Istoricul reformelor

Politicii Agricole Comune

(PAC)
USAMV Bucuresti
 Obiectivele cursului
• După parcurgerea acestui capitol, studentul va fi capabil să:
• Înțeleagă și să explice procesul de evoluție și reformă al PAC
• Înțeleagă și să explice evoluția mecanismelor de intervenție ale PAC
• Înțeleagă factorii determinați și premisele care au stat la baza fiecărei etape de reformă a
PAC
• Cunoască dispozitivul de mecanisme de intervenție posibil de utilizat într-un anumit context
• Înțeleagă efectele utilizării anumitor instrumente de intervenție la o etapă specifică a
evoluției PAC
 Structura Cursului

• Introducere
• Origini PAC
• Reformele PAC
– 1969 – Planul Mansholt
– 1992 - Reforma MacSharry
– 1999 - Agenda 2000: reforma Fischler I
– 2003 – Reforma Fischler II
– 2008 – The CAPs Health Check
– (2013 – Reforma Cioloș - PAC astăzi
– 2020 – Reforma 2020)
 Cuvinte cheie
• Preferința comunitarã: principiul conform căruia produsele de origine comunitară ar trebui să
fie preferate la consum față de importurile ieftine din țări terțe;
• Unitatea pieţei presupune libera circulaţie a produselor agricole între ţările UE prin eliminarea
taxelor vamale, a restricţiilor cantitative sau a altor măsuri de politică comercială cu efect
similar.
• Solidaritatea financiarã: principiul conform căruia toate cheltuielile datorate introducerii
organizațiilor comune de piață trebuie acoperite de bugetul comunitar.
• Prelevarea este o taxă vamală variabilă. Ea ridică preţul de import la nivelul preţului intern şi
acţionează ca restituire la import în cazul când raportul de preţuri este invers.
• Preţul indicativ este preţul la care Consiliul recomandă comercializarea produselor agricole pe
Piaţa Internă.
• Preţul de intervenţie este preţul minim garantat care poate fi obţinut pentru producţia
comercializată pe piaţa internă.
• Preţul prag este preţul sub care importurile de produse agricole nu pot pătrunde în Uniunea
Europeană.
 Cuvinte cheie
• Eco condiționalitate
– instrumentul prin care se subordonează acordarea plăților directe
respectării anumitor cerințe de mediu.
• Modulare
– Modularea reprezintă instrumentul prin care se asigură transferul
fondurilor PAC de la ajutorul direct către fermieri și măsuri pentru
piață (« Pilonul I » al PAC) către măsurile de dezvoltare rurală
(« Pilonul II »).
• Disciplina financiara
– mecanism prin care se asigură menținerea strictă a cheltuielilor
PAC din cadrul pilonului I sub plafonul bugetar anual.
 Istoricul reformelor politicii
agricole comune
• ”the best explanation for today’s policy is always
yesterday’s policy”.
– Allan Buckwell (1997)”
 I. Introducere

