Istorie Materie Bac

Istoria Romaniei
1.ROMANITATEA ROMANILOR IN VIZIUNEA ISTORICILOR

Razboaiele dintre daci si romani:
87-88 – Decebal impotriva lui Domitian
89 – Pace avantajoasa pentru daci(acestia devin clienti ai Romei, primind bani, mesteri
pentru a apara granitele Imperiului Roman de invaziile migratorilor)
101-102 – Primul razboi (Decebal contra Traian)
102 – Tratat de pace nefavorabil dacilor (pierd o mare parte din teritoriul Olteniei,
Banat, trebuie sa darame cetatile, sa predea fugarii romani, nu mai au dreptul la
politica externa: sa aiba de prieteni si dusmani pe prietenii si dusmanii Romei)
105-106 – Al doilea razboi intre daci si romani. Cucerirea Dacia, Decebal se sinucide
106 – Dacia devine provincie a Imperiului Roman.
Etnogeneza românească
Etapele romanizarii:
– contacte dintre daci si romani inainte de razboaie
– Dacia provincie romana(106-271)
– Romanizarea dacilor liberi dupa 271, cand Aurelian paraseste provincia si retrage
armata si administratia la sud de Dunare, din cauza repetatelor atacuri ale
migratorilor si ale dacilor liberi care traiau in Moldova, Maramures, Muntenia
® Numiţi doi factori ai romaniză rii
Factorii romanizarii: armata ,administratia, veteranii, colonistii
Poporul si limba română

Format la Nord, dar si la Sud de Dunare ca popor romanic (din geto-daci si romani).
Romanizarea dacilor din provincia cucerita, dar si a dacilor liberi dupa retragerea din
271.
Perioada formarii: in secolul al - VIII - lea (dupa asimilarea slavilor se considera format
poporul roman)
Dialectele limbii romane:
– Daco-româ n(nord de Dunare)
– Istro- româ n(sud de Dunare) Peninsula Istria-Croatia
– Megleno-româ n(sud de Dunare) Grecia
– Aromâ n(sud de Dunare) Macedonia
Componenta limbii romane: 60% strat latin, 20% adstrat slav, 10% substrat geto-dac,
10% altele.
Româ nii in sursele timpurii:
Sec VIII- Insemnare Muntele Castamonitu(Grecia)-atesta asa numitii vlaho rinchinii
Sec IX – Cronica turca Oguzname- vorbeste de tara vlahilor (Ulak Ili)
Sec X - Imparatul bizantin Vasile al II lea –vorbeste de vlahi
2
Romanii in surse medievale tarzii (sec XV-XVI):
Sec XV - italienii Flavio Biondo, Silvio Piccolomini- vorbesc de romanitatea româ nilor
Sec XVI -Johannes Honterus (sas), Nicolaus Olachus-vorbesc de romanitatea româ nilor
® Explicaţi implicarea istoricilor în dezbaterea problemelor privind originea
poporului româ n ( politizarea originii poporului româ n).
Politizarea originii poporului româ n
– Sec XVI – cronicarul ungur Stefan Szamoskozy recunoaste ca româ nii sunt urmasii
romanilor, dar dupa ce Mihai Viteazul cucereste Transilvania isi schimba parerea, in
conditiile in care româ nii nu aveau drepturi politice in Transilvania. Pentru a justifica
acest fapt s-au cautat argumente care sa demonstreze ca nu româ nii au fost primii
locuitori ai Transilvaniei.
– Începâ nd cu secolul al XVIII, o dată cu stapânirea austriacă asupra acestui teritoriu,
acestia(Habsburgii, adica dinastia conducatoare a Austriei) au cautat sa justifice
statutul de tolerat care era aplicat româ nilor, care in continuare erau lipsiti de
drepturi, desi formau populatia majoritara a provinciei.
® Numiţi două teorii şi doi istorici care s-au implicat în problema dezbaterii originii
poporului româ n(atenţie, istoricii sunt româ ni, nu austrieci care sunt ofiţeri).
-Teoria imigrationista -F.J. Sulzer 1781 sustinea ca româ nii s-au format ca popor la sud
de Dunare, de unde au migrat la nord abia in secolul al XIII, cand in Transilvania se
aflau ungurii (din sec X ), dar si colonistii saşi (germani, din sec XIII). Este contrazis de
reprezentantii Scolii Ardelene: Petru Maior, Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Ion Budai
Deleanu prin petitia Supplex Libellus Valachorum (1791), o cerere adresată împă ratului
austriac, pentru a recunoaste națiunea româ nă ca parte constitutivă a Transilvaniei.
-Teoria roessleriana -Robert Roessler 1871 dezvolta cu argumente teoria lui Sulzer:
-dacii au fost exterminati in urma razboaielor cu romanii
-165 de ani nu au fost de ajuns pentru romanizarea Daciei
-in anul 271 toata populatia din Dacia romană a fost retrasa la sud de Dunare
-asemanarea dintre limba româ nă şi limba albaneză (ceea ce arata ca s-ar fi format
ambele la sud de Dunare)
-lipsa de elemente germane din limba româ nă (tinand cont ca dupa 271, fosta
provincie romana Dacia a fost invadata de migratori de origine germana care puteau
lasa urme in lexicul româ nesc)
-lipsa unor izvoare(documente)istorice despre poporul româ n pana in secolul
XIII
® Numiţi două , trei idei prin care istoricii au susţinut ideea romanită ţii româ nilor.
Teoria continuitătii si a romanitătii poporul român sustinea originea romană si
continuitatii româ nilor la nord de Dunare.
Reprezentanti: BP Hasdeu, AD Xenopol , Dimitrie Onciul -
Dacii nu au fost exterminati (macar femeile si copiii, in cel mai rau caz au ramas,
realizandu-se amestecul (sinteza) dintre daci si romani la nord de Dunare.
3
– 165 de ani erau de ajuns, in conditiile-n care Galia a fost romanizata-n 100 de ani
– dupa 271 doar armata si administratia au parasit Dacia, oamenii simpli au ramas
si s-au retras in munti sau in zone impadurite in timpul migratiilor.
– asemanarea dintre limba romana si albaneza se datoreaza elementelor de substrat,
ambele fiind limbi indo-europene, avand in comun cuvinte.
– imposibilitatea ca un popor ai carui stramosi au plecat in secolul III sa se intoarca in
aceleasi locuri(orase, sate) peste 1000 de ani.
– existenta de izvoare privind poporul româ n pana in secolul XIII (vezi Româ nii in
sursele timpurii).
Ulterior, dovezi arheologice au atestat continuitatea daco-romana si a poporul roman
la nord de Dunare, prin descoperirea de fortificatii, morminte, basilica crestine dupa
retragerea aureliana, acestea neapartinand migratorilor, ci autohtonilor.
® Punct de vedere: Consider că implicarea istorilor în problema originii poporului
româ n este foarte importantă deoarece prin acest demers sunt că utate dovezi privind
vechimea şi continuitatea poporului româ n în acest spaţiu istoric. Astfel, în secolul al
XIX-lea, în contextul apariţiei statelor naţionale susţinâ nd teoria romanită ţii şi
continuită ţii poporului româ n, BP Haşdeu sau AD Xenopol au că utat argumente
privind originea romanică a poporului nostru.
Autonomii locale si institutii centrale in secolele XIV-XVIII

Termeni istorici: Adunarea Tarii, autonomie interna, cnezat, comitat, curte domneasca,
descalecat, dinastie, district, obste sateasca, sfat domnesc,scaune,suveranitate,
suzeranitate, tribut, vasal,voievodat
Autonomii locale :
a) Obstea sateasca – prima forma de forma de conducere avand diferentiere sociala(un
conducator numit jude sau cneaz, sfatul batranilor care se ocupa, de obicei cu stabilirea
judecatii, existand si o stratificare sociala incipienta: o parte a membrilor acestei obsti
acapareaza treptat avutie-pamant sau vite. Deobicei, obstea stapaneste in comun
padurile, izlazurile, apele).
b) Structuri politice prestatale – (asa numitele Romanii populare/Nicolae Iorga) s-au
format din unirea mai multor obsti satesti, purtand diferite denumiri: ţări, cnezate,
voievodate, câmpuri, ocoale, codri, jupante
Exemple:
® Rolul autonomiilor locale in formarea statelor medievale
Autonomiile locale au reprezentat baza de plecare, nucleul pentru formarea statelor
medievale româ neşti incluzâ nd urmă toarele elemente:
a) creşterea demografică - datorată îmbună tă ţirii condiţiilor de viaţă , ră zboaielor mai
puţine, progreselor economice, ră ririi invaziilor migratorilor după Marea invazie
mongola din 1241.
b) dezvoltarea economică - rezultă din Diploma Cavalerilor Ioaniţi, un document emis
de regale Ungariei, Bela al IV,care acorda acestor că lugă ri - cavaleri teritoriul dintre
Dună re şi Carpaţi (Ţara Româ neascî de mai tâ rziu): se menţionează venituri provenite
4
din slujbe, morile, fanetele si pasunile, vitele si oile, pescariile si iazurile, ocnele care
existau pe teritoriul celor 5 formatiuni prestatale amintite (cazul fratelui lui Litovoi,
bărbat, care cade prizonier la unguri si vrea sa ofere o suma de bani ca rascumparare).
- rezultă din existenţa unor drumuri comerciale care făceau legătura cu teritoriile de la
Marea Neagră de pe care se percepeau taxe.
c) ierarhia socială - dovedită de Diploma care aminteşte mai marii pământului (boierii)
şi rusticii(ţăranii).
d) organizarea militară -Rezultă din aceeaşi Diplomă, care relatează că Litovoi este ucis
într-o luptă cu regele ungur, iar fratele său, Bărbat cade prizonier ( numai ideea de a se
lupta cu regele Ungariei dovedeşte o anumită organizare militară, chiar dacă aceasta nu
este definită).
Voievodatele lui Sec. I Annonimus –Faptele

Gelu(Centru), Glad(Banat), ungurilor –Sec. XII
TRANSILVANIA Menumorut(Crisana)
Secolul IX
Voievodatele lui Diploma Cavalerilor

Seneslau(Arges), Litovoi Ioaniti – 1247
(Oltenia si Hateg)
Cnezatele lui
TARA ROMANEASCA Ioan(Romanati), Farcas
(Valcea)
Tara Severinului - Secolul
XIII
Câmpul lui Dragoş, Câ mpul
MOLDOVA lui Vlad, Codrii
Cosminului,
Codrii Hertei
2 formatiuni prestatale Inscriptie Murfatlar
conduse de - Jupan Inscriptie Mircea Voda
DOBRAGEA Dimitrie
Secolul X
-Gheorghe
® Numiţi doi factori externi (două cauze externe )care au favorizat formarea statelor
medievale româ neşti sau numiţi două asemă nă ri ntre contextul externa al formă rii
Ţ ă rii Româ neşti şi Mold.
Contextul extern favorabil formării statelor medievale româneşti (cauză externă):
- decăderea puterii tătarilor după 1241.
- criza politică din Ungaria(în 1308 dinastia Arpadiană dispare, fiind înlocuită de cea de
Anjou, după lupte).
- slă birea internă a Ungariei(care dorea să ocupe teritoriile locuite de româ ni la sud si
rasarit de Carpati) dupa Marea Invazie Mongola care a distrus multe orase.
5
®Formarea statelor medievale:
Transilvania
- Voievodatele din secolul IX sunt cucerite de unguri (pâ nă în sec XIII e integrată în
structurile Ungariei).
- 1111 Mercurius Principe - Ungurii încearcă să transforme Transilvania în principat
(model occidental).
- 1176 Leustachius Voievod - Opoziţia româ nilor la această transformare a readus
vechea titulatură .
- Secolele XII-XIII -sunt colonizaţi saşii(germani)şi secuii, care au dreptul de a se
organiza în scaune.
- Româ nii ră mâ n majoritari mai ales în zonele de margine ale Transilvaniei, fiind
organizaţi în aşa numite ţări sau districte Fă gă raş, Amlaş, Haţeg, Maramureş, Bâ rsa,
pierzâ ndu-şi treptat drepturile politice şi religioase.
- Sec XIV - Diplomele lui Ludovic D’ Anjou condiţionau calitatea de nobil de cea de
catolic(româ nii, ortodocşi, îşi pierd drepturile politice, fiind obligaţi să treacă la
catolicism pentru a le pă stra, mulţi se maghiarizează după acest moment) 1366.
- Sec. XV - Unio Trium Nationum alianţa saşilor, secuilor cu ungurii, româ nii excluşi
-Sec XVI Tripartitul -codul de legi care-i numeşte pe româ ni toleraţi.
-1541 Transilvania devine principat autonom sub suzeranitate otomană (după ce

Ungaria e cucerită de turci şi transformată în paşalâ c=provincie otomană )
1691- Transilvania e cucerită de austrieci (are autonomie internă , dar e condusă de un
guvernator)
Ţara Românească
- Statul nou format apare în documente ca Ungrovlahia (în documentele emise de
cancelaria Ţarii Româ nesti)
- Basarab I (1310-1352) este primul domnitor cu titlul de „mare voievod si domn"
- Cuprindea: Banatul de Severin, Oltenia, Muntenia pâ na la Dunare si Basarabia-
teritoriul de la nordul gurilor Dunarii smuls tatarilor de că tre Basarab I
- în 1324, în contextul expeditiilor maghiare împotriva tatarilor din nordul gurilor
Dunarii, a existat un acord între Basarab I si regele maghiar Carol Robert de Anjou,
prin care Ungaria recunostea stapâ nirea lui Basarab asupra Ţarii Româ nesti în
schimbul suzeranitată ţii (Basarab devenea vasal)
- în 1330, ungurii hotărau desfiinţarea statului condus de catre Basarab printr-o
campanie militara
- în septembrie, oastea maghiara, a ocupat cetatea Severin si tinutul înconjurator
- Basarab ofera o suma mare de bani pentru rascumpararea pacii (7000 marci de
argint) şi e dispus să cedeze teritoriul coupat de unguri, dar este refuzat de Carol
Robert.
- Ungurii incendiază curtea domnească de la Curtea de Argeş, dar pe drumul de
întoarcere armata lor e învinsă pe 9-12 noiembrie 1330, în batalia de la Posada (loc
6
necunoscut azi), batalie în urma careia noul state îsi obtine independenta. Batalia a fost
descrisa de Cronica pictata de la Viena
- Nicolae Alexandru (1352-1364), care restabiliste relatiile de colaborare cu Ungaria si
lupta alaturi de Ludovic I de Anjou (1342-1382) împotriva dominatiei tatare. În 1359,
noul voievod îsi ia titlul de domn autocrat (singur stă pâ nitor) si întemeiaza mitropolia
de la Curtea de Arges
-Vladislav I (Vlaicu-Voda, 1364- cea. 1376) e primul domnitor care-şi trimite oştile la sud
de Dunăre contra turcilor, organizeaza institutiile civile si ecleziastice ale statului.El
bate primele monede: ducaţii şi dinarii de argint
Moldova
- 1352- Regele Ungariei, Ludovic I a format o marcă de aparare în nord-vestul Moldovei,
marcă (provincie de graniţă a Regatului ungar) ce a fost condusă de Dragoş, un voievod
româ n din Maramureş. Aceasta marca de aparare împotriva tătarilor se întindea
teritorial între Câmpulung Moldovenesc si Vrancea si avea resedinta la Baia, iar Dragoş
era supusul regelui Ludovic.
- 1359 - Bogdan din Cuhea, un alt voievod al românilor din Maramures, nemulţumit de
politica regelui maghiar faţă de româ ni(ungurii doreau catolicizarea si incercau să
introducă propria organizare politica în Ţ ara Maramuresului.), trece în Moldova
împreuna cu oamenii sai si participa la o rascoala împotriva lui Balc, urmas al lui
Dragos, dependent de coroana maghiara.
- încercarile militare ale regelui Ungariei, facute pâ na în 1365, de a-1 înlatura pe
Bogdan din Moldova s-au dovedit zadarnice, dar în conditiile în care Ludovic I era
absorbit de planul unei cruciade a recunoscut independenta Moldovei. Despre
eveniment ne povesteşte Cronica lui Ioan de Târnave.
- Urmasii lui Bogdan unifica întreg teritoriul moldovean.
- Laţcu (1365-1374) care a avut de facut fata politicii de catolicizare a regelui Ungariei si
în 1371 accepta înfiintarea unei episcopii catolice cu centrul la Siret. Cu toate acestea
politica nu a avut succes.
-Petru I Musat (1374-1391) încheie un tratat cu regele Poloniei, Vladislav Iagello, pe care-1
recunoaste ca suzeran (1387), în schimbul unei sume de bani împrumutata Poloniei,
primeste ca garantie Pocutia. Tot el bate primele monede moldovenesti grosii de
argint şi înfiinţează la Suceava prima Mitropolie 1387
Roman I (1391-1394) în timpul caruia granitele Moldovei ajung de pe Nistru la Marea
Neagra.
Dobrogea
- Secolul XIV – Balica conduce Tara Cavarnei(între Mnagalia şi Varna )în cadrul Imp.
Bizantin.
- Dobrotici, urmaşul să u câ ştigă independenţa.
- Ivanco, urmaşul său bate monedă , dar moare în luptele cu turcii.
- 1388 - Mircea cel Batran anexeaza Dobrogea la Tara Româ nească .
7
®Rolul descă lecatelor în formarea statelor medievale:
Traditia istorică privitoare la întemeierea Tă rii Româ neşti este denumită din secolul al
XVII-lea descălecat. In 1291, regele maghiar Andrei al III-lea consolidează drepturile si
privilegiile ungurilor, sasilor si secuilor, anihilând autonomia româneasca din Fagaras. În
aceste conditii o parte a românilor condusi de cel numit de cronici Radu Negru, au
trecut Carpatii si s-au asezat în zona Câmpulung. Acest eveniment cunoscut din cronici si
legende ca „descalecatul" lui Negru Voda din Fagaras, a facut ca din acea zona sa înceapa
unificarea formatiunilor politice românesti, populatia româneasca din Transilvania având
o anumita contributie.
Deasemenea, şi acţiunile politice ale lui Dragoş şi Bogdan din Moldova pot fi considerate
descălecate, ele dovedind rolul românilor de peste munţi(din Maramureş, în acest caz)la
formarea Moldovei.
Instituţii centrale în spaţiul românesc

