care se duce la capatul rAndului; coechipierul care a

primit mingea aleargd ;i duce

a tenninat cel mai repede'
mingea in locul din care a fost adusd. CAqtigd echipa care
-,,Mittgeapestrb/pestepod" setbrmeazbdoudsattmaimulteechipe'jucitorii
se ageaza unul in spatele celuilalt; primul primeqte
mingea qi. la senrnal, d6 mingea
cAnd alunge la
prir,ire picioare/pe deasupra capului, jr-rcitolului din spatele sdu;
jocul. C6gtigd echipa care reugeqle
ultimul din qir, acesta vine in fa!5 gi se continu6
prima si revind in formalia ini1ial1.

Bibliogre(ie
Antonovici,$.(2010),Etlttc:crfia.fizicaingrddini{d'EdituraDidactica'
Bucureqti.
Corneqan,T.,Feqnic,l.(1974),Erercilii'yi.iocuriPentrLt;coliledelasate'
Editura Stadion, Craiova.
Petrescu. c'. coord. (201 I ), Ghict Editura Diana, Pitegti'
cte echtcalie.fizicd,
edur,a{itlnttle: repe.
Preda. V., Pletea, M.. Grama, F. et al., (2011), 450 de.focuri
(19 luni - Bl luni)'
re.firndamerilale in invdlctrect clez,'ttltcrrea tintpnrie a c:opilului:
;i
Editura Didactica. Bucureqti.
Resurse online
Matroc,N'L.(2009),Joct.ilclemi;caretllijlocaleducct|i.ei.fizice,Marathon,
vol. [, no. 2,pp.199-206, disponibil on-line, accesat 2017'
accesat in 21'04'2017 '
htqr://www.marathon.asero/pdflvol1i2/13%2oMotroc.pdf,
http ://edums.ro/invpresc/stucliu-repere-fundamentale'pdf-
http ://oldsite. edu.ro/index'php/ar1icles/c5 1 4/
http //cyd. ro/j ocuri -sPortive
:

http ://programe.ise.ro/Portalsl 1 /20 1 3-CP-I-II/54-Educatieg/o 2Aliztca cP-II-

OMEN.pdf
/C urriculumi20 I 4 - 12 I 26-Educatieo/o20fizica
http :i/pro grarne.ise.ro/Portals/ 1

claseleYo20aYo2}[l-a-aYo20lV-a'pdf

1V.3. Jocurile cu caracter distractiv 10

Daniela-Mihaela FLORESCU
Daniela nA[n,txu
IV 3. 1. Delinilii ;i caracteristici
jocurilor de
La grddinila, jocul distractiv sau jocul hazliu este asimilat categoriei
miqcare, reprezintd o variantd a acestora 9i igi construieqte
con{inutul pe executarea
unor migc6ri.
posibilitali multiple
Prin toate jocurile, dar tnai ales prin cele distractive. se creeazS
jocul distractiv determina
de clezvoltare armonioasa a organismului copiilor. in
plus"
asupra den'oltirii copilului'
o stare de veselie. de bund dispozilie, cu efecte benefice
sd-qi realizeze ..eul", s6-Ei manifeste personalitatea,
s6
Jocul ii permite individului
r" Prot-esor doctor, director a! Gridinilei cu Program Pre,1ungit ..Cisula bucuriei", Brasov.

93
 2. Ja
urmeze, pentru un moment, linia interesului s[u major, afirnci c0nd nu o tbce prin alte
pentru:
activit[li (Piaget, pg 45).
a. de
Jocurile cu caracter distractiv au ca tunclie dominantd recreerea. Sunt cleose-
ce formi
bit de valoroase din perspectiva valentelor fotmative in plan psihologic (dezvolti
frcut?''..
aten(ia, perspicacitatea. spiritul de otrservalie etc.). Atmosfera de joc este creath prin
cerin{a de a ghici ceva (ocul .,Cald" rece. fierbinte"). de a rezolva o sarcin[ surprizd
b.d
culoare
(jocul.,Ghice$te $i tacil" care educd qi stf,pAnirea de sine), sau con-lpetilia. in prima
s