• PAC:
– prima politică comună a UE, înființată prin Tratatul de la Roma al
CEE (1957) și materializată în 1962.
– cea mai complexă, cea mai ambițioasă și cea mai controversată
politică a UE!!
• multiple revizuiri, adaptări de-a lungul istoriei sale.
• PAC a fost ”sub foc„ (Swinnen, 2008) încă din prima zi de
implementare
– apărată cu pasiune
– dar și aspru criticată
 Argumente pro si contra
Suporterii PAC
• ”PAC asigură alimente sănătoase,
sigure și accesibile pentru populația
Europei”
• ”fermierii noștri sunt esențiali pentru
economia și societatea noastră ...„
• “[..] riscuri legate de volatilitatea
prețurilor și de presiunile tot mai mari
asupra veniturilor fermierilor”
Oponenții PAC
• costurile ridicate ale susținerii
• de ineficiența și non-echitabilitatea
repartiției sprijinului
• de lipsa protecție a biodiversității,
apei, solului, climatului și peisajului
cultural;
• de inexistența stimulului pentru
competitivitate
• marea complexitate a procedurii
sale.
 Scopul și mecanismele PAC s-au
schimbat de-a lungul timpului
• după cel de al doilea război mondial obiectivul principal este
– asigurarea autosuficienţei alimentare
• În anii ’80, apar semnalele negative cu privire la PAC:
– Din interior:
• supraproducție
• efecte negative asupra mediului înconjurãtor datorită intensificarii
(fertilizanți, erbicide, insecticide, etc)
• efecte negative asupra calității produselor.
– Din exterior:
• efectele de distorsionare asupra comerțului internațional
PAC: contestată și chemată să se reformeze prin vocile contribuabililor, consumatorilor,
ecologistilor, promotorilor comerțului liber și chiar al agricultorilor!!
 Principalele momente care au
jalonat evoluția PAC
• 1957 - Tratatul de la Roma
• 1969 - Planul Mansholt
• 1984 - Introducerea cotelor de lapte
• 1992 - Reforma MacSharry
• 1999 - Agenda 2000: reforma Fischler I
• 2003 - Reforma Fischler II
• 2013 - Reforma Cioloș
 II. Origini PAC

• 1957: Tratatul de la Roma de stabilire a CEE: decizia

de înființare PAC

• “Politică comună” = decizia nu mai aparţine statelor

membre, ci Uniunii Europene.
• De ce credeți că statele europene au considerat necesar
să cedeze din prerogativele suveranităţii într-un domeniu
aşa de sensibil, cum este cel agricol?
 Crearea PAC
considerente au influențat discuțiile și
deciziile în domeniul agriculturii

1957 Tratatul de la Roma

Agricultura – o problemă
specială

!Economic = importanța
aprovizionãrii cu alimente si a
securitãtii alimentare + veniturile
fermierilor
!Politic = necesitatea unui
tratament specific pt agricultura
! Electoral - numãrul ridicat de
fermieri din SM
 Principalii indicatori agricoli din țările fondatoare ale
CEE, 1955-1960.

Ponderea Ponderea Comerțul

Ponderea agriculturii din agriculturii din exterior net de
agriculturii în totalul locurilor comerțul total,% produse
PIB, % de muncă, % (medie 1955-59) agricole, $
(medie 1955-
1955 1960 1955 1960 Import Export 59)
Belgium 7,9 7,3 9,3 7,6 5,4 17,2 -386,4
Luxemburg(* 9,3 7,6 19,4 16,4
Holland 11,4 10,5 13,2 11,5 33,6 19,6 310
Germany 8 6 18,5 14 2,8 32,9 -2124,6
France 11,4 9,7 26,9 22,4 14,9 29,2 -836
Italy 20,7 15,1 40 32,8 22,6 20,6 -114,2
Ponderea agriculturii in PIB,
astazi, 2019 (spre comparație)

Media UE =
2,12
 Mai multe considerente pot fi
adăugate, in special politice
• Determinarea franceză: aranjament profitabil pentru fermierii săi
– „o politică agricolă ni se datorează, pentru a compensa riscurile grave pe care le-am asumat -
poate inutil sau prea devreme - în domeniul industrial și comercial” Charles de Gaulle
• Dorinta de consolidare a capacității de exportator a Olandei
– Ambele state ( Fr si Ne), exportatoare agricole, aveau nevoie de o “fluidizare” a comerţului
european cu produse agricole
• Poziția cooperantă a RFG
– important importator agricol la acel moment,
– relativ puțin interesat de plata unor prețuri artificial mari pe piața internă pentru produsele
alimentare/ impact asupra relațiilor comerciale dintre Bonn și partenerii săi comerciali
• Considerentele politice și dinamismul Comisiei Europene
– o politică comună majoră, cu un buget comun suficient de mare ar fi consolidat rolul său de actor politic

