UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale ORGANISMUL INTERMEDIAR

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI POSDRU 2007-2013 2007-2013 REGIONAL PENTRU POS DRU
ŞI PROTECŢIEI SOCIALE REGIUNEA BUCUREŞTI ILFOV
AMPOSDRU
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale ORGANISMUL INTERMEDIAR
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI POSDRU 2007-2013 2007-2013 REGIONAL PENTRU POS DRU
ŞI PROTECŢIEI SOCIALE REGIUNEA BUCUREŞTI ILFOV
AMPOSDRU

DENT - Dinamism, Eficienţă şi Noi Tehnologii în Medicina Dentară. Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional
Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. INVESTEŞTE ÎN OAMENI!

Tehnici de tratament şi noi materiale

dentare în vederea obţinerii
unor rezultate de succes
Prof. Dr. Dan Nathanson
1 iunie 2012- Cluj
Hotel Opera Plaza

Înscrierile se fac exclusiv online pe www.sser.ro/dent

Participarea este gratuită în cadrul proiectului DENT
 editorial _ Cosmetic Dentistry

Editorial
Un ochi râde, altul plânge...
Onoarea este pur şi simplu moralitatea oamenilor superiori...

În urmă cu câteva săptămâni 200 dintre Dvs au luat parte la Timişoara la un eveniment care sunt
convins că le-a schimbat percepţia asupra meseriei noastre, precum şi a valorilor morale şi umane.
Dr. Florin Lăzărescu -
200 de persoane şi-au arătat respectul aplaudând în mijlocul cursului, minute în şir, un lector care a
Manager proiect DENT
împărtăşit cu noi o parte din experienţa profesională şi de viaţă a domniei sale. Este vorba de cursul Prof.
Director Corporaţii SSER
Dr. Massimo Simion, şeful catedrei de parodontologie a universităţii din Milano.
În urmă cu câteva săptămâni 200 dintre Dvs au primit diplomele evenimentului mai sus menţionat,
constatând că lipsesc creditele EMC. Motivul oficial - o cerere din partea lectorului nedepusă până pe
data de 10 ianuarie, dată până la care trebuie să se acrediteze toţi lectorii, indiferent că aceştia vin la un
singur eveniment, şi acela prin iarnă eventual. Motivul real - prea multe cursuri organizate, prea multe
puncte acordate medicilor, care nu trebuie să plătească nimic la cursurile SSER, nimănui. Şi tocmai
pentru că Dvs reprezentaţi o sursă de venit pentru cei care ne conduc, regulamentele au fost schimbate
şi reschimbate de 2 ori în decurs de 2 luni pentru a opri, în viziunea lor, o societate care a "sărit calul".
La o discuţie cu cei din conducerea CMDR ne-a fost reproşată lipsa de valoare a cursurilor organizate
de SSER. Dacă sunt multe, nu pot fi bune. Iar dacă nu sunt bune, nu trebuie creditate. Dacă trebuie să
găsim motive pentru a nu le credita le găsim, avem experienţa în aşa ceva. Aş spune: fără comentarii la
asemenea abordare.
Alături de Prof Simion, nici Dr Fradeani, ori Prof. Nathanson, Prof. Putignano, Dr. Spreafico nu au
valoarea necesară pentru a fi creditaţi în acest an de către colegii care ne conduc şi care se vor valori
ale momentului în România. Şi nu mă refer la valoarea profesională, care poate fi excepţională în unele
cazuri, ci la cea morală la care permiteţi-mi să am mari semne de întrebare.
De-a lungul ultimilor 10 ani, am stabilit relaţii profesionale, umane, de prietenie cu personalităţi
mondiale ale lumii stomatologice, lume în care eu şi colegii mei din conducerea SSER ne petrecem mai
mult de două treimi din viaţă, cum cred că o faceţi mulţi dintre Dvs. Alături de informaţiile şi dezvoltarea
profesională pe care le-am acumulat în aceşti ani, am învăţat de la ei ce însemană modestia, pasiunea,
valoarea.
Pe lângă valoarea profesională certificată prin apariţia de cărţi de succes la edituri internaţionale
consacrate, invitaţii la toate marile evenimente internaţionale, un program stabilit pe 2 ani în avans,
rezultate clinice care nu lasa loc de nici un comentariu, implicare în cercetare alături de cele mai mari
universităţi şi companii din domeniu, am descoperit şi altceva la aceşti oameni. Faptul că munca este
doar o parte din viaţa noastră, trebuind să ne urmăm pasiunile pentru a putea fi compleţi şi închide un
cerc al împlinirii. Unul face campanii umanitare în Asia şi Africa, filmările subacvatice şi documentarele
despre viaţa sălbatică sunt preocuparea altuia, pasiunea pentru motociclete şi participarea în campionate
de profil întregesc viaţa altui lector... şi lista ar putea continua.
Cu cât ajungi mai sus pe scara valorilor profesionale, umane, chiar şi materiale, cu atât imaginea şi
atitudinea pe care o ai ar trebui să fie un exemplu de urmat de către cei mai tineri care îşi caută aceste valori
Toate cifrele din cadrul proiectului DENT au fost atinse deja, şi nu suntem decât la mijlocul drumului.
Aşadar, dacă cineva vroia să lovească în noi, ar fi trebuit să se fi mişcat mult mai repede. Evenimentele se
vor desfăşura în continuare, iar calitatea lectorilor va fi atât de mare, astfel încât lipsa unei cifre pe unele
diplome va conta asemenea unei picături într-un ocean în ceea ce priveşte participarea Dvs.
Dar o picătură amară din păcate.
Cei afectaţi veţi fi Dvs, medicii stomatologi, care veţi fi forţaţi să plătiţi alte evenimente pentru a
respecta, din nou, nişte reguli impuse. Regulile sunt necesare, dar ele trebuie să fie întotdeauna izvorâte
din bună credinţă şi dorinţa de a face bine.
Cu sinceritate, al Dvs.,
Florin Lăzărescu

dentistry 2 2012 01
 cuprins _ Cosmetic Dentistry

| Nota editorului

01 Editorial | Prezentare de caz

_Dr. Florin Lăzărescu

23 Confecţionarea simplă şi eficientă a coroanei

dentare cu ajutorul unui sistem avansat CAD/CAM
| Articolul expertului
_Dr. Brian Buehler, SUA
04 „When less is more“ - Cosmetica dentară
minim invazivă 27 Închiderea predictibilă a diastemei folosind o
tehnică inovatoare de mock-up indirect
_Conf. Dr. Adrian U.J. Yap, Singapore
_Prof. So Ran Kwon & Prof. Gerald E. Denehy, SUA

10 Restaurări cu materiale compozite 32 Realizarea unei singure faţete cu un aspect atât

de natural încât aceasta nu este detectabilă
_Interviu cu L. Vanini
_Dr. L. Emery Karst, SUA

| Specialitate | Practic

17 Reconstrucţie directă
Restaurarea minim invazivă a dinţilor uzaţi 37 Restaurări directe prin tehnica de
stratificare a compozitelor
_Juan Manuel Liñares Sixto, DDS, MD, PhD, La Coruña, Spania _Valdas Vikinis, DDS, Phd

20 Adevărul este tri-dimensional | Despre redacţie

De la mock-up-ul virtual la restaurarea finală
40 Despre redacţie
_Dr. Nihan Özlem Kuday şi Hilal Kuday, CDT, Turcia Cerinţe redacţionale

02 dentistry 2 2012
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale ORGANISMUL INTERMEDIAR
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI POSDRU 2007-2013 2007-2013 REGIONAL PENTRU POS DRU
ŞI PROTECŢIEI SOCIALE REGIUNEA BUCUREŞTI ILFOV
AMPOSDRU

DENT - Dinamism, Eficienţă şi Noi Tehnologii în Medicina Dentară. Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional
Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. INVESTEŞTE ÎN OAMENI!

6 iulie 2012 - Bucureşti

JW Marriott Grand Hotel

Rolul restaurărilor integral ceramice

în optimizarea rezultatelor estetice
Dr. Mauro Fradeani

Înscrierile se fac exclusiv online pe www.sser.ro/dent

Participarea este gratuită în cadrul proiectului DENT
 articolul expertului _ Cosmetic Dentistry

„When less is more“ - Cosmetica

dentară minim invazivă
Autor_Conf. Dr. Adrian U.J. Yap, Singapore

_Medicina dentară minim invazivă (MiD), cu-
noscută şi sub numele de medicina dentară minim in-
tervenţională şi conservativă, reprezintă o concepţie
şi o filozofie practică. În practica clinică nu se poate
evita folosirea MiD. Toţi medicii aplică la un moment
dat MiD, conştient sau inconştient. Ca şi o filozofie
practică, cuprinde principii privind existenţa, cunoaş-
terea şi / sau execuţia.
Deşi MiD vizează majoritatea afecţiunilor orale şi
aspectelor medico-dentare, aplicarea sa cea mai evi-
dentă se regăseşte în odonto-terapia restauratoare.
Leziunile carioase care sunt demineralizate şi non-
cavitare, sunt acum "vindecate" în loc să fie abor-
date prin crearea unei cavităţi. Tyas et al.1, ca parte
a unui proiect iniţiat de Comisia FDI, a oferit privire
de ansamblu asupra principiilor şi conceptelor MiD,
a sugerat tehnici şi a prezentat rezultatele studiilor
clinice care abordează caria dentară. În contextul
managementului proceselor carioase, principiile MiD
sunt reprezentate de:
_remineralizarea leziunilor incipiente;
_reducerea florei microbiene cariogene în vederea
eliminării riscului apariţiei ulterioare a demineralizării
şi cavităţii;
_intervenţia operatorie minimă asupra leziunilor
prezentând cavitaţie;
_repararea, mai degrabă decât înlocuirea restau-
rărilor prezentând deficienţe;
_dispensarizarea.
Pe baza acestor elemente fundamentale pot fi
propuse principii MiD de bază pentru toate afecţiunile
orale. Acestea sunt:
_depistarea şi diagnosticul precoce al patologiei
(D);
_menţinerea sub control a etiopatogeniei (factori
predispozanţi, determinanţi şi/sau care contribuie la
menţinerea patologiei) (C);
_managementul curativ şi minim invaziv al pato-
logiei sau al efectelor acesteia (M);
_evaluarea şi monitorizarea rezultatelor interven-
ţiei (O).
Aceste principii prezintă aplicabilitate atât în ca-
zul proceselor carioase, cât şi în situaţia disfuncţiei fi-
zionomice care provoacă "nemulţumirea" pacienţilor.
Disfuncţia estetică poate fi cauzată de anomalii gene-
tice sau de dezvoltare, agenţi infecţioşi (de exemplu,
procesele carioase şi parodontopatiile marginale) şi/
sau factori generali (malnutriţie, anumite diete ali-
mentare, stres, traume, etc) şi includ:
_discromii dentare;
_anomalii de formă;
_leziuni coronare cu lipsă de substanţă;
_obturaţii inestetice;
_treme;
_incongruenţe dento-alveolare;
_edentaţii.