c- dr
parte a preqcolaritdlii, iniliativa unor astfei de jocuri aparJine adullilor sau copiilor
te-a strig
mai mari; odatd insuEite regulile qi exersatl piScerea de a juca, se naqte 9i ini(iativa
proprie pe la 5-6 ani (Niculescu, Lupu, 2010).
d.d
adus ma
Jocul distractiv exprimd rela{ii complexe intre copii qi reflectd unele particularit6{i
psihologice specifice vArstei. Principala caracteristici a jocului distractiv este
e.a
potririt!
tonusul emo[ional ridicat, sentimentul de pif,cere. Aceast tonus este legat de reac{ia
tala de noii excitanli. de mflnuirea obiectelor. de manifestarea independen{ei'
f-a
lipseqtei
lipseqte!
IV3. 2, Tipologia jocurilo r distructive
Jocurile distractive diferd in func{ie de momentul in care sunt tolosite" Ele pot ti
g.r
fel?"-,.(
statice sau clinamice. Pe lAngd scopul recreativ eie pot avea valente ttxmative in plan
psihologic.
h.t
momentul in care sunt folosrte pot ti jocuri distractive pcntru etapa un locT
in firnc{ie t1e
cuvant I
de clupd activitatile pe domenii de invdfare, in care copiii se relare aza clupd ce qi-au
concentrat aterrlia, rdbdarea in realizarea sarcinilor pe actl\'itAli. Printr- Lttl i oc distractiv
se pgate incheia o activitate integratS (de tip t) din printa parte a prograrnului de
ce att inr alat prin situafiile incurcat
diminea!6 (rura I la educatoare), in care copiii valorifica
j. (
de invdlare propme anterior, printr-o formb ele manif-estare liberi si recreativ[. De
.-Ce cn
exeraplu. copiii au de organizat o peh"ecere pentru un persolla; indrigit si au preg[tit
la matematicb grasa cu cele necesare, atAtea c6te persoane sutlt it.n itate 1a lletrecere,
au confeclionatidecorat coifuri pentru petrecere qi apoi se destind la petrecet'e al6turi
de personajLrl preferat pe o r-nelodier atent aieas6. realizAndr-r-se Llll lt)c cle mi;care
irnitatil-. satL elemente de clans. tn perioada dupfi-amiezii 1a -sradirtitele cu program
prelungit se organizeazd cle asemenea jocuri distractive $i t'ecreatire de tiptrl celor
de mai jos, in funcfie de tema sdpt[minii sau de proiectr:l terlratic. de tipurile
jocurilor;i activitatilor din tit:rpul zilei, ca sd se asigure dir.ersitatea acti\-itatilor;i
dezvoltarea giobala a copiiului.
l. Joc:urile distrerctive c{inamice de tipttl:
a. jocuri motrice simbolice: ,,Brosculele sar ?n iac", ,.Iepura5ii la morcovi",
,,Vulpea qi iepuragii", ,,Pbsirica-qi cautd cuibgl", ,,Gd;tele 9i vuipea"- .-Pisica qi
qoricelul",,,Ursul doame";
b. jocuri sportive qi distractive: ,,Mingea la cdpitanl", ,,Ocheqte linta l''. .-Lor"egte
..

popicul!", ,,Sdrin coarda", ,,Plimbdm cercul", ,,De-a caii qi ca1arelii". ..$taf-eta",

,,Atinge clopolelu1l",,,Labirintul",,,Balerini qi balerine".

94
 2. Joctrrile dislractive cu valentreJbrmqtive in plat't psihologic cle tipul jocurifttr
pentru:
a. dezvoltarea sensibilitilii tactile qi chinestezice: ,,S6culelul fermecat,,,
,,Ghici
ce fomd are", ,,Spune cum este!", ,,Ce poli spune despre mine?',, din
,,Ghici ce este
lIcut?", ,,Spune pe ce ai pus mAna!":
b. dezvoltarea sensibrlitdlii vizuale: ,,cine are aceeagi culoare?", ,,Ghici ce
culoare se potriveqte?", ,,Aqazd culoarea potrivitd!,,,
c. dezvoltarea sensibilitdlii auditive: ,,Deschide urechea bine!',, ,,Ghiceqte cine
te-a strigat?", ,,Ghici cine este la telefon?',, ,,Ghici cine face aga?,,;
d. dezvoltarea sensibilitrlii gustativ-olfactive: ,,GhiceEte ce ai gustat?,,, ,,ce a
adus mama din gridinS?", ,,Ce am cules din copac?,,;
e. aten{ie gi orientare spalial[: ,,Ghici ce jucf,rie am ascuns'J", ,,Gdseqte locul
potrivit!", ,,Cald, rece", ,,Unde am aEezat p[pu;a?',:
f. analizr qi sintezd mental[: ,,ce a uitat pictorul sh tleseneze']", ,,Ghici cine
lipsegte'/", ,,Cine trebuie sd plece?", ..Ghici ce s-a schimbat?,,, ,.Completeaz5 ce
lipsegte l";
g. realizarea cornparaliei mentale: ,.unde este umbra?",
,,care imagini sunt la
f-el?", ,,Cine gdseqte mai multe pelechi?,,,
h. realizarea abstractizirii qi generaliz.drii: ,,Cum se nulnesc toate acestea Ia
un loc?", ,,Grdmijoare, grdmljoare", ,,Cine poate lace multe grupe?,,, ,,Ghici la ce
cuvAnt m-am gdndit?";
i. dezvoltarea perspicacitdtrii: ,,care maginr ajunge niai repede Ia turn?',.
..Labirintui".,,Este ceva gregit in tablou?", ,,unde este rnai multh apr7,'. .,lrnagili
incurcate";
j.dezvoitarea imaginaliei: ,,spr-rne mai departe", .,Hai si facem o povestel.,,
,,Ce crede{i cd s-a intamplat m;ii departe?",,,compieteazd tu tabloul l,',,"Jocul
rimelor". ,,Sd facem versuri!":
k. dezvoltarea inhibi{iei voluntare gi a autocontrolLrluj: ,,Jocul rnut,,.,.sus -
jos", ,,Zboat"5, zboar5", ,,De-a visul"" ,,$oapte,', ,,postaqul', elc.
Pe l6ngd aceste tipuri de jocuri. in cadnrl tuturor activit6tilor din gricliniti si-rnt
introduse eiemente distractive " S-a constatat ci firlosirea unor elemente distractir,'e ?u
cadrul activitdtilor dau rezultate fuafie bune. Elementul distriictir poate si ia fanle
variate, de exemplri: ca element de joc" ca spectacol de diafilme, ca teatru de masi s;ru
ca spectacoi cle teatru de papugi. Datorita fapnrlLri cir cli nagtere unor trdiri at'ective care
stimuleazi interesul copiluiui si il indmmi in sensul ciont cle cadrul cliclactic, riatoritir
laptului ci tace apel la fonla de activitate specificd virsteipregcolare, elenrentul de
joc are o largd utilizare in activitaliie obligatorii destigurate in grdclinilele de copii.
in majoritatea activitS{ilor. elementul de joc constd in manipularea de cdtre
copii a unui material concret. cum se intAmplS itr cele mai multe jocuri diclactice,
conlbnn instruc{iunilor pritnite de la caclrul didactic sau confcrrm regulilor stabilite
de acesta.