Decizia pentru Franța, Germania, Italia, Olanda, Belgia și Luxemburg este clară:
agricultura trebuie să facă parte din integrarea europeană.
 Tratatului de la Roma în 1957 –
Crearea PAC
Art. 39-Tratatul CEE din 1957 (art 33- TCE)

a. Creşterea productivităţii agriculturii;

b. Asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru

Obiectivele populaţia ocupată în agricultură;
PAC c. Stabilizarea pieţelor, atât din punctul de vedere
al producătorilor cât şi din cel al consumatorilor.

d. Asigurarea securităţii aprovizionării;

e. Asigurarea unor preţuri rezonabile pentru

consumatori.
 Principii de bazã ale PAC

• Sicco Mansholt, comisarul pt agricultură propune, alături de cele 5 oboective, 3

principii de bază pt PAC (1960):
• Unitatea pietei:
– libera circulatie a produselor agricole în Comunitate, eliminarea taxelor si restricțiilor
– fixarea unor preturi agricole comune;1967
• Preferinta comunitarã:
– produsele comunitare preferate importurilor ieftine din tãri terte
– (originea prelevãrilor agricole pentru importurile ieftine);’86/’93 taxe vamale
• Solidaritatea financiarã:
– gestionarea şi sustinerea în comun a cheltuielilor aferente organizarilor commune de piață
(OCP)
– constituirea în 1962 a unui fond unic Fondul European de Orientare şi Garantare Agricolă
(FEOGA), cu 2 sectiuni
• Garantare pentru pieţele agricole şi politica preţurilor (90% )
• Orientare - pentru susţinerea reformelor structurale

• Aceste obiective si principii – baza sistemului de prețuri PAC!

 Sistemul de prețuri = componenta
centralã a politicii pieței comune
• Preţul indicativ = preţul la care Consiliul recomandă comercializarea produselor
agricole pe Piaţa Internă.
– Nivelul său este considerat cel potrivit pentru a asigura un standard „rezonabil” al veniturilor
producătorilor agricoli.
– niveluri foarte ridicate inițial. Diminuate după refomele din 1992 şi 1999
• Preţul de intervenţie = preţul minim garantat care poate fi obţinut pentru producţia
comercializată pe piaţa internă.
– stimulent puternic pentru creşterea producţiei
– prin reformele din 1992 (McSharry) şi 1999, preţul de intervenţie a fost adus
spre nivelul de pe piaţa mondială
• Preţul prag = preţul sub care importurile de produse agricole nu pot pătrunde în
Uniunea Europeană.
 Sistemul de prețuri PAC

Pretul țintă/ indicativ

Prețul prag

Prețul de interventie
Prelevari/ tarife
Subvenție export
la import

Preț mondial
Preț mondial

Piata
Interna
Import Export
 PAC a debutat ca o politica de
preturi….
• Preturile au jucat trei roluri
– Ghidarea productiei si „cresterea productivitãtii agriculturii” (articolul 33 TCE),
• Pretul indicativ
– Declansarea mecanismelor de interventie
• Pretul de interventie
– Protectia externã comunã.
• Pretul prag
• Ce a urmat?
• Fermierii au descoperit rapid beneficiile organizãrilor comune ale
pietei pentru produsele lor !!
– Pret garantat !
– Protectie fatã de preturile pietei mondiale!
– Restituiri la export!
• Too good!! But ….. for how long??
 In acest subcapitol, am
analizat:
• Ratiunea includerii agriculturii în Tratatul de la Roma
• Obiectivele PAC
• Principiile PAC
• Sistemul de prețuri al PAC
 III. EVOLUȚIA și REFORMELE
PAC
• “Asigurarea continuităţii înseamnă adesea promovarea schimbării” (Franz
Fischler, comisar UE pentru agricultura).
• Din 1962 - proces continuu de adaptare şi reformă pentru menţine acest
sector.
• rolul PAC s-a schimbat in timp:
– Imediat după cel de al doilea război mondial scopul PAC =
• autosuficienţa în produse agro-alimentare
• stabilizarea turbulenţelor pieţei agricole.
– La începutul anilor '80
• Eliminarea definitiva a penuriei alimentare
• standard de viaţă corespunzător fermierilor.
• Dar si:
– productivitate agricolă fără precedent,
– producţie intensivă pe scară mare
– consecinţe serioase pentru mediu, calitate, bunastarea animalelor
 Evoluția PAC

