Resurse online

Handrabr-rra,L,(2003),irtvdtrareaprincooperare:iptttezetleluu'r't'disponibil
atareao/o}}prinyo20coopera-
pe https://ibn.idsi.md/sitesldefault/t-iles/imag-file/Inv
1 8'
,.-ipot* zeoi2A deok}O I ucru'pdf' accesat 20
Johnson,D.w.,ror.,r-rror,R.T.(19g1)AnoverviewofCooperativeLearning'
disporribilonlinepehttp:i/lvlvw.Co-operation.org/home/introduction-to-cooperati-
ve-learning/, accesat 2014'
|'he Theow oJ',Games and Economic
Neumann, J., Morgenstern, o. (1944),
Behat,iour,disponibii J,.,ti,'t" pe https:i/pdfs.semanticscholar'org/03751379194a6f'
34bB1B962eaqa:Uff i 53acif621c'pclt' accesat 20i8'
Romano.L.,Papa,L',ElitaSar-rlle'E'(2013)'6-awesome-cooperative-classro-
com/' accesat 20 1 8'
om- games' i sponibil pe http :/iw'ww'teachhub'
11

accesat 20 1 8'
http:i/asecib.o'"'toiRn*an/esplcapitolull'pdf'
http:/r\vu,rv.a*rtog*u.*len/4-ieam-building/43-ce-sunt-jocurile-de-colaborare'
accesat 20i 8'
'- -':-'^^r^^orn^m nr(
org/b1 o g/cooperatlve- giImes-younger-stu-
http :/hvu'w.responsiveclassroom'
dents,accesat 2018'
https://tdlr-moldova'nrd/media/tjles/files/2-6-competentecooperare-
20 1 8'
agc '!9 1 524.Pdf'accesat

V|.2. Jocul liber Horaliu CATALANO

VI. 2" t. DeJini{ii qi curaderistici

Cea'rrraimareparteacercet6torilor,teoreticienilorqipracticienilordindome-
niuleducalieitinrpuriisus{infaptu}cSlabazadezvoltbriicopiluluist6jocul.Acesta capacitatea de a
se dezvoltf, motivalia intrinseca,
este principaiul djloc frio .rr*
cle ir urma propriiie reguli, de
a-qi controla emo-
lua decizii. e1e a rezcilva probleme,
dar si de a.experimenta bucuria'
de a_li lace pr:ieteni Ei a se irrleiege cu aclqtia,
!iile, ai jocultri, Frobel susline c6
jocul este
Unul dintre marii psilrologi, suslinatori
interioare ale copiilor. Unde altundeva
forrta cle nranif.estu,e e"t.ric,u,.a a trairilor
evident trdirile interioare? in acest
rlecit in jocul liber, i;i manit'esti copilui.*rai
sens,suslinemci..Reconsiderareajoculuilibernuestedoarcelmaidepre!darpe
careilputemdacopiilor,ciesterleasenreneaundaresenlialdac6nedorilncaei (Ne1l, Drew'
ca viitori adulli cornpetenli"
s6 se dezvolte flzic, fsihic qi emolional
)0 ltr. p.4i). ! ,.: r:L^- i,
Chiardacaar,antajelejoctrltriingeneralqiaieceiuiliber,inspecial,suntevl-
clente,inultimajumatatedesecolestesesizatio"detronareaacestuia'infavoarea
2007' p'21)' Confbrm studiilor' in aceeaqi
inv6![rii" (Golclstein apud' ChuciacolT'
perioaclf,,a*xietatea,d"pr*sia,sentimentuldeneputinllqinarcisismulaucrescttt
145
 gi al tinerilor' Aceste situalii sunt sus-
veriginos in rindul copiilor, al adolescenlilor
linutegidepsihologulu*e,i"o,,PeterGray(2014)careafirm[cSdeclinuliocului
adeterminatapariliapsihopatologieilaacestecategori,idev6rstl.Nuestedovedit
jocului"
este lipsa cu siguran!6
dar
faptut c6 principala .*ra'u *..Jo, problerne
una dintre principalele cauze este aceasta.
Jocul se reg[segte in activitatea specific
joac6 liber. sau prin imita]ie' odat[ cu
umanl inca de la naStere, cand copilul se
noi variante qi tipuri, dirijate mai mult
inaintarea in virst6. jocul se diversific[, upor
saumaipulindecdtreadul|i'Dinp[cate,ins6,jocullibersediminueaz[catirnpsi
o formd instituiionalizat[ de educalie'
ca importanla pe mf,surd ce copilul urmeazd
invedereasuslirreriiacestuitipdejoc,vomincerca,inprimulrind,slrealizam
utmdtoarele denumiri: joc au-
o delinritare teoreticb a tetmenului. S-au identif,rcat
sau joc din proprie inifiativa' in do-
toactivinestructurat/practic,ideschis/intenlionat joc:
cutlentele specifice educaliei timpurii din
Rominia. tetmenul utilizat este cel de
pe cafe le deline in viala copilului'
tiber.invederea identifrcarlimultiplelor valenle
de tra na;tere pin[ la virsta ;colar[ nricd, dar
si rnai departe, vonl prezenta o serie
c1e specialitate la nivel nalional'
dar
cle riefinilii ale acestuia identihcate itr literatura
gi interna{ional.
titnptrrie a cctpiiLor de
Conform Ghidtilui de b6ne practi.ci pentru erlucalict
3-6i7 ani,jocul liber este ,,tipul de joc p. .u,. copilrrl
i\ utllizeazd pe tot tinrpul
sunt jocurile alese' propuse'
intregii zile imbrdcincl diferite forme. JocuriL- libere
isi alege locul' jucSriite qi tipul
ipiliate c1e copi1, {Ir[ intel,etrlia adultgiui. El singur
de joc pe care-l doreqte" (Ghici de buile
practici pentru edLrca{ia timpurie a copiilor
cie 3-6i7 ani. 2008, P. 3 l)
atltorii sus{in ?nvirlarea bazatd pe ioc
in lucrarea l)e ltt i,t: ltr ittr;ilttt't:, prin care
triber. acesta e definit .o,n, "pro..s invalale iratuiala. care asigurS individuiui' fie el
cie
profirndd" {Neil, Drew, 2016' p' 10)'
copil sau adult, o semnifica.tie total[ qi o inr'5lare
jocril liber ca ,,formI a
\n Dic{iotlur de petla.gogjr. Schaub ;i Zenke clefirresc
qi obiectivele in-
jocului in care copiii igi ur*g in mod lihrer coechipierii. conlinr-rtul
:ru este dirijatd de adul1i' clopiii pleacd
v[-tdrii. Nu este un progran] i,*, ;r. activitatea
diverse
c1e ia condiliile spaliali
pi sociale cle irrv[lare care ii se oferd ;i organizeaz[
s'a'" (Schaub' Zenke'
jocuri cu materiale sirr"i in cerc, pe ;optite' pe roiuri' cl] zrlee
2001, p. 160).
Renumitulprofesorbritanic"KenRobrnsol:,inlucrarea$coLicreatiue'defr-
ne5te .iocul liber ca fiind ,,rni.ilocrrl prin
care copiii irrvala sa-qi t.acd prieteni, sa-qi
depSgeascdfiicile.sf,-girezolveproblenreieqi,ingeneral.sipreiacontrolttlasupra
proprieivie{i'Deasemenea"esteqiprincipali-rlrrri;locprincarecopiiiexerseaz65i
dobindesc aptitudini fizice;i inteiectriale.'.
Lricrutile pe care copiii le in\'afii prin
pe alte c6i" (Gray' apud
propriile iniliarive. in catlrul jocului iiber, nu pot li invifate
Robinson. 2015. P. 148)'
sLrs{in cd jocul liber/*edirijat
itt Dicliona, pru*iutrgic cle peclagogle. autorii
este .,Tip rle -ioc practicat de copii. in ahsen[a
?'ldturnarilor/dirijarii adullilor' in con-

