Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Ştiinţe Economice

Departamentul Finanţe şi Bănci

Referat
la disciplina „Fiscalitate”

Tema: Cooperare internațională fiscală în

domeniul vamal

Elaborat:
Avram Alexandra
Grupa: CON 182

Coordonat:
Căprian Iulia

Chişinău 2019
 Cuprins
I. Introducere................................................................................................................3

II. Politica vamală..........................................................................................................4

III.Cooperarea internațională.........................................................................................5
 Lista țărilor-membre ale Acordului Central European de Comerţ Liber (CEFTA)la
care Republica Moldova este parte;.........................................................................5
 Alte tratate internaționale la care Republica Moldova este parte și care au tangență
cu facilitățile fiscale și vamale;...............................................................................7

IV. Cooperarea vamală între Republica Moldova şi România..........................................8

 Cadrul legislativ;...................................................................................................8
 Priorităţi pe termen scurt;………………………………………………………………..10
 Priorităţi pe termen mediu;……………………………………………………………...10

V. Cooperarea vamală între Republica Moldova şi Ucraina............................................10

 Priorităţi pe termen scurt;………………………………………………………….…....13
 Priorităţi pe termen mediu;……………………………………………………………...13

VI. Cooperarea vamală între Uniunea Europeană și Republica Moldova………………...14

 Priorităţile de Cooperare;………………………………………………………………..14
 Realizările pe parcursul anului 2017;……………………………………………………15
 Prioritățile pentru anul 2018-2020;………………………………………………...…...16