• Descrierea principalelor perioade ale evoluției PAC

– Perioada
– Caracteristici
– Preliminarii
– Obiective
– Mecanisme
– Efecte
• Marcarea principalelor reforme
 3.1. 1962- 1972

• Caracteristici: Implementare PAC

• Preliminarii: CEE-net importatoare de produse agricole
• Obiective:
– Creșterea productivității in agricultură
– Stabilizarea pietei
– Venituri echitabile pentru agricultori
– Securitate alimentară
– Prețuri rezonabile pentru consumatori
 3.1. 1962- 1972

• Mecanisme:
– Sistemul prețurilor interne garantate de sprijinire a pietei
– Protecția importului
– Subvenții la export
• Efecte:
– Creșterea producției agricole cu 30% in cei 10 ani
– Autoaprovizionarea cu principalele produse agricole
– TOTUȘI veniturile și nivelul de viață al agricultorilor nu au
crescut în primii 10 ani
• în ciuda creșterii producției și a cheltuielilor comunitare!!
 1969 – Planul Mansholt
• O primă încercare de reformă și primul moment de referinţă în politica structurală
agricolă
• comisarul pentru agricultură Sicco Mansholt:
– constata limitele politicii de preț în modernizarea structurilor de producţie şi ridicarea nivelului de
viaţă al agricultorilor
– propune un set de politici pentru accelerarea unei schimbări structurale în sectorul agricol
• reducerea numărului agricultorilor
• creşterea dimensiunilor exploataţiilor, o politică prudentă de preţuri
• propuneri, prea radicale după primii ani de succes ai CAP
– greu de acceptat că soluția problemelor agricole europene ar fi reducerea forței de muncă
agricole și a terenurilor agricole și crearea de mari unități agricole
– Avantajele oferite de mecanismele de intervenție prin preț garantat ale PAC îndeamnă la
rezistență în fața acestor măsuri de dezvoltare structurală
• Se acceptă o versiune redusă a planului Mansholt - care marchează însă lansarea
politicii agricole structurale
 3.2. 1973- 1982

• Caracteristici: Perioada “politicii prudente a preturilor”

• Preliminarii:
– Primele doua extinderi ale CEE
– Utilizarea progresului tehnologic in agricultură
– Creste importanta CEE-9 pe piata internationala a produselor
agricole, 1/3 din comertul international
• Obiective:
– Obiective neschimbate in cea mai mare parte
– Însă în 1979: limitarea producției de zahar, vin, lapte
 3.2. 1973- 1982
• Mecanisme
– Taxa de coresponsabilitate la lapte (1977)
– 1979-81 preturi garantate sub nivelul inflatiei si scaderea preturilor reale ale
produselor agricole
– 1981-82 majorarea preturilor de sprijin peste rata inflatiei
– Raport stabil pret produse agricole/ pret inputuri
• Efecte:
– Excedentele s-au majorat an de an (“Supply problem”)
– Grad mare de autoaprovizionare la o gama mai larga de produse agricole
– Dublarea cheltuielilor bugetare pentru agricultura fata de 1975
– CEE devine net exportatoare de produse agricole