'a46
formitate cu propriile lor opliuni gi alegeri. Aceste tipuri de jocuri sunt preferate de
copii/elevi, deoarece au grad ridicat de flexibilitate gi permit manifestarea qi expri-
marea liberi gi creatir.,[ a copiilor/elevilor pe parcursul activit6{ilor hrdice. JucStorii
iEi manifestl libertatea de alegere at61 Ia nivelul conlinutului ludic, cdt qi la cel al
elementelor de joc (negociazd aceste aspecte cu pafienerii de joc; gi. in consecin{6,
iqi asumd succesul activit[{ii ludice. Aceste tipuri de jocuri debuteazd incd de la
vArste fragede, fiind la un rang inalt ia v6rsta preqcolard (curriculumul pentru in-
v[famdntul preqcolar romAnesc eviden{iind relevan{a lor in realizarea finalitElilor
educalionale) gi continui sa fie organizate;i la virsta gcolar6, vArsti la care ele sunt
atAt posibile, c6t qi necesare" (Bocog, R[du{-Taciu, Stan, 2017, p. 60).
Jocul liber este una dintre principaleie tipuri de activitdli utilizate in pedago-
gia Waldorf EiMontessori, arnbeie av6ncl labazdrespectarea libert[lii copilului. tn
programul zilnic al copiilor din grddinilele Waldorf, jocul liber are o duratf, de apro-
rinrativ 1,5 - 2 ore zilnic, acestuia acorddndu-i-se o importan{i deosebitf, deoarece
prin intermediul sdu, se dezvoltd personalitatea copilului. Atmosf'era creatd are la
bazd armonia, linistea, dar;i acliunea gi implicarea. Roiul educatoarei este acela de
a crea si susline aceast[ atmosfbrd. dar qi de a se asigura cd fiecare copil este impli-
cat intr-o activitate cu sens. Aici. copilul percepe realitatea, inleiege experien{e1e pe
rl
care Ie triie;te, invali. Subiectr-rl ;i acliunea sa se constnriesc treptat prin transfigu-
rarea realitS{ii in plan imaginar, copilul creindu-qi o lunre proprie. JocLLl liber poate
fi individual sau de grup, poate fi iniliat de un copil sari de un grlrp de copii. Cert
!
este cd, dacd acesta pare interesant, mul{i copii se vor al6tura.
in ceea ce priveEte mediu] educa{ioiral specific educatiei montessoriene, este
necesar ca acesta s[ puni la dispozifia prescolarului toate materialele de care el are
tuevoie, in vederea ulilizlrii libere a acestora in toate tipurile de activitd{i pe care
copiii le desfiqoari.
Analizdnd definiiiile oierite, dar si aspectele specifice jocuh"ri din aiternativeie
educalionale precizate, sesizim ci cele mai multe t-ac ref-erire la beneficiile pe care
jocul le are asupra dezvolt6rii copiiuiui, la etapele de desliqur:lre, la urodul de im-
plicare a adultuiui qi la materialele utilizate.
in vederea abordSrii exliaustive a acestei problenratici, considerdrn cf, ile o
importanli majorl sunt unn5toarele aspecte coiaterale jocuiui liber: rlediul socio-
cultural din care copilul provine, cliferenlele de gen, afinitagile pentru ditbrili colegi
sau clependenlalindependenp fa!6 de adultul prezent in mediul creat. Vom explicita
specificatiile realizate, printr-o prezentare succinti a ideilor de bazd, referitoare la
cele enun{ate. in consecinll, mediul socio-cultural de provenien]d a preEcolaruluii
eler,ului determinfl alegerea tipului de joc, rutinele din familie qi arlefacrele c.ultura-
le determinAnd in mod evident modul in care acesta se joacd. Existd di1'eren{e intre
jocr"rrile libere ale copiilor din mediul r"rrban gi cel rural, dar se observ6 diferen{e qi
in funclie de statutul social al familiilor din care provin. Astfel cA, activitblile zilnice
ale membrilor familiei fiecirui copii vor determina jocul liber al acestuia. Cu toate

