IMPLICAREA UNUI ONG DE MEDIU

IN SOLUTIONAREA UNEI
PROBLEME DE MEDIU

Nume:
Grupa:
 Cuprins:

Capitolul 1:
1.1 Scurt istoric al ONG-ului de mediu

1.2 Structura organizatorica a ONG-ului de mediu

1.3 Identificarea şi caracterizarea succintă a domeniilor de activitate

1.4 Identificarea tipurilor de activitati desfasurate pentru domeniul de activitate

Capitolul 2:
2.1 Identificarea si caracterizarea succinta a tipurilor de relatii stabilite intre ONG-ul de mediu si
celelalte categorii de operatori guvernamentali

2.2 Identificarea si caracterizarea succinta a tipurilor de relatii stabilite intre ONG-ul de mediu si
celelalte categorii de operatori neguvernamentali

Capitulul 3:
3.1. Caracterizarea succintă a problemei de mediu. Identificarea tipurilor şi formelor de impact

3.2. Denumirea proiectului ( soluţia)

3.3. Necesitatea proiectului

3.4. Obiectivele generale ale proiectului

3.5. Obiectivele specifice ale proiectului

3.6. Activitati implementate pentru realizarea obiectivelor

3.7. Analiza economico- financiară

3.8. Analiza de mediu

3.9. Analiza SWOT a proiectului

3.10. Concluzii şi propuneri

 Capitolul 1

Alegerea unui ONG- WWF Romania

Identificarea unei probleme de mediu- Supraexploatarea sturionilor salbatici

Prezentarea generala a ONG-ului de mediu:

1.1.Scurt istoric

În România, WWF lucrează din anul 2006 pentru protejarea mediului sălbatic din Munții
Carpați și din lungul Dunării: arii protejate, păduri, urși bruni, Delta Dunării, sturioni. La toate
acestea se adaugă stimularea tranziției spre economia verde și un program de educație de mediu
adresat tinerilor.
Organizaţia are sediul în Bucureşti, dar este prezentă și în Braşov, în Reșița, în Baia Mare, în
Cluj-Napoca și în Tulcea

1.2. Structura organizatorica

Organigrama:

c
e
r
i
D
r
i
D
e
D
o
t
c
e
r
i o
t
r
o
t
c
e
d
d
e
r
l
g
a
n
o
i e

r
R
H
a
v
r
e
s
n
o
c
r
g
o
p a
m
e
r
 Atributii:

 Director de program
- Asigură elaborarea, avizarea, monitorizarea şi coordonarea, după caz, a programelor
naţionale
- Asigură atragerea de resurse financiare interne şi externe în vederea susţinerea
materiale
- Colaborează cu instituţiile de specialitate pentru formarea şi perfocţionarea
pregătiriiprofesionale a personalului propriu
- Stabileşte modul de lucru şi termenii de referinţă pentru implementarea proiectelor
elaborate
- Alege, în baza termenilor de referinţă, organizaţiile şi persoanele care contribuie în
mod activ la implementarea proiectelor elaborate.
 Coordonator Regional Departament Ape
- Răspunde de dezvoltarea şi funcţionarea optimă a Departamentului, contribuind cu
propuneri la planificarea strategică a organizaţiei, a planului actual de acţiune, a
organigramei Departamentului, a bugetului estimativ anual, necesar derulării
proiectelor, la elaborarea proiectelor, obiectivelor şi indicatorilor planificaţi în cadrul
proiectelor departamentului;
- Planifică, coordonează, monitorizează şi evaluează activităţile financiare,
adminisztrative şi operaţionale ale proiectelor.
 Coordonator financiar
- Consultanţă în scrierea şi implementarea proiectelor din fonduri structurale
- Redactează actele oficiale din cadrul proiectelor
- Gestionează resursele materiale şi financiare specifice în bugetul proiectulului.
 Coordonator Biodiversitate
- Realizează fonduri directe pentru conservarea naturii
- Integrarea la nivel macro a biodiversităţii, în politici precum ar fi cele legate de
energie şi climă.
 Coordonator Program Păduri
- Realizează un management forestier durabil, care să aducă beneficii pe termen lung
atăt oamenilor, cât şi mediului înconjurător;
- Informarea şi participarea proprietarilor de păduri şi administratorilor de păduri, de
stat şi private, precum şi a reprezentanţilor companiilor din industria lemnului în
sesiuni de pregătire şi specializare.
 Coordonator Green Public Funds
- Asigură creşterea vizibilităţii programului Green Public Funds
- Dezvoltă o cercetare de piaţă cu privire la produsele tradiţionale
 - Colectează materiale şi informaţii pentru blogul “Produse din natură”, dezvoltă şi
menţine acest blog ca parte din strategia generală de creştere a vizibilităţii
programului Green Public Funds
- Dezvoltă o strategie de promovare a produselor locale şi tradiţionale bazată pe
cercetarea de piaţă.
 Coordonator Comunicare şi Marketing
- Realizează săptămânal newsletter-ul intern
- Creează electronic şi tipăreşte machetele sau laxout-urilor pentru pliante, reclamă de
presă, legitimaţii
- Realizează unele activităţi de natură organizatorică internă.
 Coordonator Program Maramureş
- Susţine micii fermieri pentru a le asigura accesul la piaţă, recuprează reţetele de
produse tradiţionale ca element de cultură naţională şi de patrimoniu
- Testarea unui model pe piaţa locală alternativă doar pentru micii producători, pun pe
agenda publică problemele fermelor de subzistenţă
 Coordonator Life Natura
- Îmbunătăţirea stării de conservare a habitatelor şi speciilor din Parcul Naţional Piatra
Craiului
- Actualizarea planului de management şi desemnarea întregii suprafeţe a parcului ca
sit Natura 2000.