– Scăderea anuală a nr de ferme. In 1979 erau 4.8 mil ferme (10.4

mil in 1960)
 3.3. 1983 - 1991

• Caracteristici: Anii de criză ai PAC

• Preliminarii:
– Creșterea excedentelor
– Creșterea rapidă a costurilor bugetare
• Obiective:
– Limitarea productiei
– Limitarea cresterii excedentelor si a costurilor bugetare
 3.3. 1983 - 1991
• Mecanisme:
– Cote de productie la zahar, lapte, cereale si oleaginoase(1988)
– Program de scoatere din cultura a terenurilor (20%) timp de 5 ani in
schimbul unor prime substantiale
– Stimularea consumului intern prin subventii la consumator
• Efecte:
– Probleme = nerezolvate. niveluri extreme ale excedentelor
– Cheltuielile PAC au sporit cu 30% in 1989-1991 (peste 60% din bugetul
CEE)
– Scaderea veniturilor reale ale fermierilor si reducerea semnificativa a nr de
fermieri
• PAC este criticata si se solicita reforma (Int si ext)!!
 3.4. 1992-1999/
1992- Reforma Mac Sharry
• Caracteristici:
– Noua PAC (Mac Sharry) - Noua abordare
• Preliminarii:
– Mecanismele de control nu au putut preveni cresterea excedentelor
– Costuri mari de stocare a excedentelor
– Tendinta de scadere a veniturilor reale ale fermierilor nu a fost stopata
– Metodele intensive de productie au afectat mediul
– Competitivitate scazuta a CEE pe piata agricola internationala
• Obiective:
– Orientarea politicii agricole spre piața libera
– Reducerea presiunilor asupra bugetului
 3.4. 1992-1999
• Mecanisme:
– Reducerea preturilor garantate si
– Acordarea de plăți directe compensatorii
• Efecte:
– Deși rezultatul final a fost mai puțin radical/ diluat (Ex refuzul modulării ,
atacată puternic de lobby-ul fermierilor mai mari)
– Reforma marchează o ruptură faţă de perioada anterioară în materie
de politică agricolă:
• separarea politicii preţurilor de cea a veniturilor,
• reducerea preţurilor interne şi apropierea de cele mondiale,
• reducerea exporturilor subvenţionate şi favorizarea extensificării.
• ameliorarea veniturilor agricole
 3.4. 1992-1999

• Ce nu a rezolvat Reforma din ´92:

– Problema supraproducției.
– Prețurile interne au rămas peste prețurile pieței mondiale,
– Excedentele au continuat să pună o povară asupra bugetului UE.
– Nu s-au luat în considerare constrângerile extinderii UE spre
Europa Centrală şi de Est.
• O „reformă a reformei” a devenit în scurt timp necesară.
 3.5.1999- 2001
Agenda 2000 (Reforma Fischler I)
• Caracteristici:
– PAC pe termen lung pentru o agricultura durabila
– Comunicare CE ”Agenda 2000- Pentru o Uniune mai puternică şi mai largă”
– Prioritizarea pilonului 2 al PAC – dezvoltarea rurală
• Preliminarii:
– Factori interni:
• s-a anticipat că excedentele agricole vor crește din nou destul de repede, în ciuda
încercărilor făcute în reforma din 1992 de a limita producția
• îngrijorările publice în creștere cu privire la calitatea alimentelor, bunăstarea animalelor
și mediul
– Factori externi:
• Presiuni in negocierile OMC, prevăzute să înceapă în 1999
• Extinderea EU catre țările din Europa Centrală și de Est și provocările bugetare
 3.5.1999 - 2001
• Obiective:
– Cresterea orientarii spre piata si a competitivitatii agriculturii (continuare reforma McSharry)
– Siguranta si calitatea alimentelor
– Integrarea problemelor de mediu in politica agricola- multifuncționalitatea agriculturii/ bunuri
publice
– Dezvoltarea economiei si a vitalitatii zonelor rurale
• Mecanisme:
– Reducerea preturilor de intervenție, compensare prin plati directe la fermieri
– Accentuarea calitatii produselor agricole
– Incurajarea practicilor agricole prietenoase fata de mediu
– Structurarea PAC în doi piloni și introducerea unei noi politici de dezvoltare rurală
• Efecte
– Agenda 2000 a fost un pas major în evoluția PAC
– cei care si-ar fi dorit o reformă mai radicală - promisiunea că va exista o revizuire in 2003
– baza solida pentru
• extinderea UE
• negocierilor in cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului.
PAC este organizată pe doi piloni,
începând cu Agenda 2000
 Cei 2 piloni ai PAC