t47
acestea, pot exista mici modificdri comporlamentale aplrute ca urmare a imitarii
conduitei celorlalli, dinamica sociali fiind astfel incurajatd.
De asemenea, diferenlele de gen au o contribu{ie rnajord in opliunile pe care
copiii le au fa15 de jocurile pe care qi le aleg. Rlaise (2005) a examinat rnodurile in
care pregcolarii dintr-o gradinila din medir;l urban s-au aLrtodefinit compoftamental
ca fiind bdie{i si fete. Aceqtia au demonstrat cd existi precepte individuale privitoare
la ceea ce trebuie si se joace t'iecare, in functie de gen, astfel stabilindu-se jocuri
specifice bdielilor qijocuri specifice t-etelor. Alegeriie se datoreazf, cutumelor fami-
liale, in special, dar qi tendinlelor instinctive. Rare sunt situa{iile in care un bliat va
desftgura jocuri de.fbte sau viceversa (Wood, apud Rlaise,2013). De obicei, bliefii
aleg jocuri de construclii, jocuri de rol, jocuri cu subiecte din via{a cotidiand, pe
cAnd fetele pref-eri jocuri de ro1, activitdli de desen sau picturd etc., dar mai rar jo-
curi de constmclii (excepiie fiind jocurile lego speciale pentru fete).
Ca urmare a celor prezentate. sus{inem ci valenlele jocului liber sunt numeroa-
se. in funcfie de aspectele urrnf,rite de citre cadr"ul didactic. Astfel c5. r.,om realiza o
clasificare a acestora pe baza unor criterii proprii de analiz[. referindu-ne la domeni-
ile de dezvoltare specifice ?nvdldmAntului preqcolar. cu extindere la nivelr.rl elevilor
din invdl5mAntul primaq avAnd in vedere faptui c[ finalit[1ile au la bazi cornpetenle
variate. Din punct de vedere al dezvoltirii socioemotionale, jocul liber:
o reduce anxietatea;
o creeaza buni-dispozitie:
r determind fl exibilitatea emolionaia;
. dezvoltb calmul, rezilienla, capacitatea de adaptare si abilitatea de a face faf[
schimbdrilor si evenimentelor neasteptate:
. promoveazi colaborarea qi cooperarea;
o cultivd perseverenfa 5i concentrarea;
. determinS autodisciplinarea;
o permite copilului sE greqeasc[, deoarece invblAnd din greqeli, prin joc, nu vor
simli presiunea pierderi i:
. promoveaz5 compasiunea;
. dezvoltd capacitatea de a face alegeri;
r fonneazi abilital de planificare qi organizare a unei activitdli;
o modeleazS rela{iile bazate pe incredere;
. ,,Copilul care joacd atent, din proprie ini{iativ[, gi care persevereazd pAni
se
ce obosegte fizic va fi, ?n mod cert, o persoand hotdratA, capabild de sacrificiu
pentru promovarea binelului propriu qi al celorlalli" (Ne11. Drew, apud Fro-
bel,2016, p.23).
Din punct de vedere cognitin identificdm beneficiile acestui tip de joc asupra
dezvoltdrii intelectuale deoarece:
o are la bazd pla"ufull learning;
o incuraj eazi gindirea divergentd;

r48
.Suslineinvl{areaprinprisrna,.cer.c'et[rilor,,peCarecopiiilerea|lzeazd'intim.
Scirulz' 2012)'
p.rf lo.ot riliber (Goldstein' zrpLrd 2008);
o".oo.*l*l la niveiui creierului ( Brown'
neuronale
I intareste sistemul
(Gummer' 2015);
. A"ruoiru gindirea inclepenclentl (Gummer' 2015);
o determin6 invilarea bazatit'peincercare qi eroare
rcontribttieladezvoltareainteligenlelormultiple.prinintermediultipulrride
activitate iniliat in joc:
o cultir'd talentull
r dezvoltb oPeraliile gindirii;
. sustine invi[area bazatlr pe cercetare; transfbrmind erperien{a
. asigura in nrocl ."rio.rror*urea flr"rxului creativitdlii"
senzorialdcreativdingindire(Csikszentmihaly'1998)'Copiii"'i;iimagrneazd'
prin cu'inte qi imagini
erprimAndu-qi iandurile
interpreteazd ,i f"";;;i';Lini' joculr-ri' creativita-
gi, poate, priJr.l*oi "e merg ilincolo de experienp
"rrio.
teagenerat[astf-ellemiregtecapacitateadeagAndi.asimtiqideaseirrrplica
al1ii" (Ne11' Drew' 2016' ?'71);
intr-. comunicare -ui to*pi"xa cLr de
joacd pentl 9i satisface nevoile
. clezvolti motivalia intrinseca (copilul se -a^