 Coordonator Modul Delta Dunării

- Stabileşte de comun acord cu partenerii locali a unor situri model pentru restaurarea
luncii inundabile a Deltei Dunării
- Stabileşte un plan şi un set de proceduri pentru controlul turismului cu impact negativ
asupra mediului şi promovarea turismului pentru natură în parteneriat cu comunităşile
locale
- Stabileşte un plan pentru navigaţia durabilă ce va fi aprobat de ţările riverane deltei.

1.3 Domenii de activitate in care activeaza WWF Romania

„Biodiversitate” este denumirea varietății de ecosisteme (capitalul natural), de specii și de gene din
lume sau dintr-un anumit habitat. Ea este esențială pentru starea de bine a oamenilor, deoarece oferă
servicii care susțin economiile și societățile noastre. De asemenea, biodiversitatea este esențială pentru
serviciile ecosistemice – serviciile pe care le furnizează natura –, cum sunt polenizarea, reglarea climei,
protecția împotriva inundațiilor, fertilitatea solului și producerea de alimente, combustibili, fibre și
medicamente.

În prezent asistăm însă la un declin constant al biodiversității, cu consecințe profunde pentru

lumea naturală și pentru starea de bine a oamenilor. Principalele cauze ale acestui declin sunt
modificările aduse habitatelor naturale de către sistemele intensive de producție agricolă, de
construcții, de carierele de exploatare minieră, de exploatarea excesivă a pădurilor, oceanelor,
râurilor, lacurilor și solurilor, de speciile alogene invazive, de poluare și, într-o măsură din ce în
ce mai mare, de schimbările climatice globale. Rolul uriaș pe care îl are biodiversitatea în
asigurarea durabilității lumii și a vieților noastre face ca declinul ei continuu să fie cu atât mai
îngrijorător.

În Europa, activitatea umană a modelat biodiversitatea încă de la răspândirea agriculturii și a

creșterii animalelor, cu peste 5 000 de ani în urmă. Însă revoluția agricolă și cea industrială din
ultimii 150 de ani au determinat schimbări dramatice și accelerate în ceea ce privește destinația
terenurilor, intensificarea agriculturii, urbanizarea și abandonarea terenurilor. La rândul lor,
aceste schimbări au dus la dispariția multor practici (de exemplu, a metodelor agricole
tradiționale) care contribuiau la menținerea unor spații naturale bogate în biodiversitate.

Nivelul ridicat al consumului pe cap de locuitor și al producției de deșeuri din Europa face ca
impactul nostru asupra ecosistemelor să se răsfrângă mult dincolo de suprafața continentului.
Stilul de viață european se bazează masiv pe importul de resurse și produse din toată lumea, ceea
ce încurajează adesea o exploatare nesustenabilă a resurselor naturale din afara Europei.

