PerspectivametoclicSajocr-rrilor-tlramatizareimplic6oseriedecerinle:

preqcolari sau ir-ripusd);

a. ,,alegerea temei (sugeratd' aleas6 de
b' amenajarea simbolic[ a spaliului de ioc-;

".,"pu'ti'u'earolurilor(sefinecontdeprefbrinlelecopiilorqide
anteri oare);
Prestatiile
11.ciesffiq;urareaprrrpriu.zisiajocului(respectarea.inliniimaria
textuluipoveqtii,ltrlosireaintona{iei.amimico.gesticrria{iei,
aexpresivitS{ii,atopicii;iamiqcirilorspeciticepersonajtrlui
interPretat);
..op.".i*,.uqiautoapreciereaactivitEliiludiceprinscoaterea
inevidenlnaaspectelorpozitive/negatir,e,deciziileadecvate/
inadecvate,lu6riledepozilieuneoripr:trivite'alteorimai
20I3'
potrivite, ale personajelor interpretate" (Catalano'
pr-r{in

P.130).
proceda in mai multe categorlt
in ceea ce priveqte indrumarea, a$a cum se poate
cle jOcuri, aceasta se realizeaza
prin implicarea permanenta a cadrului didactic sau
posibilitatea manifestlrii
prin coorcionarea implicita a jocului" ca s6le dea copiilor
libere;iindependenteinasumareaqiinterpretareadiferitelorrolur.i'

lll.4. Dramatizirile
III.4. l. Defini{ii ;t curacteristici
Dramatizhrile au un rol deosebit de important
in stabiiirea rela{iilor 9i in-
ter.relaliilor. precutn 5i in asigurarea Ltnei
parlicipari alecrive a copiilor itt comttnicarc'
cu dramatizarile' deoarece acestea
Jocurile drantatizare nu pot fl confunclate
pLrblic, scen6' costuma{ie Ei cadru
din urmd suportd scenarii bine elaborate, repetilii.
luclicd in sceni a conlinutului opere-
specific cn o notd definitorie prin transpunerea
lor literare inv[late, a basmelor, a povestirilor etc' ca-
Printre obiectir,ele pe Care le vizeazl dramatizarea amintinr: dezr,oltarea
pacitaliicleexprimareotal6;idereceptar.eamesajuluiot.al,exprirlareaciar6.coe-
gramaticaie logice din texteie irrter-
rent[. corecti, expresivf,, respectarea pauzelor
a unor sentimente prin mi;care scenic6
pretate, ciezvoitarea cuprcitalii de exprimare
sllgerate de muzic[ sau de versuri etc'
rela{iile at-ective ta{d de obiecte
Prin intermediul dramatizlrii po1fi erpioatate
presupune o identlficare at'ectivS pentru
gi persoane. Rolui aclaptat in aclrunea ludic5
cd, in interpretarea roiului. copilul mi intra
iir co,lpetilie cle perfbrma,{d cu adultul'
putre in ltlmin[ modalitSlile dup[ care
ci acesta clevine egalul hri. Acliunea ludrca
afectivi"
dramatizarea dezvr:lta procesul de comunicare
Dr.amrtiza'e, poni" lua lbrma utlui pl()ce\ literar' a uttei crptrtteri ('l'i opollellt'
incat copiii sd aib[ posibilitatea
pot 1i provocate disculii contradictorii, in aqa fel
participant are ttn rol activ deoarece
identific[rii cu personajele interpretate. Fiecare
pe creativitate'
replicile sunt exacte- textuaie sau spontane' bazate
19
 II I. 4. 2. Pregdtirea ; i organizarea drsmatizd rii |lllUllllil 1l-r-i>,
Textele literare sunt utilizate nu numai in cadrul activitdfilor
de dezvoltare a rcprod Lii.':. .
limbajului gi a comunicdrii orale, ci gi in alte categorii de activii[{i
fie la propunerea in ti:,-rr--
cadrului didactic (lecturi, dramatizai, audilii literare, concursuri
cle povegti qi \ r)rbeaS..i .
poezii) fie in orice alt moment din program cAnd se iveqte .1

momentul marcirii unei itt cursul dr.:r

paralele intre poveste gi realitate.
Procesele afective sunt declanqate prin momente cognrtive
in ,l L.:r'. :
cum ar fi: lectura iact. Ca :l :
unei imagini, auditria unei poveqti sau a unei dramatizdri. De obicei procesele
poate proi-'I:r
afective sunt cuplate cAte douS: bucurie-triste{e, simpatie-antipatie.
entuziasm- t'iecare co:r ,
deprimare sau iubire-ur5. Polaritatea trairilor afective se manit-estd
in func{ie de De citt ,

particularitSlile situaliei qi depinde de particularitdtile personaie.

in rolLrri s:. ,.:
Experienla spontand la nivel de traire situafional5 a valorilor morale
qi estetice Llr . ^-
T ,--
-
se produce in cea mai mare mdsura in dramatizarea lit
unui rol.
Crganizarea activitdtrilol de dramatizare in vederea stimuldrii
iolul cit :t..r ,

comunicarii Drti-n,..,,:
afective este foarte imporlantd la preqcolari deoarece ritmul
de organizare a didactic r'-i:: :
personalitSlii este mai intens pe latura afectiva qi psihomotricS.
Catei ., ::-

III.4. 3. indruruarea dramatizdrii - Ca,:1.,..