joc)siimplicitnt'niodeautornullumit'e'copilLrlflindinstareadecQncentro-
1998):
totald in joc (Csikszentmihaly'
re. care nt..upun" uo*'"nu" qi ruEine in
barierei dintre autonomie
r cultiva voinla .o .rrrri*. a dispariliei
stareadejoc(Csikszerrtmihaly,lggB),copilulinrlrdzninds6realizezediverse
acliunisauactivit[li,atAttimpcitnuestepericlitatisiguranlaSa,caretrebuie
sd tie asiguratf, de cltre
adult;
ociezvoltalimbajulgiimplicitConTunicaleaintrapersonaldgiinterpersonala. jocului liber'
cu ceiiatli in timpul
cei mai mulli copii incep si vorbeasc[
llrdconstrdngeriqitir6senzaliac6sunturmSriliqicorectalidecineva.De
aselnenea,copiiitransrritparinlilorceeaces-aujucatliberlagrldinilasau
deosebitb in
,h[r"Jn i.c*l nes.tructurar are o importan!'Conform cer-
inclicat faptul cd
2012)'
dezvoltarea .t"utiuitiililCoro""in' apud Howard-Jones' faptul cd elevii care
pellegrini, s-a concluzionat
cetdrilor realizateo. in,rlonv in dezvoltarea
se joaca pe parcursut
p*.,r.t;, inregistreazi rezultate mai bune dupa acti-
la lec[ii
cognitivf,, devin 'rai cieativi
in comparafi" .u ".i care revin un
(Goldstein' apud Pellegrini' 2005'^'O.t':l.^-l-t)' S-a realizat
vit1ti structurate
experinrentincare*ro,timplicali52decopiicuvArstecttp-rinseintre6siTani. in timp
in doua g'o;"'-ioUieciii primului gtop s-au jucat 25 de minute'
clivizali
griip a copiat u, text de pe tabli.
in urrnatoarea activitate' li s-a cerut
ce al rioilea
elevilorsdrealtzezeolu.,u,.clintr-unqerve{el'Zecepersoaleauevaluatlucrf,-
rilerealizategiauconstatatc6eleviiCareaudesfbqrrratacti\,itatidejocinainte
(Goldestein' apud
oirilati u., inregistrar rezultate vizibit mai bune
de activitatea
Hou'ard-Jones, 2012)'
149
t-
 ttrmhtoareie vaienle:
Din punct de vedere fizic, jocul liber prezint[
. emoliile pozitive apfuute in timpul jocului inf'luen1eaz6 benetic
sanatatea

sistenruluiirrrunitar,aceltliendocrinsiaceluicarcliovascular;
. reduce oboseala 5i stresul:
o dezvoltd agilitatea, cool'cionarea qi tlexibiiitatea:
jocLrl liber il deter:mina
. conform Anteric:alt Acaclemy of Pecliatt.icians \2a|1),
accstttia'
pc copil si se delcclelc' ceer ce indica r aloarea
DeEir,alenlelejoculuisuntimportantepentrudezvoitareaanrronioasla'rn-sau
este constituit qi de iucariile
dividului. un obstacol in calea desfbqurrrii saie
laptopiPCl) cu aplicalii ludice" in opinia
dispozitivele electronice (telefon, tabletd,
aserfiune cu care nu suntem de
creatorilor acestora, jocul liber este prezent !i ui.i,
acord.deoareceactivit[lile9iaclirrnilecopiilorsuntdependen.:o"sursaexternd'
de aplicalie' in aceiaqi timp' de
monitorizate, verificate, penalizate sau apreciate
fapt care conditce la probienie legate
cele *ai multe ori. u..=,1". este indiviclual,
dacir' in momentul actual' aceste tipuri
de
de sociaiizarea copilului cLr ceilal1i. chiar
adultii si acordc atr:ntit'
jocuri strnt lbartc aPreciate dc cilr'c copii. cste necesal'ca
practicarea joculiLi in tirnpr"rl iiber" da-
timpului alocat acestora si si ii indrume spre
torita valenfelor pe care acesta le are'