Noile obiective mondiale și ale Uniunii Europene de stopare și de inversare a declinului

biodiversității până în 2020 sunt ambițioase, iar pentru realizarea lor va fi nevoie de
îmbunătățirea modului de aplicare a politicilor, a coordonării între sectoare și a metodelor de
gestionare a ecosistemelor, precum și de o înțelegere mai vastă a valorii biodiversității. 
POLITICILE UE ÎN DOMENIU

Deși s-a recunoscut, la diferite niveluri, faptul că obiectivul de stopare a declinului

biodiversității nu a fost încă realizat, stabilirea unui asemenea obiectiv a dus cu siguranță la
sensibilizarea publicului larg în această privință. Față de anul 2001, politicile de combatere a
declinului biodiversității și indicatorii de evaluare a progreselor s-au îmbunătățit semnificativ.

Strategia UE în domeniul biodiversității pentru 2020en va contribui la o mai mare integrare a

nevoilor legate de biodiversitate în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor sectoriale. Prin
cele șase obiective ale sale, strategia are în vedere natura (obiectivul 1), ecosistemele și refacerea
lor (obiectivul 2), utilizarea durabilă a resurselor naturale, terestre și maritime ale Europei prin
agricultură, silvicultură și pescuit (obiectivele 3 și 4), problema speciilor alogene (obiectivul 5) și
efectele globale ale Uniunii Europene (obiectivul 6). Strategia în domeniul biodiversității pentru
2020 contribuie la realizarea obiectivului privind capitalul natural, stabilit în  Al șaptelea
program de acțiune pentru mediu până în 2020 (PAM 7en), intitulat „O viață bună, în limitele
planetei noastre”, care a intrat în vigoare în ianuarie 2014 și care va orienta politica europeană de
mediu până în 2020. Ambele documente își extind viziunea pe termen lung până în 2050. 
Viziunea și obiectivul principal ale strategiei în domeniul biodiversității
Viziunea
Până în 2050, biodiversitatea Uniunii Europene și serviciile ecosistemice pe care aceasta le oferă
– capitalul său natural – vor fi protejate, valorificate și refăcute în mod corespunzător, având în
vedere valoarea intrinsecă a biodiversității și contribuția esențială a serviciilor ecosistemice la
bunăstarea oamenilor și la prosperitatea economică, pentru a se evita schimbările catastrofale
generate de pierderea biodiversității.
Obiectivul principal
Stoparea pierderii biodiversității și a degradării serviciilor ecosistemice din UE până în 2020 și
refacerea lor în măsura posibilului, odată cu sporirea contribuției UE la combaterea pierderii
biodiversității pe plan mondial.
Strategia în domeniul biodiversității pentru 2020 vine în continuarea Planului de acțiune al UE
privind biodiversitatea, lansat în 2006, trăgând învățăminte din implementarea lui și propunându-
și obiective mai ambițioase. În plus, strategia este în deplină concordanță cu Convenția ONU
privind diversitatea biologică, care a stat la baza ei și care reprezintă cea mai importantă politică
mondială privind biodiversitatea, fiind dedicată stopării declinului biodiversității și, prin aceasta,
a declinului serviciilor ecosistemice până în 2020. 
În octombrie 2010, 193 de părți la Convenția ONU privind diversitatea biologică, printre care
Uniunea Europeană și toate statele sale membre, s-au reunit în Japonia. La această a zecea
reuniune a părților la convenție au fost adoptate o serie de acorduri istorice, printre care așa-
numitul obiectiv de la Aichi, care oferă un cadru în care țările să demareze activități importante

1.4 Activitatii desfasurate in activitatea de protejare a biodiversitatii:

 influentarea legislatiei la nivel national si European

 elaborarea de modele pentru conservarea biodiversitatii
 supravegherea respectarii normelor de protectie a mediului
 elaborarea unor modele de bune practici
 demonstrarea beneficilor ce revin in urma conservarii biodiversitatii
 abordări inovatoare în teren, pentru a produce rezultate palpabile, vizibile şi măsurabile.

Capitolul 2
2.1 Tipuri de relatii stabilite intre ONG si operatori guvernamentali:

WWF convinge factorii de decizie locali, naţionali şi internaţionali să creeze strategii şi

legislaţii care să sprijine conservarea naturii şi dezvoltarea durabilă.