Politica Agricola
Comuna

1° 2°
Pilon: Pilon:
POLITICA Dezvoltare
de piață
rurală
Susținerea
veniturilor
FEADR
FEGA
AFIR
APIA
100% finanțare Cofinantare
EU
 … nu foarte
echilibrată financiar

Com
mo
nA
g
Pol ricultu
ic y ral
1°
Pillar:
market
support
2°Pillar:
rural
development
 3.6. Reforma din 2003
(Reforma Fischler II)
• Considerată cea mai radicală reformă a PAC de la crearea sa (Swinnen, 2008)
• Preliminarii:
– Prețurile interne ramân ridicate față de cele de pe piața mondială - cheltuieli
mari cu intervenția
– Modalitatea de acordare a plăților directe - cuplate = stimulent pentru creșterea
producției /riscul apariției situațiilor de supraproducție
– Discrepanțe mari de venit între fermele mari și cele mici
– Preocupările consumatorilor pentru siguranța și calitatea produselor
alimentare, protecția mediului, sănătatea și bunăstarea animalelor
– Negocierile OMC
– Extinderea catre Est
– Costuri mari de finantare PAC
 3.6. Reforma din 2003
(Reforma Fischler II)
• Obiective:
– PAC – orientata catre EFICIENȚĂ!! :
• Piață
• interesele consumatorilor
• interesele contribuabililor
– Susţinerea şi întărirea mediului rural
– Revizuirea unor elemente ale OCP şi schimbarea acestora
potrivit realităţilor de pe piaţă
– Centrarea pe calitate decât pe cantitate.
 3.6. Reforma din 2003
Mecanisme cheie, inovante
• Schema de Plata unică - Eliminarea legaturii dintre productie şi
plățile directe/ plata decuplată
– Diversele subvenții vor fi înlocuite o plată agricolă unică sau o plată unică pe
exploatație (SPS, SAPS)
– cea mai mare parte a subvenţiilor va fi plătită independent de volumul producţiei
• Eco-condiționalitatea - Obligativitatea respectării de către fermieri
a anumitor standarde
– plata agricolă unică este condiţionată de respectarea unui nr de standarde
(PM, SA, SAP, GAEC)
• Modularea - Suplimentarea resurselor financiare pentru
dezvoltarea rurală
– reducerea plăţillor directe pentru fermele mai mari si transferarea acestora
pentru finanţarea măsurilor de dezvoltare rurală (de la Pilon 1 la 2)
• Disciplina financiară
– mecanism de stabilizare a cheltuielilor agricole
 3.6.1.a Schema de platã unică
(SPS)
• Elementul de bazã al reformei Fischler 2003
– este o platã anualã cãtre producãtori,
– înlocuie cele mai multe ajutoare directe existente,
– Independenta de producție
– se bazeazã pe plãtile medii primite în perioada 2000-2002.
• Plata decuplata = îndepãrtare clarã de la sprijinirea productiei
– fermierii au libertatea de a produce pentru piata
– promoveazã o agriculturã durabilã din punct de vedere ecologic si
economic.
– întãreste pozitia UE în negocierile OMC
 3.6.1. b. Schema de platã unicã pe
suprafatã (SAPS)