Metode neinvazive Metode minim invazive

Antrenament neuromuscular al zâmbetului Remodelarea estetică coronară / parodontală
Remineralizarea leziunilor de tip “white spot” Restaurarări directe prin micro-preparaţii,
tehnici abrazive cu jet de aer, laser
Albirea în cabinet şi ambulatorie la domiciliu Faţetare directă sau indirectă
Faţetare directă fără preparare coronară Inlay-uri, onlay-uri şi coroane parţiale
Punţi colate Punţi adezive
Gutiere anti-bruxism Proteze dentare
Tabel I__Metode de tratament
Intervenţii ortodontice minore Mini-implanturi
MiCD pentru gestionarea diferitelor
probleme estetice Tratament ortodontic
Tab. I

04 dentistry 2 2012

Medicina dentară cosmetică minim invazivă
(MiCD) are drept scop corectarea disfuncţiei esteti-
ce mai sus-menţionate şi îndeplinirea dorinţelor şi
cerinţelor estetice ale pacienţilor prin utilizarea unor
metode de tratament conservative şi minim invazive.
Se realizează intervenţia dentară cel mai puţin invazivă
şi orice îndepărtare de structuri dure dentare este men-
ţinută la minimul absolut necesar pentru a atinge este-
tica dorită. Beneficiile MiCD sunt evidenţiate de Koira-
la2 şi includ reducerea anxietăţii, creşterea încrederii în
sine a pacientului, promovarea încrederii în actul me-
dical, îmbunătăţirea imaginii profesionale, conservarea
dintelui şi reducerea costurilor de tratament.
Opţiunile de tratament pot fi clasificate, în linii
mari, drept neinvazive sau minim invazive şi sunt
enumerate în Tabelul I. Pentru a obţine rezultate es-
tetice optime sunt uneori necesare proceduri mai in-
vazive în completarea opţiunilor de tratament MiCD,
inclusiv implanturi, tehnici de chirurgie parodontală
şi de restaurare coronară.
_Materialele MiCD
Datorită numărului mare de diferite proceduri
terapeutice, acest articol nu îşi propune să prezinte
toate tipurile de materiale utilizate în MiCD. Se pune
accentul pe materialele de restaurare estetică directă
care permit conservarea unei cantitatăţi maxime de
ţesuturi dure dentare, deoarece acestea sunt utilizate
în majoritatea procedurilor MiCD realizate în practică.
Figura 1 prezintă toată plaja materialelor de restau-
rare directă utilizate în MiCD bazată pe mecanismul
de priză.
Cimenturile cu ionomeri de sticlă (GIC) constau
din sticlă (calciu sau fluoro-aluminosilicat de stron-
ţiu) şi co-polimeri acizi (acizi polialkenoici), în cazul
cărora priza se realizează pe baza unei reacţii acido-
bazice. Cimentul este format din particulele de sticlă
tapetate cu hidrogel silicios şi care aderă la o matrice
poli-salină. Acestea au o estetică bună, eliberează flu-
or şi pot adera chimic la ţesutul dentar. GIC au o con-
tracţie minimă de priză şi au un coeficient de dilatare
termică similar cu cel al dentinei.
articolul expertului _ Cosmetic Dentistry
Fig. 1_Lista materialelor restaurative
directe utilizate în MiCD.
Indicaţiile pentru tipul de cimenturi cu ionomeri
de sticlă prezentând o vâscozitate ridicată includ
restaurarea zonelor prezentând solicitări minime la
nivelul dinţilor frontali şi laterali, ca şi restaurările re-
alizate prin metoda "sandwich deschis". Acestea din
urmă presupun utilizarea unui ciment cu ionomeri
de sticlă ca obturaţie de bază pentru restaurările din
material compozit. Cimenturile cu ionomeri de sticlă
modificate răşinic au fost dezvoltate pentru a depăşi
sensibilitatea precoce la umiditate a cimenturilor con-
venţionale. Se reuşeşte totodată în acest mod ameli-
orarea caracteristicilor prizei, caracterul estetic, pro-
prietăţile fizice şi cele privind aplicarea materialului.
Răşina este, de obicei, încorporată prin substituirea
copolimerilor acizi cu un amestec de apă-HEMA (me-
tacrilat de hidroxietil) sau prin utilizarea copolimerilor
acizi cu un lanţ lateral metacrilat. În ciuda adaosu-
lui de răşină, care constituie, de obicei, 4.5 - 6% din
material după încheierea reacţiei de priză, cimenturile Fig. 2_Imaginea SEM a unui giomer
glassionomere modificate răşinic păstrează o reacţie restaurativ cu particule PRG de
acido-bazică semnificativă, ca parte a procesului to- umplere. (Imagine furnizată prin
tal de polimerizare, au adeziune chimică la ţesuturile bunăvoinţa SHOFU)
dure dentare şi sunt capabile să elibereze fluor. Efec-
tele3 cariopreventive şi utilizările clinice sunt similare
cu cele ale omologilor lor convenţionali.
Materialele compozite, compomerii (compozit
modificat cu poliacid) şi giomerii (compozit cu glasi-
dentistry 2 2012 05
 articolul expertului _ Cosmetic Dentistry

Fig. 3__Radiografie panoramică a
pacientului.
onomer pre-polimerizat), necesită polimerizarea răşi-
nii (pentru a face priză) şi agenţi adezivi intermediari
(adeziune micromecanică) pentru a adera la structura
dentară. Ele pot fi utilizate pentru a restaura toate
clasele de cavităţi (clasa I-VI) şi sunt utile mai ales
pentru faţetare directă şi restaurări adezive directe.
Răşinile compozite sunt formate dintr-o matrice
de răşină (de obicei bisfenol A-glicidil metacrilat) [Bis-
GMA] sau uretan dimetacrilat [UDMA] cu dimetacrilat
trietilen glicol [TEGDMA] ca monomer diluant), mate-
riale de umplutură ceramice (dioxid de siliciu amorf
şi particule de silicat), cu agenţi de cuplare şi aditivi
minori, cum ar fi iniţiatorii, activatorii, pigmenţii co-
loranţi şi stabilizatorii. Polimerizarea poate fi activată
chimic şi / sau prin fotopolimerizare. Răşinile compo-
zite prezintă estetică, proprietăţi fizice şi aplicabilitate
excelente, dar prezintă o tehnică sensibilă şi suferă
contracţie la polimerizare (variaţia volumetrică se si-
tuează între 1-5%).
Compomerii conţin componentele esenţiale ale
GIC. Componenta acidă este, totuşi, deshidratată şi
încorporată în matricea de răşină. După fotopolime-
rizare, reacţia acido-bazică are loc lent prin activarea
datorată absorbţiei de apă a acidului deshidratat, re-
zultând în matricea de răşină o structură parţial io-
nică. Compomerii pot elibera fluor, dar aceasta este
semnificativ mai redusă decât cea a GIC.4 S-a demon-
strat că absorbţia de apă necesară pentru reacţia aci-
do-bazică determină reducerea caracterului estetic şi
alterează proprietăţile fizice ale compomerilor.5
Giomerii sunt categoria cea mai recentă de materi-
ale de restaurare directă. Acestea constituie un rezultat
al hibridizării dintre compozite şi GIC, deoarece elibe-
rează fluor ca şi GIC şi prezintă caracteristicile esteti-
ce, proprietăţile fizice şi de aplicare specifice răşinilor
compozite. Giomerii au la bază tehnologia PRG, în care
GIC pre-polimerizate sunt utilizate ca materiale de
umplutură (Fig. 2). Produsele comerciale disponibile în
prezent se bazează pe S-PRG în care numai suprafaţa
materialelor de umplutură din sticlă au reacţionat cu
poliacid, rămânând un ”miez” din sticlă. Printre exem-
plele de materiale de restaurare de tip giomeri se nu-
mără Beautifil II şi Beautifil Flow Plus (SHOFU).
Eliberarea de fluor a giomerilor sunt semnificativ
mai bune decât cele ale compomerilor, dar mai slabe
decât cele ale GIC.4,6 Un studiu recent a demonstrat
că formarea plăcii bacteriene şi adeziunea florei mi-
crobiene la nivelul restaurărilor realizate din materiale
de tipul giomerilor sunt mai reduse în comparaţie cu
răşinile compozite.7 Acest lucru a fost atribuit formă-
rii unei pelicule de material pe suprafaţa restaurărilor
realizate din giomeri după contactul cu saliva. Această
peliculă de material, care constă din aluminiu, dioxid
de siliciu, stronţiu şi alţi ioni, provine din materialul
de umplutură PRG, fiind de asemenea observat şi în
cazul GIC.8
Performanţa clinică obţinută în cazul restaurări-
lor cu giomeri a fost evaluată în mai multe studii care
au inclus cavităţi de clasă I, II şi V cu o durată de viaţă
de până la opt ani. După trei ani, Matis et al.9 nu au
găsit nici o diferenţă semnificativă între restaurările
cu giomeri şi cele realizate din compozit cu micro-
umplutură, la nivelul tuturor parametrilor evaluaţi.
Gordan et al.10 au evaluat performanţa restaurărilor
cu giomeri după opt ani şi nu au raportat nici un eşec
al restaurărilor. Au fost detectate schimbări semni-
ficative doar în cazul adaptării marginale la nivelul
suprafeţelor ocluzale şi prin apariţia discromiei mar-
ginale la nivelul suprafeţelor aproximale. Deşi recidiva
de carie şi caria secundară reprezintă cauza majoră a
eşecului restaurărilor,11 acest lucru nu a fost obser-
vat în cazul restaurărilor cu giomeri. Aceasta poate fi
pusă pe seama efectulului lor mai bun de inhibare a
demineralizării la marginea restaurărilor, în compara-
ţie cu compomerii şi compozitele.12
_MiCD în practica clinică
Există un spectru larg al procedurilor şi tehnicilor
MiCD care implică utilizarea de materiale de resta-
urare directă.13 Modificarea culorii, formei, mărimii,
poziţiei şi a texturii suprafeţelor coronare, precum şi
rezolvarea edentaţiilor, pot fi realizate în mod conser-
vator, minim invaziv sau chiar în absenţa oricărei pre-
paraţii. Factorii psihologici (percepţia, personalitatea,
dorinţele pacientului), de sănătate (generali, specifici,
dentoparodontali), funcţionali (ocluzie, fonetică, con-
fort) şi estetici (macro, mini, micro) trebuie luaţi în
considerare în proiectarea unui zâmbet, iar acest lu-
cru a fost inclus de către Koirala într-un aşa-numit
Smile Design Wheel.2
Prezentarea cazului următor evidenţiază
principiile de bază ale MiD (DCMO), aşa cum se aplică
problemelor estetice şi măsurile de precauţie legate
de MiCD.
_Studiu de caz
O pacientă în vârstă de 43 de ani a fost trimisă de
către medicul dentist generalist pentru gestionarea
unor probleme estetice. Pacienta prezenta anodonţie