®Prezentaţi două instituţii centrale în spaţiul românesc în secolele 14-15
Se prezintă domnia şi biserica insistând asupra ideei de independenţa atât in ceea ce
priveste politica externă cât si cea internă.
Domnia principala instituţie medievală, fără de care statul nu poate funcţiona
- Suveranul țării purta titlul de - DOMN, din latinescul dominus - stăpân
- Atribuţii:
- voievod (conducea armata)
- numea pe marii dregători şi înfiinţa noi dregătorii
- bate monedă (Vlaicu Vodă, Petru Muşat)
- declara război si încheia pace
- încheia tratate de pace, de aliantă si de vasalitate.
- e judecătorul suprem al Tării, asistat de Sfatul domnesc si urmând cutuma tării (legea
nescrisă)
- are drept de preempţiune asupra pământului(poate face danii sau confisca orice moşie)
- succesiunea la tron: electiv-ereditară(nu exista principiul primogeniturii-dreptul
primului născut) de aceea toate rudele de gen masculin din cadrul dinastiei puteau emite
pretenţii la tron. De aceea aveau adesea loc adevărate războaie civile.
- Dinastia BASARAB (Ţ ara Românească ); MUŞAT (Moldova)
În secolele XIV-XV domnitorul îşi manifestă întreaga putere atât pe plan intern cât şi
extern, dar în secolele XVI-XVIII, pe fondul accentuării dominaţiei otomane în Ţ ările
Române,alegerea domnitorului era însoţită de confirmarea turcilor. Cu toate acestea
principalul simbol al puterii domnului, coroana este păstrată până în timpul lui Constantin
Brâncoveanu la sfârşitul secolui al XVII lea.
Din 1711 (Moldova) şi 1716 (Ţ ara Românească)domnii români sunt înlocuiţi cu
domnitori fanarioţi(greci din cartierul Fanar al Constantinopolului) care nu au decât
8
funcţia de simpli funcţionari otomani, turcii nemaiavând încredere îm români pe care-i
acuzau de trădare. Tronul este vândut prin licitaţie de către turci.
Cu toate acestea şi în sec. XVII-XVIII, este nevoie de institutia centrala pentru a functiona
statul, in conditiile in care, desi sub dominatie otomană Ţ ara Românească şi Moldova nu
au fost niciodată transformate în paşalâcuri (aşa cum se întâmplase cu Serbia, Bulgaria
sau Ungaria)
®Precizaţi o caracteristică a unei instituţii centrale în spaţiul românesc în secolele 17-18
O caracteristică a domniei în sec 17-18 este lipsa politicii externe în contextul în care pe
fondul accentuării dominaţiei otomane în Ţ ările Române,alegerea domnitorului era
însoţită de confirmarea turcilor, iar în secolul al 18 lea domnii români sunt înlocuiţi cu
domnitori fanarioţi(greci din cartierul Fanar al Constantinopolului) care nu au decât
funcţia de simpli funcţionari otomani
Biserica: Instituţie susţinută de domn, care-i acordă danii, moşii, este ctitor de biserici şi
mânăstiri. Tot el sprijină financiar mânăstiri ortodoxe de la Muntele Athos sau din Orient
(Egipt, Palestina),Ţ ara Românească – Cotmeana - Radu I, Cozia – Mircea cel Bătrân,
Mânastirea Argeş - Neagoe Basarab, Moldova- Putna –Ştefan cel Mare, Moldoviţa –Petru
Rareş, Slatina- Alexandru Lăpuşneanu
- Are rangul de mitropolie (aflată sub controlul Patriarhiei ortodoxe de la
Constantinopol).
-1359 Mitropolie - Curtea de Arges -Vladislav Vlaicu- mitropolit JACHINT de la Vicina
(grec).
Episcopii : Râ mnicu Vâ lcea, Buză u (unită ţi administrativ-teritorială inferioare
mitropoliei).
- 1387 Mitropolie -Suceava- Petru Muşat - Mitropolit Iosif(moldovean)
Episcopii- Roman, Huşi Ră dă uţi.
Mitropolitul:
- al doilea demnitar al statului, ales de episcopi şi confirmat de domn
- îl unge pe domn
- e locţiitor al domnului şi poate conduce soliile acestuia.
Biserica.
În timpul dominaţiei otomane, din secolul al XVII lea biserica, drept institutie este
subordonată domnitorului, deoarece turcii se temeau de influenţa sa în declanşarea
unor eventuale revolte împotriva acestora. Totuşi biserica a continuat să joace un rol
important deoarece domnitorii fanarioţi erau creştini ortodocşi, au susţinut biserica
atâ t material câ t şi spiritual. Spre deosebire de statele creştine transformate în
paşalâ curi, în Ţă rile Româ ne a existat libertate religioasă
Se mai menţionează şi ideea că Tarile Româ ne au avut în continuare instituţii
bisericeşti puternice, fondate încă din secolul al XIV lea 1359 Mitropolie- Curtea de
Arges constinua să existe
Episcopii : Râmnicu Vâlcea, Buzău (unită ţi administrativ-teritorială inferioare
mitropoliei)
9
- 1387 Mitropolie -Suceava continua să existe, Episcopii- Roman, Huşi Ră dă uţi
Rolul Mitropolitul ră mâ nea important
- al doilea demnitar al statului, ales de episcopi şi confirmat de domn
- îl unge pe domn
- e locţiitor al domnitorului şi poate conduce soliile acestuia.
®Precizaţi o caracteristică a unei instituţii centrale în spaţiul românesc în secolele 17-18
În timpul dominaţiei otomane, din secolul al XVII lea biserica, drept institutie este
subordonată domnitorului, deoarece turcii se temeau de influenţa sa în declanşarea
unor eventuale revolte împotriva acestora. Acest aspect a fost pă strat şi în secolul al
18 lea în condiţiile instală rii domniilor fanariote.
RELAŢIILE INTERNAŢIONALE ÎN SECOLELE XIV –XVIII
Termeni istorici: capitulaţii, cruciada târzie, Liga Sfântă, tribut, vasalitate, suveranitate,
suzeranitate.
®Diplomaţia promovată de statele române face (confruntările militare fac) - parte
integrantă din relaţiile internaţionale ale Evului Mediu
Statele medievale româ neşti au militat in Evul Mediu pentru obţinerea independenţei
politice, într-o primă fază şi ulterior, pentru menţinerea acesteia. Acest scop putea fi
atins atâ t prin folosirea forţei militare, atunci câ nd împrejură rile o cereau, dar şi prin
încheierea de alianţe politice, militare, chiar dinastice(că să torii). Atâ ta timp câ t
domnitorii româ ni au fost capabili, prin forţa lor militară de a ţine piept marilor puteri
vecine, aceştia au negociat de la egal la egal cu suveranii(regii) acestor state. De multe
ori, însă , net inferiore din punct de vedere economic şi militar, statele medievale
româ neşti au fost nevoite să accepte soluţii de compromis pentru pă strarea
independenţei, pentru apă rarea teritoriului şi graniţelor sau mai tâ rziu, după
accentuarea dominaţiei otomane, pentru obţinerea autonomiei interne.
Astfel au fost acceptate soluţii ce prevedeau: vasalitatea faţă de marile puteri vecine,
acceptarea suzeranită ţii acestora, chiar plata unui tribut în bani pentru pă strarea pă cii.
Ţ ă rile Româ ne s-au implicat activ în cruciada antiotomană , astfel, Ţ ă rile Româ ne atâ t
prin diplomaţia lor, câ t şi prin lupta militară au fă cut parte din relaţiile internaţionale
ale Evului Mediu. În plus, în funcţie de subiect, la diplomatie daţi exemple de aliante
sau tratate; la confruntă ri militare, exemple de bă tă lii.
®Precizaţi două asemă nă ri între confruntă rile militare desfă şurate de româ ni sau de
Ţ ă rile Româ ne în Evul Mediu
– Caracterul antiotoman (cu exemple, Braşov, Iaşi).
– Alianţa cu statele vecine creştine (toate tratatele subliniate sunt încheiate cu state
vecine creştine).
Context internaţional (extern)
- Tendinţe expansioniste ale Imp.Otoman, Poloniei, Ungariei, Imp.Habsburgic( Austria)
din sec. XVI.
10
- Cucerirea Peninsulei Balcanice de că tre turci la sfâ rşitul secolului al XIV lea(1389-
Serbia, 1396-Bulgaria ), devenind ameninţare directă pentru Ţ ă rile Româ ne.
Relaţii româno-otomane
Secolul XIV – lupte directe şi alianţe politice pentru a încerca alungarea turcilor din
Europa
Secolul XV – acceptarea unui tribut drept preţ de menţinere a pă cii
Secolul XVI – acceptarea vasalităţii (după 1538- campania lui Soliman Magnificul în
Moldova)caracterizată prin: - reducerea autonomiei interne
-dispariţia politicii externe
-creşterea exponenţială a tributului
– Domnitorul era confirmat de sultan(nu mai era unsul lui Dumnezeu şi în cele mai
bune cazuri era ales de boieri, altfel era numit chiar de turci)
Secolul XVII – prima jumă tate a secolului scade presiunea turcilor, după acţiunea lui
Mihai Viteazul.
– a doua jumă tate a secolului turcii care reiau controlul asupra Ţ ă rilor Româ ne în
condiţiile în care domnitorii încearcă să se aproprie de Transilvania, sau de Imp.
Habsburgic şi Rusia prin alianţe
Secolul XVIII – turcii înlocuiesc domnitorii româ ni cu cei fanarioţi
Mircea cel Bătrân

®Prezentaţi 4 confruntă ri militare(bă tă lii) şi 4 acţiuni diplomatice(tratate de
alianţă )desfă şurate de româ ni în Evul Mediu(atenţie la secolele cerute, spre exemplu
14-15 sau 14-16, sau 14-18).
– 7 martie 1395- Tratat de alianţă (Braşov)cu Sigismund de Luxemburg (regele
Ungariei)-primul tratat antiotoman: lui Mircea i se recunoaşte stă pâ nirea asupra
ducatelor Amlaş şi Fă gă raş în schimbul alianţei. Posibil, se prevedea şi acceptarea
vasalită ţii (nu există un document însă în acest sens)
– 17 mai 1395 – Bătălia de la Rovine împotriva lui Baiazid, prima bă tă lie cu turcii pe
teritoriul Ţ ă rii Româ neşti, victoria aparţine româ nilor într-o luptă decisivă (locaţie
necunoscută astă zi) victoria permite îndepă rtarea pericolului otoman asupra ţă rii şi
participarea la cruciada antiotomană de la sud de Dună re
– 1396 - Cruciada creştină de la Nicopole – cruciaţii învinşi de Baiazid.
– 1417 - Mircea e nevoit să plă tească turcilor tribut 3000 galbeni şi cedează Dobrogea
devenită paşalâ c.
Vlad Ţepeş
– 16-17 iunie 1462 Atacul de noapte de lângă Târgovişte Turcii conduşi de Mahomed al
II lea, cuceritorul Constantinopolului în atacă pe Vlad după ce acesta cucerise cetatea
11
Giurgiu şi refuzase plata tributului ajuns la 10 000 de galbeni. Vlad, care crescuse la
curtea sultanului cunoştea tactica de luptă a turcilor, şi-a deghizat soldaţii în haine
otomane provocâ nd acestora mari pierderi. Nevoit să pă ră sească ţara, se refugiază în
Ungaria, unde regele Matei Corvin îl închide la Vişegrad.
Iancu de Hunedoara (voievod al Transilvaniei)

– 1443-1444 Campania cea lungă - şase luni de atacuri asupra teritoriilor otomane de la
sud de Dună re
– 1444 Tratat de pace de la Seghedin – pace pe 10 ani cu Imperiul Otoman
Alexandru cel Bun

– 1402 Tratat de vasalitate faţă de Polonia
– 1420 Prima luptă dintre moldoveni şi turcii- aceştia sunt respinşi din faţa cetă ţii
Chilia
Ştefan cel Mare

– 1459 Tratat de la Overchelăuţi- vasalitate faţă de Polonia (reînnoit în 1485) –proteja
Moldova de expansiunea Ungariei care deţinea Chilia(pâ nă în 1465) şi controla
drumul comercial din vecină tatea ei.
– ianuarie 1475 Bătălia de la Vaslui- Ş tefan, ajutat de câ teva mii de secui învinge oastea
condusă de Soliman Paşa
– iunie 1475 Tratat antiotoman cu Ungaria, cu regele Ungariei Matei Corvin de la Iaşi
ră mas fă ră urmă ri pozitive, pentru că e învins la Ră zboieni (Valea Albă ) de sultanul
Mahomed al II lea în 1476, iar în 1484 turcii ocupă Chilia şi Cetatea Albă
Mihai Viteazul
1594 – Mihai declanşează ră scoala antiotomană , ucigâ nd garda turcilor şi creditorii din
Bucureşti şi aderă la Liga Sfâ ntă (Sfâ nta Alianţă )= alianţă între Ţ ă rile creştine europene
formată la iniţiativa papalită ţii condusă de Imperiul Romano- German din care mai
fă ceau parte Spania, Veneţia, Mantua, Toscana, Ferrara, şi cele trei Ţ ă ri Româ ne.
Mai 1595 – Tratatul de la Alba Iulia- o delegaţie de boieri acceptă, în numele lui Mihai,
vasalitatea principelui Transilvaniei, Sigismund Bathory.
August 1595 – Bătălia de la Călugăreni - Mihai reuşeşte prin vitejia sa să decidă soarta
bă tă liei cu cel mai mare general otoman Sinan Paşa, dar, copleşit de numă rul turcilor,
care ocupă Bucureştiul se retrage.
Octombrie 1595 – Bătălia de la Giurgiu - cu ajutor din Transilvania şi Moldova, Mihai
cucereşte cetatea Giurgiu şi-i învinge pe turci, după ce eliberase Tâ rgoviştea şi
Bucureştiul.
1597 – Tratat de pace cu turcii(îi recunosc domnia pe viaţă şi înjumă tă ţesc tributul)
12
1598 – Tratatul de la Mânăstirea Dealu - Cu Rudolf al II lea, împă ratul habsburg
(romano-german), (îi recunoaşte domnia ereditară şi îi acordă bani pentru lupta
antiotomană ).
1599 – Bă tă lia de la Ş elimbă r – Mihai intră în Transilvania , care sub conducerea lui
Andrei Bathory ieşise din Liga Sfâ ntă preferâ nd pacea cu turcii.
1600 – Mihai ocupă Moldova(Suceava îşi deschide porţile fă ră luptă ) PRIMA UNIRE A
Ţ Ă RILOR ROMÂ NE.
1601 – Mihai e asasinat de mercenarii generalului habsburg Basta.
Ţările Române în sec.XVII-XVIII

® Rolul Diplomaţiei Ţ ă rilor Româ ne la sfâ rşitul evului mediu şi începutul
modernită ţii(se precizeayă şi cele două evenimente Luţk şi Stă nileşti).
Secolul XVII După moartea lui Mihai Viteazul are loc o luptă permanentă între
concepţia turcilor de a numi ei înşişi domnitorul şi cea autohtonă care prevedea ca
domnul să fie ale de Adunarea Ţ ă rii(Stă rile Privilegiate dominate de boieri). Cu toate
acestea, au existat momente în care domnitorii au încercat să scape de sub
suzeranitatea otomană :
Constantin Brâ ncoveanu, domn în Ţ ara Româ nească la sfâ rşitul secolului al XVII lea şi
începutul secolului al XVIII lea, a încheiat tratate secrete cu Imperiul Habsburgic şi a
încercat să se alieze cu Rusia care ameninţa Imperiul Otoman. Turcii l-au executat,
nemaiavâ nd încredere în el.
Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei la începutul secolului al XVIII lea a încheiat în
anul 1711 – Tratatul de la Luţk cu ţarul Rusiei Petru I, tratat antiotoman secret în
speranţa eliberă rii Ţ ă rii de sub dominaţia turcă . S-a ală turat lui Petru cel Mare în
ră zboiul ruso-turc şi a plasat Moldova sub suzeranitate rusească . După ce au fost
înfrâ nţi de turci în Lupta de la Stănileşti pe Prut în 1711, neputâ ndu-se întoarce în
Moldova, a emigrat în Rusia, unde a ră mas cu familia sa pâ nă la moarte.
Secolul al XVIII lea- Transilvania este ocupată de Imperiul Habsburgic (1701)
- Domni fanarioţi în Moldova (1711) şi Ţ ara Româ nească (1716)
- Rusia şi Imperiul Habsburgic doreau împă rţirea Imperiului
Otoman, aflat în defensivă după 1683, câ nd armatele turcilor fuseseră respinse de sub
zidurile Vienei.
În timpul regimului fanariot au avut loc 6 războaie între ruşi , austrieci şi turci pe
teritoriul Principatelor Româ ne, care au provocat mari distrugeri materiale, înapoiere
economică , mă rirea contribuţiilor materiale faţă de turci, dar şi pierderea unor
teritorii :
1775 – Bucovina e cedată de turci Imperiului Habsburgic
1812 – Basarabia e cedată de turci Rusiei
După toatea aceste ră zboaie, boierii româ ni au încercat să prezinte marilor puteri la
negocierile de pace, memorii în care cereau condiţii de viaţă mai bune, scă derea
13
contribuţiilor materiale, respectarea autonomiei interne a principatelor, însă aceste
memorii au ră mas la stadiul de proiect, nefiind acceptate.
Exemple:
– 1772- Memoriu Focşani în care se cerea unirea celor Moldovei cu Ţara Româ nească
– 1791 – Memoriu Şistov cereau domn ales de româ ni şi neutralitatea în caz de ră zboi
Regimul Fanariot
® Prezentaţi un fapt istoric desfă şurat în spaţiul româ nesc în secolele al XVII-XVIII lea
Primul Domnitor Nicolae Mavrocordat (atâ t în Moldova câ t şi în Ţara Româ nească )
- fanariotii erau membri ai familiilor aristocratice greceşti care locuiau în caratierul
Fanar
Elemente pozitive:
-Reformele lui Constantin Mavrocordat:
- fiscală - o singură taxă anuală
-socială - desfiinţarea şerbiei (dependenţei ţă ranilor)
- administrativă - înfiinţează judeţele
-Reforme juridice: Alexandru Ipsilanti şi Ioan Caragea
-Pă strarea culturii naţionale, a Bis. Ortodoxe, pă trunderea infl. franceze(primele ziare,
îmbră că minte)
Elemente negative:
- Politici fiscale excesive(taxe mari), din cauza turcilor dar şi a domnitorilor care
încercau să se îmbogă ţească rapid.
- Preţuri preferenţiale cu Imperiul Otoman(Ţă rile Româ ne deveneau cămara
(chelarul) Imperiului Otoman).
- Să ră cirea populaţiei.
Reformismul boieresc (sec. XVIII-XIX)

Termeni: partida naţională, burghezie, a abdica, a sancţiona.
Elita politică româ nească (boierii în primul râ nd) a încercat în sec. XVIII-XIX să
internaţionalizeze problema Principatelor româ ne(Ţara Româ nească şi Moldova)
ţinâ nd cont de poziţia strategică a acestora, în contextul ră zboaielor ruso-turco-
austriece. Memoriile boiereşti (Focşani 1772, Şistov 1791) prezentate la tratativele de
pace de după războaiele amintite au reprezentat un punct de plecare pentru întregul
program revendicativ din prima jumă tate a secolului al XIX-lea. Cele mai multe
memorii vizau recâ ştigarea independenţei prin înlocuirea domnilor fanarioţi cu cei
pă mâ nteni. Pe lâ ngă aceste memorii adresate marilor puteri la tratativele de pace,
boierii au redactat numeroase proiecte de schimbare a formei de guvernă mâ nt
Proiecte de reformă ale boierilor români:

– sec. XVIII - Moldova - mitropolitul Gavril Callimachi, reprezentâ nd partida naţională
(boierii autohtoni) -propune instituirea unei republici aristocratice condusă de 12
boieri
14
– sec. XIX – Moldova - Dimitrie Sturdza boier reprezentâ nd partida naţională
-propune instituirea unei republici aristo-democraticească
Mişcarea naţională a românilor din Transilvania

– sec. XVIII - Şcoala Ardeleană: Petru Maior, Samuil Micu, Gheorghe Ș incai, Ion Budai
Deleanu.
– petiția Supplex Libellus Valachorum (1791), adresată împă ratului austriac cerea:
– drepturi egale cu ungurii, saşii, secuii (limba, religia, şcoli)
– defiinţarea termenului de TOLERAT, acordat pe nedrept româ nilor
Proiecte politice în anii 1821-1848

® Numiţi două acţiuni politice desfă şurate de româ ni (sau în Ţ ă rile Româ ne )în prima
jumă tate a secolului al XIX.
1.Mişcarea lui Tudor Vladimirescu din 1821
2. Revoluţia de la 1848-1849
1821- Cererile norodului românesc (Ţ ara Româ nească ) (program politic al mişcă rii
conduse de Tudor Vladimirescu , turcii acceptâ nd instaurarea, în 1822 a domnilor
pă mâ nteni, înlocuind regimul fanariot)
– restabilirea domnilor pă mâ nteni
– desfiinţarea privilegiilor boiereşti (unele categorii erau scutite de taxe)
– înfiinţarea armatei naţionale (din 4000 de panduri)
® Precizaţi două documente (proiecte politice )din prima jumă tate a secolului al XIX
lea prin care româ nii au încercat să -şi modernizeze statul cu câ te două cerinţe ale
fiecă ruia(1. şi 2.)
1. 1822 – Constituţia cărvunarilor (Moldova) –Ioniţă Tă utu (după modelul mişcă rii
italiene):
-egalitatea în faţa legii
-acordarea funcţiilor pe merit
-libertate religioasă
1831- 1832 – Regulamentele Organice (impuse în timpul ocupaţiei militare ruse, erau
primele legi cu character constituţional din Ţara Rom. şi Moldova. Rusia introduce
protectoratul să u asupra Principatelor, devenind practic o a doua putere suzerană încă de
la Tratatul de la Adrianopol, încheiat în anul 1829, după un ră boi cu turcii):
-separarea puterilor în stat
-se introducea bugetul statului
- domnitorul era ales pe viaţă
2. 1838-Actul de Unire şi independenţă (Ţara Româ nească ) -Ion Câ mpineanu liderul