-Pe 5 iunie 2000, Ministerele Mediului din România, Bulgaria, Moldova şi Ucraina au
semnat Declaraţia Coridorul Verde al Dunării Inferioare, proiect initiat de WWF ce presupune
gestionarea si conservarea in mod durabil a biodiversitatii din Delta Dunarii

- Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării – a aprobat implemetarea proiectelor de

conservare a biodiversitatii din Delta Dunarii, cum ar fi „Impreuna pentru Dunare” ,
„Conservarea si managementul integrat al ostroavelor de pe Dunare”

Agenţia pentru Protecţia Mediului Călăraşi – in parteneriat cu WWF Romania au colaborat in

vederea implementarii proiectului „Conservarea si managementul integrat al ostroavelor de pe
Dunare”

- Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvicea aprobat implementarea proiectelor care aveau

drept scop mentinerea biodiversitatii si impiedicarea degradarii acesteia.
 - Direcţia Silvică Călăraşi – a colaborat in vederea mentinerii biodiversitatii in 8 ostroave de pe
Dunare prin proiectul „Conservarea si managementul integrat al ostroavelor de pe Dunare”

2.2 Tipuri de relatii stabilite intre ONG si operatori individuali:

Relatii cu alte ONG-uri:

-WWF Programul Dunăre-Carpaţi Ucraina- a colaborat la implementarea proiectelor de

conservare a biodiveristatii in Coridorul Dunarii

- Fundaţia ERSTE – impreuna cu aceasta fundatie, WWF desfasoara programul „Scoli

europene pentru o planeta vie” prin care doresc sa responsabilizeze elevii fata de mediul si
comunitatea in care traiesc.

- Fundația pentru Arii Protejate – in parteneriat cu WWF organizeaza 17 training-uri, cu

participarea a 288 persoane, în managementul ariilor protejate și alte domenii conexe

Relatii cu mediul de afaceri:

 crearea de parteneriate care ajuta companiile să schimbe modul în care fac afaceri pentru
o amprenta mai redusa asupra mediului;
 influenţarea unor industrii cheie, cum sunt banking-ul şi retail-ul, prin crearea unor
instrumente specifice de promovare a sustenabilităţii precum Retailer Scorecard;
 organizarea de evenimente de networking şi know-how cu teme de educatie ecologica si
dezvoltare sustenabila pentru companii;
 promovarea produselor si serviciilor care respecta natura si oamenii;
 crearea unor parteneriate menite sa sustina proiectele WWF pentru conservarea naturii.

Parteneri: Garanti Bank,

Zumm, H&M, ISARA, LIDL,
ZAGANU, PEGAS, mobilPay
Wallet, REVOLUT.

Capitolul 3
Solutionarea problemei de mediu prin implementarea unui proiect
3.1. Caracterizarea succinta a problemei de mediu (indentificarea tipurilor si formelor de impact
de mediu)

Sturionii sunt peștii cei mai amenintati de dispariție la nivel mondial, cu puține habitate naturale
rămase. În UE, una dintre puținele regiuni care încă mai păstrează populații de sturioni viabile,
care reproduc în mod natural, este în Dunărea de Jos și în Marea Neagră de Nord-Vest.

Motivele declinului sunt complexe, dar lipsa de conștientizare și informare este o cauză
principală a celei mai importante probleme, supraexploatarea. În ciuda unei protecții legale
stricte, pescuitul ilegal și comerțul cu carne și caviar de la sturionii sălbatici pun încă în pericol
ultimii supraviețuitori ai acestor specii de pește iconice.

Tipuri si forme de impact:

 riscul de disparitie a acestor specii

 braconajul, contrabanda si comertul illegal (aspect socio-economic)

3.2. Necesitatea implementarii proiectului

Acest proiect impreuna cu celelalte ce deservesc rezolvarea acestei probleme reprzinta ultimele
sanse de conservare a speciei sturionilor. Fundamentarea unor politici de mediu de protectie care
sa stopeze supraexploatarea este necesara pentru a ne mai putea bucura in viitor de aceste specii
de pesti ce pot furniza, in cadrul unei exploatari rationale benefici economice neneglijabile.