• Pentru Noile State Membre NSM s-a propus o schema mai simpla :
– plata unor sume uniforme pe hectar (SAPS
– pânã la un plafon national stabilit în acordurile de aderare.
• DAR – nu pe baza referintelor istorice a subventiilor (ne existenta
unei perioade prealabila de aplicare PAC)
• Negocierile au vizat elementele care determina plafonul national:
– Productia de referinta: 2000 – 2002
– Suprafata de referinta
• Suprafata minima eligibila: min 0.3 ha parcela, min 1 ha exploatat
• Introducere progresiva: 25% in 2007 – 100% in 2013
• Pot fi completate cu Plăți Naționale Complementare (PNC)
 3.6.2. Eco-condiționalitatea

• Condiționarea acordarii SPS de respectarea unui nr de standarde

– respectarea mediului,
– siguranta alimentelor,
– sãnãtatea animalelor si plantelor
– standardele de bunãstare animalã
– cerinta de a pãstra toate terenurile agricole în conditii agricole si de
mediu bune.
• Comisia a elaborat o listă cuprinzând optsprezece standarde
„prioritare”.
• Nerespectarea standardelor - reducerea partială sau totală a
ajutorului direct,
• Pentru NSM sunt obligatorii numai „conditiile agricole si de mediu
bune” (GAEC)
 3.6.3. Modularea
• Suplimentarea resurselor financiare pentru dezvoltarea rurala pe seama
reducerii ajutoarelor directe:
• (transferul de resurse financiare dinspre pilonul 1 înspre pilonul 2).
– 3% în 2004,
– 4% în 2006 si
– 5% începând cu 2006.
• plãtile directe mai mici de 5.000 de / exploatatie / an nu sunt reduse.
• modularea nu se vor aplica MSM înainte ca plãtile directe sã atingã nivelurile UE.
• caracterul optional in Agenda 2000: rezultate nesemnificative.
 Modularea

Markets
l l arI
Pi
Direct payments
ar II
Pil l

Rural
Development
Modulation

50
 3.6.4. Disciplina financiarã

• reducerea plãtilor când plafoanele globale de cheltuielil

PAC sunt în pericol de a fi depãsite.
• Plătile directe vor fi reduse ex-ante.
 3.7. Reforma din 2013
(Reforma Cioloș)
• Preliminarii:
– Se încearcă să se răspundă
• marii varietăți de sisteme agricole ale UE
• provocarilor actuale globale pe care agricultura trebuie sa le infrunte:
securitatea alimentară și reducerea sărăciei, schimbările climatice sau
pierderea biodiversităţii
– PAC: mai echitabilă, mai ecologică și mai simplă
 Care sunt provocările
pentru agricultură ...
Comunicarea Comisiei "PAC în perspectiva anului 2020"
Provocari

• Provocări economice
Economice – Siguranta alimentara
– Variabilitatea prețurilor
– Criză economică

De mediu • Provocări pentru mediu

– Emisiile de GES
– Saracirea solului
– Calitatea apei / aerului
– Habitate și biodiversitate

Territoriale • Provocări teritoriale

– Vitalitatea zonelor rurale
– Diversitatea agriculturii UE

55
 Obiective:

• Patru obiective principale sunt vizate:

– competitivitatea tuturor agriculturilor europene în serviciul securităţii alimentare;
– un nou tip competitivitate pe termen lung, atât economică cat şi ecologică;
– asigurarea prezenţei unei agriculturi armonioase pe toate teritoriile europene;
– simplificarea PAC, ca obiectiv transversal.
 3.7. Principalele elemente ale reformei
din 2013
• Mecanisme:
– plăți pentru ecologizare: 30% -practici agricole care sunt benefice pentru
mediu și climă;
– convergență externă - distribuție echitabilă a plăților directe între SM;
– convergență internă - reechilibrare a plăților directe, la nivel național;
– creșterea ponderii sprijinului cuplat (“legat” de producție) pentru agricultorii
din sectoare sau regiuni care se confruntă cu dificultăți deosebite;
– reducere voluntară cu 5% a sprijinului peste 150 000 de euro primit de
fermierii mari;
– Plata redistributivă creșterea sprijinului primit de fermierii mici, acordându-le o
sumă mai mare pe primele 30 de hectare hectare;
– Plată tinerilor fermieri (până la 2% din plățile lor directe);
– Schemă simplificată pentru micii fermieri în limita a 1250 de euro;
 Reforma PAC 2013
a. Sistemul Plăţilor Directe