sptttiului tle 'ioc

VI.2.2. Pregiitiretr, organizurea ;i cmtenaiarefi
preqcolar, cat Ei in cel pritnar'
Jocui liber poate fi regasit atat in invlldmf;r1tul
joc este rrrai ridicat. eler,ii ciclului
Dac* la nivel preprinrar, timpul alocat acestui
primarsepotjucaliberdoarintinrpulpauzelorgcolare,insaladeclas[sauincurtea
qcolii.Jocr"irileiniliatedeace$tianuaulabaz6unmaterialbr:gat,ciauinvedere,rrrl'
rlar qi jocurile cie
in special, jocrrri}e de echip[, de coclperare, de socializare. referitoare ia
lr4odul in care o.*mioura ir"oi liber poate furniza informa{ii
"r.ri penlru invd{im6ntul primar satt
personaiitatea acestora. i' acest scop, profesorui
Sd obserl,e, cu o anumi[[ frecvenll,
aceste activitl!i, Cu prepi]Il-
prcgcolar va incerca
de
real ajutor pentnt compietarea raportului
deren{[ la clasa preg[titoare, fiind de un
evaluare a elevuh:i la finalul clasei pregititoare'
perioacid de tirnp jocului liber' in decursr"itr
Este necesar ca profesonil s5 aioce o
de predare ' ?nv6fare - evaluare
programulur zilnic. avand in l eclere cd activitalile
de tinrp fiinr1 destinat unor activitali
acoperi 30-35 cle minute din ora de curs, restul
asemenea" la claseie a II-a, a iII-a si a IV'-a,
activitatile de pre-
liber-alese. recreative. De
rimas fiind indeaiuns penfial o
dare invalare - eraluare acoperS 45 de rninute, timpul
-
astfbl de activitate. [n aceastf, situalie, cadrul
didactic trebuie s[ le permitd eieviior uti-
lizareamaterialelor existente in sala de clas5,
in vederea desfrqr-r[rii optime a jocului'
focalizeaza pe activitili de crealie arlistica,
La virsta gcolarh mici, interesul c,opiilor se
literarl.pecititsauScris,pejocderoisaudiscu}iilibereful6dearrumitesubiecte.
jocului liber at fi ittilnit'ea de
Un alt moment oportun de introducere a
rezultate mai bune la activitdtiie
tlinti,ealit.Astfel. copiii devin relaxali Ei vor obline
150
 de inv5fare' in acest sens, am iniliat un experiment constatativ
la o clasa din alter-
nativa educationalS Step by step: pe parcursul
unei sdpt5mAni, in cadrul intdlnirii
de diminea!'d, s-au aiocat I5 minute jocului
liber, dupd care elevii au fost angrenati
in activitati de invdtare in cadrur centrelor deschise.
in profo4ie de g5%, erevii
qi-au concentrat mai bine atenlia asupra
sarcinilor de lucru, comparativ cu aceeasi -
pedoadE cle timp, in care nu s-a introclus jocur
riber. Aceste r"r-i;";;;;;;il;;;;
confirmate si de cdtre eievi' aceEtia suslinAnd
c6 le-a pldcut mai m.rlt s6 lucreze la
centre pentru cd inainte s-aujucat si s-au
distrat. Este necesar sd specifich,r faptul
cd nti s-a interveilit direct in jocul ciesfEqurat.
activitd{ile au lbst alese de copil, in
[unclie de propriile interese sau dispozitii.
in schinrb. l, s-a permis sa urili-
zezetoate materiaiele din sala cle clasa,
cu conditiile cle "r""il"r
a le aseza la locul lor dupl
incheierea jocului ;i cle a re itntrtirr{i cu
ceilal{i. o,,.pt.,r*ur. j."to, precizate, este
evident cE jocut liber al copiilor de v6rstf, gcolara
micd este ,nul dintre cele mai
indrlgite tipuri de joc"
In ceea ce priveste programui zirnic ar copilurui
joc,l liber poate fi regrsit in prima parte a i, gr5dinitE, in prezent, F
zirei, dar qi dupi perioacra de odihnd.
ln prirnul caz. ne referim ia timpul pe care ir petrece
.opit,rt de ra sosirea la
grddinitd pand la servirea mic,rui dejun,
perioa<Ia in care ipi ,r.g. ce si curl F,
vrea s5 se.ioace. in activitdtile de JupS-amiaza, "r
se utilizeazd acest tip de joc
inainte de plecarea lui acasi. Cu toate acestea,
timpul alocat jocurui liber in
programul clin gradinitd este insuficient,
av6nd in vedere multiplele valentc. pe
care acesta le posedd. H
Jociil liber arclabazd,alegerea copiilor cle
a f-ace ceea ce cloresc. cum cloresc.
cdrcl qi cdt doresc. ,efiind colrcenrrat pe
obiecti'ere qi con[inu;;;'i-
curriculum' chiar rlacr adullii pun la dispozitie ;;;.;
spaiiul potrivit si res,rsele nece--
sare' copiii sunt cei care preiatt conducerea.
iar aclultii rispunil cerintelor aces-
iora (criffith. cooclall, 2007). Plr'n internediul
s6Lr, copiii manipuleazi dif-erite
obiecte' elbctlreaz[ anumite niigcSri, experinienieaze,
toate aceste actiuni deter-
nrtndnd apari{ia satisfactiei prin joc. oaiorita
faptu}ui cii nu sunt sarcini i,rp*se,
cOpilul inYa{d nrai repede rlespre lumea
inconjurEtoare" despre efbctele aclir-rnii
sale asupra obiectelor gi, totridatd. clespre
el. ce este capabil ,.au nu este capabrl
si fac5"
Jocul liber of'eri cadruiui diclactic o curloa$tere
realii a personalitdlii pregco-
larulLri deoarece toate crinoqtrnlete, abilitdtile, Lr
aptitutlinile pe care el le detiile
sunt prezentate spontan. riber. fbri constrangeri"
manir-estar-ea r;, ;i;; ;";;
poate de natLrrals' Toate acfiunile
sale cloveclesc cunoaqterea lumii. atitudinile
pe care le are fatd de cliverse situatii,
lucruri salr ]rer.soane. ?n functie tle tipul
jocului ales, de construc{ie" ile rol
sau sirnbolic, se observa iisur lnclina{irle
sau modul prin care copil*r transpune sate
sit,a{ii reaie ciin viala sa. ne exemplu,
dacd il obse^'im curn se joacd cu o
maginu{i. r.,,o gtie despre
magini, ce scenarii inspirate din vrala re;rli
inventeazi,"*J*r'r.'lu.ruri
.tc persrina_je" er,enimente.