Concluzii……………………………………………………………………………………...…17

Referințe bibliografice..................................................................................................18
I. Introducere
Analiza practicii mondiale în domeniul atragerii investiţiilor şi stimulării activităţii
inovaţionale demonstrează că un rol determinant în acest sens îl au stimulentele de ordin
economic, cu precădere, facilităţile fiscale și vamale. Ca direcție separată a politicii fiscale
menționăm facilitățile fiscale, care constituie un mecanism și о parte componentă a politicii
fiscale, ce formează о direcție separată de reglementare a sistemului fiscal. Din punct de vedere
al esenței economice, oferirea facilităților și înlesnirilor este о formă de reglementare de către
stat a dezvoltării economice și sociale și, din acest motiv, acestea sînt un fenomen obiectiv
condiționat nemijlocit de mersul dezvoltării economice a statului. Sub aspect teoretic și practic,
facilitățile fiscale pot fi examinate în sens larg, avînd în vedere că acestea includ toate categoriile
de facilități, printre care: amnistia fiscală, returnarea sumei impozitelor achitate anterior, vacanța
fiscală, micșorarea cotei impozitelor, credite fiscale, precum și în cel restrîns, deoarece cuprind
deducerile și creditele fiscale. În același timp, folosirea corectă a înlesnirilor și facilităților poate
asigura întreprinderii nu numai integritatea resurselor financiare constituite, dar și posibilitatea
de a efectua investiții noi din contul economisirii surselor sub formă de impozite și,
corespunzător, finanțarea reproducerii lărgite, prin reînnoirea și modernizarea tehnică.
Analiza înlesnirilor fiscale folosite în țările dezvoltate prezintă о mare importanță teoretică
și practică. După scopul acestor înlesniri, pot fi evidențiate două categorii:
• I – înlesniri destinate stimulării activității de antreprenoriat și productive;
• II –destinată soluționării unor probleme sociale. Înlesnirile din prima categorie se referă mai
mult la impozitarea venitului, iar cele din a doua cuprind preponderent impozitele directe și
indirecte, care, în ultimă instanţă, sînt achitate de consumatori, reducînd astfel presiunea fiscală.
Orice facilitate poartă concomitent consecințe negative pentru stat, precum și efecte pozitive
pentru persoanele juridice și fizice care le obțin.
II. Politica vamală
Politica vamală este parte integrantă a politicii externe şi interne a statului.
Politica vamală urmăreşte asigurarea eficienţei operaţiunilor vamale, reglementării
schimbului de mărfuri pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, contribuţia la rezolvarea
problemelor politice şi comerciale privind protecţia pieţei interne şi stimularea dezvoltării
economiei naţionale, alte obiective stabilite de legislaţie.
Procesul creşterii nivelului economic al ţării este influenţat şi de activitatea organelor
vamale, de aceea activitatea vamală trebuie să se caracterizeze prin integritate, transparenţă şi
profesionalism.
Mărfurile şi mijloacele de transport care trec frontiera vamală, sau ale căror regim vamal se
modifică, sînt supuse operaţiunilor vamale, şi anume:
– vămuirea;
– perfectarea declaraţiilor vamale;
– controlul mărfurilor şi mijloacelor de transport;
– controlul corporal;
– controlul evidenţei contabile;
– perceperea drepturilor de import şi de export;
– alte acţiuni efectuate în domeniul vamal de către organul vamal.
Vămuirea este procedeul de plasare a mărfurilor şi mijloacelor de transport întru-un anumit
regim vamal şi încheierea acestui regim, în conformitate cu prevederile legislaţiei. Vămuirea se
efectuează de organele vamale interne şi cele de frontieră, în locurile stabilite din zonele de
activitate ale organului vamal în care se găseşte expeditorul sau destinatarul mărfurilor. Pînă la
efectuarea vămuirii, agentul economic trebuie să efectueze operaţiuni prealabile pentru a accelera
traficul de mărfuri. Aceste operaţiuni prevăd: înregistrarea agentului economic ca subiect al
activităţii economice externe, obţinerea certificatelor şi licenţelor necesare desfăşurării activităţii
acestuia, înştiinţarea organului vamal despre trecerea frontierei, plasarea mărfurilor în depozitele
provizorii, prelevarea probelor şi mostrelor mărfurilor.
În scopul vămuirii, organul vamal este în drept să preleve probe şi mostre de mărfuri, supunîndu-
le cercetării (expertizei). În dependenţă de poziţia tarifară a mărfii se încasează şi drepturile de
import şi de export corespunzătoare unei anumite poziţiei tarifare. Conform Nomenclatorului
mărfurilor al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.54
din 26.01.2004, fiecare marfă are o anumită poziţie tarifară. #G0Nomenclatorul mărfurilor se
aplică pe teritoriul Republicii Moldova cu scopul reglementării tarifare şi netarifare a activităţii
economice externe, îmbunătăţirii evidenţei statistice şi a schimbului de informaţie statistică
referitoare la circulaţia mărfurilor pe plan intern şi extern.
III.Cooperarea internațională
Promovarea unei politici de bună vecinătate este unul din principiile de bază al integrării în
societatea europeană. În acest sens, Republica Moldova depune eforturi considerabile în vederea
stabilirii unei cooperări strânse cu ţările vecine în diferite domenii, inclusiv vamal.
La vămuirea mărfurilor cu acordarea facilităţilor fiscale şi vamale, colaboratorii vamali se
conduc de prevederile tratatelor internaționale, actelor legislative și normative în vigoare,
specificate mai jos etc.
Cadrul general de reglementare a comerţului exterior al Republicii Moldova este vast şi
dezvoltat. Republica Moldova este membră a Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi a
Organizaţiei Mondiale a Vămilor.
În 2006, Republica Moldova, de rînd cu alte şapte ţări din Europa, a semnat un nou acord de
comerţ liber pentru Europa Centrală (CEFTA). Acest acord prevede anularea tuturor taxelor
vamale la import şi export, a restricţiilor cantitative şi a altor taxe cu efect echivalent în comerţul
cu produse industriale şi majoritatea produselor agroindustriale. Conform prevederilor
Protocolului Adiţional la Acordul de Amendare şi Aderare la Acordul Central European de
Comerţ Liber (CEFTA) se aplică taxa vamală de 0% la importul în Republica Moldova al
produselor originare din ţările-membre ale Acordului Central European de Comerţ Liber
(CEFTA) din 11.02.2011. Pentru Macedonia se aplică taxa vamală de 0% la importul vinului de
la poziţia tarifară 2204 cu cota de 1000 hectolitri.
 Lista țărilor-membre ale Acordului Central European de Comerţ Liber (CEFTA) la
care Republica Moldova este parte:
1. Acordul Central European de Comerţ Liber (CEFTA), semnat la Bucureşti la 19 decembrie
