Eseu

Birsi Gheorghe, Grupa 1901

Tema: Descrierea interactiunii dintre norma de drept international cu

morala internationala si politica
Între dreptul internaţional şi morala internaţională există raporturi similare cu cele dintre drept şi
morală în general.Normele de drept internaţional stabilesc drepturi şi obligaţii susceptibile a fi aplicate
prin măsuri obligatorii.Regulile moralei internaţionale prescriu o anumită comportare fără a da naştere la
drepturi şi obligaţii juridice.Ele fac apel la conştiinţa morală şi nu pot fi impuse prin forţa de constrângere
a unei autorităţi exterioare individului sau colectivităţii.
Reflectând ceea ce este comun în conştiinţa popoarelor, morala internaţională exprimă atât valori
umane comune, cât şi reguli de comportare între naţiuni independente şi suverane destinate să promoveze
respectul reciproc şi înţelegerea între popoare, interesul întregii omeniri.
Între morală şi dreptul internaţional există legături de interdependenţă, de influenţare reciprocă. O
sumă de reguli de drept sunt în acelaşi timp şi reguli de morală, o mare parte din principiile şi normele
dreptului internaţional îşi au originea în normele morale, iar unele tratate fac trimitere în cuprinsul lor la
exigenţele omeniei, la principiile umanitare sau la regulile aplicabile în cadrul societăţilor civilizate, care
au în mare parte un caracter moral. Întregul drept internaţional are, de altfel, un caracter moral,
moralitatea internaţională având astăzi un rol important în procesul relaţiilor internaţionale, ca şi în
aplicarea în cazuri concrete a normelor dreptului internaţional, încălcarea regulilor moralei exercitând o
acţiune negativă asupra dreptului internaţional.
Între regulile moralei pot fi încadrate şi curtoazia internaţională, care cuprinde o sumă de reguli
izvorâte din necesităţile practice sau care semnifică bunăvoinţă şi respect reciproc, ori prin care se doreşte
să se transmită anumite bune intenţii, simpatie, solidaritate. Aplicarea regulilor de curtuazie rămâne la
libera apreciere a statelor, nedecurgând din îndeplinirea unei obligaţii. Încălcarea acestor reguli, deşi nu se
sancţionează prin mijloace juridice, constituie însă un act grav în relaţiile internaţionale, putând influenţa
în mod serios raporturile stabilite. O mare parte din regulile de curtoazie au fost astăzi încorporate în
dreptul internaţional, cu deosebire în dreptul diplomatic (privilegiile şi imunităţile diplomatice şi
consulare, ceremonialul de stat, etc.).
Politica externa stabileste interesul extern al unui stat si fixeaza strategia de realizare a acesteia In
contextul celor expuse mai sus se poate rezuma ca politica externa determina gradul si structura
institutiilor statale abilitate sa o promoveze. Spre exemplu, un interes politic major fara de un stat sau fata
de un grup de state poate duce la o forma de colaborare si reprezentare corespunzatoare: statele Europei
Occidentale au purces la formarea structurilor Uniunii Europene majorand la maximum
reprezentativitatea sa in diferite struturi comunitare ( Parlamentul European, Comisia Europeana, etc.) Un
interes politic scazut al unui stat fata de altul poate duce la respectiv,la o forma de reprezentare inferioara.
Diplomatia este chemata sa aplice politica externa folosind metode specifice, bazate pe normele de drept
diplomatic. In dependenta de politica externa a statului diplomatia poate inceta a activa. Spre exemplu, in
cazul ruperii relatiilor diplomatice dintre doua state politica externa a statului ce a initiat aceasta rupere de
relatii este folosita in anumite scopuri, fara a incredinta sarcini si obiective concrete diplomatiei.
Dreptul diplomatic ca ramura a dreptului international public joaca un rol instrumental, in sensul
ca el ajuta la atingerea obiectivelor de politica externa si ofera modalitatie de stabilire si de ducere a
relatiilor dintre state.Rolul dreptului diplomati, sub acesta aspect, nu este insa identic cu cel al
diplomatiei.