iii t-t
sar actiuni apar in cadrul jocului. in lunclie cle modul in care 1e-a perceput el.
putem observa tipurile de raporturi pe care le stabileqte intre personaje. prr'cunr
;i limbajul utilizat.
Limbajul intern este exteriorizat, copilul vorbeste cu obiectele gi juclriile, de
aceea este important ca profesorul sf, unndleascd si acest aspect. De asemenea. dacl
desliqoard un joc de tipui De-a..., vom verlea cum copilul transpune in joc experi-
en{e proprii, fie ca spectator al evenimentelor din jurul lui, fie ca personaj principal.
Existd situa{ii in care copilul rlu are nevoie de materiale pentru a se juca iiber. Ir1
imagineazd anumite situalii gi iqi realizeazd un scenariu fhri prea multe obiee'te.
Desi joaca este perceput[ dc adult ca o activitate lipsitd de ef-orl, copilul depnne
efoft sustinut pentru a o duce ia bun sfdrsit. Chiar daci se manifestd liber, creatir., el
dezvoltd subiectui jocului, cautd parleneri, joacd roluri pe care gi le asum[, slabileg-
te gi respecti propriile reguli, activitatea ludica devenind muncd pentru el. in acest
sens, dacd i se cere. educatorul/adultul poate si inten,ind in complicarea jocului. sd
se integreze in joc, interpret6nd un personaj. sd aprecieze comportamentul copilului
9i sd incurajeze cooperarea in joc.
Cu toate c[ jocul liber este foarte indrdgit de copii. acesta a fost diminuat
din cauza activitSlilor structlrrate (care au labazd, activitali de inv6lare) ?n care
sunt angrenali copiii, a anxietSlii parinlilor privitoare la succesul $colar al copii-
lor" a structurdrii excesive a programului preqcolar/scolar etc. O sirnplS observare
a activit[tilor ziinice ale copiilor, ne determini s5 sr"rs.tinem ci toate acestea sunt
struclurate de cbtre aclulyii-ctntrenori,rare fiinil situa{iile in care copiii se mai joaci
in cartier (in spatele blocului) pirinlii organizAndu-le programul zilnic ir-r funcfie
de propriile dorinle 5i aspiralii. Suprasoiicitarea copiilor cu activitdli structurate.
internalizate' san externalizate, alSturi de scurtarea timpuh"ri aiocat-iocului liber ar:e
ef-ecte negative de lungd durat[. asupra dezr,,olt[rii copiilor. dintre acestea amintind
lipsa de somn, neatentia, iritabilitatea, schimbf,rile bmgte de dispozilie etc. (Pucket
si colaboratorii. 2009).
Deqi toate cercet[rile sus{in importan{a iocului irr dezvoltarea copiilor 9i in
special a jocului liber. terrdinla practicienilor din domeniul eclucaliei timpurii
este de a elirnina timpul de .joaci din programul zilnic qi a introduce ;i utiiiza
tot mai urult activitir{ile de inr,Stare structnrate pe continuturi 5tiin{ifice (r,ezi
Programul zilnic al grldrnitelor cu program normaiiprelLingit din (-urricttluwtul
pentnr educalicr timpurie a copiilor de 3-6i7 arl). Acela;i document propune,
pe ling5 activit[1ile de jric liber. activititile liber-alese. Subiectul actiyiratilor
liber-alese diu programui zilnic actual este ales de catre educatoare, obiectiveie
flind clar stabilite anterior. acestea viz6nd invd{area ;i pregbtind activitilile de
invdtare din cadrul domeniiior experienliale. Ple;colaml poate sd aleagi liber
rloar centrul la care doreqte sd luc:reze (in cele mai t-ericite situa{ii). Con{brm de-
ni-imirii 1or, sunterl c1e pirere ca ar fi necesar ca pre;colarul si fie lisat s5 aleagi
Iiher 5i ceea ce doreste sd facE, tema sd fie liber-aleasi. manifestarea si le fie

1s2
ljberd, si dezvolte sLibiectul jocului dupd propria dorin{6, sd igi caute parteneri
de joc, dar in acelaqi timp s6 respecte reguli de bund cuviin!i. Este indicat insd,
ca acestea sd fle induse progresiv, mai intAi copilui fiind 15sat s[ se joace dupf,
prcipriile reguli qi. la nevoie, si fie introduse altele de cdtre adLrlt, explicdndLr-i-se
rnotivele acestui demers.
Dupd cum am sus{inut anterior. at6t la nivel preqcolar, cit qi la nivel primar,
pregbtirea jocului liber nu necesiti un efort deosebit din partea cadrului didactic.
Acesta fiind ales qi desfhgurat de copii in funcfie de propriile interese, dispozilii gi
inciinalii. profesorul intervine intr-o foarte micd m[suri. Totugi. in vederea asigtt-
rdrii eficien{ei lui, este necesar ca preqcolarilor s5le fie puse la dispozilie mateliale
cu utiliz[ri diverse, iar spaliul educafional sd fie bine amenajat.
Habitanrl lucli,c vdzut ca ansamblul de resurse umane, materiale,
ergonomice qi temporale determind eflcienta organizare ;i clesfiqurare a.iocului
liber (Catalano, Albulescu, 2018). .Tocurile, juc6riile $i obiectele existente in
sala de grup[ Si cele specifice centrelor de interes pot constitui unelte eficiente
in clesli;urarea acestuia (cuburile. cdnile, paharele de plastic, vasele diferite,
cutiile, piesele de construclii etc.). lJtilizarea jLrcdriilor poate fi cea clasicd,
dar Si una nonf,, inovatir,6 care indicd creativitatea copilului. De exemplu.
dintr-o cutiu{a ;i cAteva cereale de la centrul joc de ro1, copilul poate obfine
un instrument muzical pe care s[ il utilizeze in activitatea sa de joc liber"
Aceasta situa{ie a fost sesizatd in timpul unui schimb de experien{b realizat
t
la o grddini![ din Ungaria. unde am remarcat eficienla utilizirii jocului liber
?n gradini{d, dar qi o serie de aspecte prir.itoare la desl?qurarea sa. Astfel c5,
durata de derulare era la alegerea copiilor. in unele situalii, educatoarea suge-
rintl prin comportamentul sdu finalizarea perioadei de joc liber. Cadrul didac-
tic nu intervenea in jocul copiilor, decAt in momentul in care era solicitat sau
aphrea o sitLralie care cerea acest lucru. De asemenea, spaliul educalional era
ast{'el amenajat incdt imita o cas6 in miniaturd, cu mobilierul Ei dotarile speci-
tlce" De aceea, copiii utilizau cu indem6nare jucirii care reprezentau obiecte
de uz casnic. (vesela. mhturica. aspiratorul, suportul pentru intins ru{'e etc.)
ceea ce contri['iuie, in mod evident, ia fbrmarea deprinderilor practic-gospo-
ciaregti. Starea de brne caracteriza intregul colectiv, astfel ch sala de grupd era
dominatii de zdnrbete Si bun5-dispozilie" in programul zilnic, jocul iiber era
desl?qurat. in mod obligatoriu qi in afara grddinilei. inriiferent de condiliile
meteorologice, cadrul didactic ingrijindu-se de integritatea fizicd a copiilor.
La liecare sala de grup[, exista o ugd de ieqire irr curtea exterioard, in care era
stahilith o zonti cle.fooca {Lanza,2015) pe care copiii o respectatt in vederea
evitirii pericolelor:.
Anienr{area habitatului ludic determina plicerea jocului, implicarea copiilor in
aceasta activitate tiind dependenti de acest aspect. De aceea, consider[m ca indi-
l'elent de specif-rcul nalonal al curriculumului pentrtt educalie timpurie, modul de