2006, ratificat prin Legea nr.120-XVI din 4 mai 2007 (Monitorul Oficial, 2007, nr.70-73,
art.330) pentru produsele originare din Bosnia şi Herţegovina.
2. Acordul Central European de Comerţ Liber (CEFTA), semnat la Bucureşti la 19 decembrie
2006, ratificat prin Legea nr.120-XVI din 4 mai 2007 (Monitorul Oficial, 2007, nr.70- 73,
art.330) pentru produsele originare din Serbia.
3. Acordul Central European de Comerţ Liber (CEFTA), semnat la Bucureşti la 19 decembrie
2006, ratificat prin Legea nr.120-XVI din 4 mai 2007 (Monitorul Oficial, 2007, nr.70- 73,
art.330) pentru produsele originare din Albania.
4. Acordul Central European de Comerţ Liber (CEFTA), semnat la Bucureşti la 19 decembrie
2006, ratificat prin Legea nr.120-XVI din 4 mai 2007 (Monitorul Oficial, 2007, nr.70- 73,
art.330) pentru produsele originare din Macedonia.
5. Acordul Central European de Comerţ Liber (CEFTA), semnat la Bucureşti la 19 decembrie
2006, ratificat prin Legea nr.120-XVI din 4 mai 2007 (Monitorul Oficial, 2007, nr.70- 73,
art.330) pentru produsele originare din Croaţia.
6. Acordul Central European de Comerţ Liber (CEFTA), semnat la Bucureşti la 19 decembrie
2006, ratificat prin Legea nr.120-XVI din 4 mai 2007 (Monitorul Oficial, 2007, nr.70- 73,
art.330) pentru produsele originare din Muntenegru.
7. Acordul Central European de Comerţ Liber (CEFTA), semnat la Bucureşti la 19 decembrie
2006, ratificat prin Legea nr.120-XVI din 4 mai 2007 (Monitorul Oficial, 2007, nr.70- 73,
art.330) pentru produsele originare din Kosovo.
Pentru mărfurile şi obiectele produse şi importate din ţările cu care Republica Moldova a
încheiat acorduri interstatale bilaterale privind comerţul liber (11 state), taxa vamală nu se
percepe în baza următoarelor acorduri:
1. Acord privind crearea zonei de comerţ liber, semnat la Moscova la 15 aprilie 1994, ratificat
prin Hotărîrea Parlamentului nr.220-XIII din 22.09.94, publicat în ediţia oficială "Tratate
internaţionale", 1999, volumul 17, în vigoare din 30 decembrie 1994;
2. Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Consiliul Miniştrilor – Guvernul Federaţiei
Ruse cu privire la comerţul liber, semnat la Moscova la 9 februarie 1993, publicat în ediţia
oficială "Tratate internaţionale", 1999, volumul 21, în vigoare din 30 martie 1993;
3. Acordul privind comerţul liber dintre Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al
Ucrainei, semnat la Chişinău la 13 noiembrie 2003, ratificat prin Legea nr.22-XV din 12
februarie 2004 (Monitorul Oficial nr.35-38 din 27 februarie 2004);
4. Acordul de comerţ liber dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii
Uzbekistan, semnat la Chişinău la 30 martie 1995, ratificat prin Hotărîrea Parlamentului
Republicii Moldova nr.539-XIII din 19 iulie 1995 (Monitorul Oficial nr.44 din 10 august 1995);
5. Acordul de comerţ liber dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii
Kîrgîzstan, semnat la Bucureşti la 15 februarie 1994, ratificat prin Hotărîrea Parlamentului
Republicii Moldova nr.863-XIII din 5 iunie 1996 (Monitorul Oficial nr.6 din 23 ianuarie 1997);
6. Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Kazahstan cu privire la
comerţul liber, semnat la Minsk la 26 mai 1995, ratificat prin Hotărîrea Parlamentului Republicii
Moldova nr.714-XIII din 1 februarie 1996 (Monitorul Oficial nr.10 din 15 februarie 1996);
7. Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Georgiei cu privire la comerţul liber,
semnat la Tbilisi la 28 noiembrie 1997, ratificat prin Hotărîrea Parlamentului Republicii
Moldova nr.1513-XIII din 18 februarie 1998 (Monitorul Oficial nr. 22-23 din 12 martie 1998) ;
8. Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Turkmenistanului cu privire la
comerţul liber, semnat la Aşhabad la 24 decembrie 1993, ratificat prin Hotărîrea Parlamentului
Republicii Moldova nr.538-XIII din 19 iulie 1995 (Monitorul Oficial nr.44 din 10 august 1995);
9. Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Azerbaidjan cu privire la
comerţul liber, semnat la Minsk la 26 mai 1995, ratificat prin Hotărîrea Parlamentului Republicii
Moldova nr.576-XIII din 20 septembrie 1995 (Monitorul Oficial nr.59-60 din 26 octombrie
1995);
10. Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Armenia cu privire la
comerţul liber, semnat la Aşhabad la 24 decembrie 1993, ratificat prin Hotărîrea Parlamentului
Republicii Moldova nr. 575-XIII din 20 septembrie 1995 (Monitorul Oficial nr. 59-60 din 26
octombrie 1995).
11. Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Belarusi cu privire la
comerţul liber, semnat la Minsk, la 16 iunie 1993, publicat în ediţia oficială "Tratate
internaţionale", 1999, volumul 18, în vigoare din 7 decembrie 1994.
 Alte tratate internaționale la care Republica Moldova este parte și care au tangență
cu facilitățile fiscale și vamale:
• Convenţia privind admiterea temporară (Istanbul, 26.06.1990). Republica Moldova a aderat
prin Legea R.M. nr. 253 din 05.12.2008). A intrat în vigoare la 02.05.2009. Extinderea
instrumentelor internaţionale privind admiterea temporară complică sarcina agenţilor economici
la nivel internaţional. Convenţia reuneşte într-un singur instrument toate facilităţile, care pot fi
acordate la momentul actual cu titlu de admitere temporară şi stipulează tratamentul noilor
categorii de mărfuri, cărora trebuie să li se acorde facilităţile admiterii temporare.
• Convenţia internaţională cu privire la transportul internaţional de încărcături sub acoperirea
Carnetului TIR (Geneva, 14.11.1975) art. 7. Această convenţie prevede scutiri aplicate
blanchetelor TIR; • Convenţia privind importul de publicaţii cu caracter instructiv, ştiinţific şi
cultural, întocmită la Florenţa la 22 noiembrie 1950 şi Protocolul anexat la aceasta, întocmit la
Nairobi la 26 noiembrie 1976, care prevede scutiri aplicate publicaţiilor cu caracter instructiv,
ştiinţific şi cultural;
• Convenţia de la Viena cu privire la relaţiile diplomatice din 18.04.1961, art. 36-37 (Hotărîrea
Parlamentului RM nr. 1135-XII din 04.08.1992), scutiri aplicate mărfurilor, destinate folosinţei
oficiale a misiunilor diplomatice străine, precum şi a agenţilor diplomatici şi a membrilor
familiilor lor.
 IV. Cooperarea vamală între Republica Moldova şi România
 Cadrul legislativ existent are două dimensiuni:
 aspectul bilateral, reglementat prin Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi
Guvernul României privind cooperarea vamală şi asistenţa administrativă reciprocă pentru
prevenirea, investigarea şi combaterea infracţiunilor în domeniul vamal, semnat la Bucureşti la
24 aprilie 2000;
 aspectul regional, privind cooperarea în domeniul criminalităţii transfrontaliere, care se
referă la activitatea vamală, reglementat prin Acordul de cooperare pentru prevenirea şi