06 dentistry 2 2012
 articolul expertului _ Cosmetic Dentistry

Semne clinice Semne radiologice Simptome

Creşterea mobilităţii dentare Defecte osoase angulare Sensibilitate dentară, inflamaţie pulpară
Fremitus şi migrări dentare Lărgirea spaţiului parodontal Disfuncţie ocluzală
Dinţi/restaurări fisurate sau fracturate Grosime crescută a laminei dura Durere parodontală cauzată de factori ocluzali
Leziuni de abfracţie Modificări la nivelul osului alveolar Simptome ale afecţiunilor ATM
Abraziunea şi contacte premature Reducerea dimensiunii verticale
sau interferenţe a septului interdentar
Ocluzie instabilă Resorbţii radiculare
Indentaţii ale ţesuturilor moi Defecte la nivelul furcaţiei
Semne ale afecţiunilor ATM Tab. II

Tabelul II_Semne şi simptome ale

a incisivilor laterali, antecedente de fracturi dentare
multiple şi era nemulţumită de tremele existente în-
tre dinţii frontali superiori şi de forma acestora. Cu
excepţia lui 17, toţi molarii şi premolarii II superiori au
fost extraşi datorită fracturării lor. Stopurile ocluzale
constau la nivel distal exclusiv din primii premolari,
deoarece pacienta nu prezenta 47 (Fig. 3) şi nu avea
o protezare maxilară. Prezenta totodată fracturi coro-
nare la nivelul lui 24 şi al coroanei de înveliş prezente
la nivelul lui 14.
Depistarea precoce şi diagnosticul
Problemele estetice ale pacientului au fost exa-
cerbate de anomaliile de dezvoltare (anodonţie a
incisivilor laterali superiori) şi de factorii de mediu,
inclusiv disfuncţia ocluzală (OD), determinată de
pierderea semnificativă a unităţilor dentare şi dis-
trugerea suprafeţelor ocluzale coronare.14 La aceasta
contribuie parafuncţiile, în special bruxismul noc-
turn. Efectele negative ale disfuncţiei ocluzale ar fi
fost mult reduse prin depistarea precoce şi mana-
gementul afecţiunii prin aplicarea unei gutiere de
bruxism. Consideraţiile ocluzale sunt deosebit de
importante în MiCD, deoarece au un impact semni-
ficativ asupra succesului restaurărilor. Semnele cli-
nice şi radiologice şi simptomele disfuncţiei ocluzale
sunt prezentate în Tabelul II.
Ca parte a procesului de diagnosticare, pe lângă
stabilirea antecedentelor, examinarea şi testele speci-
afecţiunilor legate de ocluzie
ale (de exemplu, electro-odonto-diagnosticul, testa-
rea funcţiei de salivare) trebuie explorată şi calitatea
vieţii pacientului. Discuţia în privinţa calităţii vieţii ar
trebui să se concentreze asupra dorinţelor pacienţilor,
a nevoilor şi aşteptărilor cu privire la:
_aspect;
_sensibilitatea dentară;
_fracturi ale dentare sau ale restaurărilor;
_disconfort la nivelul ţesuturilor moi;
_mobilitatea sau migrarea dentară;
_disfuncţia ocluzală;
_dureri la nivel dento-alveolar.
Dacă se realizează planificarea MiCD atunci când
există probleme legate de ocluzie, pacienţii trebuie să
fie înştiinţaţi cu privire la avantajele şi dezavantajele
MiCD în comparaţie cu terapia convenţională, la po-
sibilitatea eşecului şi la nevoia de protecţie. Pacienta
în cauză era conştientă de problemele ocluzale exis-
tente, dar a dorit o soluţie rapidă, neinvazivă şi eco-
nomică pentru îmbunătăţirea aspectului său estetic,
în vederea unui angajament social.
Controlul factorilor cauzali
Ca parte a planificării tratamentului MiCD tre-
buie luaţi în considerare toţi factorii care contribuie Fig. 4a_Preoperator.
la problema estetică. Aceşti factorii pot fi împărţiţi Fig. 4b_Postoperator.

dentistry 2 2012 07
 articolul expertului _ Cosmetic Dentistry

în: factori care cresc riscul (predispozanţi), cei care
provoacă debutul problemelor (precipitanţi) sau cei
care conduc la evoluţia (perpetuarea) problemei.
Bruxismul nocturn, disfuncţia ocluzală şi pierderea
contactelor ocluzale la nivelul distal al arcadei den-
tare (conducând astfel la o traumă ocluzală a dinţilor
restanţi sau a restaurărilor) au reprezentat probleme
importante pentru pacienta în cauză. Factorii etiopa-
togenici şi implicaţiile tratamentului au fost discutate
Evaluarea şi monitorizarea rezultatului intervenţiei
A fost programată o şedinţă de control pentru
protezarea imediată, dar pacienta nu a participat la
această şedinţă. A fost foarte mulţumită de rezultatul
estetic şi a revenit la cabinet abia după câteva luni,
atunci când restaurarile aplicate adeziv au cedat (Fig.
5). Lipsa suportului ocluzal distal şi suprasolicitarea
ocluzală ca rezultat a bruxismului nocturn a condus la
eşecul restaurării. Acest lucru ar fi putut fi evitat dacă
pacienta ar fi purtat o gutieră superioară în timpul
somnului. În prezenţa disfuncţiei ocluzale evaluarea
şi monitorizarea rezultatului intervenţiei sunt extrem
de importante. Restaurările nu vor putea rezista de-
cât în situaţia eliminării tuturor factorilor etiopato-
genici.

_Concluzii

MiCD îşi propune să corecteze problemele este-

Fig. 5_Faţete directe fracturate la
nivelul caninilor superiori.
foarte aprofundat. A fost subliniată nevoia de realiza-
re a contactelor ocluzale la nivel distal şi unei viitoare
protecţii cu ajutorul unei atele stabilizatoare şi a fost
stabilit planul de tratament temporar.
Managementul curativ şi cel minim invaziv al
afecţiunii sau a efectelor patologice
tice şi să îndeplinească dorinţele şi cerinţele estetice
ale pacienţilor printr-un tratament conservativ minim
invaziv. Principiile generale de intervenţie minimă au
fost propuse pentru toate afecţiunile orale, inclusiv
cele estetice cauzate de anomalii genetice sau de dez-
voltare, de agenţi infecţioşi şi / sau factori de mediu.
Acestea au fost:
_depistarea şi diagnosticul precoce;
_controlul factorilor contributori;
_managementul curativ şi minim invaziv al afec-
ţiunii sau a efectelor acesteia;
_evaluarea şi monitorizarea rezultatelor obţinute.

Tratamentul, conform abordării MiCD, a fost re-
alizat prin consultare cu pacientul, având în vedere
constrângerile de timp şi de cost. S-au aplicat tehnici
adezive pentru a închide tremele existente între inci-
sivii superiori centrali şi canini şi s-a realizat faţetarea
directă pentru a conferi caninilor formă de incisivi
laterali (Fig. 4a & b). Restaurările au fost realizate cu
ajutorul giomerilor (Beautifil II şi Flow Beautifil) şi
tehnicii bazate pe utilizarea unei “chei”.13
Au fost de asemenea realizate unele remodelări
estetice minore la nivelul lui 11. După inserarea re-
staurării, s-a amprentat câmpul protetic în vederea
protezării imediate a tuturor dinţilor distali absenţi şi
a primilor premolari superiori fracturaţi ai pacientei.
Pacienta a fost informată asupra posibilităţii aplicării
de implanturi (cu elevaţia planşeului sinuzal şi aug-
mentare osoasă), în cazul în care, ulterior, s-ar dori o
protezare fixă. A fost discutată şi necesitatea trata-
mentului convenţional prin supraacoperire cu coroa-
ne de înveliş în situaţia în care restaurările adezive nu
vor fi durabile.
Principiile au fost folosite într-un studiu de caz în
care s-au utilizat giomeri restaurativi. Aceştia repre-
zintă categoria cea mai nouă a materialelor hibride
restaurative glasionomer-compozit. Ei sunt deosebit
de utili în procedurile MiCD, având în vedere caracte-
rul lor estetic, modalităţile de aplicare şi proprietăţile
cariopreventive._
_Bibliografie
1. Tyas MJ, Anusavice KJ, Frencken JE, Mount GJ. Mi-
nimal intervention dentistry—a review. FDI Com-
mission Project 1–97. Int Dent J 2000;50(1):1–
12.
2. Koirala S. Minimally invasive cosmetic dentistry—
Concept and treatment protocol. Cosmetic Dent
2009;4:28–33.
3. Mickenautsch S, Tyas MJ, Yengopal V, Oliveira LB,
Bönecker M. Absence of carious lesions at mar-
gins of glass ionomer cement (GIC) and resin-
modified GIC restorations: A systemic review. Eur
J Prosthodont Rest Dent 2010;18(3);139–45.
4. Yap AU, Tham SY, Zhu LY, Lee HK. Short-term flu-
oride release from various aesthetic restorative

08 dentistry 2 2012
 articolul expertului _ Cosmetic Dentistry

materials. Oper Dent 2002;27(3):259–65.
5. Musanje L, Shu M, Darvell BW. Water sorption
and mechanical behavior of cosmetic direct re-
storative materials in artificial saliva. Dent Mater
2001;17(5): 394–401.
6. Itota T, Carrick TE, Yoshiyama M, McCabe JF.
Fluoride release and re-charge in Giomer,
Compomer and Resin Composite. Dent Mater
2004;20(9):789–95.
7. Saku S, Kotake H, Scougall-Vilchis RJ, Ohashi S,
Hotta M, Horiuchi S, Hamada K, Asaoka K, Tanaka
E, Yamamoto K. Antibacterial activity of compo-
site resin with glass-ionomer filler particles. Dent
Mater J 2010; 29(2);193–8.
8. Wang XY, Yap AU. Effects of environmental cal-
cium and phosphate on wear and strength of glass
ionomers exposed to acidic conditions. J Biomed
Mater Res B Appl Biomater 2009;88(2):458–64.
9. Matis BA, Cochran MJ, Carlson TJ, Guba C,
Eckert GJ. A three-year clinical evaluation of
two dentin bonding agents. J Am Dent Assoc
2004;135(4):451–7.
10. Gordan VV, Mondragon E, Watson RE, Garvan C,
Mjör IA. A clinical evaluation of a self-etching pri-
mer and a giomer restorative material: results at
eight years. J Am Dent Assoc. 2007;138(5):621–7.
11. Hickel R, Manhart J, García-Godoy F. Clinical re-
sults and new developments of direct posterior
restorations. Am J Dent 2000;13(S):41D–54D.
12. Gonzalez Ede H, Yap AU, Hsu SC. Demineraliza-
tion inhibition of direct tooth-colored restorative
materials. Oper Dent 2004;29(5):578–85.
13. Koirala S. A step by step guide with Giomer. In: A
clinical guide to direct cosmetic restorations with
Giomer.Editors Koriala S, Yap AU. Dental Tribune
International GmbH 2008: 142–206.
14. Lytle JD. Occlusal Disease revisited: Part I—func-
tion and parafunction. Int J Periodontics Restora-
tive Dent. 2001 Jun;21(3):264–71.
_contact
Conf. Dr. Adrian U.J. Yap
Raffles Dental
585 North Bridge Road, #13-00
Raffles Hospital Singapore
188770
Republica Singapore
aujyaprd@gmail.com