LI\
 Apar insd qi cazuri in care elementul
c1e joc este leprezentat de cliltrite
miqciri
sau acliuni pe care copiii re executd, sau de crifbrite J(x
sunete pe care ei le pronun{E
in conformitate cu cerinlele jocurui. ca, de exempru, di!
acelea p" re ?ntdi,im in
jocLrrile muzicale, in jocurire de "ur*
miqcare qi. in mai rnica masurd, in unere jocuri
didactice. est
in alte activitali, elementul de joc apare sub fbrmd in
de intrecere qi trezeqte dorinla
copiilor de a realize un attumit lucru. de a atinge
un anumit scop. Aqa sunt jocuriie
tH
de miEcare executate pe echipe sau acelea 16:
?n care se urmdreqte scoaterea in eviclentd
a unei anumite abiiiffiti i,divicluare (De exempru: asil
.,cine ,o."
ori?", ,,cine poate merge cu o bild agezati intr-o li,gur6 "ourau;.
;;, ;;i;;
fErd sd o scape jos?,, etc. ).
Existr qi activitali unde elementul de joc consta in sPr
crearea unei situalii imaginare
asemSnitoare celor din jocurile de ror. (De IEC
exempiu, in jocul .,pogtaqul,,, .* ..in
cSlitorie", sau,,Oglinda iermecatd,,). dc
Ne propunem s5 prezentdm in continuare cateva gri
exempie de jocuri distractir,e
clin perspectiva nouiui curriculum: joo
o domeniul Dezv6r761vs61"fizicd, do6
a,scindrdlii qi i.gienei personale_ copiii paticipl
ia activit,li fizice variate (,,Iepuraqii ra primbare,,. 'ri"r,rJ, obl
,,Fluri."ii ii
,.Pis,relele si pisica,,, .,Cursa broscutelor,,,,,Ursul,.,,.Albinu[a,,,,,pod,l
miscdtor". ,.Banderola colorati,,, ,,Trenul,,,
,,Trusa de .,C5suta di,
padure") satt utilizeazd simlurile in interactiunea 'oraj.,,
cu mediul pentru a-qi orienta
miqcdrile (,,crdclina zooro-eicd". ,.rVlesteri iscusi1i,,, tqm
,,cdutim ursulelr:i,,, .,De-a
a lr ist i i".1: vdn
o domeniul Dezvoltarect socio-emotiot'tctld - copiii
inrati sa-si contr.leze
emojiile: .,Am voie. uu all \ oiu.'.. ..Ur, sta llrmecata,". Ilxri
..GAstele si
,.P,ii si bobul de 916u,,...ZAna jucariilor,.. ..\,lpea sigAstele..s.a.; 'A,dtorii,,, itrdi
o domeniul Cctpacitali acti
'1i cttiltrclini irt irtt'titcy'e - coprri ,anilbsti curiozitate"
interes, inifiaiivd, perseverenta, creativitate: poa
..cine a . enitl-.. i, ,rrrri. re"
ntascd",,,Cailonasul cdldtor,'. s.a"; diq
o donreniul Dezvollctrea /imho.iului,
ct cctmunicitt'ii si pr.enri.sele t irit-ii .ti sc.r.ierii
- ctlpiii i;i inibun6t5lesc lirnbajui cieprincierile
;i cle ct'rr-rLuricare. isi expri*ri
ideile si sentimentele si invi![ sd comunice intr-o
varic-tare de t-eluri: ..Suntem
pisicu!e". .,Trenur", ,,Trezeqte-te. ursureture
!,'. ,,Deschide si inch icle r.,. ..Tunrul
rosu"' ,,Maimuiica", ,.Jocur scf,unereior".
,,Ttrnelur". ..\,riinr pricrene '. s.a.:
r domeniul Dezvollcrrect cttgnitivci
Ei cutttta;tereo lutrtii c6piii observd,
comp;irfr erperien(e. actiuni. er,enimente, identificr
r.c-1atia cauz6-erbct,
idcrrtifica:orrrtii l)ent^l rczorva.ca drr'eritcror pr.brcme: I.--.-
..SLr: sitr jor,.,.". :
,,Mingea la perete"' ,"piimbh cafionagur!", ,,pietriceiele".
..Cutia nragicd.,,
.-P'icle rrii rnei"- -"( inc r inc'.'". ..T;rre-rroare".
..pui;orii.. etc.
Prin caracterr'rl dislractiv al jocr"lrilor ii atragem pe t:
copii qi le usura*r rezolvarea
sarcinilor. f-arrdliarizAndu-i cu elbrtul inteiectual" I ''"