Partidei naţionale -unirea Principatelor (Ţara Româ nească şi Moldova):
- independenţa acestora
-domnie ereditară (fiul domnitorului să aibă dreptul să i urmeze la tron)
15
Revoluţia de la 1848-1849
®Prezentaţi o acţiune prin care româ nii au încercat să -şi modernizeze societatea în
prima jumă tate a secolului al XIX lea.
- toată revoluţia insistâ nd pe context, cauze, cele 3 proclamaţii, participanţi,
intervenţia stră ină , importanţa revoluţiei: deşi învinsă , aceasta a însemnat un model
de urmat pentru generaţiile urmă toare în atingerea scopului propus: unirea şi
independenţa Principatelor Româ ne.
Revoluţia a fost opera tinerilor intelectuali cu vederi liberale, româ ni şcoliţi în
Occident, dar avâ nd sprijinul altor clase sociale nemulţumite
- Context: Revoluţia din Europa îndreptată împotriva abuzurilor Marilor Imperii(în
Italia, Austria, Germ.)
Cauzele:
- politice - limitarea autonomiei Principatelor de că tre Rusia
- sociale - exploatarea ţă ranilor clă caşi (care erau obligaţi la muncă pentru boieri)
- naţionale - lipsa drepturilor politice pentru româ nii din Transilvania
- economice - nemulţumirea burgheziei faţă de abuzurile regimului politic,creşterea
preţurilor.
Moldova
Caracteristici: Opozitie faţă de politica domnitorului Mihail Sturdza şi teama de
intervenţia militară a Rusiei .
Participanţi : Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, Alexandru Ioan Cuza.
® Numiţi două sau trei proiecte politice din prima jumă tate a secolului al XIX lea prin
care româ nii au încercat să -şi modernizeze statul cu câ te două cereri asemă nă toare
pentru fiecare
R: cele trei proiecte ale revoluţiei (Petiţiunea-proclamaţiune, Proclamaţia de la Islaz,
Petiţia Naţională) cu 2 elemente comune: drepturile şi libertă ţile cetă ţeneşti sunt
comune tuturor, iar problema ţă ranilor este de asemenea comună , cu deosebirile
privind despă gubirea.
27 martie - Iaşi - Petiţiunea-proclamaţiune(Vasile Alecsandri) -35 de puncte, caracter

moderat:
- grabnica îmbună tă tire a stă rii locuitorilor să teni
- eliberarea detinutilor politici
- reformarea învă tă mâ ntului
Domnitorul Mihail Sturdza a respins "petitia", a arestat lideri ai revolutiei care au fost
exilati.
16
Ţara Românească
Caracteristici: Opoziţie faţă de politica domnitorului Gheorghe Bibescu, organizare mai
bună decâ t în Moldova , mai multe centre revoluţionare, teama de intervenţia otomană
Participanţi : Nicolae Bălceascu, C.A. Rosetti, Ion Heliade Rădulescu.
9 iunie - Proclamaţia de la Islaz, 22 de puncte, a avut valoarea unui act constituţional:
- alegerea unui domn responsabil pe termen de cinci ani.
- emanciparea ţă ranilor clă caşi(cu despăgubire pentru boieri, adică aceştia plă teau
boierilor liberatea).
- emanciparea israeliţilor (evreilor) şi dezrobirea ţiganilor(erau robi, un fel de sclavi)
Guvernul revoluţionar- 11 iunie a izbucnit revolutia la Bucuresti, Bibescu abdică si se
constituie un guvern provizoriu. Acesta s-a pronunţat pentru rezolvarea problemei
agrare prin împroprietă rirea ţă ranilor. S-a înfiinţat Comisia Proprietăţii fă ră a reuşi
rezolvarea problemei ţă ranilor. Se adoptă acum tricolorul ca steag.
Înfrângerea revoluţiei- Turcii au intervenit mai întâ i diplomatic, apoi cu forţa armată
(Fuad Paşa), care pe 13 septembrie 1848, cu toată rezistenţa pompierilor conduşi de
Pavel Ză gă nescu, din Dealul Spirii.
Transilvania
Caracteristici: Opozitie faţă de politica de maghiarizare, în contextul mă surilor dure
luate după anexarea acestei provincii la Ungaria (mai 1848), lipsa drepturilor politice
pentru româ ni, lipsa de cooperare între revoluţionarii româ ni şi cei maghiari
Participanţi : Avram Iancu, Alexandru Papiu Ilarian, Simion Bărnuţiu.
3 mai – la Blaj - Petiţia Naţională, citită la Marea Adunare Naţională a româ nilor,
40 000 de participanţi:
- independenta naţională a româ nilor din Transilvania.
- desfiinţarea iobă giei fără despăgubire din partea ţă ranilor.
- înfiinţarea unei gă rzi naţionale româ neşti.
- Adună ri populare au avut loc si în Banat Eftimie Murgu si în Bucovina Eudoxiu
Hurmuzaki
Pentru învră jbirea revolutiei româ ne si a acelei maghiare, împă ratul austriac a
sancţionat anexarea Transilvaniei la Ungaria, încă lcâ ndu-se astfel voinţa româ nilor.
Româ nii au rezistat în Munţii Apuseni conduşi de Avram Iancu, reuşind să ţină piept
ungurilor, dar prin intervenţia ruşilor în lupta de la Şiria lâ ngă Arad (august 1849),
armatele revoluţionare maghiare au fost învinse, Ungaria şi Transilvania fiind predate
de ruşi austriecilor.
17
Statul român modern- Unirea din 1859
Punct de vedere privind importanţa formă rii statului româ n modern:

După opinia mea, constituirea statului româ n modern în secolul XIX reprezintă o etapă
foarte importantă din istoria Româ niei deoarece în secolul al XIX s-a îndeplinit idealul
naţional, acela ca naţiunea româ nă să -şi formeze propriul stat. Astfel, prin Unirea din
1859 prin care principatele Valahiei şi Moldovei a-u unit sub conducerea domnitorului
Alexandru Ioan Cuza s-au pus bazele statului româ n modern
Context intern:
- înră ută ţirea condiţiei politice a Ţ ă rii Româ neşti şi Moldovei după Revoluţia de la
1848.
-1849 Convenţia de la Balta Liman (impusă de ruşi şi turci) domnitorii erau numiţi de
turci, pe 7 ani, ocupaţie militară .
-Revoluţionarii sunt nevoiţi să fugă în occident, mai cu seamă la Paris
Context extern:
- Ră zboiul Crimeii (Rusia contra Imperiului Otoman, ajutat de Anglia şi Franţa care nu
doreau să se strice echilibrul european prin înfrâ ngerea turcilor , iar Principatele au
fost ocupate militar în timpul conflictului).
® Numiţi două fapte istorice pe plan extern în care s-au implicat româ nii (Ţ ă rile
Româ ne sau Româ nia) în a doua jumă tate a secolului al XIX lea.
1. Ră zboiul Crimeii (pentru Ţ ă rile Româ ne)1853-1856
2. Ră zboiul ruso- turc din 1877-78 care pentru Româ nia s-a transformat în Ră zboi de
independenţă (pt Româ nia).
® Numiţi două documente internaţionale în care se discută şi despre româ ni (Ţ ă rile

Româ ne sau Româ nia) în a doua jumă tate a secolului al XIX lea şi precizaţi două
prevederi ale acestora pentru româ ni.
1. Tratatul de la Paris 1856 ( despre Ţ ă rile Româ ne ), cu prevederi: 1.înlocuirea
protectoratului rusesc şi Rusia cedează 3 judeţe din sudul Basarabiei
2. Tratatul de la Berlin 1878 cu prevederi: independenţa Româ niei şi Româ nia
primeşte Dobrogea cu Delta Dună rii şi Insula Ş erpilor, cedâ nd Rusiei cele 3 judeţe din
sudul Basarabiei.
® Numiţi două documente internaţionale în care se discută şi despre româ ni (Ţ ă rile

Româ ne) în sec. al XIX lea.
1. Tratatul de la Paris 1856
2. Convenţia de al Paris 1858
18
® Prezentaţi un fapt istoric prin care româ nii şi-au constituit (format, constituit) statul
modern în sec XIX.
Se prezintă Unirea lui Cuza de la ră zboiul Crimeii pâ nă la 24 ianuarie 1859.
Alegerile din Moldova au fost falsificate de caimacamul (locţiitorul, înlocuitorul de
domn) Nicolae Vogoride, iar Anglia (regina Victoria) şi Franţa (Napoleon al III lea) au
ajuns la un compromis: Anglia era de acord cu reluarea alegerilor, iar Franţa se obliga
să nu mai sprijine unirea fă ră nicio condiţie.
1857 - Adunările ad-hoc au votat:
- unirea Principatelor sub numele de România
- conducerea acordată unui prinţ străin, cu moştenitori care să fie ortodoxi
- autonomia şi neutralitatea ţării ăn caz de război
1858 - Conferinţa de la Paris a celor 7 mari puteri a adoptat Convenţia de la Paris (rol
constituţional ) stabilea:
- unirea sub numele de Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei(nu se accepta
numele de Româ nia).
- statul avea 2 domni aleşi pe viaţă , 2 adunari legislative, 2 guverne, 2 capitale (Iaşi,
Bucureşti).
- doar 2 instituţii erau comune – Comisia Centrală de la Focşani (elabora legile)
- Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie (puterea judecă torească supremă ).
1859 - 5 ianuarie Iaşi - este ales prin vot de adunarea electivă a Moldovei drept domn
Alexandru Ioan Cuza.
– 24 ianuarie Bucureşti - este ales prin vot de adunarea electivă a Ţă rii Româ neşti ca
domn tot Cuza, profitâ nd de interpretarea juridică a Convenţiei de la Paris care nu
prevedea ca aceeaşi persoană să nu fie aleasă de două ori.
Domnia lui Alexandru Ioan Cuza

® Prezentaţi un fapt istoric prin care româ nii şi-au consolidatstatul
modern(modernizat statul ) în sec XIX
Se prezintă reformele lui Cuza.
® Precizaţi două fapte istorice prin care româ nii şi-au consolidatstatul
modern(modernizat statul ) în sec XIX
Se precizează două dintre reformele lui Cuza.
I. Recunoaşterea internaţioanală şi desăvârşirea unirii din punct de vedere
instituţional 1859-1862
Cuza a fă cut eforturi diplomatice pentru ca marile puteri să recunoască unirea în ciuda
interpretă rii în folosul româ nilor a Convenţiei de la Paris. În acelaşi timp unifică
armata, telegraful şi poşta. Marile puteri sunt deacord cu unirea, dar doar pe timpul
vieţii lui Cuza (decembrie 1861). Imediat sunt unificate cele două guverne care
funcţioanseră la Iaşi şi Bucureşti, sub cinducerea lui Barbu Catargiu, se convoacă o
19
singură adunare legislativă şi se proclamă unirea deplină sub numele de
ROMÂ NIA(1862)
II. Epoca marilor reforme- prim ministru Mihail Kogălniceanu 1862-1864

– 1863 decembrie - legea secularizării averilor mănăstireşti
– circa un sfert din terenul arabil al ţă rii, care aparţinea acestora (multe mă nă stiri erau
din Sinai sau de la Muntele Athos )era trecut în proprietatea statului (turcii au
protestat, sub pretextul că ajută Patriarhia de la Constantinopol, sub autotitatea că reia
se afla Biserica Ortodoxă )
– 1864 august –legea rurală
– se desfiinţa claca (munca ţă ranilor gratuită pentru boieri)
– circa 460 000 familii primeau pă mâ nt în funcţie de numă rul de vite deţinut, dar erau
obligaţi să -i despă gubească pe boieri timp de 15 ani pentru pă mâ ntul primit.
Din pă cate, nu toţi ţă ranii au primit pâ mâ nt, parcelele au fost destul de mici şi s-au
fă râ miţat şi mai mult prin moşteniri, iar lipsa unei bă nci care să şe acorde credit a
determinat în mare parte eşecul acestei reforme.
– 1864 noiembrie- legea instucţiunii publice
– s-au stabilit trei grade de învaţă mâ nt: primar, secundar, superior(1860 Universitate
Iaşi. 1864 Universitate Bucureşti)
– învă ţă mâ nutul primar era gratuit (pentru ca toţi ţă ranii să -şi permită )şi
obligatoriu(pentru a nu-şi ţine copiii acasă ), iar alfabetul chirilic era înlocuit de cel cu
caractere latine.
Alte reforme: Cod penal, Cod civil, Înfiinţarea C.E.C, Legea organiză rii armatei, Legea
organiză rii administraţiei
III. Epoca domniei autoritare 1864-1866

1864 - 2 mai:
- Cuza dă o lovitură de stat, dizolvâ nd Adunarea Legislativă ,
- se adoptă prin plebiscit (referendum) noua constituţie Statutul Dezvoltă tor, care-i
acordă puteri sporite.
Cuza începe să fie suspectat de liberalii radicali, care s-au aliat cu conservatorii
duşmanii lor (se forma monstuoasa coaliţie), că ar intenţiona să instituie un regim
personal. Complotistii au reusit să -si realizeze planurile atră gâ nd de partea lor o parte
a armatei (colonelul Haralambie, maiorul Lecca), si l-au obligat să abdice pe
11februarie 1866. A fost înlocuit de o locotenenţă domnească .
20
Independenţa de stat a României
Punct de vedere : Impliocarea României în relaţiile internaţionale în secolul XIX

Consider că Româ nia a avut un rol important în relaţiile internaţionale din secolul XIX
deoarece a particpat la toate marile evenimente pe plan internaţional în această
perioadă . Astfel, participarea la criza orientală în secolulul XIX, respectiv la Ră zboiul
de independenţă din anii 1877-1878, în urma că reia şi-a câ ştigat independenţa de stat
1877 este un exemplu semnificativ care susţine afirmaţia anterioară .
® Prezentaţi un fapt istoric prin care româ nii sau Româ nia şi-au consolidat statul pe
plan extern în a doua jumă tate a sec XIX sau prin care româ nii (Româ nia )s-au
implicat în relaţiile internaţionale(politica externă ) în a doua jumă tate a sec XIX.
Se prezintă tot ră zboiul de independenţă .
® Precizaţi două fapte istorice prin care româ nii(Româ nia) se implică în relaţiile
internaţionale(politica externă ) în a doua jumă tate a sec XIX. Ş i câ te două consecinţe
ale acestor fapte.
– Ră zboiul de independenţă şi urmă ri: ieşirea de sub suzeranitatea otomană ,
dezvoltarea premiselor proclamă rii Româ niei ca regat – 1881.
– Tratatul secret încheiat de Româ nia cu Puterile Centrale (1883) şi consecinţe
strâ ngerea relaţiilor dintre Româ nia şi Germania.
Context extern:
1875-76 – criză orientală în Balcani- ră scoale în Bosnia Herţegovina Bulgaria Serbia
Muntenegru împotriva turcilor.
1876 – O nouă constituţie otomană numea Româ nia provincie privilegiat.
Context intern:
La 10 mai 1866 locotenenţa domnească e înlocuită de Carol de Hohenzollern, ca
domnitor dintr-o dinastie stră ină cu scopul de a obţine sprijinul marilor puteri
europene, pentru consolidarea autonomiei interne şi pentru a pregă ti obţinerea
independenţei politice. Se dorea obţinerea independenţei prin demersuri diplomatice
pe lâ ngă Germania.
Rusia, sub pretextul apă ră rii fraţilor creştini din Balcani a decis să intervină în conflict.
Pentru aceasta era nevoie de a tranzita cu armata sa teritoriul Româ niei. După
tratative purtate de româ ni şi ruşi la Livadia, în Crimeea s-a semnat la 4 aprilie 1877-
Convenţie româno- rusă la Bucureşti (Mihail Kogă lniceanu şi baronul Dmitri Stuart au
semnat )
- ruşii primeau dreptul de a-şi transporta trupele prin Româ nia.
- ruşii se obligau să plă tească transportul, să ocolească Bucureştiul(pentru a nu-l jefui).
- să respecte integritatatea teritorială a ţă rii (adică să nu aibă pretenţii teritoriale
asupra teritoriului Româ niei).
– 12 aprilie Rusia declară ră zboi Imperiului Otoman, trupele sale trec la sud de Dună re.
21
9 mai 1877 - România îşi proclamă independenţa (în Parlament, româ nii fiind convinşi
că ruşii îi vor învinge pe turci, dar ruşii sunt respinşi la sud de Dună re, Marele Duce
Nicolae, comandantul trupelor ruseşti şi fratele Ţarului Alexandru al II lea trimite o
telegramă domnitorului Româ niei , Carol I, cerâ ndu-i ajutorul armatei româ ne-iulie
1877). Armata româ nă intră în august în ră zboi, avâ nd circa 60 000 de soldaţi şi 190
de tunuri Krupp performante din Germania, atacâ nd oraşul cetate Plevna din Bulgaria,
ală turi de ruşi. Este cucerită doar reduta (un complex de fortificaţii din ziduri, şanţuri)
Griviţa, care apă ra oraşul. Comandantul Plevnei, Osman Paşa s-a predat după câ teva
luni, oraşul fiind încercuit şi silit să -şi epuizeze proviziile. Româ nii participă şi la
cucerirea redutelor Rahova şi Smâ rdan precum şi a oraşului cetate Vidin.
® Precizaţi două documente internaţionale în care se discută şi despre Româ nia sau
româ ni în a doua jumă tate a secolului al XIX lea
Armistiţiul de la San Stefano: (document februarie 1878)
Congresul (întâlnire)şi Tratatul de pace de la Berlin (document)(iunie-iulie 1878)
- Recunoaşte independenţa României (Serbiei, Muntenegrului, autonomia nordului
Bulgariei, iar Bosnia e oferită Austriei).
- România trebuia să modifice art 7 din Constituţia din 1866 (privind cetăţenia acordată
doar creştinilor)- pt evrei.
- România era obligată să cedeze Rusiei cele 3 judeţe din sudul Basarabiei (Cahul,
Ismail, Bolgrad) şi primea în schimb Dobrogea cu Delta Dunării şi Insula Şerpilor.
Relaţiile româ no-ruse s-au înră ută ţit în condiţiile în care cedarea celor 3 judeţe încă lca
Convenţia din 4 aprilie 1877 privind integritatea teritorială .
® Precizaţi două consecinţe ale independenţei
Consecinţele recunoaşterii independenţei au fost:
-Româ nia iese de sub suzeranitatea otomană , devenind stat suveran
- Creşterea prestigiului domnitorului care se proclamă rege în 1881
-Apar premisele desă vâ rşirii unită ţii naţioanale, prin unirea provinciilor locuite de
populaţie majoritar româ nească
România şi Primul Război Mondial 1914-1918