combaterea infracţionalităţii transfrontaliere, semnat la Bucureşti la 26 mai 1999 (Acordul
SECI). Republica Moldova şi România au reprezentanţi, inclusiv ai autorităţilor vamale în cadrul
Centrului Regional SECI pentru Combaterea Infracţionalităţii Transfrontaliere din Bucureşti
(Centrul SECI).
 Acordul bilateral oferă serviciilor vamale ale ambelor state posibilitatea de a realiza
următoarele activităţi de cooperare:
 acordarea asistenţei administrative reciproce pentru asigurarea aplicării corecte a
legislaţiei vamale, în special prin prevenirea, depistarea şi investigarea infracţiunilor şi
contravenţiilor vamale;
 sprijinul reciproc în sens de prevenţie şi detectare de posibile cazuri a încălcărilor
legislaţiei vamale (ce se pot dezvolta în cazuri de investigaţie vamală) prin punerea la dispoziţie
a informaţiei privind diverse probleme vamale, conţinând date de interes pentru cealaltă parte.
Pe lângă problematica asistenţei reciproce, există prevederi care trasează un cadru juridic pentru
o viitoare cooperare în cea ce priveşte simplificarea procedurilor vamale. Aceste prevederi
stabilesc următoarele activităţi în sensul unei colaborări fructuoase, în special în probleme de
frontieră:
 obligaţia autorităţilor vamale de a se consulta în vederea simplificării controlului vamal
al mărfurilor, călătorilor şi mijloacelor de transport;
 posibilitatea de a adopta măsuri de simplificare a formalităţilor vamale la frontieră în
scopul desfăşurării operative şi eficiente a acestora;
 posibilitatea organizării activităţii de efectuare a controlului în comun, cu participarea
tuturor autorităţilor şi instituţiilor care îşi desfăşoară activitatea în punctele de frontieră.
Acordul SECI are drept obiectiv întărirea capacităţii de acţiune împotriva infracţionalităţii
transfrontaliere din Europa de Sud-Est, în conformitate cu standardele europene şi alte
reglementări internaţionale. Se urmăresc, în special, următoarele scopuri:
 eliminarea obstacolelor ce stau în faţa unei cooperări internaţionale eficiente;
 intensificarea cooperării la nivel operaţional în domeniul vamal prin crearea unui cadru
adecvat schimbului de date, ţinând cont de regulile de confidenţialitate şi de protecţie a acestora;
 facilitarea investigării acţiunilor ilicite din domeniul vamal, prin care se comit evaziuni
fiscale considerabile şi se alimentează economia tenebră;
 asistenţa tehnică, schimb de experienţă, pregătirea în comun a specialiştilor;
 aproximarea legislaţiei naţionale la standardele internaţionale şi cele ale Uniunii
Europene etc.
Este necesar de menţionat că, deşi cadrul juridic bilateral şi multilateral de cooperare vamală
permite şi încurajează realizarea unei platforme comune de acţiune, aplicarea în practică nu se
efectuează la nivelul convenit, iar deseori nu se efectuează de fel. Aceasta se motivează prin
faptul că există impedimente ce ţin de diferenţe între cadrul legislativ din cele două state la nivel
de competenţe, compatibilitate organizaţională etc.
Luînd în considerare obiectivul strategic comun al Republicii Moldova şi României – integrarea
în structurile Uniunii Europene – putem identifica alte direcţii de colaborare vamală, în
conformitate cu cerinţele europene, cum ar fi:
 intensificarea controlului la frontiera de stat, precum şi accelerarea şi simplificarea
trecerii frontierei, în special prin instituirea controlului comun;
 compatibilizarea sistemelor informaţionale vamale utilizate de către ambele state şi
organizarea schimbului periodic de informaţie referitoare la comerţul exterior.
Realizarea acţiunilor în cauză ar impulsiona cooperarea vamală a ţărilor vecine, indiferent de
gradul de avansare a uneia sau alteia în procesul de integrare europeană. Ele vor păstra caracterul
lor operaţional şi vor sublinia parteneriatul privilegiat dintre cele două administraţii vamale şi la
momentul aderării cu drepturi depline la Uniunea Europeană a României.
În acest context, posibilităţi enorme oferă Programul investiţional regional „Facilitarea
comerţului şi transportului în Europa de Sud-Est” (TTFSE), scopurile principale ale căruia sunt
reducerea timpului de perfectare a documentelor la frontieră şi a timpului de efectuare a plăţilor,
eliminarea treptată a fenomenelor corupţioniste legate de comerţul şi transportul internaţional,
sporirea eficacităţii controlului la frontieră şi intensificarea acţiunilor de combatere a încălcărilor
legislaţiei vamale.
La baza acestui Program au fost puse următoarele componente: (i) asistenţa tehnică pentru
modernizarea punctelor de trecere a frontierei de stat; (ii) elaborarea tehnologiilor informaţionale
şi a echipamentului pentru aplicarea acestora în activitatea vamală; (iii) optimizarea tehnologiilor
de control vamal; (iv) crearea unei reţele şi a unei pagini web în vederea mediatizării tuturor
regulilor şi procedurilor aplicate de către serviciile cu atribuţii la frontieră, (v) instruirea şi
reciclarea colaboratorilor vamali.
Este evident că Republica Moldova şi România trebuie să valorifice cu eficienţă maximă
Programul regional TTFSE.
În concluzie, eforturile de dezvoltare a unei cooperări între autorităţile vamale la frontieră, care
să corespundă principiilor moderne ale activităţii vamale şi care să asigure securizarea frontierei
de stat moldo-române şi facilitarea trecerii frontierei, trebuie să fi bazate pe următoarele.
 Priorităţi pe termen scurt:
–   simplificarea, accelerarea şi corelarea controlului la frontieră prin înfiinţarea controlului
comun;
–   încheierea şi implementarea Acordului între Republica Moldova şi România privind controlul
comun al trecerii frontierei, propus de către partea română, care conţine, practic, toate elementele
necesare în vederea efectuării unui control eficient la trecerea frontierei de stat în conformitate cu
principiile şi standardele europene;
– organizarea schimbului periodic de informaţie referitoare la comerţul exterior prin încheierea şi
implementarea Protocolului între Departamentul Vamal al Republicii Moldova şi Direcţia
Generală a Vămilor din România cu privire la cooperare în domeniul schimbului de informaţie
referitoare la comerţul exterior.
 Priorităţi pe termen mediu:
– îmbunătăţirea cooperării la frontieră între toate autorităţile naţionale cu atribuţii la frontieră,
consolidarea contactelor prin intermediul organizării unor reuniuni, seminare, acţiuni comune
etc.;
– dotarea punctelor de trecere la frontieră cu echipamentul necesar şi instruirea personalului
acestora, în scopul asigurării efectuării controlului comun în condiţii cuvenite;
– crearea cu asistenţa Uniunii Europene a unei reţele speciale protejate pentru a evita accesul
părţilor terţe la informaţia ce va fi transmisă între serviciile vamale ale ambelor state.