c*nducerea metotlicS a jocurilor distractive.

atitucline;r. cadrului didactic iata de

96
 afectiv jocului' fac
joc. insuflelirea acestuia care se transmite copiilor si d[ colorit
realizarea sarcinilor'
dio u..r,, un mijloc deosebit de eficient in
Lln alt element distractiv introdus clr succes in
activita{ile integrate' dar care nu
este utilizat in cadrul acestora decdt in
mod cu totui sporadic, este teatrul de mas5'
de scend specific
in scenetele injghebate i, acest scop ne putem lipsi de cadrul
poate face cle catrc- cadrul didactic in
teatrului de pdpuqi, iar manuirea personajelor se
o stare emofiona16 care uqureazd
r,[zr-rl copiilor. Cu ajutorul lui li se creeazdcopiilor
a lor'
asimilarea cunoqtin{elor 9i o trainic[ f-txare
teatntl de mas6, dar care,
Un alt element distractiv in strAns[ contingenla cu
spre deosebire de primul, nu este intrebuin{at
in activitalile obligatorii Ei nu i s-a
metodic este spectacolul de teafirt
recunoscut dreptul de a fi folosit ca procedeu
dep6pugi.Copiiivizioneazdadeseaspectacolecupdpuqifielateatrufieinincinta
de papuqi cat $i diafilmul sunt folosite
in etapa
*rJai*1",. in gradinile, at^r tearrul se rezolve cu a'iutorul lui
jocurilor qi activitalilor alese. Numai uneori se urmdreqte sd
sau s6 se fixeze unele povestiri predate in
activitalile
doar unele probleme educative
obligatorii (Lovinescu, 1 968)'

IV.3.3.Pregdtireu,orguniT'areu'amenaiureuspa{iului;irepartizareacopiilor
cu destlgurarea jocurilor cu
Desfiqurarea jocurilor distractive este similara
concordanla cu obiectivele propuse'
tem6 qi reguli dinainte stabilite qi se aleg in
virsta qi Porenfialul coPiilor'
trebuie sb aleagd bine
in deslbqurarea ,nui joc distractiv nou cadrul didactic
antrenata in joc intreaga grupd' Este
momentul introtlucerii acestuia, deoarece este
irrdicatcainv[lareasSsefac6inmomenteledeaSteptare,detreceredelauntipde
jocurile cnnoscute de copii' Un joc nou
activitate la aitul, altemand jocul nou cu
poatefiintroduslasfAr;ituluneiactivitdli'cuscopuldeacreaoatmosferddebun6
dispozilie gi de destindere'
cadml domeniului $tiin{e in aer
Exemplu: copiii au desliqLrrat o acttvitate rlin
s6 fac[. c]adrul didactic trebuie s5
le
liber. La finalul acesteia, ei sunt intrebali ce vor
joc nou, 1dr6 tln calacter de obligativitate'
trezeasc[ copiilor dorinla de a invala un
orice joc' cu temd 5i reguli dinainte
iar propunerea si concorde cu dorinla loi. Ca la
az[ stlccint modul de desflqurare
stabiiite, se explic[ regulile jocului qi se demonstre
a acestuia.
OrganizareaEiexplicareajoculuinutrebuiesSclurezenraimultde2-4minute,
dozate, iar copiii sd fie diriiali spre
lmportant este ca indicaliile verbale sd fie bine
facuta' Dacd unul dintre copii
descoperirea regulilor in funclie de exemplif-rcarea
cunoa;tejocul,acestapoateparlicipalademonstralie.Suntematenlilaincadrarea
intirrrp'Duratageneralinutrebuies[depdgeascal0minute.Unjoccaredureaza nu
prea mult gi nu ne permite sb punem intrebdri
de consolidare a cunostinleior"
constituie experienlb de invdfare.
face de c^teva ori gi
Executarea jocului distractiv impreun[ cu copll1
se

97
depinde de acliunea ;i regulile jocului. ca sE rdtnAnS timp ;i pentru repetarea unui i
joc cunoscut. Exernplu:jocul .,RAndunica lbrd cuib" necesitd o schirnbare de roluri ;i ': -

reorganizarea grupei qi poate fi repetat de 10-15 ori, pe cdnd jocul ,"Zboar5. zboard" '..t.

se poate repeta de 20-30 de ori, deoarece acliunea lui imitativ[ este foafie simplf si . '' :
scurt5. La reluareajocului. i se cere pdrerea grupei asupra dorinlei de a reluajocul. :
!! l

..