• Plăţile directe = reprezintă un sprijin pentru susţinerea venitului de

bază al agricultorilor în schimbul furnizării de bunuri publice.
• Scop = să sprijine viabilitatea pe termen lung a exploatațiilor
agricole dat fiind:
– volatilitatea piețelor
– imprevizibilitatea condițiilor meteorologice,
– recunoscând contribuția agricultorilor la societate,
• prin măsurile de protecția mediului pe care le iau
• și prin bunurile publice pe care le produc.
• Plățile directe
– sunt finanțate integral de UE
– reprezintă peste 70 % din totalul cheltuielilor PAC.
 Sistemul Plăţilor Directe
cuprinde un număr de 7
scheme
• 3 scheme obligatorii pentru toate statele membre (SM)
– schema de plată de bază,
– schema de plăți ecologice
– schema pentru fermieri tineri
• 4 scheme facultative pentru statele membre :
– schema de plăți directe cuplate,
– plăți redistributive
– plăți pentru zone cu constrângeri naturale sau specifice
– schemade plăți pentru micii fermieri
• Statele membre pot transfera (în limite) resurse bugetare din Pilonul II la Pilonul I și
viceversa ( = Flexibilitate PAC; inlocuieste Modularea)
• Toate statele membre trebuie să acorde 30% din plafonul Pilonul I către Plata ecologică
• Resursele bugetare disponibile pentru finanțarea plății de bază sunt reziduale (depind
de resursele alocate celorlalte scheme opționale și obligatorii)
 Noua configurație a plăților directe(1)

• În 2014, fermierii din UE au acces la:

Sisteme obligatorii (toate SM) (+) Programe voluntare (alegerea MS):
Schema de plată de bază Suport cuplat
Plata "verde" * Sprijin în zonele cu constrângeri naturale
Programul tinerilor agricultori

Toate plățile supuse eco-condiționalității

Toți fermierii vor avea acces la sistemul de consultanță agricolă

OR

Un sistem simplificat pentru fermierii mici (obligatoriu pentru statele

membre, optional pentru agricultor)

60
* Plata pentru practicile agricole benefice schimbărilor climatice și mediului
Noua configurație a plăților directe (2)- detalii
(Structura plaților directe)
Degressivity and Capping
(all layers except Green Payment)
 Efecte
• Îmbunătățirea direcționarii (improved target)
– Fermier activ
– Tinerii agricultori
– Plata verde
– Sprijinul specific pentru teritorii, sectoare
• Distribuție mai echitabilă
– Convergența plăților între statele membre
– Convergența plăților între agricultori
– Plata redistributivă
• Plăți directe mai ecologice
• 30% din bugetul pentru plăți directe
– Simplificare??? APIA – gestioneaza 84 de scheme de plata!!
Evoluția istorică a PAC
 Obiectivele PAC
s-au extins astfel în timp
• au fost adăugate noi dimensiuni:
– dezvoltarea durabilă,
– gestionarea terenurilor și a mediului rural,
– diversificarea și consolidarea economiei rurale,
– combaterea schimbărilor climatice,
– producția de energie și biomateriale,
– sprijinirea activităților tradiționale de prelucrare a alimentelor,
– recompensarea fermierilor pentru bunurile publice
 Am parcurs:
• Introducere
• Origini PAC
• Reformele PAC
– 1969 – Planul Mansholt
– 1992 - Reforma MacSharry
– 1999 - Agenda 2000: reforma Fischler I
– 2003 – Reforma Fischler II
– 2013 – Reforma Cioloș - PAC astăzi