® Precizaţi două fapte istorice prin care româ nii sau Româ nia s-au implicat în
relaţiile internaţionale în prima jumă tate a secolului XX
– Ră zboaiele balcanice....cu consecinţă Româ nia primeşte Cadrilaterul
– Primul Ră zboi Mondial cu consecinţă Unirea din 1918
Context internaţional: după obţinerea independenţei de stat, relaţiile Româ niei cu
Rusia s-au ră cit din cauza cedă rii celor trei judeţe din sudul Basarabiei. În anul 1882 s-
a format prima alianţă politico-militară numită Tripla Alianţă (Germania, Austro-
Ungaria şi Italia). Regele Carol I a semnat un tratat secret defensiv (prevedea ajutorul
22
militar dacă una din pă rţi era atacată )cu această alianţă în 1883. În anul 1907 s-a
definitivat şi cea de-a doua alianţă politico-militară numită Antanta (Anglia, Franţa,
Rusia )Între anii 1912-1913 Româ nia a participat la Războaiele Balcanice (primul
împotriva Imperiului Otoman, al doilea contra Bulgariei) în urma că rora a obţinut
sudul Dobrogei (Cadrilaterul) de la Bulgaria.
® Prezentaţi un fapt istoric prin care Româ nia sau româ nii s-au implicat în politica
externă în prima jumă tate a secolului XX Prezentaţi un fapt istoric prin care Româ nia
sau româ nii s-au ală turat unor mari alianţe şi numiţi motivul acestor alianţe
Primul Ră zboi Mondial şi se prezintă alianţa cu Antanta pentru recuperarea
provinciilor aflate sub dominaţie stră ină
Neutralitatea: câ nd a izbucnit războiul, în anul 1914, după atentatuld e la Sarajevo şi
atacul Austro-Ungariei contra Serbiei, Româ nia a considerat că Austria a declanşat
ră zboiul şi a decis, prin votul unui Consiliu de Coroană să ră mâ nă neutră, deşi regale
Carol a prezentat tratatul secret cu Puterile Centrale. Primul ministru al Româ niei, Ion
I.C. Bră tianu a început negocierile cu Antanta după moarte regelui Carol în septembrie
1914 care au durat doi ani. I-a urmat la tron regale, Ferdinand I (1914-1927).
La 4 august 1916 s-au semnat documentele de alianță cu Antanta, care cuprindeau :
1. convenţie politică -Franţa, Marea Britanie, Italia(care trecuse de partea Antantei în
1915) și Rusia garantau integritatea teritorială a Româ niei, iar ţara noastră declara
ră zboi Austro-Ungariei. Antanta recunoştea dreptul Româ niei la anexarea teritoriilor
din Austro-Ungaria locuite de româ ni , anume Transilvania, Banatul și Bucovina.
Militar, Anta.
2. convenţie militară - Româ nia se obliga să atace Austro-Ungaria cel mai tâ rziu la 15
august 1916, armata rusă trebuia să ţină ocupată armata austriacă , să împiedice
debarcarea inamicului pe litoralul româ nesc, iar aliații se mai obligau să declanşeze o
ofensivă la Salonic şi să ofere muniţii Româ niei de circa 300 tone pe zi.
În noaptea de 14-15 august 1916, Româ nia a intrat în ră zboi, deşi avea o armată
slab pregă tită , şi avea de luptat pe un front destul de întins de pe crestele Carpaţilor cu
Austro-Ungaria, pâ nă pe Dună re, cu Bulgaria, aliată a Puterilor Centrale. Armata
româ nă a trecut Carpaţii Meridionali, în Transilvania, Primele atacuri au fost
încununate de succes, obligâ ndu-i pe austro-ungari să se retragă şi ocupâ nd Braşovul.
Dar germanii au trimis patru armate în Transilvania, respingâ ndu-I pe româ ni, chiar
dacă aceştia beneficiau de ajutorul a trei divizii ale ruşilor.
Pe 1 septembrie 1916, generalul August von Mackensen, numit la conducerea unei
armate formată din trupe germane, bulgare şi otomane a atacat trupele româ ne
dinspre Bulgaria, învingâ ndu-le la Turtucaia (Bulgaria azi). Româ nii au suspendat
ofensiva în Transilvania, încercâ nd să -i respingă pe atacatorii de la sud de Dună re.
Ofensiva româ nă nu a avut success, cu toate că era sprijinită de ruşi, iar trupele
Puterilor Centrale din Transilvania au ocupat trecă torile C. Meridionali, trecâ nd la sud
de Carpaţi. Româ nii au fost prinşi între două armate ale Puterilor Centrale.
23
La 6 decembrie 1916 a avut loc pe râ ul Argeş, bă tă lia pentru Bucureşti, pierdută de
româ ni, germanii au ocupat capitala, regale, armata, politicienii s-au retras la Iaşi, iar
tezaurul a fost trimis la ruşi pentru a fi salvat. Frontul s-a stabilizat în sudul Moldovei,
un rol important avâ ndu-l şi apă rarea trecă torilor Carpaţilor Orientali. În iarna care a
urmat, armata româ nă a fost reorganizată şi cu ajutorul corpului francez condus de
generalul Henry Berthelot, reuşind să reziste atacurilor germane în vara anului 1917,
la Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz, unde s-au remarcat generalii Averescu, Grigorescu şi
Prezan.
În octombrie 1917, comuniştii bolşevicii au cucerit puterea în Rusia în iar Lenin, a
promis scoaterea Rusiei din ră zboi pentru a-şi atrage sprijinul populaţiei. Ruşii au
semnat cu germanii Tratatul de la Brest-Litovsk (1918), Româ nia ră mâ nâ nd încercuită
de inamici, fă ră aliaţi.
În aprilie 1918 -Româ nia a fost nevoită să semneze Pacea de la Bucureşti cu
Puterile Centrale (ceda Dobrogea Germaniei, Trecă torile Carpaţilor Austro-Ungariei,
producţia de grâ u, ptreol şi cereale timp de 90 de ani Puterilor Centrale).Regele
Ferdinand a refuzat să îl sancţioneze(să -l semneze).
După ofensiva Antantei de la Salonic care a avut ca rezultat scoaterea din ră zboi a
Bulgariei şi pe fondul înfrâ ngerilor Puterilor Centrale pe frontul de vest, Româ nia a
reintrat în ră zboi pe 10 noiembrie 1918, cu doar o zi mai înainte ca ră zboiul să se
încheie în vest(11 noiembrie 1918).
® Numiţi două consecinţe ale unui fapt istoric prin care Româ nia sau româ nii s-au
implicat în politica externă în prima jumă tate a secolului XX
– pierderi materiale şi de vieţi omeneşti
– criză economică
24
Unirea din 1918
Punct de vedere privind importanţa formă rii statului naţional româ n:
După opinia mea, constituirea statului naţional româ n la începutul secolului XX
reprezintă o etapă foarte importantă din istoria Româ niei deoarece prin Marea Unire
s-a îndeplinit idealul naţiunii româ ne. Astfel, prin Unirea din 1918 provinciile locuite
de româ ni, dar aflate sub dominaţia fostelor mari imperii: Basarabia, Bucovina,
Transilvania, Banat s-au unit cu Româ nia, punâ nd bazele Româ niei Mari.
® Prezentaţi un fapt istoric prin care româ nii şi-au constituit statul naţional
unitar(sau un fapt istoric prin care româ nii realizează Marea Unire)
Contextul internaţional:
– Primul Război Mondial cu contextul favorabil care a condus la destră marea marilor
imperii: Austro-Ungaria şi Imp. Otoman(înfrâ nte în ră zboi), Rusia (victima revoluţiei
bolşevice şi a ră zboiului civil)
– adoptarea principiului autodeterminării (fiecare naţiune din cadrul imperiilor
multinaţionale a avut dreptul de a-şi decide singură soarta, formâ ndu-se statele
naţionale de după ră zboi)
® Precizaţi două fapte istorice prin care româ nii şi-au constituit statul naţional unitar
sau şî-au desă vâ rşit unitatea naţională
Se precizează 2 din cele 3 uniri.
Unirea Basarabiei
Câ nd a intrat în ră zboi de partea Antantei, Româ nia a conştientizat că astfel renunţa la
ideea unirii Basarabiei, aceasta fă câ nd parte din Imperiul Rus, stat aliat în cadrul
alianţei. Cu toate acestea, revoluţia bolşevică a creat premisele favorabile ale unirii
acestei provincii. Lenin a acordat dreptul naţiunilor nonruse la autodeterminare.
Octombrie 1917 - Congresul Ostaşilor Moldoveni:
– a proclamat autonomia Basarabiei în cadrul Rusiei
– a înfiinţat Sfatul Ţării condus de Ion Inculeţ, rol de Parlament
Decembrie 1917 - S-a proclamat Republiaca Democratică Moldovenească în cadrul
Rusiei.
24 Ianuarie 1918 – Basarabia şi-a proclamat independenţa, armata româ nă a intrat în
Basarabia la cererea Sfatului Ţă rii, pentru a pune capă t tulbură rilor provocate de ruşi.
Exista şi pericolul anexă rii Basarabiei la Ucraina care şi ea îşi proclamase
independenţa. Ca urmare a intervenţiei armatei româ ne, Lenin a confiscat tezaurul
Româ niei.
27 Martie 1918 Sfatul Ţă rii a votat unirea Basarabiei cu Româ nia (ruşii, ucrainienii şi
evreii s-au opus).
25
Unirea Bucovinei
Bucovina aparţinuse Austriei dar profitâ nd de dezintegrarea Imperiului, Ucraina
pregă tea intervenţia militară în aceasta.
Octombrie 1918 – Deputaţii bucovineni din Parlamentul din Viena se declară pentru
folosirea dreptului la autodeterminare în ceea ce priveşte soarta provinciei. Se
formează la Cernăuţi Consiliul Naţional Româ n (şi un guvern condus de Iancu Flondor)
Noiembrie 1918 – Naţionaliştii ucrainieni şi revoluţionarii bolşevici au creat o stare de
haos şi anarhie. Soldaţii ucraineni întorşi de pe front terorizau populaţia, Consiliul
Naţional a cerut intrarea armatei româ ne în Bucovina.
15/28 noiembrie 1918 – Congresul General al Bucovinei, adunare reprezentativă din
care fă ceau parte reprezentanţii tuturor naţionalită ţilor (româ ni, ruşi, ucrainieni,
germani, ruteni, evrei, polonezi) a votat la Cernă uţi unirea Bucovinei
Unirea Transilvaniei şi a Banatului

Exista pericolul ca după destră marea Austro-Ungariei, Transilvania să fie inclusă în
noul stat Ungaria.
– septembrie 1918 - Oradea- Partidul Naţional Român adoptă declaraţia de
autodeterminare .
– octombrie 1918 - Arad- se formează un Consiliu Naţional Român Central(condus de
Ştefan Cicio Pop cu 12 membri : 6 PNR, 6 PSD) cu rolul de a guverna provizoriu
provincia şi a pregă ti unirea cu Româ nia.
– noiembrie 1918 - Arad au avut loc tratative ale CNRC cu ungurii, aceştia fiind dispuşi
să acorde autonomie Transilvaniei dar în cadrul Ungariei .CNRC se retrage de la
negocieri şi decide să ţină alegeri şi convine pentru data de 18 noiembrie / 1
decembrie pentru Marea Adunare Naţională a Româ nilor din Transilvania şi Ungaria.
– 18 noiembrie / 1 decembrie 1918 - Marea Adunare Naţională de la Alba-
Iulia(participă 1228 de delegaţi din toată Transilvania şi peste 100 000 de oameni)
care votează unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului. Rezoluţia
Unirii a fost citită de Vasile Goldiş. Tot acum sunt alese organismele de conducere ale
provinciei pâ nă la unirea deplină cu Româ nia: - Marele Sfat Naţional (cu rol legislativ)
condus de Gheorghe Pop de Băseşti
- Consiliul Dirigent(cu rol executiv- guvern) condus de Iuliu Maniu
® Precizaţi două documente internaţionale prin care s-a recunoscut trecerea
provinciilor aflate sub dominaţie stră ină ---2 tratate
Tratatele de pace care recunoşteau unirea:
1919 - Tratatul cu Austria- Saint Germain- se recunoştea unirea Bucovinei.
1919 - Tratatul cu Bulgaria- Neuilly – se recunoştea posesia asupra Cadrilaterului.
1920 - Tratatul cu Ungaria- Trianon- se recunoştea unirea Transilvaniei.
26
1920 - Tratatul de la Paris- se recunoştea unirea Basarabiei (Japonia şi SUA nu au
semnat).
® Precizaţi două urmă ri ale Unirii din 1918

Urmările Unirii:
- pozitive: - creşte teritoriul naţional, creştere demografică , îmbună tă ţire a stă rii
economice, dezvoltarea infrastructurii (numai că ile ferate s-au mă rit de la 4.300 km la
circa 11 000 km moşteniţi de la Austro-Ungaria).
- negative - creştere importantă a numă rului minorită ţilor (71,9% româ ni şi 28,1%
minorită ţi) cu consecinţe negative, tulbură ri interetnice în Basarabia, Transilvania; alt
element negative a fost întâ rzierea unifică rii monetare şi prin cursul ridicat la care ea
s-a efectuat, circulâ nd în paralel mai multe monede.
Constituţiile României - Actele fundamentale

Punct de vedere privind importanţa constituţiilor:
După opinia mea constituţiile au avut un rol esenţial în dezvoltarea Româ niei ,
deoarece fă ră un act fundamental un stat nu poate funcţiona. Astfel, prin adoptarea în
anul 1866 a unei prime Constituţii s-a cosolidat statul româ n modern, deschizâ nd
calea schimbă rilor de ordin juridic ce au urmat, precum câ ştigarea independenţei de
stat în 1877 sau transformarea statului în regat în 1881.
® Introducere eseu
În Româ nia prima constituţie a apă rut mai tâ rziu decâ t în majoritatea statelor
europene din cauze care ţin de dezvoltarea economică , socială şi culturală , dar şi de
statutul politic al ţă rii, anume suzeranitatea otomană . Pâ nă în 1866 au existat în
Principatele Româ ne şi în Româ nia mai multe încercă ri constituţionale(Regulamentele
Organice, Doc. revoluţiei de la 1848,Convenţia de la Paris etc.), însă Constituţia din
1866 e primul act fundamental propriu-zis al ţă rii elaborat fă ră intervenţie stră ină si
fă ră aprobare externă . Aceasta a devenit un act de manifestare a independenţei, fă câ nd
abstracție de suzeranitatea otomană si garanţia colectivă a celor 7 mari puteri, oferind
totodată cadrul pentru evoluţia statului româ n pe baze moderne şi democratice.
Constituţia din 1866

– A fost discutată şi votată de Adunarea Constituantă şi promulgată de domnitorul
Carol I la 1 iulie 1866.
– A avut ca model Constituţia belgiană (cele 2 ţă ri se asemă nau şi din dorinţa de a oferi
tronul lui Leopold, prinţul Belgiei).
Statut politico-juridic: nu e menţionat, deşi Româ nia se afla încă sub suzeranitate
otomană , nu era stat independent.
Forma de guvernare: monarhie constituţională (ereditară din familia domnitorului, pe
linie masculină , cu religie ortodoxă ).
®Numiţi două principii înscrise într-o constituţie( acte fundamentale)
Principii:
27
- suveranitatea naţională (adică naţiunea decide soarta ţă rii),
- separarea puterilor în stat (legislativă , executivă , judecă torească )
- guvernarea reprezentativă (guvernul acţionează în numele naţiunii pe care o
reprezintă )
Sistemul de vot: vot censitar-barbaţii(după avere) cu 4 colegii electorale(3 colegii din
1884), lege modificată în 1884.
Cetă ţenia: Art.7 prevedea cetaţenie româ nă doar pt locuitorii creştini, evreii
excluşi(1879modificat la presiuni externe).
Drepturi şi libertă ţi cetă ţeneşti: libertatea conştiinţei, învă ţă mâ ntului, presei,
întrunirilor şi de asociere.
®Prezentaţi un principiu înscris în una din constituţiile alese: principiul separă rii
puterilor în stat
Puterea legislativă
1. Domnitor (din 1881 rege) 2. Parlamentul Bicameral: Senat şi
Adunarea Deputaţilor
- iniţiază , promulgă (semnează , dâ ndu-i - adoptă legile şi bugetul statului
caracter oficial) legile
- convoacă sau poate dizolva Adunarea
Legislativă
Puterea executivă
1. Domnitor (din 1881 rege) prin 2. Prerogativele domnitorului(regelui,
guvernul să u din 1881)
- ministrii aveau responsabilitatea - are drept de veto absolut(se poate
legilor si raspundeau in fata opune unei legi)
Parlamentului. - numeşte sau demite guvernul
- conduce armata-bate monedă-acordă
decoraţii, grade militare
- declară război sau încheie pace
- semnează tratate sau convenţii
internaţionale
- are drept de amnistie(când procesul nu
încheiat)
- are drept de graţiere (a unui deţinut
condamnat deja
Puterea judecătorească
1.Tribunale şi curţi juridice 2. Înalta Curte de Justiţie si Casaţie
- Hotărârile lor sunt executate în - instanţa supremă în domeniu
numele domnitorului(regelui)
28
® Prezentaţi importanţa sau urmă rile constituţiei alese (1866)
Importanţa şi urmă rile Constituţiei de la 1866: Reprezintă baza dezvoltă rii
democratice a Româ niei, fiind şi o dovadă de relativă independenţă faţă de Imperiul
Otoman, dar şi faţă de cele 7 mari puteri europene, care nu au fost consultate la
adoptarea actului fundamental. Au fost puse bazele unui sistem politic şi economic
bine definit care avea în centru două mari partide politice: Partidul Naţional Liberal
( doctrina prin noi înşine –protecţionism , reprezentanţi industiriaşi şi burghezi Ion C.
Bră tianu, C.A. Rosetti ) şi Partidul Conservator (doctrina paşilor mărunţi – reforme
graduale, reprezentanţi marii moşieri legaţi de agricultură Lască r Catargiu, Titu
Maiorescu, Petre Carp),care din 1895 s-au succedat la guvernare(aşa numita rotativă
guvernamentală)

®Prezentaţi un fapt istoric ce a fă cut necesară adoptarea unei noi constituţii în secolul
XX: se prezintă Unirea din 1918 cu precizarea schimbă rilor produse de integrarea
noilor provincii, care necesitau o legislaţie uniformă atâ t în domeniul politic dar şi
economic.
- A fost discutată şi votată de Adunarea Constituantă şi promulgată de regele
Ferdinand I la 28 martie 1923, fiind necesară ca urmare a Unirii din 1918, fiind
considerată Constituţia Româ niei Mari. Era necesară datorită modifică rilor teritoriale
produse de unire şi a reformelor anterioare: votul universal din 1918 şi reforma
agrară din 1921, cele două promisiuni politico-reformatoare pe care Ferdinand le
fă cuse soldaţilor care luptaseră pe front.
®Numiţi trei asemă nă ri şi trei deosebiri între constituţiile alese pentru prezentare:
!!!! La subiectele cu constituţie, dacă se cer asemănări şi deosebiri între două constituţii
se aleg două consecutive, adică 1866 si 1923 sau1923-1938 etc, pentru că acolo apar
diferenţele. Vă veţi exprima astfel (Exemple):
O asemă nare între Constituţia din 1866 şi cea din 1923 este aceea că în ambele acte
fundamentale este prevă zută separarea puterilor în stat.(legislativă , executivă şi
judecă torească .) Dacă se cere o deosebire: În Constituţia din 1866, cetă ţenia este
acordată conform articolului 7 doar locuitorilor de religie creştină . Spre deosebire de
Constituţia din 1866, în actul fundamental din 1923, cetă ţenia este acordată tuturor
locuitorilor Româ niei, indiferent de religie.
Statut politico-juridic: Româ nia stat naţional(al unei singure naţiuni, cea româ nă ),
unitar, indivizibil(nu se poate divide), cu teritoriu inalienabil(ce nu poate fi
înstră inat)- (spre deosebire de 1866 unde nu e precizat statutul politico-juridic)
Forma de guvernare: monarhie constituţională (ereditară , pe linie masculină , cu religie
ortodoxă )
Principii: - suveranitatea naţională , separarea puterilor în stat, guvernarea
reprezentativă (la fel ca în 1866)
29
Sistemul de vot: universal-barbaţii care au peste 21 de ani (diferenţă faţă de 1866 unde
era vot censitar)
Cetă ţenia: Toţi locuitorii indiferent de religie primeau cetă ţenie româ nă (spre
deosebire de 1866- vezi articolul 7)
Drepturi şi libertă ţi cetă ţeneşti: libertatea conştiinţei, învă ţă mâ ntului, presei,
întrunirilor şi de asociere (idem 1866)
Puterea executivă
1. Domnitor (din 1881 rege) prin 2. Prerogativele regelui
Consiliu de Miniştri-guvern
miniştrii aveau responsabilitatea legilor Aceleaşi ca în 1866, dar nu are drept
şi răspundeau în faţa Parlamentului de veto absolut, în plus actele regelui
trebuie contrasemnate de către un
ministru de resort (adică de cel din
domeniul respectiv)
1. Regele 2. Parlamentul(Bicameral: Senat şi
Adunarea Deputaţilor)
- iniţiază, promulgă(semnează, dându-i - adoptă legile şi bugetul statului
caracter oficial) legile
- convoacă sau poate dizolva Adunarea
Legislativă
1.Organe judecătoreşti locale şi 2. Curtea de Casaţie
centrale
Hotărârile lor sunt executate în numele - instanţa supremă în domeniu
regelui
® Prezentaţi importanţa sau urmă rile constituţiei alese (1923)

Importanţa şi urmă rile Constituţiei de la 1923: aceasta pune bazele sistemului politic
interbelic, apă rute o dată cu schimbă rile datorate unirii din 1918. Perioada interbelică
se caracterizează prin momente de criză politică şi economică (1918-1922 din cauza
urmă rilor ră zboiului şi a dificultă ţilor legate de integrarea noilor provincii în cadrul
statului; 1929-1933 din cauza marii crize economice mondiale, sunt 8 guverne
ţă ră niste). Principale partide politice sunt P.N.L. (condus de Ion I.C. Bră tianu)şi
Partidul Naţional Ţă ră nesc(format în 1926, condus de Iuliu Maniu)Partidul
Conservator a dispă rut după Unire, în condiţiile acordă rii votului universal şi a
reformei agrare care a redus rolul moşierilor. Principalele legi adoptate în perioada
interbelică :
30
1925 - legea organizării Bisericii Ortodoxe Române(aceasta devine patriarhie).
1925 - legea unificării administrative(unităţi: judeţe, plăşi, comune urbane şi comune
rurale, sate).
1926 - legea electorală(a primei electorale): partidul care câştiga locul I la alegeri lua
50% din voturi, dacă avea peste 40% din voturi, restul voturilor se împărţeau
proporţional tuturor partidelor inclusiv celui câştigător. Astfel, acesta avea majoritate şi
forma guvernul, evitând coaliţiile. Era o lege care aveantaja partidul câştigător în
alegeri, dar nu era pe deplin democratică încalcându-se principiul proporţionalităţii.