Reuqita dramatizdrii este datr de alegerea scenariului,
int;. r.,
Ei de atribuirea rolurilor - inc...,r;
in func{ie de poten{ialul cognitiv qi emofional al copilului, de amenajarea
spafiul,i, - ittJ::i:-:
de aleqerea costumatiei etc. lnterpretarea rolurilor constituie
unul din cele mai :
1t-idlur:,-
lavorabile molrente penttu exersarea vorbirii afective gi a
socializarii. datorita dranratiz:ii : , ,

comunicdrii intense ce se stabilegte ?ntre copii.

nclepen.i.':r : -
in cadrul unei drainatizdri, eadiuiui iiidactic ?i revine sarcina si organizeze i .

intreaga activitate. cu respectarea :-:nei anumite succesiuni Prin c, , .

a momentelor. qi apulle :
1' pregitirea rnateriar*r*i" a rocurui oesi?qurrrii dramatizrr.ii
in eirclcn;:,:
.
!-tlnlpOrti]Il'aI' :
2. disculie cu privire la colfinutul povestirii:
3. distribuirea rolurilor;
estetica de. ..:
4. indicalii scurte cu privire ia punerea in sceni; it copiliilur t:.'
5. reproducerea dialoguriror
LrfSi]-.i-
;i a acliuniror de citre copii cu ajutor.ul sub ;i inrpresii1,,i.l :
indrumarea directa a educatoarei;
6' repetarea dran'iatizirii cri aceia;i copii sar.r cu alii copii. daci tirnpr"il Dcsi l:,,:.
permite jocuril.'d;.-:
qi dacd textul nu este prea lung.
Larepetarea unei dramatizdri in a)tdzi decat aceea in care copiii COpll lrrl. . ..r :
;i-au ?nsuEit \ l-
.11!--, ,-
textul pentru prima datd, se poate acorcra mai multi independenqi --1
in organizare Cerlnte L'Si:. :
qi desfEqurare. De asemenea este impoftant sd sublinienr
ca lblosirea costunra{iei - cititt]l-,.
prezlnta multe avantaje, in sensul-cd ajutS la introtlilcerea
copilului in rol si la crearea - p0\ -::i
ambran{ei unei anurnite povegti. ins5. costurna}ia poatc- stin3eni
copilul in invilarea - diaio_: --
rolurilor, pentru c5 acesta este mai preocupat de inrbracdmrnte
decdt de rdspr-rnsuJ - suL.ir-.'t
pe care nmeazd sd-l dea in succesiunea actiunilor.
Din aceastA cauzdse recomancjd
ca introducerea eostuma{iei sir se iac5 Jr:1r:-1r.1 ii:i,^a ce rolurile pr(rtiai-
au lost insugite intr-o
inc he ier:
5C
 anumita mdsura de cdtre copii. dupi ce aceqtia s-au familiarizatinlinii generale cu
reproducerea acfiunilor intr-o anumiti ordine.
in timpul dramatiz5rii se urmdreqte ca tofi copiii s[ se compofte corect,
sd
vorbeascd clar, expresi\,, nuanfat, sa tbroseascd corect
dialogur, sd-qi respecte locul
in cursul dramatizari i.
in clistribuirea rolurilor, caclrul didactic trebuie sE procedeze
?ntotdeauna cu
tact' Ca sd pleintdmpine eventualele nemullumiri ale ctpiilor,
cadrul didactic le
poate promite incd de ia inceput c5 jocul va fi reluat
de mai multe ori pentru ca
fiecare copil sd poatd interpreta un rol sau altul.
De cate ori e posibil, trebuie sd se incerce qi alternativa
antrendrii ,,spectatorilor,,
in roluri secundare.
La primele dramatizdri rolurile sunt distribuite acelor copii
care interpreteaz[
rolul cAt mai corect qi adecvat.
Dramatizarea se desllqoard in spiritul qi in limitele
conlinutului epic dat. Cadrul
didactic rimane in continuare animatorul gi indrumdtorul principal.
CAteva modalitd{i de lucru folosite in mod curent sunt:
- conducerea directd a jocuiui prin demonstrarea gi explicarea
tuturor rolurilor
implicate;
- includerea cadruh,i didactic in jocul copiilor" asumarea
unui rol definit;
- indrumarea din exterior.
inclrumarea din erterior, rnatedalizatr prin sugestii
adresate copiilor in timpul
dramatizarii oferr prin comparagie. condiliile ceie mai prielnice
pentru promovarea
independenfei, iniliativei gi creativitblii.
Prin conlinutul qi dinamismul lor clrarnatizdrile sunt pline
de invdliminte: ele scot
in evidenla calitd{iie eroilor pozitivi gi influen{eazi formarea personalitdlii
copiilor,
cotnpottamentul ;i atitudinea Ior in diverse situalii. Printr-o
valoare cognitivr, eticd qi
esteticr deosetritd' aceste activitd{i sunt necesare qi benefice
in dezvoltarea multilaterald
a copilului pregcolar gi solicitd o implicare deplind
clin paftea cadrelor didactice.
Dramatizlrile reprezinti punereain scend apoveqtilor, a basmelorcu
scopul ad6ncirii
impresiilor dobAndite prirr povestid" a retrririi existentei
gi ltamantrrilor persona-jelor.
Degi dramatizdrile all un caracter intens de joc, ele nu trebuie
confundate cu
jocurile de crea{ie cu subiecte din poveqti,
care se organizeazdla ini}iativa gi dorinfa
copiilor. fErE obligalia de a pune ?n scenr intreaga poveste in
succesiunea ei.
Aleserea povestirilor care ufineazd sE fie dramatizate trebuie
sd respecte c6teva
cerinle esenliale:
- con{inut simplu:
- povestire cu acliune multh, cu dinamism;
- dialoguri directe, suficiente, expresive;
- subiectul dramatizdrii si fie corelat cu tema sdptrmdnalr
parcursi, cu tema
proiectului tematic desfEsurat_
incheierea dramatizLrli poate fi rezerxatd aprecierii,
dar poate sd cuprindl