Alătură-te echipei SSER şi te vei bucura

de educaţie medicală continuă, gratuit!
Toţi medicii stomatologi, membri ai SSER, care au cotizaţia achitată, se pot înscrie şi pot participa nelimitat
la cursurile organizate în cadrul proiectului DENT, în limita locurilor disponibile.
Restul condiţiilor rămân neschimbate.
Pentru detalii privind înscrierea, vă rugăm să ne contactaţi la tel. 021.317.58.64
sau să accesaţi pagina web a societăţii.

www.sser.ro dentistry 2 2012 09

 articolul expertului _ Cosmetic Dentistry
Restaurări cu materiale compozite
Interviu cu L. Vanini
Lorenzo Vanini,
Professore a Contratto
Università “La Sapienza” - Roma.
Visiting Professor Università
“La Mediterranee” - Marsiglia.
Fig. 1_În stânga, mostra de smalţ
natural, în partea dreaptă mostra de
smalţ compozit UE2HRi. Cele două
mostre de grosimi egale de 1 mm
prezintă tonalităţi de culoare şi de
transluciditate similare.
Fig. 2_Mostre de smalţ UE2 HRi
de grosimi crescătoare suprapuse
pe un exemplar de dentina UD3.
Smalţul Enamel Plus HRi, datorită
indicelui de refracţie de 1,62, are
un comportament optic foarte
asemanator celui natural: mărindu-se
grosimea, se măreşte si valoarea
culorii(luminozitatea)
10 dentistry 2 2012
Care este noutatea cea mai importantă din
ultimii ani în domeniul odontoterapiei restau-
ratoare?
Culoarea ia naştere ca rezultat al raportu-
lui dintre lumină şi material, de aceea materi-
alele folosite trebuie să aibă caracteristici cât
mai asemănătoare smalţului şi dentinei naturale.
Evident, smalţul este cel mai important în rapor-
tul cu lumina, deoarece acoperă corpul dintelui
exact ca un sistem fibrooptic. Transluciditatea şi
indicele de refracţie al unui material sunt foarte
importanţi şi trebuie sa fie cât mai apropiaţi de
valorile carac-teristice smalţului natural. Viteza
luminii într-un material depinde de densitatea
materialului: de exemplu, viteza de propagare a
luminii în aer este superioară celei de propagare
în apă care, la rândul său, este superioară vitezei
de propagare în metal. Indicele de refracţie este
raportul dintre viteza luminii în vid şi viteza de
propagare în mediul respectiv. Pe de altă parte,
indicele de refracţie depinde şi de lungimea de
undă a luminii. Se poate deci afirma că indicele de
refracţie indică raportul dintre viteza de propagare
a luminii într-un corp oarecare faţă de viteza de
propagare în aer. Cu alte cuvinte, cu cât un mate-
rial este mai compact, cu atât viteza de propagare
a luminii este mai lentă. Indicele de refracţie (n) al
smalţului natural este de 1,62, cel al materialelor
de restaurare, răşini compozite şi mase ceramice,
este aproximativ 1,50. Indicele sticlei este de 1,52,
deci materialele de restaurare au caracteristici
optice apropiate mai mult de cele ale sticlei decât
de cele ale smalţului dentar. Acest lucru creează
probleme în ceea ce priveşte gestionarea raportu-
lui transluciditate-luminozitate (valoarea culorii),
şi asta deoarece cu cât grosimea materialului este
mai mare, cu atât scade valoarea culorii (luminozi-
tate) (efect de sticlă), pe când smalţul natural se
comportă exact invers. Smalţul Enamel Plus HRi
are, datorită indicelui de refracţie de 1,62, un com-
portament optic similar smalţului natural (Vezi Fig.
1): mărind grosimea creşte şi valoarea culorii (Vezi
Fig.2). Cu acest smalţ este posibilă o mai bună ges-
tionare a raportului transluciditate-luminozitate şi
a integrării estetice a limitei obturaţiei, deoarece
lumina traversează două corpuri (smalţul natu-
ral şi smalţul compozit) care au acelaşi indice de
refracţie, iar undele de lumină nu vor avea prac-
tic devieri. Clinic, aceste devieri se prezintă ca linii
gri la limita preparaţie-obturaţie. De altfel, pentru
restaurarea smalţului din zona muchiei incizale,
Enamel Plus HRi se integrează perfect, substituind
în toată grosimea sa smalţul natural şi menţinând
ridicat nivelul luminozităţii , fară a fi necesară fo-
losirea maselor de dentină, lucru imposibil de rea-
lizat cu compozitele tip smalţ aflate pe piaţă la ora
actuală. (Vezi Fig. 3 si 4)
Care este teoria Dvs despre determinarea
culorii dintelui?
În general, în stomatologie culoarea se măsoară
cu ajutorul unor chei speciale care se bazează pe

o teorie din 1898 a pictorului american Munsell,
ulterior aplicată în stomatologie de către Clark
în anul 1930. Potrivit acestei teorii, culoarea are
trei proprietăţi: nuanţa, croma şi valoarea culorii.
Nuanţa este culoarea de bază a dintelui, croma
defineşte gradul de saturaţie al culorii, iar valoarea
se referă la luminozitate. Cheia clasică a culorilor
VITA conţine patru nuanţe de baza (A, B, C si D) şi
patru saturaţii pentru fiecare culoare în parte.
În realitate, culoarea dinţilor este rezultanta
complexă a influenţei mai multor factori şi apare
la interacţiunea smalţului şi dentinei cu lumina
în timpul proceselor de refracţie şi reflexie ale un-
delor luminoase; la nivelul smalţului acţionează
predominant undele mai scurte apropiate de alb-
albastru, în timp ce la nivelul dentinei acţionează
cu precădere undele lungi apropiate de galben-
oranj. Culoarea dinţilor, după cum spuneam,
este rezultanta mai multor factori care trebuie
examinaţi cu atenţie tridimensional şi în mod in-
dividual pentru a determina acele caracteristici
care personalizează şi disting dinţii fiecarui indi-
vid în parte, lucru care nu este posibil cu metodele
tradiţionale, în mod evident grosolane şi imprecise.
Pentru a determina culoarea dinţilor trebuie de
aceea să abandonăm cheia clasică a culorilor si cu
ea si vechile deprinderi, şi să trecem la un nivel su-
perior de analiză: teoria Vanini care prevede cinci
dimensiuni ale culorii (Vezi Fig. 9). Culoarea pe care
o vedem este rezultanta a diverşi factori daţi fie
de caracteristicile fizice ale smalţului şi ale denti-
nei, fie de fenome-ne care se produc atunci când
smalţul şi dentina sunt traversate de lumină. Teoria
culorii pe care am elaborat-o personal prevede o
analiză în detaliu numai şi numai a factorilor care
determină efectiv crearea culorii dintelui, factori
care pot fi trecuţi într-o fişă de culori şi care pot
fi ulterior reproduşi fidel cu materiale specifice în
timpul stratificării. Pentru a forma culoarea în mod
adecvat medicul stomatolog trebuie să fie capabil
să privească foarte atent în interiorul dintelui şi să
recunoască cele cinci dimensiuni ale culorii şi acor-
durile cromatice corespunzatoare. Pentru acest lu-
cru este nevoie în special de proiectoare cu lumină
constanta de 5.000 K, ce s-au dovedit în multe stu-
articolul expertului _ Cosmetic Dentistry
dii a fi ideale pentru determinarea culorii. (Vezi fig. Fig. 3 şi 4_Fractură a marginii
6); apoi, este extrem de important să se recurgă la incizale: smalţul fracturat este
ajutorul fotografiei digitale care ne permite ca în reconstituit folosind exclusiv smalţ
numai câteva momente să analizăm dintele pe cal- compozit UE2 HRi ,obţinând o
excelentă integrare estetică.
culator şi să studiem amănunţit variatele dimen-
Fig. 5_În majoritatea cazurilor,
siuni ale culorii; subexpunând imaginea şi mărind
determinarea culorii este facută
contrastul este posibilă evidenţierea mai bună a
cu ajutorul unor chei de culori
dimensiunilor culorii şi amplificarea tonalităţilor
confecţionate la nivel industrial,
de galben chihlimbar şi de albastru ale marginii
realizate din materiale şi stratificări
incizale. Datele pe care le obţinem trebuie ulterior diferite de cele utilizate ulterior de
notate. În acest scop am avut iniţiativa creării unei medicul stomatolog în procesul de
fişe specifice de culori în care sunt înregistrate cele restaurare a dintelui.
cinci dimensiuni ale culorii şi care ne permite să
înregistram inclusiv care sunt masele de compozit
cu care vom obţine efectele dorite. Fişa devine ast-
fel proiectul pentru restaurarea dintelui, iar folo-
sirea corectă a acesteia este fundamentală pentru
reuşita restaurării.
Pe prima pagina a fişei (fig. 7), pe langă datele
personale ale pacientului, există două desene al-
bastre în formă de dinte: în cel din stânga sunt
trecute cele cinci dimensiuni ale culorii, iar în cel
din dreapta sunt trecute codurile răşinilor com-
pozite cu care vom reproduce acordurile cromatice
Fig. 6_Determinarea directă a culorii
este făcută cu o lampă-proiector
specială cu temperatura culorii de
5.000 K.
Fig. 7_Fişă de culori concepută de
Lorenzo Vanini (în faţă)
dentistry 2 2012 11
 articolul expertului _ Cosmetic Dentistry