3.3. Denumire proiect: Protejați sturionii, cel mai valoros dar al Dunării

3.4. Obiectivele generale ale proiectului:

-conservarea sustenabilă a sturionilor din Dunăre

- prevenirea și reducerea braconajului și comerțului ilegal cu produse din sturion

3.5. Obiective specifice ale proiectului:

- întărirea capacității și buna informare a organismelor de control de la nivel național

-stoparea pescuitului illegal

-comunitățile de pescari vor fi implicate în conservarea sturionilor

-asigurarea ca regulile de etichetare impuse de Conventia CITES sunt respectate

3.6. Identificarea activitatilor desfasurate in cadrul proiectului pentru atingerea obiectivelor

generale si specific :
-intalniri, Workshop-uri nationale si regionale, cursuri si vizite in teren

- dezvoltarea unui portal online care ca veni în sprijinul fiecărui cetățean care dorește să alerteze
autoritățile în momentul în care apare o suspiciune de pescuit ilegal de sturioni.

- asigurarea unei informări corecte a pescarilor de toate vârstele asupra importanței sturionilor

- oferirea de sprijinului în dezvoltarea și implementarea unor planuri de afacere care să ofere

surse de venit alternative comunitatilor de pescari

3.7 Analiza economico-financiara

Tipuri de cheltuieli:

-cheltuieli cu personalul
-cheltuieli de transportul
-cheltuieli cu inchirierea de spatii pentru workshopuri
-cheltuieli cu promovarea proiectului

Surse de finantare: Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării și Leibniz-Institut für

Zoo- und Wildtierforschung (IZW) im Forschungsverbund Berlin

Indicatorii de eficienta: nr.de sturioni disponibili in Romania la un an de la implementarea

proiectului.

3.8. Analiza SWOT a proiectului

Puncte tari Puncte slabe

 Preocuparea mai multor operatori din  Romania se afla in topul

domeniul mediului asupra acestei probleme calamitatilor naturale
 Existenta unui plan de management la nivel  Nereusirea sa atraga si mai multi
UE pentru solutionarea problemei sponsori
 O mare parte din munca desfăşurată în cadrul  Neimplicarea tuturor oamenilor in
actiune, degradarea biodiversitatii
proiectului va reprezenta un exemplu pentru
are loc in continuare din cauza
managerii care lucrează în conservare şi actiunii omului.
pentru ceilalţi actori interesaţi.
 Proiectul va oferi solutii pentru stoparea unor
dezechilibre de mediu si va rezolva aspecte
socio-economice

Oportunitati Amenintari

 Site-ul proiectului va fi menţinut, iar în  Scaderea interesului oamenilor

situaţia în care vor fi identificate surse de
finanţare, acesta va fi actualizat, noutăţile
venind în completarea eforturilor actuale.
 O posibila colaborare cu noi sponsori
pentru mentinerea biodiversitatii
 Reducerea numarului de voluntari
 Miscorarea sponsorizarii
3.9 Analiza de mediu a proiectului:

Varianta fara proiect (pagube de mediu) Varianta cu proiect (beneficii de mediu)

-dispartia totala a sturionilor -salvarea sturionilor
salbatici -crearea unor ecosisteme protejate
-dezechilibre naturale ce vor ce permit imbogatirea speciilor
afecta intreaga fauna si flora a -constientizarea actorilor interesati
Dunarii asupra necesitatii protejarii
-incapacitatea accesarii unor sturionilor
resurse de mediu importante -stoparea braconajului, pescuitului
pentru populatie si comertului ilegal
-scaderea interesului oamenilor
pentru mentinerea biodiversitatii

3.10. Concluzii şi propuneri

Pescuitul ilegal, în principal pentru caviarul lor, este principala amenințare la sturioni, dar
pierderea locurilor de depunere a icrelor și a habitatului este de asemenea o problemă.

Deoarece sturionii nu se reproduc anual și trăiesc mult timp - până la 100 de ani - sunt deosebit
de vulnerabili la aceste amenințări și necesită mulți ani pentru a se recupera. Solutii pentru
conservarea lor sunt: fundamentarea unor politici de protectie acestora, repopularea, cercetarea
stiintifica, constientizarea comunitatilor de pescari asupra importantei conservarii biodiversitatii.

Bibliografie:
https://wwf.panda.org/

www.wwf.ro

https://danube-sturgeons.org/

http://ec.europa.eu/environment/life/project/Projects/