153
 amenajare a spaliului educafional, rolul cadrului didactic, dar qi interesul pe
care
acesta il acord[ jocului liber determinf, instaurarea stdrii de flux la nivelul
copiilor
stare care indicl implicarea lor totali in activitate.

v[.2.3- Rolul cadrului diductic tn tresfi;urureu.io*trui liber

in vederea delimitirii rolurilor pe care le are profesorul in desfrsurarea jocului
liber, suntem de pdrere cd poate fi prezentat, ca exemplu de bund practic5. mo-
delul invdlSm6ntului prescolar din Ungaria. Aici, educatoarea asiguri un climat
socio-educa{ional plScut, familiaq stimulativ, sigur, cald si prietenos care permite
preqcolarilor manifestare oarecum liber6, dar nu scdpatd de sub control. in
vederea
asiguririi eficienleijocului, este necesar ca aceasta:
o sd accepte ideile de joc ale copiilor;
o sd incurajeze manif-estarea fanteziei prescolarilor;
o sd Ie asigure spatiu liber pentru exprimarea
de sine:
o sii obsen e cu atentie aspecte legate de personalitatea
acestora (Se face referi-
re in acest caz la: perceplie, aten{ie, imagina{ie, mernorie, gAnclire, capacitate
de rezolvare a problemelor, capacitate de gAndire logici, creatiyitate, abilitate
de exprimare a emoliilor, perseverenfd, stdpanire de sine, asteptare, autoreglare.
abilitb{i fizice, relalii sociale. toleran{d, empatie, acceptare, cooperare. rdbdare,
respectare qi insuqire a normelor compoftamentale generale sau confirnaare
la
reguli). Astfel c5, se poate concepe o gril6 de observalie a compor:tamenhllui
copilului focalizath pe anumite aspecte. De exemplu, ne putem propune si ob-
servdm: potentialul creatit, indicatori ai comportarneulului proactir,, niyelul
de
dezl'oltare a limbajului, relationarea cu ceiialti in tinrpul jocului etc. De aserne-
nea. dacl este necesar, poate fi urniirit cornpofiamentul uriui copil cLr
diverse
diticultati de inv6{are sau de relationare. Pe baza indicatorilor stabilili in grila
respectivd, pot fi concepute misuri de ameliorare a unor probleme identificate.
Se poate intocmi o fiqa de observareianalizf, a compofiamentuiui
copiilor in tim-
pul jocnlui, cu f<lcalizarc pe r"ln copil sau pe un grup rnic, pe o anumitd
perioacli
de timp, aflAnd astfel intbrmalii imporlante ciespre interesele sau preocul:6rile
acestuia' dar qi desple modul de relationare cu ceilalli. in acest sens. va l'i
necesar
ca profesorul:
r sd laude qi sd incurajeze copiii;
r s5 acorde ajutor la nevoie si la cerere;
. si ia jocul irr scrios,
e Ia nel'oie sd fie exemplu/rnr:dellpartener pentru
copii;
* sX srigereze, conlorm programuliii zilnic, prin comportamentul
siu, sfhrsitui
jocrrlrri s:Lr coltl inuarea acesluia;
o sd ?ndrume usor jocul dacd acesta se indreaptd intr-o <iireclie gresitd.
trnacelasi timp, profesorr_rl:
€ nu poate decide terla jocului in cadruljocului
liber;

,j-f
 . nu are voie sd-gi impun[ voinfa sau ideile h jocul copiilor:
. nu poate pedepsi copilul. prin excluderea din joc;
. nu poate obliga copilul s[ se joace;
(inceperea unet
. nu poate deranja qi nu poate distrage atenlia copilului de lajoc
noi activitdli, un joc nou sau o idee noud);
. nu poate corecta jocul deja planificat al copilului;
o nu poate obiiga un copil sd desfbqoare unjoc pe care
nu il dore;te;
in clireclia corect6;
. nu poate interveni atii timp cat jocul se indreapt[
e nu poate restricfiona ulegeieu spaliului de
joc al copiilor dac[ acesta nu at-ec-
teazd jocul celorlalli;
. nu-qi poate./itryu prezenla in joc'
Det-recaredat5.joculcopiilorindic5mSsuraincareinterven[iaeducatoarei
stlnt situalii catrd cstc- nevoie
va fi beneticd pentru evoluliajocutui. De eremplu.
doar sE f-ie observat jocut copiilor sau situa{ii
in care este indicat s[ fie ldsati s5-li
clesfiqoaresingutijocuiqisn-sirezolveproblerrrelecarepotapdrea'E,stededoritca
corect[ a materialeior' a
prof-esorul sd ii aten{ioneze pe copii cu privire la utilizarea
materiale cu diverse posibilit[1i
spaliului de joaci existent qi sd le punS la dispozilie
de utilizare.
ExistaqinrornentecAndjoculeducatoareial6turidecopiileadriceomarebrt-
necesard'
curie. intervenlia sa. in joc fiind in aceastd sifLralie
Acesteroluripecareprot.esorullepoatedelineinjocr-rlcclpiilorpotfisesizate
r1e c[tre cacirul didactic cloar in mdsura in
care clovedegte interes I'a!i de ceea ce
presupltne jocul liber.