Fig. 8_Fişa de culori a dr. Vanini.
Fig. 9_Cele cinci dimensiuni ale
culorii în stomatologie potrivit dr.
Vanini.
prezente în diversele dimensiuni.
Pe partea posterioară (Fig. 8) a fişei sunt repre-
zentate clasificările opacităţilor, opalescenţelor,şi
cele ale particularităţilor. Fiecare dimensiune se
raportează la biotipuri în funcţie de vârstă, fiecare
biotip având dimensiuni specifice prin forma şi
gradul de saturaţie. Prima dimensiune care trebuie
determinată este saturaţia de bază (BC). Aceasta
reprezintă media saturaţiilor dentinei, care de
regulă prezintă o scădere a saturaţiei din treimea
cervicală spre cea incizală. Saturaţia de bază este
evidenţiată de la nivelul treimii medii a dintelui
cu ajutorul unei chei de culori facută cu acelaşi
compozit care se va folosi pentru stratificare. În
partea stânga a fişei este înregistrată saturaţia de
bază obţinută, în timp ce în partea dreaptă sunt
înregistrate compozitele tip dentină care vor fi fo-
losite pentru stratificarea corpului dentinar. Orice
biotip prezintă trei saturaţii de bază, două pure şi
una hibridă: biotipul specific vârstei tinere prezintă
o saturaţie cuprinsă între unu şi doi (1 – 1,5 – 2),
pentru vârsta adultă de la doi la trei (2 – 2,5 – 3),
iar pentru cei în vârstă de la trei la patru (3 – 3,5
– 4). În aceeasi fază trebuie identificată inclusiv
forma corpului dentinar şi observat atent conturul
mameloanelor incizale pentru a putea fi reproduse
fidel în timpul stratificării. A doua dimensiune care
trebuie înregistrată este valoarea culorii (luminozi-
tatea) smalţului, care este crescută pentru biotipul
tânăr (3), medie pentru cel adult (2)şi joasă pen-
tru cel în vârsta (1); valoarea culorii poate fi bine
apreciată analizând o fotografie alb-negru a din-
telui. Pentru a determina opacităţile, opalescenţele
şi particularităţile, ne folosim de desenele din
partea posterioară a fişei şi este recomandată
studierea unei fotografii a dintelui, subexpusă şi cu
contrastul la maxim.
Opacităţile sunt prezente cu precădere la bi-
otipul tânăr, mai cu seamă cele de tipul 1 (în formă
de pată) şi de tipul 3 (în formă de fulgi de zăpadă).
La biotipurile adult şi în vârstă sunt mai frecvente
opacităţile de tipul 2 (în formă de nori) şi de tipul
4 (linii orizontale).
Opalescenţele la biotipul tânăr apar ca nuante
gri-albăstrui de tipul 1 (în forma de mamelon) şi de
tipul 2 (în forma de mamelon despicat), la biotipul
adult sunt nuanţe gri-albastrui de tipul 3 (în formă
de pieptene) şi de tipul 4 (în forma de fereastră),
iar pentru biotipul în vârstă opalescenţele apar ca
nuanţe de culoarea chihlimbarului, de tipul 5 (în
formă de pată). Particularităţile cele mai frecvente
specifice biotipului tânăr sunt cele de la nivelul
mameloanelor (tipul 1), care pot apărea alburii sau
de nuanta chihlimbarului, creând o limită netă faţă
de opalescenţa. Tot specifică este şi cea de la nive-
lul marginii incizale (tipul 3), care poate avea o
limită de culoare albă sau chihlimbar. La biotipul
adult este frecvent întâlnită particularitatea de
tipul 2 care se prezintă ca o faşă orizontală albă
sau galbenă ce se extinde pe verticală în zonele
proximale şi particularităţile în formă de pată (tipul
4) de culoare galbenă sau maron şi care se găseşte
mai ales la nivelul treimii incizale. Sunt de remar-
cat şi particularităţile în formă de fisură (tipul 5),
prezente la nivelul smalţului şi datorate microfi-
surilor care se pigmentează şi apar întunecate. La
biotipul în vârstă se observă toate cele cinci tipuri
de particularităţi. (Vezi Fig. 8).
În ce anume constă tehnica de stratificare
morfologică şi ce materiale sunt folosite?
Tehnica de stratificare morfologică pe care
am elaborat-o constă în a imita morfologia
dintelui,reconstituind smalţul şi dentina în raporturi
anatomice şi respectând grosimile naturale pentru
a obţine un raport lumină-compozit-culoare simi-
lar celui din ţesuturile dentare.Prin urmare, tehnica
de stratificare în 4 clase prevede ordinea restaurării

12 dentistry 2 2012

de la smalţul palatinal şi interproximal la stratul de
dentină şi, în final, la smalţul vestibular (Fig. 10a-
10b, 11a-11b). Stratificarea este ghidată de fişa de
culori unde sunt notate caracteristicile celor cinci
dimensiuni şi masele compozite necesare pentru
restaurarea după o asemenea tehnică.
Numai astfel este posibilă atingerea obiec-
tivelor stratificării anatomice care presupun
desaturaţia graduală şi armonică a culorii de la
cervical la incizal şi de la palatinal la vestibular,
crearea unui contrast în regiunea incizală între
corpul dentinei, smalţul liber şi coridorul bucal şi
propagarea luminii în interiorul dintelui pentru a
articolul expertului _ Cosmetic Dentistry
Fig. 10a, 10b şi 11a, 11b_O res-
taurare bine integrată din punct de
vedere estetic trebuie să reproducă
în mod natural toate cele cinci
dimensiuni ale culorii.
crea un efect tridimensional credibil după restau-
rare. Pentru a restaura poziţia corectă din punct de
vedere morfologic a peretelui smalţului palatinal,
în tehnica stratificării în IV clase este important să
existe o cheie din silicon care să fie folosită tem-
porar ca suport în timpul aplicării masei smalţului.
Masca din silicon este realizată în laborator, după
o prealabilă amprentă şi o restaurare diagnostică
în ceară,sau direct în cavitatea bucală prin folo-
sirea de silicon cu o vâscozitate medie după ce va fi
fost restaurată provizoriu partea lipsă a dintelui cu
compozit aplicat pe dintele uscat, modelat şi ajus-
tat cu ajutorul unei freze. Odată ce a facut priză
Fig. 12,13_Vedere frontală si
palatinală a unei restaurari mai vechi
din compozit.
Fig. 14,15_Pregătirea cavităţii:
limita mini-chamfer vestibular
şi “butt margin “interproximal şi
palatinal.
dentistry 2 2012 13
 articolul expertului _ Cosmetic Dentistry
Fig. 16_Pereţii palatinal şi interproxi-
mali crează învelişul de smalţ care
cuprinde corpul dentinar.
Fig. 17_Corpul dentinei completat
cu trei protuberanţe de dentină:
UD5, UD3 si UD2; saturaţia de bază
obţinută este hibridă 2,5 deci se
impune folosirea UD5 ca prim strat în
loc de UD4 pentru a creşte nivelul de
saturatie cu o jumatate de punct.
Fig. 18_Particularitatea marginii
incizale cu IW si OA
14 dentistry 2 2012
siliconul, cheia trebuie scoasă şi adaptată astfel
încât să se fixeze stabil pe dinţi; se elimină peretele
vestibular al cheii la nivelul dintelui de restaurat şi
a celui vecin pentru a permite accesul bucal ideal.
După ce a fost îndepărtată vechea restau-
rare (Vezi Fig. 12-13), se izolează câmpul opera-
tor cu diga, se verifică adaptarea cheii de silicon,
se pregăteşte cavitatea şi se urmează proce-
durile adezive. În tehnica de stratificare în patru
clase, tipurile de limită a preparaţiei care satisfac
cele cerute sunt: terminaţia în unghi drept (butt
margin) la nivel palatinal şi interproximal şi mini-
chamferul la nivel vestibular. Limita preparaţiei
trebuie iniţial pregătită cu o piatră diamantată cu
granulaţie mare, în formă de pară pentru cham-
fer şi cilindrică pentru pragul în unghi drept. Este
necesar apoi ca limita să fie finisată cu freze fine
şi ulterior lustruită cu guma din silicon; suprafaţa
netedă a smalţului facilitează întinderea adezivu-
lui şi adeziunea compozitului la nivelul marginii
preparaţiei. (Vezi Fig. 14-15). Stratificarea în cele
patru clase începe cu refacerea peretului de smalţ
palatinal care se obţine aplicând masa de smalţ pe
cheie înainte de a o adapta în cavitatea bucală:
stratul de smalţ trebuie aplicat pe cheie, având
o grosime similară cu cea naturală, lăsând libere
zonele interproximale. Cheia trebuie poziţionată în
cavitatea bucală, iar după ce s-a verificat existenţa
unei bune adaptări între masa smalţului întinsă pe
cheie şi cavitatea dintelui, se polimerizează.
Apoi, cu ajutorul unei benzi de celuloid
stabilizată cu o pană de lemn se reconstituie
pereţii interproximali cu aceeaşi masă de smalţ
utilizată pentru peretele palatinal (Vezi fig. 16).
Cu aceste două etape cavitatea complexă devine
simplă şi astfel obţinem un invelis, a cărui formă
şi grosime trebuie să fie controlate şi eventual
corectate înainte de a continua procesul de res-
taurare. Cavitatea ce trebuie obturată este acum
foarte vizibilă, iar controlul corpului dentinei este
uşor verificabil. În procesul de restaurare a corpu-
lui dentinei se utilizează un număr de straturi de
masă dentinară în raport cu mărimea şi extensia
cavităţii: 1 masă pentru cavităţile mici, 2 pen-
tru cele medii şi 3 pentru cele mari. Fiecare dinte
prezintă trei grade diferite de saturaţie: înaltă
pentru treimea cervicală,medie pentru treimea
medie şi scăzută pentru treimea incizală, şi astfel
va trebui să folosim unul sau mai multe straturi
de masă dentinară de saturaţii crescătoare, pen-
tru a putea reproduce aceste saturaţii naturale,în
funcţie de întinderea spre cervical a cavităţii. Dacă,
de exemplu, saturaţia de bază determinată este
UD2, masele pe care le vom utiliza sunt: UD2 pen-
tru o cavitate mică, UD2 si UD3 pentru una medie
şi UD2, UD3 şi UD4 pentru una mare. În acest fel
creăm un nucleu intern puternic din punct de ve-
dere al saturaţiei care previne o pierdere excesivă
a saturaţiei intregii restaurări atunci când se aplică
smalţul vestibular; în plus, se obţine o graduare a
saturaţiei,descrescător de la nivel cervical la incizal
şi de la palatinal la vestibular. Restaurarea corpului
dentinei într-o cavitate mare începe deci cu masa
cea mai saturată poziţionată cervical,în exem-
plul nostru UD4. Apoi se aplică stratul de masa
UD3, care acoperă total masa UD4, fiind aplicat
pe chamfer-ul vestibular şi mai spre incizal decât
precedentul strat .Cele două straturi sunt acoperite
în totalitate de masa UD2, care şi ea va fi aplicată
peste chamferul vestibular şi se va extinde şi mai
mult incizal. Dacă sunt prezente mameloane, încă
dinaintea polimerizării masei se trasează şanţuri
verticale deschise spre marginea incizală pentru a
crea forma aureolei (Vezi Fig 17).
Cu acest tip de stratificare reuşim să obţinem o
compoziţie cromatică bogată şi diferenţiată a cor-
pului dentinei, cu saturaţii diverse în orice punct
şi desaturată exact ca în dintele natural. Odată
terminat corpul dentinar, înainte de a adăuga
stratul de smalţ vestibular, se trece la realiza-
rea particularităţilor, opalescenţelor şi opacităţilor.
Cele mai importante particularităţi sunt cele ale
mameloanelor şi a marginii incizale. (Vezi Fig. 18),
care sunt realizate cu mase de alb (IW si OA) si de
galben-chihlimbar. După particularităţile corpului
dentinar şi a marginii, se creează opalescenţa uti-
lizând o masă specifică (OBN) care va fi aplicată
în şanţurile dintre mameloane şi în spaţiul dintre
marginea incizală şi corpul dentinar (Vezi Fig. 19),
creând astfel un efect foarte natural. În final, se re-