V. Cooperarea vamală între Republica Moldova şi Ucraina

Republica Moldova şi Ucraina au declarat că integrarea europeană este unul din scopurile
lor strategice. Cooperarea vamală şi transfrontalieră este unul din domeniile în care o
transformare efectivă este absolut necesară şi ar fi percepută şi susţinută de către Uniunea
Europeană.
Cadrul legislativ existent, în comparaţie cu cel privind cooperarea vamală moldo-română, este
mai larg, însă acest fapt nu face relaţiile moldo-ucrainene în domeniul vamal mai puţin
problematice. Chestiunile vamale sunt reglementate prin următoarele tratate internaţionale:
– Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei cu privire la
ajutorul reciproc şi colaborarea în domeniul vamal de la Kiev din 18 august 1999, care permite
serviciilor vamale ale ţărilor vecine să acorde asistenţă reciprocă în vederea prevenirii,
investigaţiei şi combaterii încălcărilor legislaţiei vamale;
– Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Ucrainei cu privire la punctele de
trecere la frontiera de stat moldo-ucraineană şi simplificarea formalităţilor la trecerea frontierei
de către cetăţenii care locuiesc în raioanele de frontieră, semnat la Chişinău la 11 martie 1997,
care specifică punctele de trecere la frontieră, statutul acestora, trecerea simplificată a frontierei
etc.;
– Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Ucrainei cu privire la organizarea
controlului în comun în punctele de trecere a frontierei de stat moldo-ucraineane, semnat la
Chişinău la 11 martie 1997, care prevede instituirea controlului în comun în 7 puncte de trecere a
frontierei prin semnarea Protocoalelor separate între organele grănicereşti şi vamale ale ambelor
părţi;
– alte documente încheiate la nivel interdepartamenal (Acordul cu privire la cooperare în
domeniul combaterii contrabandei şi încălcărilor regulilor vamale, semnat la Chişinău la 20
martie 1993, Memorandumul cu privire la procedura de acordare a ajutorului reciproc, semnat la
Kiev la 10 iulie 2001 etc.).
Baza juridică a cooperării vamale moldo-ucrainene nu este suficientă, deoarece practic nu este
reglementată problema securizării frontierei de stat pe segmentul transnistrean al acesteia, care
este de o importanţă majoră pentru Republica Moldova, în vederea asigurării funcţionării
teritoriului vamal unic al statului nostru, în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene.
Pe parcursul ultimilor ani problema securizării frontierei, în special prin înfiinţarea controlului
comun a fost abordată în repetate rânduri, atât pe plan bilateral, în cadrul dialogului politic
moldo-ucrainean şi a mecanismelor de cooperare existente, cît şi în cadrul organismelor
internaţionale, precum sunt UE, OSCE, OMC. Acordând o atenţie deosebită implementării în
deplină măsură a Acordului privind organizarea controlului în comun din 1997, partea
moldovenească a insistat în permanenţă asupra consolidării bazei juridice referitoare la
instituirea controlului comun în punctele de trecere situate pe segmentul transnistrean al
frontierei de stat moldo-ucrainene (din cele 7 puncte de trecere prevăzute pentru organizarea
controlului în comun doar 1 este amplasat pe sectorul transnistrean al frontierei – „Kuciurgan-
Pervomaisc”). În acest scop, autorităţilor ucrainene i-a fost propusă semnarea unui Protocol
adiţional la Acordul din 1997 sau încheierea unui acord nou.
Cu regret, până în prezent obiectivele propuse n-au fost atinse, deoarece partea ucraineană
insistă asupra executării în primul rând a Acordului din 1997 şi apoi asupra extinderii cadrului
legislativ (semnarea unui Protocol adiţional) în cea ce priveşte înfiinţarea controlului comun pe
segmentul transnistrean. Partea moldovenească, la rândul său, insistă asupra efectuării acestor
acţiuni în paralel.
O mică excepţie ce ţine de securizarea frontierei o constituie “Protocolul între Departamentul
Vamal al Republicii Moldova şi Serviciul Vamal de Stat al Ucrainei cu privire la recunoaşterea
reciprocă a documentelor de trăsură, comerciale şi vamale şi asigurărilor vamale”, semnat la
Kiev la 15 mai 2003, prin care autorităţile ucrainene s-au angajat să respecte în exclusivitate
noile rechizite vamale moldoveneşti, introduse în circulaţie încă la 1 septembrie 2001 în legătură
cu aderarea Republicii Moldova la OMC.
Un pas concret, însă insuficient, întru implementarea Acordului din 1997 a fost semnarea recentă
a protocoalelor între Departamentul Trupelor de Grăniceri al Republicii Moldova, Departamentul
Vamal al Republicii Moldova şi Administraţia Serviciului Grăniceresc de Stat al Ucrainei,
Serviciul Vamal de Stat al Ucrainei cu privire la organizarea controlului în comun în punctele de
trecere rutiere „Criva-Mamalîga”, „Medvejia-Zelionaia”, „Larga-Kelmenţî”, „Briceni-
Rossoşanî” şi „Giurgiuleşti-Reni” (Chişinău, 12 ianuarie 2004). Proiectele Protocoalelor pentru
punctele de trecere „Kuciurgan-Pervomaisc” şi „Palanca-Maiaki-Udobnoe” încă urmează a fi
negociate, semnate şi implementate.
Problemele ce există în calea instituirii controlului comun în cele 5 puncte de trecere la nordul şi
sudul republicii sunt: (1) lipsa infrastructurii punctelor de trecere; (2) necesitatea instruirii
personalului acestora.
Problemele în cauză au fost abordate în cadrul celei de-a doua rundă de consultări trilaterale
Moldova-Ucraina-UE privind problematica transfrontalieră, ce a avut loc la Bruxelles la 16
ianuarie 2004, pentru soluţionarea cărora este necesar circa 7 mln. 600 mii euro.
Pe lîngă problematica controlului în comun, în contextul securizării frontierei moldo-ucrainene
pe segmentul transnistrean, situaţia poate fi îmbunătăţită prin organizarea schimbului periodic de
informaţie privind comerţul exterior, controlul valorii în vamă a mărfurilor etc.
Indiferent de aspectele reglementării juridice, colaborarea la frontiera moldo-ucraineană este
periclitată considerabil de acţiunile administraţiei tiraspolene separatiste. Astfel, aceasta
blochează efectuarea controlului comun moldo-ucrainean în orice formă, pentru a păstra
regiunea transnistreană a Moldovei necontrolată. Existenţa acestei regiuni necontrolate de către
autorităţile moldovene favorizează dezvoltarea contrabandei, consolidarea grupărilor criminale
