ANEMIA HEMOLITICĂ

Braşovean Monica*

Key words: hematii (Celulă sangvină de culoare roșie, datorită hemoglobinei pe care o
conține; globulă roșie, eritrocit), hemoglobina (Pigment de culoare roșie care intră în componența
sângelui la vertebrate, având funcția de a răspândi în corp oxigenul inspirat), hematocrit (masa
eritrocitară dintr-un volum de sânge), etiopatogenie (ramură a medicinei care studiază cauzele și
mecanismele bolilor), lipotimie (Leșin de scurtă durată fără întreruperea respirației și a funcționării
inimii), eritropoieză (Proces de formare a globulelor roșii), siclemie (este o forma de anemie ereditara
cauzata de sinteza unui tip anormal de hemoglobina) picofagie (deglutiție de puroi din cavitatea bucală
sau din căile respiratorii), tahicardie (Accelerare anormală a bătăilor inimii.) puls filiform (Proba cu
amplitudine foarte mica, greu perceptibil, care da senzatia unui fir cu discrete ondulatii la palpare),
hemograma (Examen de laborator care stabilește compoziția sângelui (numărul de hematii, leucocite și
trombocite dintr-un milimetru cub de sânge, procentul diferitelor tipuri de leucocite și conținutul în
hemoglobină al hematiilor)) ,urobilina (Pigment biliar de culoare galbenă-brună (colorant al urinei)),
reticulocitoză (creștere a numărului de reticulocite din sânge, în timpul regenerării măduvei)

Rezumat: Anemiile sunt stări patologice caracterzate prin scăderea numărului de hematii, cu
sau fara reducerea în paralel a hemoglobinei. Dezechilibrul se instalează fie prin scăderea producției,
fie prin creșterea pierderii de hematii. Anemiile hemolitice sunt stări în care distrugerea de hematii
(hemoliza) depășește capacitate de regenerare medulară, caracterizându-se bilirubinemie crescută,
urobilinurie, reticulocitoză, scăderea numărului și a calității eritrocitului. La toti pacientii cu anemie
hemolitica, diagnosticul poate fi dedus dupa un istoric si un examen clinic atent. Pacientul se plange
frecvent de astenie si alte simptome de anemie.

Abstract: Anemias are pathological caracterzate by subtracting the number of red cells, with
or without a parallel reduction in hemoglobin. The imbalance is installed either by reduced production
or by increasing red blood cell loss. Hemolytic anemias are conditions in which red blood cell
destruction (hemolysis) exceeds the regenerative capacity of bone marrow is characterized bilirubin
increased urobilinurie, reticulocytosis, decreased erythrocyte number and quality. All patients with
hemolytic anemia, the diagnosis can be deduced by a careful history and clinical examination. The
patient often complains of fatigue and other symptoms of anemia.

*Studentă, anul II, Asistenţă socială

Anemiile sunt stări patologice caracterzate prin scăderea numărului de hematii, cu sau fara reducerea
în paralel a hemoglobinei. Anemia apare când se întrerupe echilibrul dintre producția și pierderea de
hematii. Dezechilibrul se instalează fie prin scăderea producției, fie prin creșterea pierderii de hematii.
Indiferent de etimologie, anemiile prezintă o serie de simptoame comune, înmanunchiate în
asa zisul "sindrom anemic", semne care fac afecțiunea mai ușor de recunoscut și de clasificat.
Bolnavii se plâng de cefalee, amețeli, oboseală, palpitații, dispnee, uneori lipotomii.
Un pacient are anemie dacă nivelul de hemoglobinĺ sau numĺrul de eritrocite circulante este
redus semnificativ.Din punct de vedere biologic, prezența și severitatea anemiei sunt determinate cu
ușurință pe baza deviației hemoglobinei/ hematocritului pacientului de la un nivel standard. de valori
normale. Totuși, diagnosticul anemiei este mult mai complex din punct de vedere clinic. Dacă s-ar
putea realiza, cel mai sensibil indicator al anemiei ar fi măsurarea directă a nivelului de oxigen livrat
țesuturilor periferice. Acest lucru nefiind posibil, anemia semnificativă clinic este cel mai bine
detectată și definită de observarea modificărilor ce apar în procesul de eritropoieză normală.
Măsurarea producției, maturării, morfologiei și a rezervelor de fier ale globulelor roșii se face pentru a
identifica și clasifica anemia, ca defect fie în producția medulară și maturarea precursorilor eritrocitari,
fie în durata de viață a eritrocitelor. Clasificarea funcțională a anemiei este utilĺ în selectarea unui
număr de studii clinice și de laborator necesare pentru a completa diagnosticul diferențial al afecțiunii.
Prezența anemiei poate fi suspectată pe baza naturii bolii pacientului. Hemoragia severă va
determina anemie printr-o pierdere acută de sânge, în timp ce sângerarea cronică va duce la un deficit
de fier. Pe de altă parte, un pacient cu o boală vasculară de colagen se va prezenta cu anemie
hemolitică autoimună.
Alături de alte multe cauze anemia poate rezulta din tulburări ereditare, probleme de nutriţie
(cum ar fi lipsa de fier şi vitamine), infecţii, unele forme de cancer sau consumul unor medicamente
sau droguri.
Principalul simptom al majorităţii tipurilor de anemie îl reprezintă oboseala. Alte semne şi
simptome includ :
• slăbiciune
• paloare
• puls rapid
• respiraţie dificilă
• durere în piept
• ameţeala
• probleme cognitive
• amorţeli sau răcirea extremităţilor
• dureri de cap