produc opacităţile în formele înregistrate în timpul
determinării culorii folosind mase alb-opace (IWS,
IM).
Atunci când se adaugă diversele mase
care creează corpul dentinei, particularităţile,
opalescenţele si opacităţile, operatorul trebuie să
fie atent să lase spaţiul necesar pentru stratificarea
masei de smalţ vestibular în grosimea adecvată,
mică la nivel cervical şi crescută la nivel incizal şi
cu un contur vertical natural în treimea cervicală,
medie şi incizală pentru a recrea convexitatea
dintelui. Stratificarea se incheie cu reconstituirea
stratului de smalţ vestibular care va fi modelat
încercându-se reproducerea corectă a liniilor de
tranziţie între feţele dintelui şi începând fie cu
macrotextura (lobi, linii verticale şi depresiuni),
fie cu microtextura recreând liniile de creştere ale
smalţului cu un penel foarte subţire (Vezi Fig. 20a-
20b, 21). Odată polimerizat ultimul strat de smalţ
vestibular, înainte de a trece la faza de finisare şi
lustruire, este indicată acoperirea suprafeţei cu
un strat de glicerină şi polimerizarea pentru a se
elimina stratul inhibat de oxigen şi a se obţine o
polimerizare de o calitate superioară a răşinii.
Care este metoda pe care o agreaţi pentru
finisarea şi lustruirea restaurărilor din compozit?
Restaurarea se încheie cu finisarea şi lustruirea
care sunt foarte importante, deoarece acesta este
momentul în care creăm raportul ideal dintre restau-
rare şi lumină, fundamental pentru a obţine succe-
sul estetic; în afară de asta, la sfarşitul acestor două
faze vom avea suprafeţe care vor reduce acumu-
articolul expertului _ Cosmetic Dentistry
Fig. 19_În interiorul şanturilor
interproximale şi între mameloane
este introdusă o cantitate OBN
de opalescenţa naturală. Un strat
de circa 0,6 mm de smalţ UE2
completează restaurarea.
Fig. 20a, 20b_Restaurare terminată
după lustruire.
Fig. 21_Subexpunând imaginea şi
mărind contrastul este posibil să fie
evidenţiate mai bine dimensiunile
culorii si să fie amplificate tonalităţile
galben chihlimbar şi albastre ale
marginii incizale.
larea de placă bacteriană şi vor preveni deteriorarea
restaurării. Odată cu finisarea se dă şi forma finală,
dimensiunea şi conturul definitiv, şi se defineşte tex-
tura superficială. După lustruire, suprafaţa devine
netedă fără a fi distrus nimic din detaliile de textură
superficială obţinute în timpul finisării. Procesul
de finisare începe cu corectarea formei; în această
fază finisăm conturul vertical cu pietre diaman-
tate de granulaţie medie (30-40 microni) urmărind
cu atenţie convexitatea dintelui, înclinând freza în
trei angulatii în funcţie de locul unde lucrează,în
treimea cervicală, medie sau incizală. (vezi Fig. 22).
Conturul orizontal trebuie finisat ajustând forma şi
lungimea marginii incizale şi ale unghiurilor incizale
şi apoi finisând marginile interproximale interne cu
benzi abrazive, iar marginile interproximale externe
tot cu o freză de granulaţie medie: acesta este un
moment foarte important deoarece forma corectă
şi poziţia liniilor de tranziţie care se formează între
marginea interproximală şi suprafaţa vestibulară
sunt fundamentale pentru integrarea estetică
a restaurării. Odată terminată forma, se trece la
finisarea suprafeţei, începând cu corecţia ma-
crotexturii: cu o piatră diamantată de granulaţie
medie sau cu o freză extradură se realizează
şanţurile şi lobii superficiali. Liniile de creştere ale
smalţului (microtextura) se creează cu ajutorul unei
gume abrazive din carborundum prin frecarea cu
delicateţe a suprafeţei dintelui refăcut. Următoarea
fază de lustruire are rolul de a face ca suprafeţele
restaurării să fie luminoase şi strălucitoare, dar fară
a distruge detaliile fine ale macro si microtexturii
cu greu obţinute după finisare. Din acest motiv, cel
mai bun sistem de lustruire a restaurării este pasta
dentistry 2 2012 15
 articolul expertului _ Cosmetic Dentistry

Fig. 22-27_Momente din timpul
finisajului şi al redării strălucirii.
diamantată aplicată pe o pensulă rotundă subţire
din păr de capră. Doar aşa se pot finisa rugozităţile
suprafeţei fără a le distruge. Se începe folosindu-se
pasta de trei microni şi apoi se trece la un micron
folosindu-se periuţa şi apa în jet din abundenţă (Fig
24-25). Spaţiile interproximale vor fi lustruite cu
benzi abrazive de granulaţie descrescătoare şi bine
impregnate cu pasta diamantată. Strălucirea finală
se obţine trecând peste restaurare o pastă de oxid
de aluminiu aplicată pe o pensula de feltru abraziv.
Se incepe mai intâi lustruirea cu viteză mică fară
apă, ulterior se măreste viteza şi trebuie folosită
apa la jet, dar fără să se apese cu forţa mare pe
suprafaţa restaurată (Fig. 26-27)
Cum se poate învăţa în detaliu filosofia Dvs?
În centrul nostru de şcolarizare care se
găseşte la San Fedele Intelvi, în provincia Como,
organizăm numeroase cursuri ce atacă în detaliu
problematica legată de restaurarea dinţilor ante-
riori sau posteriori, nu doar prin tehnica directă ,ci
şi prin cea indirectă. (Fig. 28). În timpul cursurilor,
participanţilor li se oferă posibilitatea de a urmări
un caz în direct la pacient , şi de a efectua o probă
practică pe modele pentru a putea manevra ma-
terialele folosite în restaurările efectuate potrivit
teoriei “celor cinci dimensiuni ale culorii dintelui”
(Fig. 29)_

Fig. 28,29_Centrul de curs de la

San Fedele Intelvi

16 dentistry 2 2012
Reconstrucţie directă
Restaurarea minim invazivă a dinţilor uzaţi
Autori_Juan Manuel Liñares Sixto, DDS, MD, PhD, La Coruña, Spania
_Compozitele au fost folosite pentru prima
dată ca materiale restaurative în anii 1960. Între
timp, domeniul de aplicare a fost extins semnifi-
cativ pentru a include indicaţii atât pentru zona
frontală cât şi pentru cea posterioară. Materialele
de azi permit confecţionarea unor restaurări su-
perioare din punct de vedere estetic, cu pierderi
minime ale structurii dentare. Acest lucru prezintă
un avantaj clar, deoarece în cazul restaurărilor
menţinerea la un nivel redus al execezei dentare
a devenit un obiectiv prioritar pentru mulţi medici
stomatologi.
Materialele compozite sunt folosite cu suc-
ces în cazul restaurărilor din zona frontală pen-
tru a reconstrui structura pierdută a dintelui
cauzată de leziunile carioase, fracturi sau procese
de uzură. Compozitele sunt, de asemenea, adec-
vate pentru reabilitări complexe, care trebuie să
îndeplinească cerinţe estetice exigente, cum ar
fi închiderea diastemelor sau realinierea dinţilor.
Profesioniştii stomatologi pot alege dintr-o mul-
titudine de sisteme de materiale compozite oferite
de diferiţi producători. În mod ideal, proprietăţile
fizico-chimice ale materialelor ar trebui să asigu-
re o manevrare uşoară şi să ofere caracteristicile
optice care să permită reproducerea cu exactitate
a dinţilor sănătoşi naturali. Cunoaşterea detaliată
a proprietăţilor materialelor şi respectarea strictă
a instrucţiunilor de utilizare şi a protocolului de
lipire adezivă sunt esenţiale pentru a obţine rezul-
tate predictibile şi durabile care satisfac atât pa-
cientul cât şi medicul stomatolog.
Uzura dintelui - adică pierderea progresivă
a structurii dentare - este o problemă frecvent
întâlnită în rândul populaţiei de astăzi. Motivele
producerii uzurii dintelui variază; este dificil de
determinat cât de frecvent întâlnit este bruxismul.
Profesioniştii stomatologi se confruntă din ce în
ce mai mult cu provocarea de a găsi o opţiune
de tratament minim invaziv pentru pacienţii care
suferă de această afecţiune.
_Caz clinic - situaţia iniţială
O pacientă în vârstă de 27 de ani s-a prezentat
la cabinetul nostru având atriţie severă la nivelul
dinţilor anteriori superiori (Figura 1). Pacienta a re-
latat că dinţii ei incisivii centrali s-au micşorat în
ultimii doi ani, iar forma lor s-a schimbat. Această
uzură a dinţilor era produsă de bruxismul nocturn.
Pacienta dorea stoparea uzurii progresive a din-
telui şi restaurarea formei originale a dinţilor.
La începutul tratamentului a fost efectuată o
examinare clinică, radiologică şi situaţia iniţială a
fost documentată cu fotografii. Ulterior, au fost
fabricate şi montate modele de studiu pe un ar-
ticulator semi-ajustabil. Deoarece am constatat
că ghidajul canin şi mişcările laterale ale dinţilor
funcţionează perfect, iar pacienta era relativ tânără,
am optat pentru un tratament minim invaziv. Doar
treimea incizală a dinţilor anteriori superiori ar fi
trebuit să fie restaurată cu material compozit.
Funcţia şi anatomia dinţilor au fost evaluate
folosind un wax-up diagnostic (Fig. 2). Rezultatul
avut în vedere a fost simulat în cavitatea orală, cu
o cheie de silicon. Acest lucru a permis pacientului
evaluarea caracteristicilor estetice şi funcţionale
înainte de începerea tratamentului restaura-
tiv. Cheile din silicon sunt, în general, utile ca o
referinţă în reproducerea formei dintelui aşa cum
este stabilită la începutul tratamentului. După ce
pacienta a fost informată în mod corespunzător
Fig. 1_ Situaţia iniţială: uzură severă
a dinţilor frontali superiori cauzată
de bruxism.
dentistry 2 2012 17
 Fig. 2_Wax-up diagnostic.
Fig. 3_Adezivul este aplicat pe
marginile bizotate ale smalţului.
Fig. 4_Materialul compozit se aplică
în straturi utilizând cheia de silicon ca
referinţă.
Fig. 5_Suprafaţa este prevăzută cu
caracteristicile adecvate înainte de
polimerizarea compozitului.
Fig. 6_Restaurările foarte
strălucitoare la nivelul dinţilor 21 şi
11 sunt practic imposibil de distins de
structura dintelui natural.
în privinţa tratamentului, procedura de restaurare
a fost începută.
_Procedura de tratament
Ca prim pas se bizotează uşor marginea
incizală. S-a acordat atenţie îndepărtării a cât
mai puţin din structura dintelui, dar obţinerea
unei retenţii optime şi asigurarea unei potriviri
exacte a restaurării. Apoi, zonele de smalţ au fost
condiţionate cu acid fosforic şi a fost aplicat un
agent adeziv ExciTE® F (Fig. 3).
În cazul de faţă am decis să utilizăm sistemul
compozit IPS Empress Direct ®. Materialele au
fost aplicate în straturi folosind cheia de silicon
confecţionată în prealabil. Cheia de silicon ne-a
permis reproducerea caracteristicilor anatomice
ale dintelui cât mai aproape de forma naturală.
(Fig. 4) Pentru a obţine culoarea dintelui, am de-
cis utilizarea A1 Enamel pentru a obţine un grad
sporit de strălucire şi un efect de halou în treimea
incizală şi pentru a crea zone intens translucide.
Culorile A2 şi A1 Dentin au fost selectate pentru
a simula mameloanele. Unele materiale s-au ex-
18 dentistry 2 2012
tins în marginile smalţului bizotat pentru a masca
tranziţia între dinte şi restaurare. În adânciturile
dintre mameloane a fost aplicat Trans Opal. În cele
din urmă, restaurarea a fost acoperită cu un strat
subţire de Trans 30. Acest strat s-a extins şi în bi-
zou (Fig. 5). Fiecare strat individual de compozit a
fost fotopolimerizat cu ajutorul unei lampe blue-
phase® pentru timp de zece secunde, folosind
programul High Power. La finalizarea procedurii
de stratificare, restaurarea a fost încheiată fo-
losind freze dentare cu mai multe lame şi discuri
de oxid de aluminiu.
În cele din urmă, restaurarea a fost şlefuită cu
grijă folosind sistemul de şlefuire Astropol® în trei
etape, discuri din fetru şi pastă de aluminiu până
când a fost obţinut luciul dorit al suprafaţei (Fig. 6).
Treimea incizală a incisivilor superiori laterali a
fost construită folosind aceeaşi procedură pentru
a obţine caracteristicile anatomice şi funcţionale
corespunzătoare (Figurile 7 şi 8).
_Îngrijirea după tratament
Deşi ghidajul anterior a fost restabilit, se
poate să mai existe activitate parafuncţională.
Prin urmare, pacientul a primit o gutieră pe timp
de noapte. Bruxismul poate compromite rezul-
tatul şi durabilitatea oricărei restaurări, indiferent
de cât de bine este concepută.
_Concluzii
Compozitele sunt folosite din ce în ce mai
mult pentru reabilitări standard ale zonei fron-