Ne asigurlrn ch jocul se poate desf};ura in spaliul pe care il avem la dispczitie.

cd nu existS risc de accidente. :
tn timpul jocului se r.a urmdri asigurarea unei atmosfere destir-rse, de buna
dispozilie care sd le creeze copiilor reale st6ri af'ective pozitive. .. -: .

Unii copii manifestd reticenl5 fa!5 de anumite jocuri, de aceea este bine sinu
insistlm. sI le lSsArn liberratea de a opta. \u putenr obliga. dar putem crea ntotiratii
suficiente pentru ca ei sd intre in joc. Uneori, reticenlele dispar. prin simplul fapr ca
noi intr[m in joc. De cele mai rnulte ori relinerile sunt legate de teama de ridicol. de
liica de e;ec.
tncheierea iocului distractiv se realizeazS in mod firesc priritr-c sirnpli
intrerupere a acestuia gi nu trebuie r.narcatS in mod obligatoriu. in unele cazuri,
cend regtrlile jocului sau comportarea copiilor o irnpun. se pol tace aprc.icri 5e urtc
asupra rnodului in care au participat Ia joc. se pot da scurte recomandS::i cu prilirc
la respectarea regulilor de joc.
Atractivitatea qi eficienla jocului distractiv depind de capacitatea educatoarei
de a imbina sarcina educativd cu doriniele copiilor.
Exemplul 1: ,.Rindunica in cuiL,"
Explicarea regulilor de joc:
Copiii se gmpeazd cAte doi, fa{a in fata, linAndu-se de mdini. Se tbntreazi mai
multe astfel de perechi. ele reprezentdnd ,.cuibul". in mijioc va intra un al treiiea
copil cu rolul de ,.r6ndunic6" (cei 3 forrneazd .,cuibul" cu ..rindunica'' in el). L'in
jucdtor rdmAne lErd .,cuib".
La formula .,Zburati rAndunelelor!", .,copiii- rindunele" r'or zbura din cuib"
La formula,.R0ndunica in cuib!", ,,rindunelele" iqi cautd un,,cuib" ltber.
Dupd ce sunt explicate regulile" se trece la desE$urarea propriu-zis5 a jocului.
Se asigurd o atmosf'erd de calm ;i bunS dispozilie, de cooperare si inlelegere in
timpul jocului.
Exemplul2:
DupS desfbqurarea activitdlii,,Tainele magnelilor"- (miniexperimente),
dorreniul Stiinte, ,,cercetdtorii" sunt invitati sd ia o patzd relaxindu-se intr-o
atmosferd plScut6 de joc: .,Raliul" - joc distractiv ALAZ.
Jocul este organizat sub formi de competilie intre doud subgrupe nou tbrmate a
cbror denumire reprezintS marca unor automobile (exemplu: Ferrari, Mercedes). Ei
se desfhqoard pe doud mese de sticlS, pe care sunt realizate doui piste (din fisii de
h6rtie autocolantd), care reprezintf, in miniaturi traseul unui concurs de Formula 1
(Start, Finish, fanion, fluier). Pe fundal se aude zgomotul specific curselor de masini. I
98
 Se stabilesc regulile joctrlui: la ,,fluierul albitlului", pe r6nd, cite un
reprezentant al tiecdrei echipe conduce maginula, puitdnd rnagnetul pe sr-rb blatul
de sticia- respectdnd circuitul trasat. Jocul se desfiqoard in stilul ,,$tafetA"' E'chipei
jocului
c1gtigStoare i se oferd .,Cupa raliului". S-a urmdrit respectarea regulilor
prec*m 5i a normelor de disciplind colectivS.
Rcpe t cre* i oc ultt i d i strscliv
R-epetarea jocurilor distractive se poate reaTiza in aceleaqi momente ca ;i
inr,itarea. cri deosebirea cE ele pot fi reluate si in activitalile de dupd amrazd. Copiii
aleg ce joc vor sd joace. participarea lcr la conducerea jocului trebuie sI fie cit mai
sustinuti"
Introducerea injoc se poate reaiiza printr-o varietate de procedee:
+ o disculie succinti prin care se reamittesc titlurile jocurilor inr'6tate;
r li se soliciticopiilor s[ propun5 jocurile preferate,
c se alege un lider al grupului de copii care proprne un joc pref'erat; (exemplu:
justitlcarea antrenirii unui copil pentru aiegerea jocului poate fi pus6 in
legiturd cu ziua de naqtere a acestuia)
Conducdtorii se schimbd de mai multe ori, astl'el incAt satisflaclia de a propune
teina 5i de a dirija jocul s[ revini mai n-rultor copii'
Exemplul l: .,lepuraqii la morcor.i" - pe o sfoard sunt pringi morcovi mari
si rnicil copiii sar intr-un picior (cei mai mici pe arntrele). cu rniinile la spate gi
incearci sa prindd c6 gurila morcovi de pe sibard (cel pulin unul); cine prinde cei
mai multi nrorcovi este iepuraqul cel mai hamic.
Exemplul 2: ,.Ursui doanne"- copiii sunt aqeza[i pe covof" in cerc. Un copil
{Lrrsr.rl} sti ghernuit cu ochii inchiqi
(doarme) in interioml cercului, in timp ce ceiialqi
copii ii cinta:
.-Ursul dr:arme ;i viseazir' Cd papucii lui danseazal Lapte dulce sau cafeal
S-aleag6 pe cine-o vreai"
Ursll rleschide ochii si ii lace semn unui copil si vin[ la e1. Acesta se aqazl in
lorr-r1 lni si-iocul se repela pAnd ce toii copiii vor sta in mi-iiocLrl cercuiui. Copilul
care nu esre atent cAnd ilcheamd ursul. primeqte o pedeapsd hazlie.
Rolil activ a1cadrului didactic" in organizarea si indrumarea-jocurilor distractive,
se *ranifl;st5 a15t in alegerea 5i eqaionarea inv5iArii ;i a repetdrii lor in timp,
cdt gi iil
rrearea gpei ambianie iavorabiie practicirii lor'. in antrenarea 5i organizarea grupului
cle copii. in iunclie de particrilaritdliie individuale ;i de r,6rst[ ale copiilor, cadrul
didactic rr*Lruit- s6 acorrle 6 atenfie deosebiti copiilor timizi sau instabili, trebuie sd
pafiicipe cu I'eselie 5i sinceritate la joc, sd dea tonul prin compofiamentul propriu'
Farticiparea cadrului didactic la joc ii atrage pe copii gi le produce bucurie.
in acelaSi timp cadml didactic trebuie sI 1e tbnrieze copiilor deprinderea de a-si
orsaniza Ei desliqlrra singuri jocurile. Daci la grupa mici profesorul a indeplinit
rolul de conducdtor al jocului, la grr,rpele mari, cttpiii pot organiza singuri jocurile
preterate nnmind pe unul dintre ei conducStorul -iocului'