51
 gi unele ac{iuni dinamice sau versiuni preluate din joc, spre a da ?ntregii gmpe de crealie, se ci
satisfac!ia doritd. qi scopuri ludic
Prin analiza dramatizdrii se pot identifica principalele avantaje ale acesteia, tumuri, poduri.
dupa cunr urmelza: producerea ace
a- activizeazd participanfii din punct de vedere cognitir.,, motric, ia literatur
emolional gi motivational: jocuri autoactir
b. interac{iunea participanfilor asigurd un autocontrol eficient al Frdbel folose.st
comportamentelor ;i atitudinilor: umane pennan(
c. prin dramatizare se asigurd uneori problematizarea unei situa{ii de Marcia L-
instntire, s i impli cit, spori rea gradul i de inle leger e. v 6zutd ca fonla
Lr
folosim jocul d:
de manifestare a gdndirii. 9i participare acti\,A a eievilor; ca,,un ternen p
d. pot fi analizate modalitali concrete de comportament, dezirabile sau cu variate posit
indezirabile in anumite situa{ii; creierul se impl
e. sunt facilitate unele achizi{ii in sf-era compofiamentelor, abilit5tilor, Mediul,m:
atitudinil or, convingerilor etc. ; creierul care co
f. optimizeazd, rela\ia profesor-eievi. in sensul unei cornunicdri mai autoactiv mai e
eficiente si mai apropiate. (hands-on play
Dincolo de aceste al antaje. nu putenr negl1a faptul ci exista qi o serie de li6ite este aceeagi. ci
ale dramatizdrii. De obrcei, acestea sunt urmatoarele: m6na gi c6, in f
- dramatizarea este dificil de transpus in plactica scolarf,, deoarece implicl vizuald a proce
o serie de rigori: coordonatorul actrvrtatii trebuie sa de{ind nu numai aptituclini
pedagogice, ci qi aptitudini actoricegti ca sa pLuri in practicd scenariul sau ca s6-i 111.5.2. Tq
poatd realiza propriu-zis. prin costumatii specitice sr ambient luclic corespunzdtor O prim[ d
subiectul ui drarnatizatl de crealie o rrc
- degi durata drarnatizdrii este de aprtrrin:aij\ jr)-60 minute, proiectarea qi obiectelor din r
repetitiile prealabile solicitd timp 9i efort suplrrr.1-.-li !i l pirrlea cadrr-r1ui didactic. precis de relal
dar si a parlicipanrilor: construclie pol
- existd riscul unor vulnerabilitati date de alesrr;-, ,!-:,.r :1.':r1e!-t din ria{a reali cinematograful
care poate genera opinii sau sentimente diferite in r::r:,-i -,,: r.,,: i:r :.-nsul i1 care Jocul de cr
cei care sunt familiarizati ctt subiectul pus in sqena pr-,: i,. ;: r : . . r . fr rr r ti rezerva{i activitate asemi
sau dimpotrivd, pot monopoliza jocul; ce ii conferE. dr
- nu to{i copii sunt expozitivi aqa cd pot aparea bloca.l e .:rr :.:: . -,:i;. :llrereaza
care nu caprirui
parcursuI drarnatizdri i. de c[tre Elena (

distractiv in gr
lll.5. Jocurile de constructie (Gheorghiau T
Gebrir& PI\aTICAN6 Jocul de cr
ilL 5. l. Definiyii ;i caracteristici de crealie gi b)
Jocul de conshtc{ie face parte din categoriajocurilor create de citre copil, in prima
;i r

constituie la rdndul lui un proces original de reflectare ludici a reatita4ii, Dupd cum constructor ca t
ne indicb insiqi denumirea sa, acest tip de joc are o sfer[ distinctii in aria jocurilor ii permit sf, se I
6
Profesor inv5fdmdnt preqcolar, Grddinila cu Program prelungit,,Trenuleful veseliei',, Bi* cas6, un garaj" r
-ira-

52