tale. Cunoaşterea detaliată a materialului utilizat,
anatomia dintelui, stabilirea culorii şi ocluzia au
jucat, printre altele, un rol esenţial în atingerea
rezultatului optic plăcut, în cazul de faţă (Fig-
urile 9 şi 10). Dezvoltarea continuă a tehnologi-
Rolul restaurărilor
integral ceramice în optimizarea
rezultatelor estetice
Hands-on – Protetică
Dr. Mauro Fradeani,
Dr. Leonardo Bacherini
7 iulie 2012 - Bucureşti, Sediul SSER
Taxă de participare: 2000 RON
Înscrierile se fac exclusiv online pe www.sser.ro
Fig. 7,8_Incisivii laterali sunt
restauraţi folosind aceeaşi
procedură.
Fig. 9,10_Gutiera pentru noapte
măreşte durabilitatea şi prognosticul
pe termen lung a rezultatului optic
plăcut.
ilor corespunzătoare şi o mai bună înţelegere a Juan Manuel Liñares
cimentării adezive, a stratificării, polimerizării şi Sixto, DDS, MD, PhD
lustruirii permit profesioniştilor să utilizeze com- San Andrés, 78, 1º, Dcha
pozitele dentare într-un mod mult mai specific şi 15003 La Coruña, Spania
juanmlinaressixto@yahoo.es
să anticipeze rezultatele în mod mai fiabil._
dentistry 2 2012 19
Adevărul este tri-dimensional
De la mock-up-ul virtual la restaurarea finală
Autori_Dr. Nihan Özlem Kuday şi Hilal Kuday, CDT, ambii din Istanbul/Turcia

_Un medic stomatolog are nevoie de o de înaltă calitate.

Fig. 1_Prin intermediul mock-up-ului
digital am putut vizualiza rezultatul
scontat.
imaginaţie bogată pentru a oferi pacienţilor săi soluţii
pentru restaurarea dentară. Înainte ca tratamentul
să înceapă trebuie colectate toate datele relevante,
deoarece acestea oferă operatorului o imagine asu-
pra rezultatului final care poate fi obţinut. Astfel, este
determinat un obiectiv imaginar pe baza căruia este
stabilită procedura de tratament şi sunt selectate
materialele adecvate. Acest articol oferă o descriere
detaliată a unui caz complex care a implicat restau-
rarea întregii arcade superioare cu coroane integral
ceramice. Acest articol acoperă toată procedura, de
la fabricarea prototipurilor virtuale până la conversia
lor în restaurări reale folosind o procedură eficientă.
Evaluarea aşteptărilor pacientului este un
pas esenţial înainte de începerea tratamentului.
Conversaţiile faţă-în-faţă şi imaginile fotografice
oferă o serie de detalii pe care le putem combina
pentru a ne forma o imagine mentală a restaurării
finale. Pentru a împărtăşi pacientului obiectivul
restaurării imaginare şi pentru a-l asista în procesul
luării deciziei, strategia noastră de tratament implică,
de obicei, proiectarea unui prototip digital. Credem
că acesta reprezintă un element-cheie în procesul de
confecţionare a unor restaurări anterioare remarca-
bile şi că este crucial pentru obţinerea unui rezultat
de succes.
_Situaţia iniţială
O pacientă în vârstă de 38 de ani s-a prezentat la
cabinetul nostru având dentiţia foarte uzată. Proble-
mele estetice şi funcţionale erau cauzate de această
situaţie. După stabilirea diagnosticului şi evaluarea
amănunţită a posibilelor opţiuni de tratament am
decis să restaurăm întreaga arcadă superioară fo-
losind coroane integral ceramice. Am optat pentru
tratamentul non-invaziv, adică nu a fost efectuată
prepararea dintelui. Ca soluţie tranzitorie în timpul
fazei de tratament, pacienta va avea restaurări tem-
porare realizate dintr-un material pe bază de răşină
_Mock-up digital, bidimensional
Deoarece acest tip de tratament este foarte
cuprinzător, necesită foarte mult timp şi este difi-
cil de înţeles pentru pacienţi, pentru şedinţele de
consultare cu pacienta a fost rezervat un timp în-
delungat. Fotografiile situaţiei iniţiale, care au fost
realizate în conformitate cu o procedură stabilită în
cabinetul nostru, au servit ca bază de discuţie cu pa-
cienta. Tehnologia digitală disponibilă astăzi permite
afişarea şi compararea diferitelor opţiuni de realizare
a restaurărilor pe ecranul computerului. Pe baza
obiectivului imaginar pe care l-am stabilit au fost
proiectate digital mai multe mock-up-uri cu ajuto-
rul unui instrument special de editare foto (Figura
1). Acest lucru ne-a permis vizualizarea rezultatului
anticipat pentru pacientă. Am folosit, de asemenea,
această ocazie pentru a răspunde întrebărilor sale şi
pentru a elimina orice urmă de îndoială înainte de
operaţie. Alegând o astfel de procedură, pacienţii
sunt implicaţi în procesul de planificare al tratamen-
tului încă din stadiul incipient, ceea ce este esenţial
pentru obţinerea unui rezultat pozitiv. În afară de
efectul psihologic valoros, această implicare timpu-
rie le oferă pacienţilor posibilitatea de a-şi exprima
dorinţele şi aşteptările, astfel încât acestea pot fi in-
cluse în designul digital. Cu toate acestea, problema
mock-up-urilor digitale este că acestea sunt uşor
"exagerate" şi, ulterior, pot fi convertite mai greu
într-o restaurare reală. Chiar dacă limitele impuse de
principiile biologice esenţiale şi proprietăţile inerente
ale materialului pot fi ignorate în faza de proiectare,
ele trebuie să fie luate în considerare atunci când este
confecţionată restaurarea reală. Făcând prea multe
promisiuni pacientului în acest stadiu acesta poate
fi foarte nemulţumit după confecţionarea restaurării.
După câteva mici ajustări, mock-up-ul proiectat digi-
tal a fost aprobat de către toate persoanele implicate
în cazul prezentat. Acesta a fost folosit ca referinţă în
timpul etapelor de lucru care au urmat.