99
 Dincolo d ut"ttt caracteristici'
presupune
jocul este o sursi de prdcere, cleoarece
",,0" el
ro.na,",,,""-"",H"ii:Jfl Orga
Iffi
jTi;?T:;:lk*i:tr*1T;m,
ce ii conferd "#
in timp qi spaliu, ceea irymad
cerui impricrr rJr.]rr,rent serealizr
creeazd o ordine in de securitate. Jocur
realitatea dezordonatd,
stlccesului (Huizrnga, -*"-svrrqr'r' este
sste fi.umos
rrumos qi presupune plicerea ci gi o -ru
lgg3). liberi a ai
Ir: 3. 4. Marcrialete didactice io j"o
necesare in jocuile
Mijloacele didactice
O,r.rU,r'frrcfie de tipul.iocului joqrile di
distractive sportive/moo,." di ttractir.'. Pentru jocurile
stegurele putern rbrosi
,rrir..: hE rrb. &
,iiili *";";;i;.;ilj: :}],,.ft:lX ;Tjffi
qi
*eese (Ia
;;;;.", ;ffi:':fl*i:
JEul i
fi n mater.i JJ:[:T, ];fl:[:'jt* -' ::l*, i;
f gi i, sa,e, cle in an s,i
mobltizer
d, ar c rt, o"*, i,.r;;;:ffi:.#l;f.ffiiilen
p r as ti ", i erc uri ;,," b;j ;L c

cu care se poi exe.r'sa o multitucrin" tte' obslacole copitul 15i e

pentru jocurile Je aeprinaeri. Ia care gi
ooqtimorl fl
..
didactic a,t rrln rrncfie
airt.u.tiu" ., uu t:*':'jve in p.lan psihic materialul aqimite.
de ." a"ruottillll:-
care srimure azd analizato,,i Cetrdir
cororate etc'' dacd jocur
u;,uii,;,ilif-,::,]i';jjn-"iff dragmrca o
este ;il o")rortur.u perspicacitdt.. ii::,:liJ"l,a]r,fil]; si tini sea,
$'Ji.,?"tf#'ii,:lt';:;;;;;;,.oft
ImPortant
-,r;,;;#;1,::*;;:1:H:* solidaritate.
este sd valorificdn,
ingenios t, ;;iffitJ#ierctc' fi..u." rnrjroc c6r rnai
[1.-:.r,. 7

