CAPITOLUL 2

PROIECT (RAPORT PSIHOLOGIC)1

I. **Prima secţiune a unui raport psihologic conţine itemi referitori la subiect**

NUME, PRENUME:
DATA NASTERII
SPORTUL PRACTICAT –
OCUPATIE
LOC DE MUNCA -
**După secţiunea informaţiilor despre subiect, următoarea secţiune se referă la
obiectivul evaluării și sinteza științifică a datelor rezultate din evaluare**

II. OBIECTIVUL EVALUĂRII2 ȘI PREZENTAREA SINTETICĂ A REZULTATELOR

OBIECTIVUL: IDENTIFICAREA FACTORILOR PSIHOLOGICI CU RELEVANŢĂ

PENTRU DEZVOLTAREA PERSONALĂ ŞI DEZVOLTAREA CARIEREI PROFESIONALE

**Secţiunea următoare cuprinde prezentarea rezultatelor

evaluarii/psihodiagnosticului precizându-se obligatoriu CE S-A EVALUAT şi PRIN CE
S-A EVALUAT**

1. EVALUAREA STILULUl DE COMUNICARE

Stilul de comunicare se referă la ansamblul particularităţilor de manifestare caracteristice unei

persoane în actul comunicativ. Stilul desemnează: modalităţile specifice de recepţionare/decodificare
a mesajului, modalităţile personale de prelucrare/interpretare a mesajului şi modalităţile specifice de
exprimare a răspunsului, particularităţile personale de feed-back. Toate acestea decurg din unicitatea
şi individualitatea fiinţei umane, fiind expresia personalităţii umane. Conceptul de stil de comunicare
se aplică doar acolo unde caracteristicile formale, general valabile ale actului comunicativ se asociază
cu anumite maniere personale de receptare-prelucrare-emitere a mesajelor. Este vorba de maniere de
1
Acest proiect este o cerință pentru intrarea in examen la disciplina PSIHOPEDAGOGIE
2
Psihodiagnosticul şi Evaluarea au ca scop:
-Identificarea stărilor psihologice de sănătate şi/sau boală şi a mecanismelor psihologice de etiopatogeneză şi/sau de sanogeneză
-identificarea factorilor psihologici cu relevanţă pentru învăţare şi contextul psihoeducaţional cu relevanţă pentru (descrie situaţia
pentru care se face evaluarea)

1
comunicare formate în decursul dezvoltării individului, stabile şi caracteristice pentru el şi care se
manifestă relativ independent de conţinutul comunicativ vehiculat pentru el şi de contextul concret în
care operează (vezi persoane care comunică "elegant", echilibrat n orice împrejurare / persoane care
comunmică vulgar, agresiv, în orice situaţie). Stilul de comunicare este în primul rând un indicator al
modului în care o persoană şi structurează lumea relaţiilor sociale. În al doilea rând stilul de
comunicare este un indicator al modului de prelucrare a informaţiilor şi de transformare a acestor
informaţii în fapte de comportament, în judecăţi practice, sociale, evaluative etc. Stilul de comunicare
este fundamental determinat de trei elemente:
1- atitudinile persoanei, ca modalităţi constante de raportare a acesteia la viaţa socială, la
semeni şi la sine;
2- modelele de comunicare învăţate - asertiv, non-asertiv, agresiv (cu varianta sa pasiv-
agresivă), manipulator;
3- temperamentul, ca tip de reactivitate a celulei nervoase.

CHESTIONAR PENTRU AUTOCUNOAȘTEREA CELOR PATRU STILURI DE

COMUNICARE ȘI MODALITĂȚI DE A REACȚIONA: FUGĂ, ATAC, MANIPULARE,
ASERTIVITATE . ADAPTAT DE M. ROCO (2001) DUPĂ CHALVIN 3

STILUL DE COMUNICARE NON-ASERTIV .......................

STILUL DE COMUNICARE AGRESIV .........................

STILUL DE COMUNICARE MANIPULATOR ......................