Următorii factori pot creşte riscul de anemie

• dietă necorespunzătoare.
• Probleme intestinale. Existenţa unei tulburări intestinale care afectează absorbţia nutrienţilor
la nivelul intestinului subţire.
• Menstruaţia. În general femeile au un risc mai crescut de anemie feripriva decât bărbaţii.
Aceasta datorită pierderii de sânge şi odată cu ea a fierului în timpul menstruaţiei lunare.
• Sarcina. Femeile însărcinate prezintă un risc crescut de anemie feripriva deoarece rezervele de
fier servesc atât pentru creşterea volumui sanguin al mamei cât şi la dezvoltarea hemoglobinei
la făt.
• Bolile cronice. De exemplu dacă suferi de cancer sau ai afecţiuni la nivelul rinichilor, ficatului
sau alte afecţiuni cronice există posibilitatea de a prezenta un risc de ceea ce se numeşte
"anemia bolilor cronice".
 • Antecedente în familie. Dacă familia ta are antecedente de anemie ereditară s-ar putea sa ai un
risc crescut de anemie.

Exista aproximativ 100 de tipuri de anemii cu multe cauze incluzând :

• boli grave
• deficit de vitamine si fier
• pierderea acuta de sânge datorita hemoragiilor interne (cum ar fi in ulcer hemoragic) sau
externe (cum ar fi accidentele) poate produce anemie într-o perioada de timp scurta
• defecte genetice sau boli
• efecte secundare ale medicamentelor

Anemia poate avea multe cauze dar cele 3 mecanisme principale ale organismului care o
produc sunt :
• distrugerea excesiva de celule roşii
• pierderea de sânge
• producerea necorespunzătoare a celulelor roşii

Ce este hematocritul ? Hematocritul reprezintă o buna metoda de determinare daca nivelul