A fost redactată de juristul Istrate Micescu , inspirată de Carol al II-lea care dorea
instaturarea unui regim autoritar, avâ nd ca model regimurile de acelaşi tip din
Europa( deosebire, nu mai e discutată de Adunare Constituantă ) şi a fost promulgată
la 27 februarie 1938. Contextul adoptă rii constituţiei era: Carol era inspirat de
regimurile de tip autoritar europene, iar pe plan intern, după alegerile din 1937 niciun
partid nu obţinuse majoritatea, fiind imposibilă formarea guvernului.
Statut politico-juridic: Româ nia stat naţionalunitar, indivizibil, cu teritoriu inalienabil
Forma de guvernare: monarhie autoritară: Regele este Capul Statului (art.30)
Principii: - suveranitatea naţională , separarea puterilor în stat, guvernarea
reprezentativă (la fel ca în 1866)
Sistemul de vot: universal-barbaţii care au peste 30 de ani (teama regelui de influneţa
leginarilor care erau tineri)
Cetă ţenia: Nationalitatea romana se dobandeste prin casatorie, prin filiatiune, prin
recunoastere si prin naturalizare. Drepturi şi libertă ţi cetă ţeneşti: toate drepturile
cunoscute
Puterea legislativă
1. Regele prin Parlament 2. Parlamentul(Bicameral: Senat şi
Adunarea Deputaţilor)
Initiativa legilor este data Regelui -are doar un rol decorativ, regele are
Regele sanctioneaza si promulga legile dreptul să impună
senatori
Puterea executivă
1. Regele prin guvernul său 2. Prerogativele regelui
miniştrii aveau responsabilitatea legilor Cele clasice, în plus,
şi Miniştrii răspund doar în faţa regelui,
răspundeau în faţa Parlamentului nu a Parlamentului
1. Organe judecătoreşti locale şi 2. Curtea de Casaţie
centrale
Hotărârile lor sunt executate în numele - instanţa supremă în domeniu
regelui, regele se
amestecă în hotărârile justiţiei
31
Judecătorii sunt inamovibili (adică nu
poate fi destituit sau mutat din funcţia
pe care o deţine)
Importanţa şi urmă rile Constituţiei de la 1923: Aceasta restrâ nge drepturile şi
libertă ţile cetă ţeneşti, schimbă vâ rsta alegă torilor la 30 de ani, dar acordă şi drept de
vot femeilor. Imediat după adoptarea Constituţiei, Carol înlocuieşte pluripartitismul cu
partidul unic(Frontul Renaşterii Naţionale) Regimul autoritar al lui Carol al II lea
eşuează în 1940 câ nd Româ nia e nevoită să cedeze aproape jumă tate din teritoriul să u,
regale abdicâ nd.
Constituţiile epocii comuniste 1948,1952,1965

Sunt adoptate ca urmare a schimbă rii regimului politic în Româ nia, prin preluarea
puterii de că tre comunişti după al doilea război mondial cu sprijinul Armatei Roşii
(sovietice).

Are ca model Constituţia sovietică din 1936
Statut politico-juridic: stat popular, unitar independent, prin lupta întrgului popor cu
reacţiunea în frunte cu muncitorimea
Forma de guvernare: Republică Populară România (pe 30 decembrie 1947 regele
Mihai I fusese nevoit să abdice)
Principii: - puterea poporului şi monopartitism (un singur partid) Partidul uncitoresc
Româ n din 1848 numit astfel
Sistemul de vot: vot universal, dar formal
Drepturi şi libertă ţi cetă ţeneşti: toate drepturile şi libertă ţile cetă ţeneşti, dar doar
teoretic recunoscute, ele fiind încă lcate
Puterea Legislativă : Marea Adunare Naţională (monocamerală )-numeşte guvernul,
votează bugetul, delară pace şi ră zboi, modifică constituţia, e organul suprem în stat
Puterea Executivă : Consiliul de Minişti (Guvernul)
Puterea Judecă torească : Curtea Supremă , tribunalele, curţile de apel, judecă torii
Structura social-economică : toate mijloacele economice aparţin statului,bogă ţiile
subsolului ca şi pă durile, apele, poşta, statul controlează comerţul, se pun bazele
naţionaliză rii(confiscă rii de că tre stat) a întregii industrii.

Se adoptă ca urmare a consolidă rii regimului, prin naţionalizarea industriei şi
colectivizarea agriculturii
Statut politico-juridic: stat al oamenilor muncii de la oraşe şi sate,popular, unitar,
suveran şi independent,
Forma de guvernare: Republică Socialistă România
32
Principii: - alianţa dintre muncitori şi ţă rani şi monopartitism Partidul Comunist
Româ n
Puterea Legislativă : la fel ca înainte, în plus alege Preşedintele din 1974
Puterea Executivă : la fel ca în 1948
Puterea Judecă torească : Tribunalul Suprem al Republicii Populare, tribunalele, curţile
de apel, judecă torii
Structura social-economică : la fel ca în 1948

Pune bazele regimului condus de Nicolae Ceauşescu
Statut politico-juridic: stat popular, unitar independent, prin lupta întrgului popor cu
reacţiunea în frunte cu muncitorimea
Forma de guvernare: Republică Populară România (pe 30 decembrie 1947 regele
Mihai I fusese nevoit să abdice)
Principii: - puterea poporului şi monopartitism (un singur partid) Partidul
Muncitoresc Româ n din 1848 numit astfel
Puterea Legislativă : Marea Adunare Naţională (monocamerală )-numeşte guvernul,
votează bugetul, delară pace şi ră zboi, modifică constituţia, e organul suprem în stat
Puterea Executivă : Preşedintele, Consiliul de Stat şi Consiliul de Minişti . Preşedintele
conduce Consiliul de Stat, grade, decoraţii, decrete prezidenţiale, încheie tratate
internaţionale
Puterea Judecă torească : la fel ca în 1952 Structura social-economică: la fel ca în 1952

A reprezentat Constituţia întoarcerii la democraţie după 1989.,fiind dezbă tută de o
adunare constituantă şi supusă unui referendum popular -8 decembrie 1991.
Statut politico-juridic: stat naţional, suveran, independent, unitar, indivizibil, cu
teritoriu inalienabil
Forma de guvernare: Republică
Principii: suveranitatea naţională, separarea puterilor în stat, pluralism politic,
guvernare reprezentativă
Sistemul de vot: vot universal, de la 18 ani atâ t pentru bă rbai câ t şi pentru femei
Drepturi şi libertă ţi cetă ţeneşti: toate drepturile şi libertă ţile cetă ţeneşti din Declaraţia
Univ. a Drepturilor Omului
33
Puterea Legislativă : Parlament bicameral: Senat şi Camera Deputaţilor: adoptă legi,
organizează guvernul
Puterea Executivă :
- Preşedintele ca garant al independenţei,
- Guvernul - primul ministru numit de preşedinte din Partidul care a câ ştigat alegerile
- ră spunde în faţa Parlamentului pentru faptele sale
Puterea Judecă torească : Curtea Supremă de Justiţie , judecă torii sunt independenţi şi
se supun doar legilor
Structura social - economică : toate mijloacele economice aparţin statului,bogă ţiile
subsolului ca şi pă durile, apele, poşta, statul controlează comerţul, se pun bazele
naţionaliză rii(confiscă rii de că tre stat) a întregii industrii
Secolul XX între democraţie şi totalitarism- Ideologii şi practici politice în România şi
Europa
REGIMURI DEMOCRATICE - CARACTERISTICI
® Prezentaţi două principii democratice din secolul XX

a. Principii democratice:
separarea puterilor în stat – legislativă (adunarea legislativă , sau parlamentul cu rolul
de a elabora legile) are un rol foarte important prin participarea cetă ţenilor la
desemnarea acestor reprezentanţi(deputaţi, senatori, reprezentanţi,Exemple: Camera
Comunelor în Anglia, Camera deputaţilor în Italia, Bundestagul în Germania,Adunarea
Naţională în Franţa) executivă (regele-preşedintele,depinde de regimul politic
monarhie sau republică şi guvernul, care au rolul de a pune în practică (să execute
legile)Guvernul are legitimitatea oferită de majoritatea din parlament rezultată după
alegeri, iar guvernul este responsabil în faţa adună rii legislative, judecă torească
(instanţele de judecată , tribunalele pun în aplicare hotă râ rile legilor, Înalta Curte sau
Curtea Supremă ). Acest principiu se manifestă sub forma apariţiei regimurilor
parlamentare.
pluralism politic – sistem bazat pe funcţionarea unor mai multe partide politice.
Partidele politice au rolul de a organiza opinia publică . Partidele au rolul de a duce o
luptă de idei pentru preluarea puterii politice într-un anumit stat, doar prin
confruntă ri desfă şurate în cadrul alegerilor. Ele sunt cele care propun diverse soluţii
pentru rezolvarea problemelor societă ţii. Cel mai vechi stat unde funcţionează
pluralismul politic este Marea Britanie (Partidul Conservator, Partidul liberal şi de la
începutul secolului XX s-a format şi Partidul Laburist).Pot fi oferite şi alte exemple din
alte ţă ri, Româ nia spre exemplu, în secolul XIX, perioada interbelică şi chiar de astă zi.
suveranitatea poporului (dreptul poporului de a decide asupra soartei sale şi de a
stabili linia politică a statului) constituţionalism(constituţia reprezintă un contract
social între popor şi putere şi pune bazele unui regim reprezentativ şi pe separarea
puterilor în stat), alegeri libere- permit cetă ţenilor dreptul de a-şi alege conducă torii.
34
b. Economia liberă sau economie de piaţă , în cadrul că reia statul nu are dreptul să
intervină în relaţiile economice, piaţa liberă fiind cea care le autoreglează prin nivelul
de cerere şi ofertă .
Tipuri de regimuri politice democratice:

Monarhii: Marea Britania Olanda Danemarca Suedia Spania Norvegia
Republici parlamentare: Germ, Italia Austria-rolul preşedintelui este decorativ, nu e
ales prin vot direct.
Republici semiprezidenţiale : Franţa, Româ nia
PRACTICI POLITICE DEMOCRATICE ÎN SECOLUL XX

Practica politică se referă la modul în care sunt aplicate principiile democratice, în
cazuri concrete la nivelul statelor democratice. Dacă ideologia se referă la elemente
comune mai multor regimuri politice, practica se mă rgineşte la fiecare stat în parte, la
modul cum acesta îşi aplică propria legislaţie la nivel naţional.
® Prezentaţi două practici democratice din secolul XX
Se prezintă Marea Britanie Franta sau Romnai din Cosntitutia din 1923 separare
puteri, pluripartitism, guverne, cu exemple
Marea Britanie
-Este monarhie constituţională sau parlamentară conform principiul regele conduce,
dar nu guvernează ,
-Parlamentul e bicameral: Camera Lorzilor(prin moştenire se transmite titlul şi
Camera Comunelor – prin alegeri)
-prim-ministrul- şeful majorită ţii parlamentare, rol însemnat, el desemnează miniştrii
avâ nd puteri executive extinse.
-Principalele partide politice din secolul XX: P.Conservator şi P.Laburist, care
înlocuieşte ca importanţă P.Liberal
- Personalită ţi importante: Winston Churchill, prim-ministru, Partidul Conservator,
(1940-1945; 1951-1955), mari reforme interne şi rol în câ ştigarea ră zboiului
-După Ră zboi, Margaret Thatcher, prim-ministru, Partidul Conservator consolidează
economia aflată în criză privatizâ nd anumite întreprinderi şi servicii de stat, dar are şi
acţiuni de politică externă (1982-Războiul din Malvine cu Argentina)
Franţa
• 1918 şi 1940 are regim democratic republican, pluralist, caracterizat prin
instabilitate guvernamentală (are 42 de guverne). Principalele forţe politice aveau
orientare de dreapta (Blocul Naţional, Uniunea Naţională ), dar prin Frontul
popular(coalizarea forţelor de stâ nga),în anul 1936 apare primul guvern de stâ nga
condus de socialişti care au luat mă suri populiste-primul concediu plă tit din istorie
pentru muncitori.
35
• După al Doilea Ră zboi Mondial, a fost adoptată o nouă Constituţie, care instituia un
regim parlamentar clasic. Charles de Gaulle, preşedinte al ţă rii din anul 1959, a
susţinut ideea consolidă rii puterii şefului statului acesta avâ nd dreptul să se pronunţe
asupra liniilor generale ale politicii interne şi externe a ţă rii.
• Reforma constituţională din anul 1962, a stabilit ca preşedintele Franţei să fie ales de
cetă ţeni prin vot universal, nu de un colegiu electoral, ca pâ nă atunci. Are şi un rol
extern important, prin susţinerea independenţei Algeriei în 1962 .
•Georges Pompidou, a fost continuată politica lui de Gaulle, Franţa înregistrâ nd
progrese economice importante, cu accent pe industrie, dar problemele sociale s-au
menţinut . El a susţinut integrarea Marii Britanii în C.E.
• François Mitterand(P.Socialist). Cu el apare fenomenul de coabitarea la putere a unui
preşedinte şi a unui prim-ministru de orientă ri diferite. În 1986, Mitterand era
preşedinte socialist, prim-ministrul Jacques Chirac, de dreapta.
Germania
• După Primul Ră zboi Mondial, Germania a fost organizată prin Constituţia de la
Weimar(1919)ca o ţară cu un regim politic democratic, condusă de un preşedinte.
Situaţia s-a schimbat însă în 1933, puterea e preluată de Hitler.
• În a doua jumă tate a secolului al XX-lea, germanii au fost nevoiţi să tră iască în două
state separate(1949). În zona de ocupaţie militară a aliaţilor occidentali, s-a constituit
un stat democratic, avâ nd ca formă de guvernă mâ nt republica federală , care a devenit
apoi membru NATO şi al Comunită ţii Economice Europene (Republica Federală
Germană ), iar în est a funcţionat Republica Democrată Germană . Un rol însemnat în
istoria germană l-a avut cancelarul creştin-democrat Helmuth Kohl, în timpul că ruia s-
a realizat reunificarea Germaniei (1990).
România
La Româ nia sunt valabile regimurile democratice instituite de Constituţia din 1866 şi
1923. Orice practică democratică a că rei bază o reprezintă una din cele două
constituţii este valabilă pentru acest subiect(de exemplu rotativa guvernamentală
după 1866 cu cele două partide liberal şi conservator, respectiv, după 1923, legile
adoptate după 1923, cum ar fi legea primei electorale din 1924, etc). La subiectele cu
principii democratice în Europa şi un stat în care acestea au fost puse în practică se
pot folosi exemplele celor două constituţii şi la descrierea elementelor de acolo, cu
separarea puterilor în stat, principii, etc şi cu menţionarea Româ niei ca statul în care
aceste principii sunt puse în practică .
36
® Demonstraţi că democraţia este un regim politic ce caracterizează secolul XX
Deşi în secolul XX au avut loc două ră zboaie mondiale şi în acest context au apă rut şi
regimuri politice autoritare sau totalitare, caracterizate prin încă lcarea drepturilor şi
libertă ţilor cetă ţeneşti, cenzură sau mă suri represive, toptuşi, democraţia a ră mas cel
mai important şi mai ră spâ ndit sistem politic la nivel european în secolul XX.
În continuare se enumeră 2 principii demcratice sşi o practică (din Marea Britanie sau
Româ nia)
IDEOLOGII ŞI PRACTICI POLITICE TOTALITARE

Diferenţe ideologice între politica de stânga şi de dreapta
Ideologia-o sumă de idei și principii care stabilesc o anume formă de guvernă mâ nt
(democratică , autoritară , totalitară )
Dictatura- un singur conducă tor(persoană , grup) care deţine puterea fă ră nicio piedică
şi o exercită fă ră restricţii.
Conceptele politice de stânga şi dreapta îşi au originea la Revoluţia franceză(sf. sec

XVIII), câ nd pentru a simplifica procesul de numă rare a voturilor, cei care-l susţineau
pe rege s-au aşezat în dreapta, iar adversarii acestora în stâ nga.
Stâ nga Dreapta

-face apel la modernizare şi progres prin -facea apel la tradiţie, moraliatate şi
reforme ordine
-se inspiră din concepţia iluministă -are o atitudine mai rezervată asupra
privind perfectibilitatea omului naturii umane
-doreşte dreptate socială , egalitate în -pune accent pe credinţă , familie şi
cadrul societă ţii inegalitatea în societate
-reprezetanţi politici: socialiştii (şi -reprezentanţi politici -conservatorii
liberalii în secolul al XIX lea)
Diferenţele între un regim politic autoritar şi unul totalitar

Regim autoritar Regim totalitar
-nu e o ideologie ci o mentalitate(de -are ideologie oficială bine structurată
ordine, disciplină , religie) în totate aspectele
vieţii, la care cetă ţenii sunt obligaţi că
-1 partid, dar mobilizaea politică nu e adere
generală (nu eşti obligat) -1 partid, 1 lider care monopolizează
-pluralism politic limitat(biserica, toate acţiunile politice
organizaţii profesionale) -lipsa pluralismului politic
-dictatură (nu totală , cultura, viaţa socială -control total (de tip terorist-
nu depind de dictator) supraveghere, tortură ,
ameninţă ri) asupra întregii societă ţi
-lipsa monopolului asupra mijloacelor -monopol asupra mijloacelor militare
37
militare -monopol asupra economiei prin
-lipsa monopolului asupra economiei centralizare
-lipsa extermină rii unor categorii sociale -exterminarea de populaţii (Hitler –
sau etnice evreii, Stalin-tă tarii etc.)
in aceste cauză se consideră că doar două regimuri au întrunit toate elementele pentru a fi
încadrate ca regimuri de tip totalitar: Germania nazistă şi Uniunea Sovietică . Regimul
fascist din Italia, deşi e considerat de unii autori drept totalitar, nu întruneşte toate
elementele pentru a se încadra în această categorie.
®Demonstraţi că în secolul XX există practici totalitare