STILUL DE COMUNICARE ASERTIV ..........................

INTERPRETAREA STILULUI PERSONAL DE COMUNICARE (puncte tari, puncte slabe):

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

3
Roco Mihaela (2001) Creativitate şi inteligenţă emoţională. Iaşi, Polirom. p.197-201
2
 2. EVALUAREA STILULUI DE ÎNVĂȚARE

Stilul de învățare reprezintă modalitatea preferată de receptare, prelucrare,

stocare şi reactualizare a informaţiei şi se formează prin educaţie.

CUM ÎNVĂȚAȚI CEL MAI BINE ? CHESTIONARUL VACK

Număr total de V încercuite (vizual) = ..........

Număr total de A încercuite (auditiv) = ..........

Număr total de C încercuite (citit/ scris) = ..........

Număr total de K încercuite (kinestezic) = ..........

PRIN CE SE CARACTERIZEAZĂ STILUL DV DE ÎNVĂȚARE (care sunt punctele tari ale

stilului dv. de învățare)?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

3
 3. EVALUAREA CARACTERISTICILOR MEMORIEI

3.1. Ce este memoria și care sunt procesele memoriei?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

3.2. Evaluarea caracteristicilor memoriei verbale categoriale (TESTUL DE

MEMORIE VIZUAL-VERBALĂ CATEGORIALĂ MVVC)

COTA BRUTA VALOAREA DE

SEMNIFICATIE

Menționați câteva tehnici de memorare pe care le utilizati frecvent

1. …………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

2. …………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

3.……………………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

4
 4. EVALUAREA CARACTERISTICILOR ATENȚIEI

4.1. Ce este atenția și care sunt calitățile atenției?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

4.2.CAPACITATEA DE CONCENTRARE A ATENȚIEI

TESTUL DE ATENŢIE CONCENTRATĂ CALCULE (ACC)

COTA BRUTA VALOAREA DE

SEMNIFICATIE

4.3. Capacitatea subiectului de mobilitate şi explorare eficientă într-un câmp

perceptiv numeric - TESTUL PRAGA

INTERPRETARE CANTITATIVĂ
COTA BRUTA VALOAREA DE
SEMNIFICATIE

TESTUL PRAGA INTERPRETARE CALITATIVĂ

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
5
 5. EVALUAREA INTELIGENȚEI EMOȚIONALE

Realizați propriul profil al inteligenţei emoţionale:

F1 –Recunoaşterea propriilor emoţii .........................

F2 –Manipularea inteligentă a emoţiilor .........................
F3 –Folosirea productivă a emoţiilor .........................
F4 –Empatia .........................
F5 –Tratarea relaţiilor interpersonale .........................

COTA BRUTA VALOAREA DE

SEMNIFICATIE

6. COMUNICARE ȘI “CREIER TOTAL” (Teoria lui Herrmann)

N. Herrmann (1982), elaborează un model care înglobează cercetările lui R. Sperry şi ale lui P.
McLean şi care pune în evidență preferințele emisferice cerebrale în receptarea și procesarea
informației, Astfel, există mai multe ”tipuri de creiere”: reptilian, limbic şi cortex, și 2 emisfere
cerebrale (Stânga/Dreapta).
˜ În filogeneză, activitatea creierului reptilian a fost modificată și ”aflată sub controlul” formațiunilor
nervoase apărute ulterior pe scara evoluției.
˜ Predominarea funcțională de dreapta / stânga se corelează cu sistemul limbic și sistemul cortical
Conform modelului realizat de N. Herrmann (1982), din specificul cerebral decurge şi o modalitate
specifică de comunicare, diferită pentru fiecare cadran cerebral.
Subiectul receptează și interpretează informația în funcţie de organizarea sa cerebrală, de preferinţele
funcționale cerebrale.

Particularități ale funcționării celor 2 emisfere (Personalitatea celor 2 emisfere cerebrale)

Completați schema de mai jos:

6
 Mod stâng Mod drept
............................................ ............................................

............................................ ............................................