organizate.
În condiţiile în care obstrucţionismul manifestat de regimul tiraspolean este de natură să
compromită securitatea frontierei de stat moldo-ucrainene, contând pe interesul ucrainean de a-şi
organiza frontiera comună cu Republica Moldova, este necesară o coordonare strânsă a
eforturilor noastre şi sprijinul ucrainean în acest sens. Este evident că pe sectorul transnistrean al
frontierei un rol, deja de ordin politic, important ar trebui să-i revină Ucrainei.
 Priorităţi pe termen scurt:
– negocierea, semnarea şi implementarea Protocoalelor cu privire la organizarea controlului în
comun în punctele de trecere „Palanca-Maiaki-Udobnoe” şi „Pervomaisc-Kuciurgan”, prevăzute
de Acordul din 1997. La acest capitol este necesar de obţinut sprijinul Uniunii Europene;
– semnarea şi implementarea Protocolului cu privire la coordonarea formei şi rechizitelor
informaţiei, ce se transmite între Departamentul Vamal al Republicii Moldova şi Serviciul
Vamal de Stat al Ucrainei;
– semnarea şi implementarea Protocolului între Departamentul Vamal al Republicii Moldova şi
Serviciul Vamal de Stat al Ucrainei cu privire la schimbul scrisorilor de însoţire;
– semnarea şi implementarea Protocolului între Departamentul Vamal al Republicii Moldova şi
Serviciul Vamal de Stat al Ucrainei cu privire la cooperare în domeniul controlului valorii în
vamă a mărfurilor, ce se deplasează peste frontiera vamală a Republicii Moldova şi Ucrainei.
 Priorităţi pe termen mediu:
–   instituirea controlului comun în punctele de trecere situate pe segmentul transnistrean al
frontierei prin semnarea şi implementarea Acordului între Republica Moldova şi Ucraina privind
controlul comun al trecerii frontierei de stat (unui Protocol adiţional la Acordul din 1997);
–   organizarea, pentru început, a controlului comun doar în 5 puncte de trecere internaţionale a
frontierei pe sectorul transnistrean, prin care trec principalele fluxuri comerciale.
–   extinderea ulterioară a efectelor Acordului în cauză asupra celorlalte 7 puncte de trecere
interstatale pe acelaşi sector, solicitarea în acest sens a susţinerii în cadrul UE, OSCE şi OMC;
–   adresarea către Uniunea Europeană în scopul obţinerii asistenţei financiare şi tehnico-
materiale pentru crearea infrastructurii punctelor de trecere şi instruirea personalului acestora,
ceea ce este absolut necesar în scopul asigurării realizării controlului comun în condiţii
favorabile;
– crearea prin intermediul asistenţei Uniunii Europene a unei reţele speciale protejate pentru a
evita accesul părţilor terţe la informaţia ce va fi transmisă între administraţiile vamale.
 VI. Cooperarea vamală între Uniunea Europeană și Republica Moldova
La 14 octombrie 2011 în cadrul vizitei la Chişinău a Comisarului European pentru
Impozitare, Uniune Vamală, Audit şi Anti-fraudă, dl Algirdas Semeta, a fost aprobat Cadrul
Strategic de Cooperare Vamală UE-RM, care formulează obiectivele comune prioritare ce
urmează a fi întreprinse pe parcursul anilor 2011-2014 (Ordinul Serviciului Vamal nr.333 din
31.10.2011). Uniunea Europeană şi Republica Moldova au un interes comun în dezvoltarea unei
relaţii stabile şi eficiente in domeniul vamal pentru a asigura facilitarea comerţului, protecţia
cetăţenilor şi combaterea fraudelor.
Acest nou cadru de colaborare va concretiza şi dinamiza colaborare dintre RM şi UE în domeniul
vamal. Cadrului Strategic de Cooperare Vamală UE-RM a fost aprobat urmare adoptării
Declaraţiei de la seminarul la nivel înalt privind cooperarea vamală la frontiera de est a UE, care
a avut loc la Budapesta. „Declaraţia de la Budapesta" se refera la necesitatea unei reforme a
cooperării vamale în regiune pentru a aborda provocările şi oportunităţile în creștere şi se axează
pe trei priorităţi strategice:
 Dezvoltarea securităţii şi fluidităţii lanţurilor comerciale;
 Promovarea managementul riscului şi combaterea fraudelor vamale;
 Investiţii în modernizarea vamală.
În același timp, dat fiind faptul că cooperarea vamală existentă a progresat într-un ritm sporit,
există premiza de a intensifica dialogul în domeniul vamal şi de a lua în consideraţie o abordare
mai structurată a cooperării vamale, în măsura în care aceasta este spre beneficiul ambelor părţi.
Având în vedere interesele comune ale Uniunii Europene şi Republicii Moldova vizînd
integrarea economică, modernizarea vamală şi conformarea la standardele internaţionale „Cadru
Strategic de Cooperare Vamală" are la baza trei priorităţi generale:
 Priorităţile de Cooperare
Securizarea şi fluidizarea lanţurilor comerciale
Obiectivul declarat este de a obţinere o facilitare maxima a comerţului bazat pe încrederea şi
conformarea operatorilor economici, unde vama reprezintă un punct de legătură în lanţul de
aprovizionare. Accentul se pune pe introducerea unor proceduri moderne şi rapide, a
tehnologiilor informaţionale corespunzătoare şi altor infrastructuri de-a lungul lanţurilor
comerciale (în conformitate cu Cadrul SAFE al OMV) pentru securizarea şi facilitarea
comerţului, care include reducerea sarcinilor administrative şi costurilor legate de procedurile
vamale suportate de către operatorii economici şi promovarea cooperării între agenţiile de
frontieră.
Managementul riscului şi combaterea fraudelor vamale
Scopul este de a dezvolta managementul riscului performant pentru a detecta şi contracara mai
eficient principalele tipuri de comerţ ilicit, inclusiv a fraudelor fiscale şi riscurilor de securitate.
Cooperarea în managementul riscului, inclusiv în schimbul de informaţii, poate contribui la
îmbunătăţirea managementului riscului oferind astfel mai multă siguranţă şi securitate, protecţie
a drepturilor de proprietate intelectuală, combaterea fraudelor şi facilitarea comerţului.
Investiţii în modernizarea vamală
Scopul este de a aduce în concordanţa legislaţia şi procedurile cu obiectivele strategice ale
Acordului de Asociere RM-UE şi a consolida dialogul cu privire la elaborarea şi implementarea
reglementărilor. În special, acesta trebuie să contribuie la perfecţionarea şi consolidarea
procedurilor vamale, la dezvoltarea sistemelor performante de management a riscului, la o
coordonare între autorităţile la frontieră şi la promovarea integrităţii. Aceasta mai include