Il4j,S. Modalitdyite .l.l l--:l:

de evaluare qi
De fiecare datS' Ia.inch",",=r:"*iriapreciere J:_1.:.. . -
se .,1.i,.1-..:
'or comu,ica rezultatere oblinute. i_ ::
ff:ilIT.:fi'lXffiI;X I1*,,l,, " ;;. ;;,". eri
Se
,1ll:-:a.,. I,:
creator, subliniinclu HTf:,j: vor evidenria sinrfr-rl de iniliatir,d
r r n d i v i clu ar e si f.. .-
,i;;ffii il i : i l-. ,. : -: : :

*:* lt L:ffi ;'

I

i* ni*t'.T#ii::iffi ,u:* x*+ ----"* vsvrrrlc ue IncuraJare,

imbolduri pent.r
P,'
i;.
-;. ,-,
curaj qi constan{ii. u ra unrranu a,, llCrSpr :. .

=* Analiza succinti.l olri joc

desllsurat pe echipe neatentt.,. .:..
salutul aclresat echipei se inch,
invin_satoare;,il,
acorda recompense.lii:* ura!,,,_,,Hip, frip, r.r,]l
sd te fi; r;iii::fl: # influente.rz" ^
3U"i".
activr la urmdtorarele.;ocuri. ; ca sa fie sttmulatd
stimulard do
dorinla de participare lllllLlZc,
lt- :;-r:'
Prin intcnnediul . la elabor;,:..

r *:,x *i l';::::il l]t,,, :1,] iilil: :ffi ::, ::

respectit r',-:-. .

;.n: il i,lJ.;
conducatc,r c.
:ii# ["TI acordatr cornpoziliei "*o.ut I i, i r
al diverselor fbrr. d"."b,rie *orr"rjl, jocunlor .locLri.t,.
coopei?reaintrecopii:.Tlffi ,J,",ffi y:JlilL,Ji.TIHJ:,:Hru*.|;ffi
sau
orice rltrnrcr . .

recunoscut de majoritatea it-rtdinirr-a.i;,.:

pafiener,o.
;it;;*, activitate esre polarizatS
in jurul sdu.
desflsoari t: ;.:
particilrare.r .r.:
100
 Organizarca judicioasr a timpului afectat unor astfel de jocuri este foarte
importanta' Ele nu pot lipsi din activitilile zilnice
ale grddinilei. prin intermediul lor
se realizeazd nu numai descS.rcarea de
tensiunea gi oboseala acumulat[ in activitate,
ci qi o ,,reorganizate" a st5rilor emofionale, de
conectare, relaxare, de manifestare
liber[ a.atitudinilor gi aptitudinilor qi chiar a unui
surplus de energie.
In jocurile cu subiecte, emo{iile sunt generate
de indeplinirea rolului asumat,
in jocurile de miqcare, de dezvoltarea musculaturii qi
jocurile didactice de ob{inere a anumitor
a capacitd\ii motrice, in
rezurtate. Jocul produce pldcere sau
bucurie, dar nu in sens hedonist, ci in plan
moral, ,r.-ur" a repurtdrii unor
succese (Iakovlev, 1931). "u
Jocul ?1 bucurr pe copil, succesul ?i mireqte puterea
de muncd, il ajut6 sb_qi
mobilizeze fo4ele qi sd invingd greutr{ile. in-efortul
o" u utiog" scopul propus,
copilul iqi exerseazd vointa. in jocurile colective
copiii discutE qi hotar5sc impreuni
conlinutul gi desfrqurarea jocului. participdnd ra joc,
ei igi coordoneazi dorinlele qi
acfiunile.
cand indrumd in mod corectjocurile, cadrul
didactic poate gi trebuie sr formeze
dragostea copilului pentru muncd, s6-l invete
sr aclioneze in echip6, sr_l obignuiascd
si {ina seama de allii gi sd-i insufle sentimente elementare
de responsabilitate qi
solidaritate.

(V3.6. Vuloareu educutitd u jocului

elistractiv
irnbinarea utilul ui cu pl5cutul are un caracter
atractiv dar qi educativ pentrujocul
distractiv: copilul i,vafd ce este infrangerea si.
in aceraqi timp invald sd prefuiasci
victoria. El se joacr pentru bucuria de zr- se juca,
,,inva1r,; qi se clezvortd natural de la
un stadiu la altul prin joc.
Pri, joc, copilul iqi descoperi prr{ire tari qisrabe, abirita}ile qi interesere.
incearcd sd se dezvorte din punct de vedere
social, emo{ionar. fizic qi interectual.
Pe langd rolLrl sdu formativ (dezvortarea atenliei,
acuitalii senzoriare,
perspicacitdlii, rapiditdfii in gandire, spirinrlui
de obsen,a{ie)^ veloureq educatiyci
a 'iocului clistractiv este determinatb qi de atnrosfera de l.eselie pe care o creeazd
neatenfia, Iipsa de promptituciine sau de rapiciitate
in reactii a copiilor, ceea ce
influenleazd buna dispozilie a acestora. Imporlanr
este ca participanlii la joc sd se
amuze pe seama faptelor qi nu pe sealra
colegilor. Respectarea regulilor contribuie
la elaborarea unei conduite nllantate in func{ie
de cerinlele jocuiui, iar copiii care
respectd regula sunt rdspldtili fie prin aplauze,
fie prin antrenarea ror in rolul cle
conduc5tor de joc.
.Iocurile distractive au menirea s6 destindi
orice moment al activit5lii zilnice (ocuri gi
atmosfbra si pot fi introduse in
activitali clidactice alese de dimineald.
intalnirea de diminea{d' tranzitii sau in cadrul
unei activitati integrate). Ele se
desllqoard la propunerea cadrurui didactic
sau ra propun.r"u
participarea activl a tuturor copiilor din grLrpi.
.or,io;,;r;;r;;; ;;