............................................ ............................................

............................................ ............................................

............................................ ............................................

............................................ ............................................

............................................ ............................................

............................................ ............................................

CHESTIONARUL DE PREFERINŢE ACŢIONALE (ROCO,M., DUPĂ D.CHALVIN ŞI

N.HERRMANN)4

CoS ...............

CoD ...............

LiS ...............

LiD ...............
INTERPRETARE și modalități de optimizarea a comunicării:
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

7. ATHLETIC COPING SKILLS INVENTORY (ACSI)

4
Roco Mihaela (2001) Creativitate şi inteligenţă emoţională. Iaşi, Polirom
7
 DIMENSIUNI In această coloană descrieți ce înseamnă In această
PSIHOLOGICE dimensiunea psihologică respectivă: coloană treceți
EVALUATE SCORUL
Abilitatea de a face față
adversității
Antrenabilitatea:
Concentrarea:
Încrederea și motivația de
realizare:
Stabilirea obiectivelor și
pregătirea mentală:
Punctul de vârf atins sub
presiune:
Eliberarea de griji:

8. CARACTERISTICI ALE TEMPERAMENTULUI

8.3. Care este formula dv. Personală de temperament?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

8.4. Realizați o analiză puncte tari-puncte slabe

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

III. ANALIZA SWOT5

5
Intr-un raport psihologic este trecută și secţiunea “Concluzii (Sumarizarea informaţiilor în termeni psihologici): În urma
Psihodiagnosticului şi Evaluării formulăm următoarele concluzii
psihologice: ......................................................................................................................................
8
 După etapa de evaluare se realizează ANALIZA SWOT ,un demers deosebit de
important în alcătuirea programului de intervenție (sau, aşa cum este cazul dv. pentru
DEZVOLTAREA PERSONALĂ ŞI DEZVOLTAREA CARIEREI PROFESIONALE)

9. ANALIZA SWOT

În cazul dv. nu este necesar sa completati rubricile Oportunitati şi Ameninţări

INTERN
PUNCTE TARI: PUNCTE SLABE:

NEGATIVE / CARE PUN ÎN PERICOL

POZITIVE / BENEFICE

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

EXTERN
Punctele tari – reprezintă resursele personale
Punctele slabe pot să devină obiective ale programului de dezvoltare
personală

IV. DEZVOLTARE PERSONALĂ6

[Concluziile vor fi derivate deductiv si/sau inductiv din testele/sarcinile/probele si/sau interviurile utilizate; nu se asumă declaraţiile
clientului ci se citează ca atare. Spre exemplu, nu se spune de către psiholog: „copilul a fost abuzat de X.”, ci se menţionează:
„copilul declară: „ X m-a abuzat”]”
6
Într-un raport psihologic este trecută secţiunea „Recomandări (Implicaţii ale Concluziilor pentru Obiectivul Psihodiagnosticului
şi Evaluării):
9
10. DIRECŢII DE OPTIMIZARE A CAPACITĂŢII DE PERFORMANŢĂ

Formulaţi 5 obiective personale (pe termen scurt şi pe termen lung) şi evaluaţi în ce

măsură acestea sunt „SMART”.

Specific – Obiectivul specifică exact ceea ce se doreşte să se obţină (pentru a nu lăsa loc de interpretări).
Masurabil – să poată fi apreciat în unităţi de măsură, să fie cuantificabil, astfel încât să se ştie dacă a fost indeplinit.
Accesibil – un obiectiv trebuie să poată fi realizat cu resursele disponibile.
MĂSURABIL
Relevant – să fie marcant, să puncteze pentru atingerea obiectivului general
Timp – nu este “atemporal” trebuie să fie bine delimitat în timp (de când .... până când)

SPECIFIC ACCESIBIL

TIMP
RELEVANT
(Incadrat în timp)

Fig. 1 – Caracteristicile obiectivelor SMART

Bifaţi în tabelul de mai jos în ce măsură este „SMART” obiectivul dumneavoastră:

Listă obiective Evaluarea caracteristcilor SMART ale obiectivului

Obiectivul In ce măsură Într-o În mică Într-o În mare Într-o

1: ........................... obiectivul 1 foarte măsură oarecare măsură foarte
. este: mică măsură mare
............................ măsură măsură
............................ Specific
............................
............................ Măsurabil/
cuantificabil
Accesibil/ de
Atins
Relevant

În urma concluziilor Psihodiagnosticului şi Evaluării formulăm următoarele recomandări asociate obiectivului

psihodiagnosticului şi evaluării, cu relevanţă pentru situaţia pentru care se face evaluarea:
10
Listă obiective Evaluarea caracteristcilor SMART ale obiectivului

incadrat în
Timp
Obiectivul In ce măsură Într-o În mică Într-o În mare Într-o
2: ........................... obiectivul 2 foarte măsură oarecare măsură foarte
. este: mică măsură mare
............................ măsură măsură
............................ Specific
............................
............................ Măsurabil/
cuantificabil
Accesibil/ de
Atins
Relevant

incadrat în
Timp
Obiectivul In ce măsură Într-o În mică Într-o În mare Într-o
3: ........................... obiectivul 3 foarte măsură oarecare măsură foarte
. este: mică măsură mare
............................ măsură măsură
............................ Specific
............................
............................ Măsurabil/
cuantificabil
Accesibil/ de
Atins
Relevant

incadrat în
Timp
Obiectivul In ce măsură Într-o În mică Într-o În mare Într-o
4: ........................... obiectivul 1 foarte măsură oarecare măspură foarte
. este: mică măsură mare
............................ măsură măsură
............................ Specific
............................
............................ Măsurabil/
cuantificabil
Accesibil/ de
Atins
Relevant

incadrat în
Timp
Obiectivul In ce măsură Într-o În mică Într-o În mare Într-o
5: ........................... obiectivul 5 foarte măsură oarecare măspură foarte
. este: mică măsură mare

11
Listă obiective Evaluarea caracteristcilor SMART ale obiectivului

............................ măsură măsură

............................ Specific
............................
............................ Măsurabil/
cuantificabil
Accesibil/ de
Atins
Relevant

incadrat în
Timp

BIBLIOGRAFIE
12
  Chelcea S., Chelcea, A, “Din universul autocunoaşterii”, Editura Militară, Bucureşti, 1990).

 Drilea, Gabriel, “Comportamentul de tip A şi riscul unei boli cardiovasculare”. În Psihologia, Societatea
Ştiinţă şi Tehnică S.A. Nr 1/1994,

 GAVRIL Radu, MUASHER Khalid Publicehttp://www.strategvest.ro/media/dms/file/Ghiduri

%20metodologice/brosura_planificare_strategica.pdf

 HORGHIDAN V. (1994). Temperamentul. Epuran M. & Horghidan V. București: Psihologia educației

fizice. Universitatea Ecologică, Academia Națională de Educație Fizică și Sport.

 Horghidan Valentina (1997). Metode de psihodiagnostic. București, Editura Didactică și Pedagogică

R.A. p. 58

 Ministerul Administraţiei şi Internelor Unitatea pentru Reforma Administraţiei Planificare strategică.

Suport de curs realizat în cadrul proiectului de înfrăţire instituţională RO03/IB/OT/01 “Întărirea
capacităţii UCRAP şi a reţelei naţionale de modernizatori”

 ROCO Mihaela (2001) Creativitate şi inteligenţă emoţională. Iaşi, Polirom.

 STĂNCULESCU Elena, (2013) Psihologia educaţiei. De la teorie la practică. Bucureşti, Editura

Universitară.

SURSE WEB

http://www.p3t.com/downloads/BrainDominance.pdf

https://aglearn.usda.gov/customcontent/FSIS/FSIS-WellnessTraining-01/Part2/media/pdfs/mvii_worksheet10_hanson_scale_b.pdf

https://vark-learn.com/chestionarul-vack/

13