Se prezintă contextul european de mai jos şi se prezintă o practică totalitară , spre
exemplu punerea în practică a ideilor antisemite din Germania Nazistă
Context european
După Primul Ră zboi Mondial, atâ t în statele învinse, câ t şi în anumite state
învingă toare au apă rut nemulţumiri din cauza aşteptă rilor pe care aceste state le
aveau după încheierea conflictului. Învinşii erau nemulţumiţi de pierderile teritoriale,
de umilinţe politice, de plata unor despă gubiri de ră zboi, iar în cazul unora dintre
învingă tori, precum Italia, existau nemulţumiri referitoare la teritoriul considerat prea
mic pe care Italia l-a primit după ră zboi de la fosta monahrhie Austro-Ungară . La
aceste probleme su-a adă ugat: criza economică ce s-a declanşat la nivelul
continentului european şi reintegrarea foştilor combatanţi(soldaţi) în viaţa civilă .
Apariţia regimurilor autoritare şi totalitare s-a produs în acest context tulbure, câ nd
principiile democratice erau puse la îndoială în multe din statele europene. După
Revoluţia bolşevică din 1917 şi state din Europa Centrală şi de Vest au fost supuse
presiunii comuniste (Ungaria, Germania, imediat după ră zboi). Ca o contrapondere la
asaltul comunist au apă rut mişcă ri de extrema dreaptă care au acaparat puterea în
unele state europene: (1920-Ungaria, 1922 Italia, 1923-Bulgaria)
® Prezentaţi două caracteristici totalitare din secolul XX
CARACTERISTICI ALE REGIMURILOR TOTALITARE

Liderul(conducă torul)- are puteri depline, el fiind cel care conduce întreaga mişcare
politică , fiind chiar considerat un fel de divinitate pe pă mâ nt. Cuvintele şi scrierile
liderului au valoare inefabilă ( nu pot fi puse la îndoială )În cinstea sa există aşa numitul
cult al personalităţii, prin care se exacerbează tră să turile liderului şi se venerează
excesiv un conducă tor aflat în viaţă , prin manifestă ri pe stadioane, în pieţe publice, etc.
Partidul unic:
- acesta are o birocraţie excesivă (un aparat întins la nivel naţional cu ramificaţii în
toate domeniile)
- existenţa de conflicte la vâ rful să u rezolvate pe cale violent(arestă ri, execuţii,
asasinate politice)
38
- discurs de tip dogmatic(aşa zisul limbaj de lemn, limbajul oficial folosit în orice
ocazie)
Poliţia politică - scopul să u principal a fost acela de a urmă ri şi de a vâ na orice

potenţial adversar politic(real sau închipuit). De multe ori, aceşti adversari
reprezentau categorii sociale sau etnice suspecte(chiaburii şi agenţii imperialişti - în
Rusia societică sau în URSS, sau evreii în Germania Nazistă ). Poliţia politică (CEKA,
NKVD, KGB în regimul sovietic, GESTAPO - în Gemania Nazistă ) este dublată de
apariţia închisorilor politice, dar şi a lagă relor de muncă sau de exterminare în care
erau închişi toţi potenţialii adversari ai regimului respectiv.
Propaganda - Ideologia statului totalitar se consideră datoare de a impune direcţiile în

domeniul cultural-artistic, dar chiar şi în domeniul ştiinţific. Astfel, mass- media este
controlată total(ziare, radio, teelviziune, reviste, etc), şcoala serveşte scopurilor
regimului, prin înregimentarea tinerilor în organizaţii (pionierii, tinerii lui Hitler, etc.).
Deasemenea, sportul este folosit ca un mijloc de propagandă al regimului pentru a
controla viaţa socială a cetă ţenilor.Nu există loc de discuţii la adresa ideologiei
oficiale(sau aceasta este aspru pedepsită ), iar oamenii sunt încurajaţi să devină
complici ai sistemului (turnă tori ai vecinului, colegului de muncă , ect.). Regimul politic
respectiv reprezintă binele suprem în confruntare cu ră ul suprem reprezentat de
diverse categorii sociale sau etnice. Există şi elemente de natură mitologică (eroul
salvator, omul superior, supraomul care au rolul de a mobiliza populaţia prin
raportarea acesteia la anumite valori din trecut )
PRACTICI TOTALITARE ÎN SECOLUL XX

Regimul fascist din Italia
Nu e considerat un regim totalitar,deoarece nu întruneşte toate elementele necesare,
dar anumite practici politice desfă şurate în cadrul acestuia pot fi încadrate în această
categorie.Acesta apare în Italia ca urmare directă a crizei sociale, politice şi economice
de după Primul Război Mondial. Italienii erau nemulţumiţi de prevederile tratatelor de
pace de după ră zboi , care nu le acordaseră teritoriile la care ei sperau din cadrul fostei
monarhii austro-ungare: cele din sudul Austriei sau din Dalmaţia(Croaţia de azi). În
1922, are loc marşul asupra Romei, prin care fasciştii îl silesc prin presiune pe regele
Victor Emanuel să îi acorde puterea lui de Benito Mussolini. Partidul.Naţional Fascist
preia puterea deplină în anul 1924, regele Italiei devenind un element de decor.
Caracteristicile regimului fascist
Naţionalism - reînvierea gloriei Romei Antice (fascia era simbolul justiţiei în Roma
antică , manifestă ri imperiale)
Corporatism - sunt înlocuite sindicatele cu corporaţiile (un sistem economic bazat pe
fuziunea capitalismului , pă strâ nd ierarhia socială , dar permiţâ nd muncitorilor să
negocieze pe baze egale cu proprietarii afacerilor în problemele salariilor,
39
programului sau condiţiilor de muncă ) Poliţie politică (OVRA) şi organizaţii
paramilitare (că mă şile negre) ca sprijin principal al regimului Lichidarea opoziţiei
(de la asasinate politice - 1924 socialistul Matteotti, pâ nă la ameninţă ri, cenzură ,
desfiinţarea partidelor politice sau a sindicatelor)
Cultul personalită ţii - Mussolini era denumit IL DUCE, manifestaţii etc.
Concordatul cu papalitatea - 1929 Acordul de la Laterano, prin care Mussolini
recunoştea suveranitatea statului papal, chiar dacă pe un teritoriu minuscul în jurul
Catedralei San Pietro.
Tendinţe imperialiste în politica externă - dorinţa de a domina Marea Mediteraneană
prin acţiuni în Dalmaţia, Grecia şi Albania (reînviind ideea Romei antice de MARE
NOSTRUM), dar şi aceea de a-şi crea un imperiu colonial în Africa (încercă ri de a
extinde posesiunile din Libia şi atacul din 1935 asupra Etiopia).
Regimul nazist din Germania
Este un regim politic totalitar de extrema dreaptă, reprezentat de Partidul Nazist
(Partidul Naţional Socialist al Muncitorilor Gemania- NSDAP- Nationalsozialistische
Deutsche Arbeiterpartei, pe scurt, Partidul Nazist). Acesta a apă rut în Germania pe
fondul nemulţumirilor ce au urmat adoptă rii Tratatului de la Versailles, prin care
Germania pierdea teritorii şi era umilită la plata unor despă gubiri de ră zboi uriaşe. În
timpul Republicii de la Weimar, din cauza crizei economice din anii 1929-1933, rolul
Partidului Nazist a crescut, fiind posibilă câ ştigarea alegerilor din 1932
- Ideologia partidului este expusă în lucrarea MEIN KAMPF (1926. Adolf Hitler)
- Liderul –Adolf Hitler numit CANCELAR(prim ministru) pe 30 ianuarie 1933, iar în
1934 după moartea preşedintelui Hindenburg, numit FÜ HRER (conducă tor)
- 1934 Acapararea întregii puteri în stat prin intermediul Batalionului de protecție
(Schutzstaffel -SS), o organizație nazistă paramilitară de elită , şi de că tre GESTAPO,
poliţia secretă a regimului, prin NOAPTEA CUŢITELOR LUNGI (30 iunie 1934 după
îndepă rtarea şi lichidarea organizaţiei paramilitare Batalioanele de Asalt (SA
Sturmabteilung sau Cămăşile brune) condusă de Ernst Rö hm, care reprezenta o
ameninţare la ascensiunea lui Hitler,dar nemulţumeau prin acţiunile lor distructive şi
liderii armatei, pe care Hitler îi dorea de partea sa), desfiinţarea partidelor politice şi a
sindicatelor, cenzura mass-media, controlul asupra bisericii.
- Câ ştigarea încrederii populaţiei- creşterea economică puternică şi a standardului de
viaţă i-au determinat pe germani să nu conteste mă surile lui Hitler, care a continuat
ră fuielile politice arestâ nd comunişti, socialişti, acuzâ ndu-i de tră dare, mulţi fiind
executaţi, iar zeci de mii de persoane dispă rute
Caracteristicile regimului nazist
1. Antisemitismul - 1935 Legile de la Nü rnberg- legi rasiale prin care le erau interzise
evreilor dreptul de a a avea cetă ţenie germană sau de a se că să tori cu cetă ţeni germani
şi de a avea funcţii în stat(lucru de care au profitat şomerii).
- 1938 Noaptea de cristal (9-10 noiembrie) –pogrom (atac masiv, spontan sau
organizat, contra unui grup minoritar), împotriva evreilor, prin disturgerea
40
magazinelor şi a caselor acestora, ca urmare pâ nă la declanşarea ră zboiului, 200 000
de evrei au fugit din Germania, bunurile lor fiind confiscate.
- 1942 Soluţia finală (exterminarea evreilor în camere de gazare în lagă rele de la
Auschwitz-Birkenau, Belzec, Sobibor, Treblinka, Chelmno, Majdanek , după ce se dorise o
deportare a acestora în Madagascar, eşuată din cauza dificultă ţilor ră zboiului)
Au existat şi alte programe de exterminare a membrilor slabi sau handicapaţi, prin
care yeci de mii de persoane de origine gemană au fost eutanasiate, iar persoanele
considerate defecte din punct de vedere genetic au fost sterilizate(alcoolicii, cei cu boli
mintale).
2. Spaţiul vital (lebensraum) - ideea că pentru a se dezvolta, popoarele au nevoie de un
spațiu vital ia r întreaga istorie a omenirii este o luptă a statelor şi naţiunilor pentru a
cuceri sau menţine spațiul de care au nevoie. El reprezenta dorinţa Germaniei de a-şi
mă ri teritoriul la est (în dauna Polonie şi URSS).
3. Rasismul şi xenofobia(ura faţă de stră ini) – rasa germană era considerată pură ,
ariană , Germanii erau consideraţi rasa superioară , avâ nd obligaţia de a menţine
puritatea rasială prin subordonarea raselor inferioare: evreii, ţiganii, slavii şi negrii.
4. Cultul personalită ţii - mari manifestă ri organizate de ministrul pentru propagandă ,
Joseph Goebbels în favoarea regimului şi a conducă torului (numit FÜ HRER) mai ales în
oraşul Nü rnberg; înregimentarea tinerilor în organizaţii precum Tineretul Hitlerist
(Hitlerjugend); propagandă agresivă prin mass-media, sport (Jocurile Olimpice de la
Berlin din 1936 au reprezentat o ocazie pentru proslă virea regimului nazist ),
spectacole, afişe, filme,etc. Deasemnea, lozincile folosite pentru a ridica moralul
oamenilor şi a demonstra mă reţia regimuli : Ein Volk, ein Reich, ein Führer!(Un popor, o
naţiune, un conducător!), folosirea semnului solar arian al zvasticii şi a acvilei, şi ideea
unui Imperiu de 1000 de ani, ca simboluri ale regimului.
®Demonstraţi că în a doua jumă tatea a secolul XX există practici totalitare (sau în

epoca postbelică ).
Se prezintă acelaşi context de dinainte, cu precizarea că după al Doilea Ră zboi Mondial
regimurile totalitare de dreapta au dispă rut, dar a continuat să existe regimul totalitar
de stâ nga, în speţă regimul comunist. Acest regim a fost exportat în Europa de Est de
sovietici care s-au folosit de Armata Roşie, învingă toare în ră zboi pentru a-şi impune
propriul regim politic în această parte a continentului.
Apoi se dă un exemplu de practică totalitară de la comunismul din Româ nia: de
exemplu : confiscarea propreită ţii private cu cele două aspecte: naţionalizarea
industriei (1948) şi colectivizarea agriculturii(1948-1962).
41
®Prezentaţi două practici totalitatere în secolul XX:
– punerea în practică a ideilor antisemite din Germania Nazistă
– cultul personalită ţii la URSS- Lenin şi Stalin
Regimul comunist din Uniunea Sovietică

Prin revoluţia bolşevică din octombrie 1917, comuniştii conduşi de Lenin au preluat
puterea în Rusia, profitâ nd de nemulţumirile legate de ră zboi, l-au arestat şi ulterior
executat pe ţarul Nicolae al II-lea. Comuniştii au pus bazele unei ideologii totalitare de
extrema stâ ngă - descrisă de Lenin în documentul numit Tezele din aprilie, prin care
prelua ideile din secolul XIX lansate de Marx şi Engels, privind lupta de clasă
(muncitori contra burghezie) şi desfiinţarea proprietăţii private. El propunea controlul
muncitoresc al statului prin sistemul sovietelor (unitatea de organizare de bază a
societăţii, formată din consilii locale ale muncitorilor). Ideea revoluţiei mondiale prin
care să se impună dictatura proletariatului(a oamenilor muncii) în faţa aşa numitei
dictaturi a burgheziei.
Liderul - Lenin, după moartea sa în 1924, Stalin (abia din 1929 cu puteri depline, pâ nă
în 1953)
Partidul: Partidul Comunist al Uniunii Sovietice(PCUS), la începul Partidul
Bolşevic(roşu)
Consolidarea puterii comunisteîn timpul lui Lenin
- NEP-ul(Lenin dorea înlocuirea proprietă ţii private cu cea de stat, colectivă , prin
naţionalizarea industriei şi colectivizarea agriculturii, însă conştient că nu poate
pă stra puterea dacă nu se aproprie de ţă rani a amâ nat acest pas, lansâ nd, în anul 1921,
pe fondul ră zboiului civil din Rusia, aşa numitul NEP-noul politica economica,
împă rţea pă mâ nt ţă ranilor şi îi lă sa să -şi vâ ndă surplusul de produse, aceeaşi mă sură
fiind luată şi în cazul micilor întrepriză tori
- desfiinţarea oricărei forme de opoziţie şi câştigarea războiului civil(cu ajutorul poliţiei
politice CEKA),
- formarea URSS (1922) Rusia, Ucraina, Belarus şi Republicile transcaucaziene
Caracteristici ale regimului comunist în timpul lui Stalin (stalinismul)

- centralism economic(statul subordona total economia)
- planificare anuală şi cincinală (din 1928-1933 primul cincinal)- prin stabilirea de
obiective economice reprezentâ nd câ t trebuie să producă ţara în acel interval
- naţionalizarea industriei (toate fabricile şi întreprinderile treceau în posesia statului)
- colectivizarea agriculturii-prin lichidarea unei întregi categorii sociale cea a
chiaburilor sau kulacilor , cei mai harnici şi gospodari oameni ai satelor, de fapt (ca
urmare a acestui proces în anii 1931-1932, 6 milioane de ucrainieni au fost ucişi prin
înfometare, acuzaţi că nu predau grâ nele autorită ţilor)
- industrializare forţată (fă ră a ţine cont de distribuţia resurselor naturale ale ţă rii) pe
baza industriei grle, metalurgică , energetică , constructoare de maşini. Se constuiesc
42
noi oraşe în Siberia: Novosibirsk, sau în alte zone nedezvoltate.Rezultatul este
creşterea producţiei industirale de câ teva ori, dar cu costuri umane imense.
- Marea teroare(1936-1939)-milioane de oameni sunt deporaţi, trimişi în lagă re de
muncă , arestaţi, asasinaţi. Adversarii erau elemente considerate antisovietice din
râ ndul intelectualilor, a celor mai înstă riţi ţă rani – chiaburii (kulacii), dar şi din
industrie şi transporturi sau armată . Stalin îşi elimină toţi adversarii politici (Kirov,
Troţki etc), foloseşte poliţia politică NKVD, apoi KGB, în acest scop, trimite în Siberia în
lagă re de exterminare numite GULAG întregi categorii de oameni. Regimul nu iartă nici
eroii armatei, nici oameni de ştiinţă . Oamenii tră iesc zilnic cu spaima pierderii
libertă ţii sau chiar a vieţii
- lichidarea unor populaţii întregi(şapte popoare din URSS sunt exterminate, dintre
care cei mai importanţi sunt tă tarii din Crimeea)
- cultul personalită ţii (numeroase oraşe sau alte locuri primesc numele lui Stalin-
Stalingrad de exemplu, Leningrad, numele lui Lenin, se construiesc statui imense cu
liderii sovietici, mai cu seamă cei doi, sportul, cultura devin obiecte de propagandă ale
regimului,. În timpul celui de-al doilea ră zboi mondial, Stalin este considerat salvatorul
ţă rii, i se închină câ ntece, poezii, tablouri, manifestaţii.
1956 - Hruşciov denunţă regimul lui Stalin, cultul personalită ţii şi abuzurile sale
1985 Gorbaciov începe politica de PERESTROIKA(reconstrucţie) şi GLASNOST
(transparenţă )
1991 - URSS se desfiinţează , comunismul e înlă turat
Regimul comunist din România

Termeni : expropriere, stalinist, epurare, prim secretar, naţional comunist,
naţionalizare, industrializare, colectivizare, cincinal, industrie extensivă, SOVROM, CAER,
GAC, CAP,chiaburi, proletcultismul
Cauzele instaurării regimului comunist în România

®Numiţi doi factori(cauze) ale instaură rii regimului comunist în Româ nia(pot fi doi
interni şi doi externi)
a. Cauze (factori externi)
- alianţa (numită Naţiunile Unite) URSS cu Anglia şi SUA împotriva Gemaniei naziste şi
concesiile fă cute de cele două state occidentale ruşilor, (încheierea unui acord între
Churchill şi Stalin(9 octombrie 1944, Conferinţa de la Moscova) prin care se împă rţeau
sferele de influenţă în Europa de Ră să rit, Româ nia urmâ nd să aibă 90% influenţă
sovietică , conferinţele de la Yalta şi Potsdam -1945, unde aceste aspecte au fost
reconfirmate)
-Victoriile Armatei Roşii pe frontul de est, şi ocuparea unui teritoriu pâ nă la vest de
Berlin
43
-Politica URSS de a-şi impune, cu sprijinul Armatei Roşii, propriul regim politic, cel
comunist în statele aflate în sfera sa de influenţă (ocupate militar)- Româ nia, Polonia,
Ungaria, Cehoslovacia, Bulgaria,
b. Cauze (factori interni)
-momentul 23 august 1944 (lovitura de stat)- mareşalul Antonescu era arestat,
întoarcerea armelor împotriva armatei germane şi încheierea arminstiţiului cu
Naţiunile Unite(12 septembrie 1944).
- prezenţa Armatei Roşii pe teritoriul Româ niei, care acţiona ca o forţă de ocupare, în
timp ce armata româ nă se lupta pe frontul de vest( în Transilvania, Ungaria,
Cehoslovacia, Austria chiar).
- reînfiinţarea Partidului Comunist (format în 1921, scos în afara legii în 1924 pentru
acţiuni care vizau distrugerea Româ niei Mari) şi folosirea lui, cu sprijin sovietic pentru
a ajunge la guvernare.
Etapele instaurării regimului comunist în România