celulelor roşii e prea crescut, prea scăzut sau normal. Hematocritul reprezintă o măsură a cate celule
roşii exista in sânge. Se măsoară in procente.
Ce este hemoglobina ? Hemoglobina (Hb) reprezintă un pigment roşu; determina culoarea
roşie a celulelor roşiii si a muntelui. Din punct de vedere funcţional hemoglobina reprezintă
componenta chimica cheie care se combina cu oxigenul din plămâni si îl transporta către celulele din
întreg organismul. Oxigenul este esenţial celulelor in procesul de producere al energiei. Sângele
transporta de asemenea dioxid de carbon - produsul secundar al procesului de fabricare a energiei -
înapoi către plămâni din care este eliminat prin expir in aer. Anemia este cea mai frecventa tulburare a
sângelui. Exista mai multe feluri de anemii. Anemia este clasificata după mărimea celulei roşiii :
scăzută (microcitara), normala (normocitara) sau crescuta (macrocitara sau megaloblastica)
Anamneza și un examen fizic detaliat sunt esențiale pentru diagnosticul și abordarea
terapeutică a anemiei. Indicii ale etiologiei pot apare în orice segment al istoricului - bolile prezente,
cele din antecedente, istoricul familial sau după examinarea tuturor sistemelor. Pot fi utile simptomele
unor boli acute sau cronice, informații cu privire la transfuziile sau hemogramele efectuate,
deprinderile nutriționale, aportul de alcool sau medicamente și istoricul familial de anemie. Este
importantă rasa căreia îi aparține pacientul, deoarece multe din defectele metabolice eritrocitare
urmează o linie etnică. Anumite acuze furnizează indicii ale tipurilor specifice de anemie. De
exemplu, pacienții cu siclemie vor descrie dureri osoase și articulare severe, ce apar periodic, de foarte
mult timp. Pacienții cu deficit sever de fier acuză frecvent dureri la nivelul cavității bucale și disfagie
sau poftă de a mânca gheață sau pământ (pica sau picofagie).
Examenul obiectiv va arăta o paliditate a tegumentelor, a mucoaselor, diminuarea tonusului
muscular, iar dintre tulburările diocirculatorii-tahicardie, puls filiform, hipotensiune arterială. Semnele
clinice vor fi confirmate de hemogramă, care în mod obligatoriu, va arata un numar scazut de hematii.
Eritrocitul este o celula foarte specializata, a carei functie unica este transportul si mentinerea
in stare functional a hemoglobinei, care are rolul de a transporta oxigenul si o parte din bioxidul de
carbon.
Anemiile sunt boli carazterizate prin scaderea hemoglobinei sau a numarului de hematii sub
valori normale (4,5 milioane eritrocite cu 90% hemoglobină, la barbați și 4 milioane eritrocite cu 80%,
la femei). Principala consecință a anemiei o constituie scăderea concentrației de oxigen în sânge.
Tulburarea cea mai importantă este scăderea hemoglobinei în sânge și scăderea capacității acestuia de
a a transporta oxigenul spre organe și țesuturi, care generează cele mai multe simptome și semne ale
anemiilor.
Eritrocitele supravietuiesc in mod normal in circulatie intre 90 si 120 de zile. Durata de viata a
eritrocitelor poate fi micsorata intr-un numar de afectiuni, avand deseori drept rezultat anemia,
deoarece maduva osoasa nu este capabila sa inlocuiasca in mod adecvat eritrocitele distruse prematur.
Aceste afectiuni asociate cu anemiile hemolitice sunt, in general, identificate prin anomalia care
produce distrugerea prematura a eritrocitelor. in acest capitol, vom descrie caracteristicile generale ale
acestui grup important de anemii, metodele de diagnostic utile pentru identificarea cauzelor distrugerii
accelerate a eritrocitelor si patogeneza si tratamentul fiecarui tip de anemie hemolitica.
La toti pacientii cu anemie hemolitica, diagnosticul poate fi dedus dupa un istoric si un
examen clinic atent. Pacientul se plange frecvent de astenie si alte simptome de anemie. Mai putin
frecvent, se inregistreaza icter si chiar urini rosii-brune (hemoglobinurie). Un istoric complet al
ingestiei de medicamente, expunerii la toxine si al antecedentelor heredocolaterale este deseori
esential. Examenul fizic poate evidentia icter la nivelul pielii si mucoaselor. Pot fi prezente semne
cardiace (sufluri etc.). Splenomegalia este intalnita intr-o varietate de anemii hemolitice. Asa cum se
prezinta pe larg in acest capitol, anemiile hemolitice specifice se insotesc de o gama larga de trasaturi
clinice si anamnestice.
Anemiile hemolitice sunt stări în care distrugerea de hematii (hemoliza) depășește capacitate
de regenerare medulară, caracterizându-se bilirubinemie crescută, urobilinurie, reticulocitoză, scăderea
numărului și a calității eritrocitului.
Etiopatogenie. Din acest punct de vedere, anemiile hemolitice se clasifică in anemii hemolitice
prin factor eritrocitar (hematie de calitate inferioară), ca și în icterul hemolitic congenital, și în anemii
hemolitice prin factor extraeritrocitar (hematie normala atacata însă de factori extraglobulari), ca și în
anemiile hemolitice cîștigate (substanțe chimice industriale, medicamente, microbi, viruși, veninuri,
arsuri, degerături, factori imunologici-snticorpi)
Deoarece se apreciază că icterul hemolitic congenital este afecțiune cu cele mai ilustrative
simptoame, în continuare se prezintă ca prototip al anemiei hemolitice.
Icterul hemolitic congenital mai este denumit in literatura medicală boala Chauffard-
Minkovski, sferocitoză ereditară, anemie hemolitică constituțională.
Etiopatogenie. Boala are un caracter familial din copilărie, manifestată prin crize de
deglobulizare
Tratamentul anemiilor depinde de cauza care le-a produs: oprirea sângerărilor, alimentaţie
bogata in proteine, tratament cu fier sau cu vitamina B12 si acid folic, combaterea infecţiilor si a
parităţilor, evitarea intoxicaţiilor.
In cea ce priveşte alimentaţia se recomanda: peste, carne de pasare, carne de vita, măruntaie
(ficat de vita, rinichi, inima, etc), gălbenuş de ou, legume (sfecla roşie, varza, fasole verde, roşii,
spanac, salata, sparanghel, pătrunjel, etc), fructe (caise, piersici, ananas, curmale, căpşuni, coacăze
negre, afine etc), nuci, alune, pâine neagra.
Printre plante medicinale care sunt de ajutor se remarca: catina, urzica, coada calului, păpădia
si tecile de fasole fara seminţe. Se fac infuzii si se beau doua, trei căni de ceai pe zi.
De un real ajutor este cura cu suc de sfecla roşie (bogata in saruri minerale, fosfor, fier si
vitamine B si C). Se bea zilnic cate o jumătate de pahar de suc dimineaţa si jumătate de pahar seara.
Se mai recomanda cura cu polen (20g pe zi pentru adulţi)timp de o luna sau doua. Mai poate
fi folosita mierea de albine de mana de culoare închisă care este bogata in fier.
Pentru anemie trebuie aer curat. Astfel cura cu aer de munte este benefica si contribuie la
creşterea numărului hematiilor.
 Bibliografie

1. Vademecum de urgențe medicale, ediția a III-a revăzuta, Prof. dr.

George Popa, Polirom, Iași 1996

2. Manual de medicină internă, Manual pentru cadre medii, Corneliu

Borundel, editura All, București, 1994

3. Principiile medicinei interne, volumul I, Editura Teora, București,

2003

4. http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/c17/20/p9

5. http://arhiva.alb.ro/medicina-3/ANEMII-HEMOLITICE.html