101
 Jocurile distractive de perspicacitate, de dezvoltare a unor
calitali intelectuale piagE
se regdsesc pe parcursul jocurilor gi activitdlilor didactice alese din prima parte
a Pedagogie
programului qi stimuleazd dezvoltarea intelectuald prescolat-ilor
a pu;i ?n situalia s6 prtrgE
caute singuri soluliile unor probieme (,,cubul",
In cadrul tranziliiior, jocul distractiv
,,cur.6ntur interzis',. .,Ghicegte!,,). Bnil€$t
stimule azd" qi mentine activ interesul PrEd.
copiilor si face trecerea maipldcutd
Ei atractivd de la o activitate laalta,inlesnindu-le atat inimQor
copiilor, cit qi cadrului diclactic parclllgerea con{inuturilor planiticate. profesorui
i;i poate ptme in valoare priceperea, imagina{ia, prin
Schl
verslri ii cart"..re. inventand
dif-erite miqciri care sd corespunclr jocului (,.v6ntul Tidi
si floriiei', .,Statuire,,. ,,oferd gi
prime5re" ).
Ticali
hEEE$L
in cadruljocurilor $i activitdliior didactice alese din partea +*ru
a doua a programului
se reconrandd jocuriie dinamice:
,,cursa broscuferor", .,pisica si pisoii,', ..[_rnde eqti, Ediuratl
ChimitS?", .,Llliul qi porumbeii" sau se pot desfEsura jocuri **+lEf
cu text si c6ntec, cu un
putemic caracter distractiv (,,orchestra",
.,.Ioac6, joacr!",,,ca sordatii,,, ,,Grddinarii'.). flidacticii:
Este de la sine in{eles cE flecare situafie ii cere cadrului
didactic o bund orientare, l*n
pentru ca sa aleagd jocurile cele mai potrivite pentru
In jocurilor distractive, copiii inva{I:
cadrr,rl
momentur respectiv"
w*
hmpsr
r sd facr schirni:uri - si ofere qi sd ia: de exemplu:
este rAndul meu,':
,.a fost randur t6u gi acum dede l8
c si inleleagd ce e jocul si ce este seriozitatea: 1.acum noi jLrcrur un joc
corect.
pentru cd arn fbst de acord si ne jucdrn asa,,;
* sI $tie,
simt[ diferen{a dintre realitate gi fantezie.
sf,
Centrarea procesului educational asupra copilului se refiecti
in abordarea
crtrricrilurnLriui din perspectiva ciezvoltdrii globaie gi
r.izeaza cuprinderea t*turor
aspectelor imporlante ale dezvoltdrir complete'a copilului.
in acord cu partlcularitatile
sale de v*rsl5 gi individuale.

Bibliogra/ie
Barbu. LI., PopescuE.. $erban, F. (rg93). ,rctivitdricle_jo:
t.cct-eeti1,ti ret:rgcttiy
di,stroc|it. Editura Ditlactici gi pedagogicd, Bucuregti.
chateau, J. (1970), copirur ;i joczrl, Editura Didacticd petlagogici.
Er Bucr_rresti.
Cretu' E' (199q), Prrtblerne ale aclapttirii scolctre . Ghid pentt.tt
lttrfec.tienar-ea
cr c t it'i tti l ii edttc uto cu"e l or s i inv d ld tn ril o r, Edit,ra All. Bucureiti.
Cheorghian, il., Taii:an, M. {l979}, Ltetodiccr joculti
I'i it sltor. Lrcri\:ii(iri cli
capiii prescoluri. Editura Didacticl gi pedagogic5, Bucuregti.
Iaknvlel; \'. ( l98l )"-loturi pettfiu copii.Editura Didactici peciagog:ci.
si Bscuresii.
Huizinga. J. t2007t. Houttt lulens. Eclitura Humarritas. gu.ur.-rri.
Lovinescu. A' v (1968), Elemente distractive in
crctivirdrile ol:ligcttor-ii din
grtidtu itci, Editura Diclactic6 gi pedagogicE, Bucuregti.
Niculescu, R'N4". Lupu. D' (2010), pe.dcrgogia pre;corarita{ii
-si ct .scoraritatii
ri'rlci, Ed itura Universit5f i i Tran si lvania, Bra5or,"

102

I I