®Prezentaţi un fapt istoric prin care s-a schimbat regimul politic în a doua jumă tate a
sec. XX
®Prezentaţi un fapt istoric desfă şurat ca urmare a unui eveniment internaţional din
secolul XX în urma că ruia s-a schimbat regimul politic(este al doilea război mondial şi
instaurarea comunismului)
a. Etapa coaliţiei (alianţei cu alte partide) 23 august 1944-6 martie 1945

– Primul guvern- comuniştii se folosesc de alianţa numită FRONTUL NAŢIONAL
DEMOCRAT ( PCR, PSD, Frontul Plugarilor) pentru a prelua puterea, avâ ndu-l pe
Lucreţiu Pă tră şcanu drept ministru secretar de stat în primul guvern condus de un
militar, generalul Să nă tescu(august-octombrie 1944)
– Al doilea guvern (gen. Să nă tescu nov-decembrie1944)- Lucreţiu Pă tră şcanu drept
ministru justiţiei
– Al treilea guvern (generalul Ră descu decembrie –martie 1945)- 5 ministere conduc
comuniştii, cu presiuni mari din partea acestora pentru a prelua puterea
(manifestaţiile din februarie 1945)
b. Etapa comunizării (preluării puterii depline) 6 martie 1945 -30 decembrie 1947
- 6 martie 1945-primul guvern comunist condus de Petru Groza la intervenţia directă a
sovieticilor (trimisul Moscovei, Andrei Vâ şinski) în faţa regelui Mihai, în care se mai
regă seau însă şi personalită ţi din vechile partide istorice, pe care comuniştii încercau
să -i discrediteze.
-9 martie 1945- se restabilea controlul româ nesc asupra NV Transilvaniei pierdut în
1940
- Martie 1945- reforma agarară- se expropriau (intrau în posesia statului) moşiile de
peste 50 ha
- greva regală (august 45- ianuarie 46) regele Mihai, refuză semnarea actelor
guvernului
44
-falsificarea alegerilor legislative (19 noiembrie 1946)- comuniştii aflaţi în alianţă cu
alte partide de stâ nga(Blocul Partidelor Democratice), obţin 70% din voturi, deşi PNŢ
câ ştigase alegerile. S-au folosit de prezenţa Armatei Roşii a unor grupuri de
intimidare(bă tă uşi) care ameninţau populaţia
-eliminarea partidelor politice istorice (PNL şi PNŢ)- arestarea liderilor ţă ră nişti Iuliu
Maniu şi Ion Mihalache în 1947, acuzâ ndu-i că au vrut să fugă din Ţară după ce
comuniştii le pregă tiseră un avion şi presiunile asupra liderului liberal Constantin
Bră tianu pentru ca partidul să u să -şi înceteze activitatea
- abdicarea forţată a regelui Mihai (30 decembrie 1947) Româ nia devine republică
populară .
Regimul Stalinist condus de Gheorghe Gheorghiu Dej

® Prezentaţi un fapt istoric prin care regimul Stalinist(sau regimul lui Dej) s-a implicat
în relaţiile internaţionale sau în politica externă în a doua jumă tate a secolului XX şi o
consecinţă a acestui fapt pentru Româ nia
Se prezintă intrarea României în Pactul de la Varsovia, cu poziţia acesteia faţă de
revoluţia din Ungaria 1956 şi consecinţa acestui fapt istorie este întărirea relaţiilor
Românei cu URSS, ca urmare, în 1958 Armata Roşie a fost retrasă din România de către
Nikita Hruşciov, liderul sovietic.
După abdicare regelui Mihai, Româ nia devine un stat totalitar, după modelul sovietic
stalinist, în care puterea e concentrată în mâ inile Partidului Comunist (devenit între
anii 1948- 1965- Partidul Muncitoresc Româ n)
RELAŢIILE EXTERNE ALE REGIMULUI STALINIST DIN ROMÂNIA

A ) ÎN PRIMA FAZĂ , imediat după război, subordonare politică totală faţă de Uniunea
Sovietică
● 1948- 1949, condamnarea acţiunilor regimului iugoslav condus de Tito care se
detaşa de sovietici
● 1949 participarea la CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc), organizaţie a
statelor comuniste care se ocupa cu schimburile comerciale între aceste state
● 1955 participă la Tratatul de la Varşovia (alianţă politico- militară a statelor
comuniste opusă NATO)
● 1956 Revoluţia din Ungaria împotriva regimului comunist- Româ nia oferă sprijin
sovieticilor(tancurile lor trec prin ţara noastră ) pentru a înă buşi revolta, conducă torul
acesteia, Imre Nagy este arestat şi deţinut aici.
® Precizaţi două evenimente internaţionale(două fapte istorice) prin care regimul
stalinist se implică în relaţiile internaţionale.
1.CAER 1949
2. Revoluţia din Ungaria 1956
3. Respingerea planului Valev(1964)
45
B ) ÎN A DOUA FAZĂ , după moartea lui Stalin în 1953 , distanţare politică faţă de
Uniunea Sovietică , în contextul în care acţiunile acestuia încep să fie condamnate în
URSS de Hruşciov, urmaşul să u
● 1958 retragerea trupelor sovietice din Româ nia (singurul stat comunist în care s-a
întâ mplat aceasta)
●după 1960:
- reluarea legăturilor cu Occidentul în domeniul ştiinţifoc şi cultural
- reluarea relaţiilor diplomatice cu Iugoslavia
●1964 - respingerea Planului Valev - prpus de un bulgar ce prevedea specializarea
economică a statelor comuniste, urmâ nd ca Româ nia şi Bulgaria plus Ucraina(ca parte
a URSS) să se specializeze pe producţia agricolă , iar Cehoslovacia şi Ungaria pe cea
industrială ( practic Româ nia devenea dependentă de acest sistem).
- Declaraţia din aprilie 1964- Dej refuza amestecul extern, suţinâ nd ideea suveranită ţii
naţionale şi pricipiul egalită ţii între statele şi partidele comuniste
CARACTERISTICI INTERNE ALE REGIMULUI STALINIST DIN ROMÂNIA

® Precizaţi două practici politice ale regimului stalinist din Româ nia(lupta pentru
putere şi constituţiile).
1. POLITIC
● Partidul unic 1948/1965 PMR (Muncitoresc) – prim secretar G.G. Dej prin fuziunea
PCR-PSD
● lupta pentru putere - manifestată prin epurări( elimină ri prin mă suri represive)
-1948 arestarea lui Lucreţiu Pă tră şcanu, acuzat de tendinţe burgheze (1954
executat)
- 1952 eliminarea echipei pro moscovite Ana Pauker, Vasile Luca
- 1957 eliminarea adversarilor lui Dej pe fondul destaliniză rii I.Chişinevschi,
M.Constantinescu
● adoptarea constituţiilor din 1948 şi 1952, inspirate din Constituţia sovietică ,
rolul Partidului, Parlament unicameral- Marea Adunare Naţională , subordonarea
economică , etc.
® Prezentaţi un fapt istoric adoptat pe plan intern în timpul regimului comunist (sau
în timpul regimului stalinist, atentie!!! Nu din timpul regimului naţional comunist!) şi o
consecinţă a acestui fapt pt. Româ nia
Se prezintă confiscarea proprietăţii private din România cu cele două elemente,
naţionalizarea şi colectivizarea.
Consecinţa este că nu mai există economie de piaţă, o cerinţă fundamentală pt.
funcţionarea unui stat democratic.
46
® Precizaţi două fapte istorice adoptate pe plan intern în timpul regimului stalinist din
Româ nia şi două consecinţe ale acestora.
Naţionalizarea şi colectivizarea şi consecinţă nu mai există economie de piaţă şi arestări
ale ţăranilor care s-au opus colectivizării.
2. ECONOMIC
○ 11 iunie 1948- naţionalizarea tuturor mijloacelor de producţie (industria, bă ncile,
transporturile, comerţul) au fost confiscate în mai multe etape ajungâ ndu-se la teatre,
farmacii, cinematografe.
○ 1948 -planificarea centralizată după model sovietic, anual, apoi cincinal (pe 5 ani
planificare)1951-1955
○ industrializarea forţată - s-a manifestat imediat după preluarea puterii,
-accentul pe industria grea: electrică , chimică , metalurgică , constructoare de maşini
industriale.
-mari şantiere naţionale, cu mii de muncitori deplasaţi (la baraje, combinate, drumuri).
- industrie extensivă (accent pe cantitate, nu calitate), stahanovism(vezi URSS).
- SOVROM- întreprinderi sovieto-româ ne prin care se dorea plata datoriilor de ră zboi
pt. Ruşi.
- CAER (vezi mai sus, relaţiile externe):
○ 1948-1962- colectivizarea agriculturii- trecerea terenurilor agricole în proprietatea
statului, după modelul sovietic, prin înfiinţarea GAC (Gospodă rii Agricole Colective) şi
apoi CAP(Cooperative Agricole de Producţie )
-s-a realizat prin măsuri represive: arestă ri(80 000 ţă rani), ameninţă ri, corupţie,
propagandă
- a existat rezistenţă din partea ţă ranilor (revolte, ră scoale, fuga în munţi,refuzul plă ţii
cotelor =produse )
- distrugerea elitelor satului (cei mai înstă rţi ţă rani, numiţi chiaburi, erau urmă riţi cu
precă dere)
- la finalul campaniei, 96% din suprafaţa ţă rii a fost colectivizată , restul ţă ranilor
oricum plă teau cote
- consecinţe dezastuoase pentru lumea rurală , distrugâ nd ordinea constiută în generaţii
de oameni, ţă ranii, lipsiţi de proprietate au luat calea exodului spre oraş, pe fondul
industrializă rii, unde de multe ori nu s-au adaptat; ţă ranii ră maşi au fost nevoiţi să
muncească pentru stat, neavâ nd interesul de a-şi apă ra proprietatea care nu mai
exista, ceea ce a condus la dezinteresul faţă de o muncă în folosul altora.
® Precizaţi 3 mă suri luate pe plan cultural de că tre regimul stalinist
3. CULTURAL
Ca orice regim totalitar, regimul comunist din Româ nia şi-a pus amprenta şi asupra
vieţii cultural-artistice, dorind modelarea caracterului omului în acord cu ideile
marxist-leniniste şi formarea, într-o ultimă instanţă a omului nou. Pentru aceasta
regimul stalinist din timpul lui Dej s-a folosit de urmă toarele:
- Ruperea orică ror legă turi de ordin cultural cu Occidentul
47
- reorganizarea instituţiilor culturale, pe baze noi, pentru folosul regimului(arta,
istoria,literatura)
- rescrierea manualelor şcolare în conformitate cu interesele regimului(Istoria- Mihail
Roller )
- oreorganizarea învă ţă mâ ntului pe model sovietic, lima rusă devine obligatorie în
şcoli
- cultura proletariatului era promovată intens (proletcultismul)
- religia interzisă şi promovarea ateismului, cu mă suri dure împotriva Bisericii Greco-
Catolice
- folosirea cenzurii în domeniul cultural,câ t şi ştiinţific(index al că rţilor interzise-8000
în 1948)
După 1958, o dată cu retragerea Armatei Roşii din Româ nia se manifestă o realtivă
relaxare a mă surilor în domeniul cultural, fiind desfiinţate o serie de instituţii care se
ocupau cu rusificarea, Institutul Maxim Gorki, sau Muzeul Româ no-Rus.
4. Regimul naţional- comunist condus de Nicolae Ceauşescu

®Numiţi două cauze ale instaură rii regimului naţional comunist din Româ nia
– Moartea lui Dej
– Ceauşescu considerat ca o soluţie de compromis
După moartea lui Gh. Gheorghiu Dej, s-a impus în funcţai de secretar general al
partidului,N. Ceauşescu, un tâ nă r văzut de liderii marcanţi ai partidului ca o soluţie de
compromis, care la acel moment nu reprezenta o ameninţare pentru interesele
acestora.Regimul lui Ceauşescu poartă numele de naţional comunist, deoarece acesta a
încercat să implementeze un sistem politico- economic bazat pe forţe proprii, într-o
oarecare dependenţă faţă de ruşi, punâ nd accent pe elemente de tip naţional, atâ t în
politica internă , câ t şi în relaţiile externe
1. RELAŢIILE EXTERNE ALE REGIMULUI NAŢIONAL- COMUNIST DIN ROMÂNIA

® Prezentaţi un fapt istoric prin care regimul naţional comunist (sau regimul lui
Ceauşescu) s-a implicat în relaţiile internaţionale sau în politica externă în a doua
jumă tate a secolului XX şi o consecinţă a acestui fapt pentru Româ nia – se prezintă:
1968 Ceauşescu - Cehoslovacia şi consecinţa relaţiile pozitive ale regimului cu
Occidentul: vizitele şi relaţiile economice: Dacia, Oltcit, clauza naţiunii celui mai
favorizate
a. Perioada 1965-1971 - este continuată linia de relativă independenţă faţă de URSS
începută de regimul Dej
1967 - în timpul ră zboiului israeliano-arab e singura ţară comunistă ce menţine
legă turile diplomatice cu Israel
1967 - e singurul stat comunist ce stabileşte relaţii diplomatice cu RFG(Rep. Federală
Germană , stat democratic)
48
1968 - momentul de glorie al regimului pe plan internaţional, în contextul în care
Revoluţia din Cehoslovacia a fost brutal înfrâ ntă de intervenţia trupelor Tratatului de
la Varşovia, coordonate de sovietici. Ceauşescu ţine un discurs în faţa a zeci de mii de
oameni la balconul Comitetului Central al Partidului Comunist, condamnâ nd
intervenţia stră ină în afacerile interne ale alrot state(cu trimitere directă la acţiunile
ruşilor la Praga) şi refuză trimiterea de trupe româ neşti sau orice alt ajutor militar în
scopul invaziei. Momentul este bine exploatat pe plan extern, Occidentul privindu-l ca
pe un erou care îndră zneşte să se opună politicii Moscovei, considerâ nd Româ nia
punctul slab al sistemului comunist.
În aceste condiţii au loc vizitele lui Charles de Gaulle (Franţa 1969) şi Richard Nixon
(SUA – 1969 - primul preş. american ce vizita o ţară din blocul politic comunist),
Gerald Ford, dar şi şi vizita lui Ceauşescu la Londra(1978), primit fiind de Regina
Elisabeta a II-a. Tot acum, Franţa deschide fabricile Renault (DACIA Piteşti), Citroen
(OLTCIT Craiova )iar SUA acordă Româ niei clauza naţiunii celei mai favorizate(care
permitea dezvoltarea de relaţii economice în condiţiile cele mai avantajoase) . Toate
aceste realiză ri au concolidat poziţia lui Ceauşescu nu doar pe plan extern, ci şi pe plan
intern.
® Precizaţi două evenimente internaţionale(două fapte istorice) prin care regimul
naţional comunist se implică în relaţiile internaţionale.
1. Revoluţia din Cehoslovacia 1968
2. Semnarea actului de la Helsinki 1975
b. Perioada 1971- 1989 – perioada de relativă deschidere faţă de Occident se încheie

brusc după vizitele din
1971 - China şi Coreea de Nord câ nd Ceauşescu, impresioant de ceremoniile fastuase la
care a asistat a declanşat în Româ nia cultul personalită ţii dus la mă suri de
neimaginat(manifestaţii cultural artistice sportive etc).
1975 - Semnarea la Helsinki a actului final al CSCE(Conferinţa pentru Securitate şi
Cooperare în Europa) prin care statele comuniste, inclusiv Româ nia se angajau să
respecte drepturile omului şi cetă ţeanului, în schimbul recunoaşterii de că tre Occident
a regimurilor comuniste din Europa Centrală şi de Est. Ceauşescu a semnat şi actele
ulterioare din cadrul Conferinţei, dar a încă lcat constant prevederile acestora.
După 1980 - izolarea treptată a României pe plan intenaţional- Ceauşescu refuză
colaborarea cu Mihail Gorbaciov, noul lider politic de la Moscova şi nu doreşte
aplicarea reformelor pe care acesta le promovează glasnost (transparenţă politică ) şi
perestroika(restructurare economică ). Americanii vă d în noul lider sovietic un
partener mult mai credibil de negocieri decâ t Ceauşescu.
® Prezentaţi un motiv al căderii regimului naţional comunist.

Criza petrolului, economică din anii 80, criza alimentară , introducerea cartelelor
alimentare şi energia restrcţionată populaţiei, exemplu 20 de litri de benzină pe
cartelă fiecă rei maşini.
49
În acelaşi timp, Ceauşescu se autoizolează pe plan internaţional, preferâ nd legă turi
strâ nse cu statele arabe sau africane în speranţa dezvoltă rii unor relaţii comerciale
care de fapt s-au tradus în investiţii costisitoare ale Româ niei în Siria, Egipt, etc. În
plus, după criza petrolului din 1973 care a determinat creşterea preţului de 4 ori, şi
ră sturnarea regimului iranian în 1979 de că tre fundamentaliştii religioşi speranţele
economice ale regimului de a se baza pe petrolul arab au suferit o puternică lovitură ,
iar economia româ nească a intrat pe o pantă descendentă .
2. POLITICA INTERNĂ A REGIMULUI NAŢIONAL- COMUNIST DIN ROMÂNIA
® Precizaţi patru practici politice ale reg. naţional comunist (rotirea, Elena,
reabilitarea, Ceauşescu preşedinte)
1. POLITIC
a. Perioada 1965-1971:
1965 - se revine la denumirea de PARTIDUL COMUNIST ROMÂ N
1965 - numele REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂ NIA (cu scopul de a fă uri întâi
socialismul, ca o etapă înainte de realizare a comunismului) şi se introduce în doctrină
ideea de naţionalism (de aici naţional-comunist)
1967- Ceauşescu e şeful Consiliului de Stat, consolidâ ndu-şi poziţia pe plan intern,în
condiţiile succeselor externe
-După modelul destaliniză rii din URSS, Ceauşescu critică regimul lui Dej, se încearcă
reabilitarea unor lideri că zuţi victime represiunii staliniste (Lucreţiu Pă tră şcanu,
Ş tefan Foriş)
b. Perioada 1971-1989- etapa regimului personal:
Se decide trecerea la o nouă etapă în plan politic- cea a socialismului multirateral
dezvoltat( în sensul în care se dorea diversificarea domeniilor în care să se aplice
fundamentele regimului de extrema stâ ngă ).
1971 - adoptarea TEZELOR DIN IULIE –se intensifică cenzura, cultul personalită ţii(vezi
vizitele din China şi Coreea de Nord), se intensifică controlul ideologic în toate
domeniile, inclusiv propaganda în şcoli şi universită ţi.
1974 - Ceauşescu devine PREŞ EDINTE al Republicii Socialiste Româ nia(funcţie nou
înfiinţată ), deţinâ nd practic control total asupra vieţii politice, prin metode precum:
-rotirea cadrelor(oficialii care pă reau incomozi sistemului erau schimbaţi din funcţii)
-cenzura generalizată însoţită de mă suri represive la adresa potenţialilor duşmani ai
sistemului
-impunerea rudelor sale în poziţii importante(Elena C.- prim viceprim-ministru)
2. ECONOMIC ŞI SOCIAL
® Prezentaţi un fapt istoric adoptat pe plan intern în timpul regimului naţional
comunist! şi o consecinţă a acestui fapt pt. Româ nia
Industrializarea cu urbanizarea şi sistematizarea satelor , iar consecinţa depopularea
satelor!
50
® Precizaţi două fapte istorice adoptate pe plan intern în timpul regimului stalinist din
Româ nia şi două consecinţe ale acestora.
1. industrializarea masivă, consecinţă urbanizare şi depopulare sate 2. Decretul din
1966, consecinţă creşere demografică puternică(dublarea numărului de naşteri şi
mortalitate ridicată în rândul femeilor care recurg la avorturi clandestine)
- Este continuat procesul de industrializare început în vremea lui Dej, dar, spre
deosebire de acesta, fă câ ndu-se apel la tehnologie occidentală (DACIA, OLTCIT).
Rezultatele nu se lasă aşteptate. Creşte producţia în industrie +agricultură , se dezvoltă
infrastructura, cresc exporturile. Ca urmare, creşte şi nivelul de trai , iar mă surile
represive sunt atenuate. Cu toate acestea, industrializarea nu a ţinut cont de
potenţialul de dezvoltare al diferitelor regiuni, astfel încâ t au apă rut oraşe
monoindustriale, bazate doar pe o anumită ramură de activitate(Galaţi, Reşiţa,
Hunedoara –siderurgic, Ploieşti-petrol, Petroşani, Lupeni-carbune)
- Ceauşescu pune accent pe urbanizare masivă construind noi cartiere în marile oraşe
(Bucureşti, Braşov, Cluj) sau transformâ nd oraşe neînsemnate în centre industriale
(oraşele din Valea Jiului, Victoria, Mizil, Comă neşti). -Sunt însă sistematizate satele(de
fapt desfiinţate, prin transformarea în localită ţi de tip urban, demolâ nd casele şi
mmutâ nd oamenii în blocuri insalubre, majoritatea construite rapid, fă ră utilită ţile
elementare în centrul satului, proces ce a determinat exodul masiv al populaţiei rurale
că tre marile oraşe în contextul industiraliză rii forţate )
- Pe plan social se hotă ră şte o nouă politică demografică , Decretul din 1966, prin care
se interzic avorturile, avâ nd drept consecinţă o dublare a numă rului de naşteri în anii
urmă tori, dar şi numeroase cazuri de complicaţii medicale şi deces în râ ndul femeilor,
care apelau la metode ilegale pentru întreruperea sarcinilor.
- După 1980 se pune accentul pe industria grea(metalurgică , minieră , constuctoare de
maşini). Încep proiecte mari de infrastructură(Canalul Dună re-Marea Neagră ,
Transfă gă ră şanul, Marile hidrocentrale-mari baraje, Porţile de Fier, Bicaz, Vidraru, etc,
drumuri,şosele), dar şi proiecte faraonice- Casa poporului sau sistematizarea centrului
Bucureştiului(Zona Unirii, cu demolarea multor obiective istorice, biserici, etc, pentru
a face loc unei arhitecturi de tip comunist dominată de blocuri monotone). Acelaşi
proces e suferit de toate marile oraşe culturale ale ţă rii care suferă mutilă ri care nu
mai pot fi niciodată remediate, prin distrugerea centrelor istorice.
® Prezentaţi un motiv al căderii regimului naţional comunist