dezvoltarea capacităţilor pentru a susţine strategia de reformare şi managementul frontierei,
infrastructură coordonată pe ambele părţi ale frontierei. Pregătirea Moldovei pentru aderarea la
Convenţia EC - EFTA privind procedura de tranzit comun şi simplificarea formalităţilor la
comerţul cu mărfuri poate avea un rol de catalizator în această privinţă.
 În contextul implementării Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană,
pe parcursul anului 2017, Ministerul Finanţelor a înregistrat următoarele REALIZĂRI
MAJORE:
 Actualizarea Strategiei de dezvoltare a managementului finanţelor publice 2013-2020;
 În sectorul bugetar  Aprobarea Cadrului Bugetar pe Termen Mediu (Hotărîrea Guvernului nr.
609 din 28.07.2017);  Adoptarea Legii bugetului de stat pentru anul 2018 (nr. 289 din
15.12.2017 (în vigoare din 29.12.2017) Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 464-470 art. 810 din
29.12.2017;
 Fiscalitate  Modificarea legislaţiei în vederea aducerii actelor legislative şi normative în
corespundere cu legea Serviciului Fiscal de Stat;  Continuarea ajustării cotelor accizelor pentru
ţigaretele cu filtru în vederea ajustării graduale a acestora la nivelul ţărilor din regiune, inclusiv
la standardele europene;*  Realizarea armonizării legislației cu privire la TVA în contextul
alinierii parţiale, conform calendarului stabilit în Acordul de Asociere Republica Moldova –
Uniunea Europeană, la Directiva 2006/112/CE a Consiliului Uniunii Europene din 28 noiembrie
2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adaugată, în partea ce vizează deducerile, baza
de impozitare, faptul generator, exigibilitatea, locul livrării mărfurilor și serviciilor;*
 Contabilitate şi audit în sectorul public  Adoptarea Legii contabilităţii şi raportării financiare
nr.287 din 15.12.2017, (Monitorul Oficial nr.1-6 din 05.01.2018);  Adoptarea Legii privind
auditul situațiilor financiare nr.271 din 15.12.2017, (Monitorul Oficial nr.7-17 din 12.01.2018);
 În domeniul vamal  Adoptarea Legii cu privire la Serviciul \Vamal;  Lansarea oficială a
proiectului TWINNING „Suport în modernizarea Serviciului Vamal al Republicii Moldova în
conformitate cu cerințele Acordului de Asociere”;  Aprobarea Foii de parcurs, înaintată de către
DG TAXUD, ce include 15 acţiuni în vederea implementării recunoașterii mutuale AEO între
RM şi UE și sa convenit asupra prelungirii cu încă 6 luni a proiectului-pilot de recunoaștere
unilaterală a AEO din UE;  Eliberarea a 3824 certificate de origine în adresa agenţilor
economici din Transnistria, ceea ce reprezintă 9,25% din totalul Certificatelor de origine
eliberate.
 În domeniul Achiziţiilor publice  Aprobarea Regulamentului cu privire la organizarea şi
funcţionarea Agenţiei Achiziţii Publice, precum şi a efectivului-limită al acesteia (aprobat prin
Hotărîrea Guvernului nr. 134 din 09.03.2017);  Consolidarea capacităților pentru autoritățile
contractante și funcționarii implicați în achiziții publice**;
 În domeniul asistenţei externe 2  Ratificarea Acordului de împrumut dintre Republica
Moldova şi Uniunea Europeană privind asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova şi a
Memorandumului de înţelegere ca parte integrantă a acestui acord (Legea nr.272 din 15.12.2017
(în vigoare din 12.01.2018) Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 7-17 art. 50 din 12.01.2018.
Restanţe 2017: O parte din măsurile planificate pentru 2017 nu au putut fi realizate integral, în
schimb sunt preconizate a fi realizate pe parcursul perioadei următoare.
 Priorităţi 2018:
• Aprobarea Programului de dezvoltare a controlului financiar public intern pentru anii 2018-
2020;
• Reorganizarea Inspecţiei Financiare;
• Elaborarea bugetului în conformitate cu indicatorii din Acordul FMI;
• Elaborarea și adoptarea proiectului de lege privind sistemul unitar de salarizare în sectorul
bugetar;
• Instituirea unui program de investiții publice multianual continuu, sub conducerea Ministerului
Finanțelor, pentru asigurarea investițiilor prioritare la nivel național în cadrul bugetar multianual;
• Elaborarea a 12 Standarde Naționale de Contabilitate pentru Sectorul Public în conformitatea
cu legislația europeană;
• Implementarea Memorandumului de înțelegere dintre Uniunea Europeană și Republica
Moldova şi debursarea fondurilor europene;
• Elaborarea sistemului informaţional automatizat care va permite gestionarea managementul
riscurilor de conformare
• Adoptarea în Parlament a noului Cod vamal;
• Continuarea simplificării și modernizării procedurilor vamale și asigurarea implementării lor
efective;
• Elaborarea şi promovarea proiectelor de asistenţă externă pentru modernizarea infrastructurii
vamale şi a echipamentului de control;
• Armonizarea cadrului legal la Directivele UE din 2014 în domeniul achizițiilor publice;
• Aprobarea și asigurarea realizării şi implementării Conceptului tehnic al Sistemului
Informaţional Automatizat „Registrul de stat al achiziţiilor publice” (MTender).
*Informaţii detaliate privind armonizarea legislaţiei fiscale şi vamale În contextul implementării
angajamentului asumat prin art.55 din Acordul de Asociere RM-UE, ce reglementează
aproprierea treptată a ratelor accizelor la produsele din tutun cu cele prevăzute în Directiva
2011/64/UE a Consiliului din 21 iunie 2011, ținînd seama de constrîngerile contextului regional
și în conformitate cu Convenția-cadru pentru controlul tutunului a Organizației Mondiale a
Sănătății din 2003 (CCCT a OMS), menționăm că prin Legea nr.288 din 15.12.2017 pentru
modificarea şi completarea unor acte legislative, ce ţine de politica fiscală şi vamală pentru anul
2018 şi perfecţionarea legislaţiei fiscale și vamale, a fost asigurată continuarea ajustării cotelor
accizelor pentru ţigaretele cu filtru în vederea ajustării graduale a acestora la nivelul ţărilor din
regiune, inclusiv la standardele europene.
Referitor la suma accizelor pentru produse din tutun încasată la bugetul public național pentru
anii 2015 – 2017, în anul 2015 au fost încasate – 1 365 505,5 mii lei, în 2016 – 1 732 677,2 mii
lei și, respectiv, 2 041 955,2 mii lei - în 2017. În acest sens, se observă o creștere considerabilă a
încasărilor la bugetul public național.

