personală, pe cunoștințele anterioare și pe propriul raționament. O
teorie numită „Teoria clasei dominante” susține că mass-media reflectă și proiectează viziunea
unei elite minoritare, pe care o controlează. Persoanele care dețin și controlează corporațiile ce
produc media reprezintă această elită. Cu alte cuvinte, cea mai mare îngrijorare este că există un
număr extrem de mic de persoane care pot controla știrile, aceștia având capacitatea de a
manipula ceea ce oamenii pot vedea sau auzi.

Conceptele și funcțiile oricărui sistem mass-media sunt afectate de regimul politic existent
în societate, care determină filosofia mijloacelor de informare în masă. Mass-media realizează un
șir de activități specifice prin care definește imagini despre lume, sugerează semnificații, oferă
soluţii, promovează valori etc. Aceste activități sunt generate de așteptările oamenilor și vin ca
un răspuns la cerințele acestora.

8
Angheli Natalia. Jurnalismul pentru omul de rînd. Chişinău: Centrul Independent de Jurnalism, 2002, p.23.

8
 Trăim într-o lume în care informația este o resursă de bază. Mass-media internațional joacă
un rol central în producerea și diseminarea informațiilor. De la Twitter la ziare internaționale, la
Facebook, jurnalismul are un impact asupra vieții noastre personale și politice și, prin urmare,
este vital să înțelegem rolul lor în lumea modernă. Într-o lume globalizată, știrile despre politică,
procesele ecologice, agricultura etc. devin astfel echipate cu o perspectivă globală asupra
realității sociale. Chiar dacă pare dificil de estimat mai exact când și cum conținutul mass-media
de zi cu zi a devenit global, este extrem de dificil să mai catalogăm știrile drept știri interne sau
străine.

V. CONCLUZII

Cazul arbitrului român Sebastian Colțescu a fost un caz extrem de mediatizat, care a stârnit
controversă pe întreg globul. Acesta a fost acuzat de rasism pentru modul în care i s-a adresat
antrenorului secund al echipei Istanbul Bașakșehir, Pierre Webo. Reacțiile oamenilor au fost
împărțite, unii susținând faptul că evenimentul nu a fost o greșeală și că a fost un atac rasist
direct asupra comunității afro-americane, iar pe de altă parte se susține faptul că arbitrul
Sebastian Colțescu ar fi ales cea mai simplă metodă de a-i arăta colegului său persoana la care se
referă și că având în vedere perioada în care ne aflăm, cu numeroase proteste împotriva atacurilor
rasiste asupra persoanelor de culoare, a fost o simplă eroare de comunicare.

Știrea evenimentului a fost transmisă pe toate canalele de comunicare ale mass-media, iar
astfel în mai puțin de câteva ore subiectul era dezbătut de milioane de oameni.

Mass-media transmite o informație mai departe către public, iar acesta are dreptul de a face
ce vrea cu informația respectivă. Rolul jurnalismului internațional și al televiziunilor globale în
sistemul internațional este de a prezenta evenimente de pe glob în mod real și de a susține
valorile democratice a drepturilor și libertățile cetățenilor. Mass-media are rolul de a aduce în
prim plan personalități care pot influența opinia publică și are obligația de a participa și de a reda
corect evenimentele de conflict. Cu alte cuvinte, rolul jurnalismului internațional și mass-media
este de a informa corect, lăsând la latitudinea spectatorului modul în care acesta gestionează
informația primită și de a hrăni această foame constantă de informație a indivizilor.

9
 BIBLIOGRAFIE

1. Beger Peter, Luckmann, Thomas. Construirea socială a realității. București: Editura

Univers, 1999, pp. 29-35.
2. Ion Chiciudean,George David, Op. cit., p 36;
3. Ion Chiciudean,Valeriu Tonus, Gestionarea Crizelor de Imagine, București, Editura
comunicare.ro, 2010 p.90;
4. Anthonissen, Crisis communication, practical PR strategies for reputation management
and company survival, Londra, Kogan Page, 2008, pp.50-52;
5. Ion Chiciudean, Valeriu Țones, Op.cit, p.90;
6. Oxford English Dictionary Online. 2008 Oxford University Press. 23, Jan 2008. traducere
personală
7. Luhmann, Niklas. The Reality of the Mass Media, Stanford, CA: Stanford University
Press, 2000.
8. Angheli Natalia. Jurnalismul pentru omul de rînd. Chişinău: Centrul Independent de
Jurnalism, 2002, p.23.

SITEOGRAFIE

https://www.theatlantic.com/international/archive/2012/02/the-vital-role-of-global-
journalism-in-the-digital-age/252702/

https://www.encyclopedia.com/arts/news-wires-white-papers-and-books/televisions-
impact-american-society-and-culture

https://stirileprotv.ro/stiri/sport/pierre-webo-prima-reactie-dupa-scandalul-cu-coltescu-za-
depasit-limita.html

10