- 1981- Ceauşescu doreşte plata datoriilor externe, de 10 miliarde de dolari , forţează
exporturile mai ales în state din lumea arabă sau africană , consumul intern e total
neglijat, alimentele devin o raritate, apar cartelele pentru bunurile de strictă
necesitate(pâ ine, ulei, zahă r, carne-se stabilea o cantitate lunară pentru fiecare
persoană , evident mult sub limita unui trai decent). Deasemenea, sunt raţionalizate
apa caldă , curentul electric, gazele, că ldura pe timp de iarnă
51
(în sensul în care acestea sunt disponibile doar câ teva ore pe zi), iar programul tv este
redus la 2 ore pe zi , cu excepţia duminicii (20-22), timp în care propaganda regimului
funcţiona din plin. Pentru a ţine în frâ u populaţia, acţiunile Securită ţii se intensifică ,
încă lcâ ndu - se grav drepturile şi libertă ţile cetă ţeneşti.
CULTURAL
® Precizaţi 3 mă suri luate pe plan cultural de că tre regimul stalinist
- Are loc o destindere relativă , cultura iese de sub mantia sovietică , intelectualii sunt
promovaţi
- Au loc schimburi şi experienţe culturale cu Occidentul mai ales în ştiinţele
exacte(vizite, seminarii etc.)
- Istoria pune accentul pe naţioanlism, uneori exacerbat(ideea dacilor, a marilor
domnitori )
- Totuşi, cenzura funcţionează în continuare, chiar dacă la un nivel mai scă zut decâ t
înainte
- După 1971, se produce o schimbare majoră , legă turile cu Occidentul sunt tă iate,
cenzura se amplifică , istoria e rescrisă în interes de partid, româ nii sunt consideraţi
învingă tori, mari inventatori în ştiinţă etc.
- Se creează Academia Ştefan Gheorghiu,ce îngloba doenii ca sociologia şi jurnalistica,
în slujba regimului
- Cultul Personalită ţii, ajunge la dimensiuni groteşti ( Ceauşescu e numit- geniul
Carpaţilor, Marele Cârmaci, Primul Fiu al Patriei, Cel Mai Iubit Conducător), au loc
manifestaţii(Câ ntarea Româ niei, Defilă ri de 23 august dar lşi cu alte ocazii, după model
corean, totul în cinstea cuplului prezidenţial), tablouri, poezii, omagii, muzee dedicate
regimului, imaginea lui Ceauşecu folosită în orice sală de clasă şi pe prima pagină a
manualelor şcolare, manifestă ri sportive, tinerii înrolaţi în organizaţii(şoimii patriei-
gră diniţă ; pionieri-şcoală ; UTC - Uniunea Tinerilor Comunişti), Totul e folosit pentru
preamă rirea cuplului Ceauşescu.
5. Represiunea Comunistă
® Precizaţi 2 elemente ale represiunii comuniste.
1.Securitatea şi 2. Miliţia
® Precizaţi 3 mă suri ale regimului comunist în ceea ce priveşte represiunea:

Arestare lideri politici ai opoziţiei, deportări, lagăre de muncă, închisori de exterminare
cu exemple pentru fiecare
Fiind un sistem impus cu forţa, comunismul avea nevoie de un aparat represiv care să
ţină în frâ u masele populare şi orice încercare de protest la adresa acestuia să fie rapid
stopată .
52
1945-1948 - sunt arestaţi liderii politici interbelici(Maniu, Mihalache), foşti legionari,
industriaşi, bancheri
1948 - se înfiinţează SECURITATEA- condusă de agenţi sovietici(Gheorghe Pintilie)
avâ nd ca ţintă elita politică interbelică , intelectualii, preoţii ţă ră nimea şi orice
potenţial suspect la adresa regimului
1949 - se înfiinţează MILIŢ IA şi lagă re de muncă forţată (Canalul Dună re Marea
Neagră , Delta Dună rii)
- încep deportă rile în Bă ră gan(persoanele considerate suspecte, mai ales din Banat,
unde comuniştii se temeau de influenţa iugoslavă , erau trimise să locuiască în locuinţe
improvizate, în câ mp deschis- circa 200 000 )
- apar închisorile de exterminare Jilava, Aiud, Gherla, Sighet, Râ mnicu Că rat, Poarta
Albă
1951- sistemul de reeducare de la Piteşti(studenţii suspecţi erau arestaţi, torturaţi de
alţi puşcă riaşi, cu scopul final de a le şterge memoria şi de a-i reeduca în spirit
comunist)
1962- începe eliberare adeţinuţilor politici, în condiţiile destaliniză rii şi a relativei
îndepă rtă ri de politica URSS
După 1964, sistemul represiv capă tă forme mai subtile, exterminarea fizică fiind
înlocuită de un sistem bine pus la punct de informatori, ascultarea convorbirilor
telefonice, domiciliu forţat pentru adversarii regimului,folosirea spitalelor de psihiatri
pentru posibilii suspecţi sau fabricarea unui dosar personal cu care oamenii erau
şantajaţi. Chiar şi aşa numeroase persoane au fost maltratate de Securitate, mergâ nd
pâ nă la exterminarea fizică . În timpul regimului lui Dej, 600 000 de oameni au fost
deţinuţi politici sub diferite forme.
6. Disidenţa anticomunistă- Forme de rezistenţă anticomunistă

® Precizaţi 2 elemente ale disidenţei anticomuniste - două din ele la alegere
® Prezentaţi o modalitate de acţiune a disidenţei anticomuniste - se prezintă
rezistenţa armată din munţi
Deşi era un regim impus, comunismul româ nesc nu s-a confruntat cu revolte politice
importante ca celalalte state din blocul sovietic, Polonia, Ungaria, sau Cehoslovacia.
Cauzele sunt diverse: slaba organizare a disidenţei, existenţa unei reţele de
informatori, teama de eventualele mă suri dure care mergeau pâ nă la exterminarea
fizică , dar şi colaborarea perfectă între forţele de represiune(Securitatea şi Miliţia)
1.Rezistenţa armată (Partizanii din munţi, după numele rezistenţei antinaziste

iugoslave ) 1944-1958.
Oamenii credeau că regimul comunist va fi unul de scurtă durată , fiind convinşi de
iminenţa unei intervenţii americane. De aceea, foşti militari din regimul Antonescu,
legionari, foşti membri ai partidelor democratice, intelectuali, ţă rani nemulţumiţi de
colectivizare au organizat o rezistenţă armată , mai ales în zone inaccesibile(Munţii
53
Carpaţi, Delta Dună rii). Folosirea Securită ţii care a folosit mă suri represive mai ales
asupra acelora care-i aprovizionau pe partizani (ţă ranii din satele din jur, în primul
râ nd), dar şi sistemul de tră dare, bine regizat de regim a determinat prinderea şi
lichidarea majorită ţii grupurilor de rezistenţă : Haiducii Muscelului, Sumanele Negre,
Haiducii lui Avram Iancu, Grupul Carpatin Făgărăşean, Graiul Sângelui, Organizaţia T.
S-au remarcat printre partizani, coloneii Uţă (Maramureş)şi Arsenescu(Fă gă raş) şi
grupul condus de fraţii Arnă uţoiu, tot în Fă gă raş. Treptat, aceste grupuri sunt lichidate,
în condiţiile în care intervenţia SUA s-a dovedit utopică .
2. Rezistenţa ţărănească (anticolectivizare) 1949 -1962

Ţ ă ranii au refuzat înscrierea în GAC sau CAP, nu au plă tit cotele obligatorii impuse, au
atacat sediile locale de primă rie sau ale Partidului, existâ nd multe revolte spontane
reprimate crunt de Securitate, prin deportă ri, arestă ri, execuţii(se estimează că 80 000
de ţă rani au fost arestaţi în acest proces de colectivizare)
3. Revoltele muncitoreşti - specifice perioadei de după 1970

Nivelul de trai tot mai scă zut şi eşecurile politicii economice a regimului Ceauşescu au
determinat declanşarea unor revolte muncitoreşti, cu caracter economic în primul
râ nd(cerinţele erau de ordin economic- viaţă mai bună , condiţii de muncă
îmbună tă ţite, creşterea salariilor). Nu s-a pus la îndoială prin aceste revolte
legitimitatea regimului comunist, aşa cum se întâ mplase în revoluţiile anticomuniste
din statele vecine(Ungaria, Cehoslovacia)
1977- Minerii din Valea Jiului au protestat din cauza condiţiilor de muncă grele,
Ceauşescu a intervenit personal, fiind sechestrat de muncitori în mină . Liderii au fost
arestaţi, anchetele securită ţii au detensionat situaţia
1987- Revolta muncitorilor de la uzina Steagul Roşu Braşov, ră masă tot fă ră rezultat.
4. Disidenţa anticomunistă a intelectualilor - o formă de protest individuală în

timpul lui Ceauşescu
Intelectualii au fost stimulaţi de raportul de la Helsinki1975, câ nd Româ nia se obliga
să respecte drepturile omului
1977- Scrisorile deschise şi romanele lui Paul Goma(după modelul mişcă rii
intelectuale cehoslovace numică Charta 77). Aceastea nu au avut rezultat, decâ t prin
acceptarea de că tre comunişti a plecă rii autorului în Franţa
1979 - predicile preotului Calciu Dumitreasa(lă sat să plece din ţară în 1985)
Anii 1980 - activitatea firavă a unor intelectuali care scriau subtilită ţi la adresa
regimului, o poziţie radicală împotriva acestuia nefiind posibilă (Mircea Dinescu, Ana
Blandiana, Doian Cornea, Mihai Botez). Se cereau printre altele, condiţii economice
mai bune, respectarea drepturilor omului, încetarea demolă rilor.
1985 - uciderea în arestul Securită ţii a inginerul şi poetul Gheorghe Ursu, pentru textul
unui jurnal intim scris pe parcursul a 15 ani şi pentru scrisori trimise la Europa Liberă
(post de radio româ n liber din Munchen)
54
1989- publicarea la BBC a scrisorii celor 6 (foste personalită ţi ale PCR) care criticau
politica regimului, propunâ nd reforme după modelul lui Gorbaciov din URSS.
1.Punct de vedere privind rolul regimului comunist în Româ nia

Consider că regimul comunist a avut un rol negativ în dezvoltarea Româ niei deoarece
a confiscat proprietatea privată .Astfel, prin naţionalizarea industriei (1948) şi
colectivizarea agriculturii(1948-1962) întreaga economie a ţă rii a fost etatizată .(Dacă
punctul de vedere este despre regimul naţioanl comunist, atunci exemplul oferit este
cel al industrializă rii forţate şi al planurilor cincinale care avut un impact negativ
asupra dezvoltă rii economice a Româ niei postbelice).
2. Punct de vedere privind rolul Româ niei în relaţiile internaţionale în a doua jumă tate
a sec XX(în timpul regimului comunist sau în timpul ră zboiului rece)
Consider că Româ nia a avut un rol important în relaţiile internaţionale, fiind nevoită să
participe la evenimente legate de Ră zboiului Rece. Astfel, din cauza prezenţei
Armatei Roşii pe teritoriul Româ niei ca o consecinţă a câ ştigă rii celui de –al doilea
ră zboi mondial, a fost impus regimul comunist, care pe plan extern a semnat în anul
1955 aderarea la Tratatul de la Varşovia, o alianţă politico- militară a statelor
comuniste opusă NATO, condusă de URSS.
3. Punct de vedere privind rolul disidenţei anticomuniste.

Consider că rolul disidenţei anticomuniste în Româ nia a fost destul de limitat deoarece
prin acţiunea sa nu a reuşit să declanşeze revoluţii precum în alte state comuniste.
Astfel, rezistenţa armată a partizanilor din munţi a fost anihilată prin mă suri represive
pâ nă în anul 1958 cu ajutorul organelor de represiune ale statului comunist,
Securitatea şi Miliţia.
7. Revenirea la Democraţie
Context extern: reformele lui Gorbaciov şi pră buşirea treptată a regimurilor din statele
vecine cu excepţia URSS
Context intern: scă derea dramatică nivelui de trai, ruptura dintre Ceauşescu şi unii
membri ai Partidului
Revoluţia din 1989 - 18 decembrie Timişoara
- proteste masive, devastarea sediului PCR,intervenţia Securită ţii
- 21 decembrie Bucureşti - Mitingul lui Ceauşescu se transformă în protest împotriva
lui
- 22 decembrie -Ceauşescu fuge, puterea preluată de FSN(Frotnul Salvă rii Naţionale)
- 25 decembrie Tîrgovişte - Soţii Ceauşescu executaţi după un proces sumar
- 26 decembrie - Formarea guvernului condus de Petre Roman
Consecinţe-trecerea la democraţia, la economia de piaţă , deschiderea graniţelor,
desfiinţarea aparatului represiv.
55
România după 1990 - mai 1990
- primele alegeri libere, câ ştigate de FSN şi Ion Iliescu
- Constituţia din 1991(modificată în 2003 Pentru a atinge standardele UE şi NATO)
-1992 Alegeri FSN- Iliescu
-1996 Alegeri-Convenţia Democratică (forţele de dreapta anticomuniste)Emil
Constantinescu
Consecinţe pozitive
- revenirea la pluralism politic (vechi partide reapar PNŢ , PNL, PSD, se formează altele:
PDSR-PSD azi, PDL, UDMR, PRM)
- formarea societă ţii civile –organizaţii nonguvernamentale- Alianţa Civică, Pro
Democraţia
- adaptarea legislaţiei la standardele UE şi NATO (avâ nd ca rezultat integrarea în 2004
NATO- 2007 UE)
- respectarea drepturilor şi libertă ţilor cetă ţeneşti
Consecinţe negative
- corupţia generalizată indiferent de partid
- mita electorală sub diferite forme(bani, funcţii etc)
- devalorizarea monedei naţioanle şi distrugerea unor Bă nci
- privatizarea unor fabrici comuniste puternic subevaluate, permiţâ nd delapidă ri
materiale importante
- creşterea datoriei externe la cote mai alarmante decâ t în anii 1980 (acord cu FMI
astă zi)
56

Istorie Materie Bac

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Istorie Materie Bac

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Istoria Romaniei

1.ROMANITATEA ROMANILOR IN VIZIUNEA ISTORICILOR

Poporul si limba română

Autonomii locale si institutii centrale in secolele XIV-XVIII

Voievodatele lui Sec. I Annonimus –Faptele

Voievodatele lui Diploma Cavalerilor

-1541 Transilvania devine principat autonom sub suzeranitate otomană (după ce

Instituţii centrale în spaţiul românesc

RELAŢIILE INTERNAŢIONALE ÎN SECOLELE XIV –XVIII

Mircea cel Bătrân

Iancu de Hunedoara (voievod al Transilvaniei)

Alexandru cel Bun

Ştefan cel Mare

Ţările Române în sec.XVII-XVIII

Reformismul boieresc (sec. XVIII-XIX)

Proiecte de reformă ale boierilor români:

Mişcarea naţională a românilor din Transilvania

Proiecte politice în anii 1821-1848

2. 1838-Actul de Unire şi independenţă (Ţara Româ nească ) -Ion Câ mpineanu liderul

27 martie - Iaşi - Petiţiunea-proclamaţiune(Vasile Alecsandri) -35 de puncte, caracter

Punct de vedere privind importanţa formă rii statului româ n modern:

® Numiţi două documente internaţionale în care se discută şi despre româ ni (Ţ ă rile

® Numiţi două documente internaţionale în care se discută şi despre româ ni (Ţ ă rile

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza

II. Epoca marilor reforme- prim ministru Mihail Kogălniceanu 1862-1864

III. Epoca domniei autoritare 1864-1866

Punct de vedere : Impliocarea României în relaţiile internaţionale în secolul XIX

România şi Primul Război Mondial 1914-1918

Unirea Transilvaniei şi a Banatului

® Precizaţi două urmă ri ale Unirii din 1918

Constituţiile României - Actele fundamentale

Constituţia din 1866

Constituţia din 1923

® Prezentaţi importanţa sau urmă rile constituţiei alese (1923)

Constituţia din 1938

Constituţiile epocii comuniste 1948,1952,1965

Constituţia din 1948

Constituţia din 1952

Constituţia din 1965

Constituţia din 1991

REGIMURI DEMOCRATICE - CARACTERISTICI

® Prezentaţi două principii democratice din secolul XX

Tipuri de regimuri politice democratice:

PRACTICI POLITICE DEMOCRATICE ÎN SECOLUL XX

IDEOLOGII ŞI PRACTICI POLITICE TOTALITARE

Conceptele politice de stânga şi dreapta îşi au originea la Revoluţia franceză(sf. sec

Stâ nga Dreapta

Diferenţele între un regim politic autoritar şi unul totalitar

®Demonstraţi că în secolul XX există practici totalitare

CARACTERISTICI ALE REGIMURILOR TOTALITARE

Poliţia politică - scopul să u principal a fost acela de a urmă ri şi de a vâ na orice

Propaganda - Ideologia statului totalitar se consideră datoare de a impune direcţiile în

PRACTICI TOTALITARE ÎN SECOLUL XX

®Demonstraţi că în a doua jumă tatea a secolul XX există practici totalitare (sau în

Regimul comunist din Uniunea Sovietică

Caracteristici ale regimului comunist în timpul lui Stalin (stalinismul)

Regimul comunist din România

Cauzele instaurării regimului comunist în România

Etapele instaurării regimului comunist în România

a. Etapa coaliţiei (alianţei cu alte partide) 23 august 1944-6 martie 1945

Regimul Stalinist condus de Gheorghe Gheorghiu Dej

RELAŢIILE EXTERNE ALE REGIMULUI STALINIST DIN ROMÂNIA

CARACTERISTICI INTERNE ALE REGIMULUI STALINIST DIN ROMÂNIA