VI.2.4.Apettauclittnetrlrinmocltilitit{idepromoyarea.itlt:uluilibertn
eduulio timPurie
AvAnd rnodelul de succes ai organizf,rii
jocului liber in gl:iclinilele din Ungaria'
E'ducaliei recomand[ inv6fa-
dar +i al statelor l-lnite aie Americii, unde Ministerul
rea prin joc in prirrrir airi de i.iali (t-5 ani) si
mai ales prin joc la inilatir,a copilului
la acliune in vederea promo-
(Gumrner, 20.l5), considerarn c5 se poate face un apel
r,lriijocului liber in educalia timpurie' astfel: [.
. organizarea unor stutlii collstatati\'e organizate snb forma anchetei bazl
pe
l.
dechestionarcttprivirelaloculqiroluljoculuiliberinprogramulziinical L
coPiilor din grSdinil[;
o alocarea a 60 cle minute pe zi pentru jocul liber (la nivelul prescolar' in
sPecial);
de invilamant in vederea
. formarea cadrelor didactice cle la toate nivetrurile
de citre copii:
cunoaqterii r-nodului in care jocul liber poate 1'r utilizat
de joc" (Ne11, Dreu" 2016) penffu profesori,
care
. organizarea Llnor..ateliere
potapareaca,,oseriedeexperienlecaresebazeazdLlnapecealalti,fiecare
referitoare la predare qi
contribuinci la dezvoltarea unor noi cunogtinle

155
a,)4€

invdlare" (Ne11, Drew, p.86).Aceste ateliere presupun alegerea de cdtre par-

ticipanli a modului de a se juca in funclie de materialele puse la dispozilie.
.,Cei care se pot juca cu diverseie posibilitS{i... vor ajunge mai mult in viafd
decat cei care a$teapt6 sd li se spund ce trebuie s[ f-ac6 (Goldstein, apud.
Howard-Jones, 20 12, p. 29)".
. organizarea de cf,tre cadrele didactice fbrtnate a unor ateliere de ioc pentrtt
pdrinli;
. organizarea unor centre de joc liber. de tip afterschool in care sI fie integra{i
pdrinlii 9i copiii acestora;
. campanii de promovare a jocLrlui liber al copiilor in familie, precum;i orga-
nizarea unor activitdli comune la ;coal[ (seri de joc, centre de ioc etc.), acasd
si nr-r in trltimul r0nd in aer liber, deoarece in acest mediu copilul exploreazS,
descoperd, incetrrcd, testeazI, esueazS, se ca!f,rd qi aleargd'

BibliograJie
Bocoq, M.-D. coord., Rddu!-Taciu, R., Stan, C.. (2017), Diclionar praxiologic
de pedagogle, Editura Paraiela 45, Piteqti.
Catalano, H., Albulescu, I. coord. (2018), Pedagogia.iocului ;i a uctivitalilor
ludice, Editura Didactici qi Pedagogicd, Bucureqti.
Carlgren, F. (trad.Jigareanu, S.) (1994), Educalie pentru libertate. Pedagogict
lui Rudolf Steiner', Editura Triade. Cluj-Napoca.
Csikszentmihalyi, M. (1998). Finding floyt: The Ps.vcholog.v o/'Ertgagement
With Everyday Lifb. Basic Books. ISBN 0-465 -02111-4.
Engel, M. (2015). The Imltortance oJ'Free Plar in the Eorly Childhoctd Cluss-
room; Perspectiyes Frortt ct Teacher, Childhood Education ISSN: 0009-4056 (Print)
2162-0725 (Online) Joumal homepage: http://www.tandfonline.com/loi/uced20.
*x<>kchid de bune practici pentru educalia timpurie a copiilor de 3-617 ani,
MEN.2008.
Goldstein, J. (2012), Play in children'.s development, hettlth and vtell-being,
Toy Industries of Europe, design by www.fueldesign.be, Brussels.
Gummer, A. (2015), Jctaca. Solulii distractive pentrut bunct dezvoltare a copii-
lor tn primii c:inci qni, Editura Trei, Bucureqti.
Mclnnes, K., Howard, J., Miles, G., Crowley K. (2011), Dilferences in prac-
titioners'understanding oJ-pla1; and how this influences pedagog' and children'-s
perceptions cf'pla.,-, in volumul Early Years An lnternational Jor"rmal of Research
and Development, ISSN: 0957-5146 (Print) 1412-4421 (Online) Journal homepage:
http :1/www.tandfonline. com/loi/ceye20.
Lanza" M. (201 6), Cum sd creqti ttn adult, Editura Litera, BucureEti.
Nell, M.L., Drew, W.F. (2016), De laioc la invii{cn'e, Editura Trei, Bucureqti.
Robinson, K., Aronica, L. (2015), $coli creative, Editura Publica, BucureSti.

156