Concluzii :
Stabilirea şi dezvoltarea relaţiilor internaţionale în domeniul vamal este unul din elementele
de bază ale procesului de consolidare a capacităţilor funcţionale ale administraţiilor vamale din
întreaga lume, în scopul de a face faţă provocărilor şi oportunităţilor secolului XXI. În acest
context, Serviciul Vamal al Republicii Moldova promovează o politică amplă şi consecventă de
intensificare a cooperării vamale internaţionale.
Reflectînd principalele aspecte ale cooperării vamale internaţionale, promovate de Serviciul
Vamal al Republicii Moldova, în concluzie, specificăm că procesul de stabilire şi dezvoltare a
relaţiilor internaţionale în domeniu este destul de complicat şi diversificat, ceea ce presupune
utilizarea abordărilor complexe la acest capitol, pentru a asigura un dialog eficient cu partenerii
internaţionali. Obiectivul de intensificare a cooperării vamale internaţionale va fi urmărit şi în
continuare.

Referințe bibliografice
1. http://cnp.md, 19.11.19, 15:45;

2. https://customs.gov.md, 19.11.19, 16:37;

3. https://dreptmd.wordpress.com, 19.11.19, 17:33;

4. https://www.fisc.md, 19.11.19, 18:16;

5. https://mecc.gov.md, 20.11.19, 19:47;

6. http://mf.gov.md , 20.11.19, 20:34;

7. https://www.mfa.gov.md, 20.11.19, 20:57;

8. https://unctad.org, 21.11.19, 20:45;

9. https://www.usem.md , 21.11.19, 21:29;

10. http://www.vsi.md, 21.11.19, 22:24.