Etapa de temporizare – Conversia mock-up-ului

digital 2-D într-un wax-up 3-D

Construcţia digitală a fost măsurată. Pe baza

acestor măsurători a fost fabricat un wax-up după
model (Figura 2). Acest wax-up a reprezentat baza
pentru confecţionarea restaurării provizorii. Am de-
cis să utilizăm în acest scop tehnica tip sandwich, cu

20 dentistry 2 2012
răşină Telio ® Lab. Acest material este conceput pentru
a rămâne în cavitatea bucală pentru o perioadă mai
lungă de timp, ceea ce reprezintă o calitate în cazul în
care sunt confecţionate restaurări complexe, cum ar
fi cea prezentată în acest articol. Mai mult decât atât,
restaurările temporare fabricate cu Telio Lab prezintă
o structură omogenă şi sunt uşor de şlefuit. Datorită
unei excelente potriviri a culorii materialelor impli-
cate, pentru confecţionarea restaurării temporare
poate fi folosit şi ghidul de culori pentru restaurările
integral ceramice finale (IPS e.max ®). Prin utilizarea
materialelor cu diferite grade de transluciditate (simi-
lar ceramicii stratificate), restaurările Telio pot avea
translucenţa dorită şi culoarea personalizată. Chiar
dacă materialele Telio şi ceramica IPS e.max prezintă
caracteristici de culoare similare, saturaţia culorii
unei construcţii din răşină cu o grosime de 0.4 mm
este diferită de cea a unei construcţii din ceramică cu
o grosime de 0,4 mm. Cu toate acestea, nu trebuie
să uităm că restaurarea provizorie este destinată să
rămână în cavitatea bucală doar o perioadă limitată
de timp.
De obicei, este suficientă folosirea unei singure
culori principale în combinaţie cu o culoare incizală
suplimentară pentru a obţine un rezultat optim în
confecţionarea unei restaurări temporare. Cu toate
acestea, în cazul prezentat acest lucru a fost esenţial
pentru a îndeplini exigenţele estetice înalte ale pa-
cientei aflate deja în etapa de temporizare. Acest lu-
cru nu a reprezentat o problemă - a însemnat doar
depunerea unui efort suplimentar la confecţionarea
restaurării temporare. A fost necesar un amestec de
materiale de bază pentru a confecţiona coroanele.
Experienţa noastră a arătat că efectul natural de
culoare în combinaţie cu saturaţia dorită a culorii
se obţine cel mai bine folosind un amestec format
dintr-o parte de material Dentin şi două părţi ma-
terial Incisal 2. Acest amestec de bază a fost folosit
pentru a confecţiona corpul coroanei. Ulterior, res-
taurarea a fost redusă. Materialele de efect au fost
aplicate şi porţiunea de smalţ a fost reconstruită cu
materiale Enamel. Pentru a realiza o tranziţie realistă,
amestecul de bază a fost diluat uşor şi plasat în-
tre lobuli. Pentru a spori acest efect a fost aplicat Fig. 2_A fost confecţionat un wax-
un material de efect (Telio Stains Orange) în zonele up după modelul bazat pe designul
respective de suprafaţă. De asemenea, au fost cre- digital.
ate zone cu valoare scăzută folosind un material de Fig. 3,4_Restaurările temporare au
efect adecvat (Telio Stains alb) (Fig. 3). În timpul pro- fost confecţionate cu răşină Telio Lab
cesului de stratificare este avantajos să se realizeze folosind tehnica tip sandwich.
fotopolimerizarea în etape a restaurării. Acest lucru Fig. 5,6_Restaurările temporare
ajută la stabilizarea straturilor de ceramică odată ce
in situ.
acestea sunt aplicate şi este evitată deplasarea lor
Fig. 7_Matricea din silicon a servit
sau producerea hemoragiei. Prin lustruirea mecanică
a restaurărilor s-a obţinut luciul final al suprafeţei drept ghid atunci când designul digi-
(Fig. 4). tal a fost transformat în restaurare
reală.
Momentul în care au fost inserate restaurările a Fig. 8_Capele presate.
fost unul foarte interesant pentru noi toţi. Am avut
succes în transformarea obiectivului nostru virtual,
al restaurării proiectate digital (2-D) într-o restaurare
temporară tri-dimensională? Da, am avut. Figurile 5
şi 6 arată în mod clar că am fost pe drumul cel bun
pentru atingerea obiectivului pe care l-am stabilit.
Pentru pregătirea restaurării definitive a trebuit să
confecţionăm o matrice din silicon pe baza restaurării
provizorii. Totuşi, înainte de aceasta, ocluzia, fonetica
şi estetica au fost verificate şi ajustate, acolo unde
a fost necesar. Matricea din silicon a servit ca bază
pentru confecţionarea capelor (Fig. 7).
_Restaurarea finală
În acest stadiu, cea mai mare parte a lucrării a fost
deja realizată. Pacienta a purtat restaurările provi-
zorii pentru o perioadă mai lungă de timp şi aceasta
nu a semnalat să fi avut probleme funcţionale sau
fonetice, ceea ce a confirmat faptul că lucrările pre-
paratorii au fost făcute cu succes. Acest lucru ne-a
permis să realizăm transferul restaurărilor temporare
în ceramică. Deoarece obiectivul nostru a fost de a
confecţiona restaurări înalt estetice, am ales să fo-
losim cape din ceramică presată în combinaţie cu o
tehnică de stratificare a ceramicii (IPS e.max).
Capele au fost modelate în ceară şi presate uti-
lizând lingouri IPS e.max ® Press Opal 1 (Fig 8). Pentru
a obţine un efect de cameleon optim şi un rezultat cu
dentistry 2 2012 21
 Fig. 9_Coroanele au fost stratificate
cu ajutorul matricei din silicon.
Fig. 10_După prima ardere.
Fig. 11_Preparaţiile sunt realizate
pentru al doilea ciclu de ardere.
Fig. 12_Textura de suprafaţă a fost
aplicată înainte de arderea glazurii
ceramice.
Fig. 13_Coroanele sunt gata pentru
inserare.
Fig. 14_Vederea frontală a rezultatu-
lui final dovedeşte …
Fig. 15_… că eforturile noastre au
fost încununate cu succes.
22 dentistry 2 2012
aspect natural, restaurările au fost proiectate să aibă de materiale pot fi ignorate în proiectarea digitală a
zone cervicale foarte translucide. Acest lucru a fost restaurării pe ecranul computerului; cu toate aces-
uşor de realizat folosind materialele IPS e.max. Cu tea, în acest stadiu putând exista prea mult "entuzi-
toate acestea, în cazul în care aceste materiale sunt asm", pot apare probleme în timpul fazei de realizare.
utilizate arbitrar sau incorect, ele pot absorbi lumina, Mock-up-ul digital a fost folosit ca bază pentru
ceea ce poate duce la apariţia unei nuanţe de gri. crearea unui restaurări provizorii pe termen lung
Deoarece grosimea capelor presate a fost cuprinsă prin intermediul wax-up-ului. Toate caracteristicile
între 0,5 şi 0,6 mm, ele au părut a fi foarte fragile. funcţionale şi fonetice dorite au fost deja incluse în
Folosind matricea din silicon drept ghid, ceramica restaurările provizorii. Deoarece pacientul le-a purtat
stratificată IPS e.max ® Ceram a fost aplicată peste o perioadă lungă de timp, ale au reprezentat o bază
cape. Pentru prima ardere, a fost aplicat un amestec solidă în crearea unei restaurări definitive integral
de materiale Dentin şi Deep Dentin (Figurile 9 şi 10). ceramice._
Folosind o tehnică sofisticată, bine exersată, au fost
adăugate caracteristici interne prin utilizarea unor
materiale de efect diferite (Figura 11). În cele din urmă,
construcţia a fost acoperită cu un strat de material
Enamel. Înainte de arderea glazurii ceramice, a fost
realizată o textură pe suprafaţa restaurării. Această
etapă de lucru este esenţială pentru obţinerea unui
aspect natural al rezultatului final (Figura 12). După
ce a fost aplicată pasta pentru glazură s-a realizat
arderea ei. Apoi, coroanele au fost gata să fie inserate
(Figura 13).
Acestă etapă a reprezentat un alt moment inte-
resant. Dacă am avut succes în reproducerea formei,
a funcţiei şi foneticii restaurării temporare în res-
taurarea ceramică finală? Da, am avut. Figura 14
Dr. Nihan Özlem Kuday
ilustrează coroanele după inserarea lor. Rezultatul fi-
nal demonstrează că tratamentul poate fi considerat Saray Mah Site Yolu Cad
un succes total (Figura 15). No:7 34768
Ümraniye / Istanbul
_Concluzii Turcia
nihanhizir@yahoo.com
În cazul prezentat, am reuşit conversia obiectivu-
lui virtual pe care l-am stabilit într-o restaurare reală.
Strategia noastră de tratament a implicat proiectarea Hilal Kuday, CDT
unei machete digitale bazate pe fotografiile situaţiei Valikonagi cad Valikonagi
preoperatorii. Pacienta noastră a avut un cuvânt de plaza
spus în ceea ce priveşte tratamentul din moment No:179 B/4
ce ea a fost în măsură să contribuie cu idei atunci Tesvikiye / Istanbul
când restaurarea a fost proiectată digital. Am dori să Turcia
subliniem încă o dată că ar trebui realizate mock-up-
hilalseramik@superonline.com
uri digitale realiste. Limitările impuse de natură sau
Confecţionarea simplă şi eficientă
a coroanei dentare cu ajutorul unui
sistem avansat CAD/CAM
Autor_Dr. Brian Buehler, SUA

_Tehnologiile contemporane de proiecta-

re şi confecţionare asistate de calculator (CAD/
CAM), contribuie în mare măsură la stomatologia
restaurativă şi oferă clinicienilor opţiuni de trata-
ment avansate pentru diferite indicaţii, cum ar fi
inlay-uri, onlay-uri, protezari parţiale şi totale fixe,
faţete şi coroane subţiri.1,2 Aceste sisteme permit,
de asemenea, utilizarea mai multor materiale pen-
tru restaurare, inclusiv a celor metalice, metalo-
ceramice, materialelor compozite şi ceramice, pen-
tru a satisface cel mai bine nevoile procedurii şi ale
pacientului.1,2 Mai mult, sistemele CAD/CAM sunt şi aparate convenţionale.5,6 Camera de frezare este Fig. 1_Pacientul se prezintă la
disponibile atât pentru aplicaţii in cabinet (chair- acum separată de partea hardware de achiziţie şi cabinet după o săptămână de la fi-
side) cât şi pentru cele realizate în laborator, astfel proiectare a imaginii, permiţând profesioniştilor
încât medicii stomatologi au acum posibilitatea de nalizarea unui tratament endodontic.
stomatologi să proiecteze simultan o restaurare
a realiza restaurări estetice de calitate superioară în timp ce realizează frezarea alteia.5,6 Cu viteze
şi durabile în cabinetul dentar.1,2 semnificativ mai mari şi o memorie mai bună, pro-
gramul de proiectare CEREC 3-D permite utiliza-
Spre deosebire de generaţiile anterioare de torilor să vizualizeze modelele dinţilor aşa cum ar
sisteme in-office care reprezentau adevărate face-o în cazul evaluării modelelor tradiţionale din
provocări clinice, tehnologia şi materialele din ziua ghips5,6
de astăzi sunt rentabile din punct de vedere al cos-
turilor şi eficienţei. Sistemele anterioare nu erau Sistemul CEREC de astăzi include o cameră
dotate cu programe avansate de control precis al (CEREC Bluecam, Sirona) dotată cu o diodă Fig. 2_Obturatia provizorie este
instrumentelor şi de proiectare a restaurărilor, iar emiţătoare de lumină (LED), pentru a obţine o mai prezenta pe dintele #13. În plus,
tehnologia de scanare necorespunzătoare făcea mare acurateţe şi o calitate mai bună a imagini- se observă carii şi coloraţii dentare
dificilă detectarea marginilor delicate realizate în lor în comparaţie cu sistemele anterioare dotate produse de tutun pe dinţii adiacenţi.
timpul preparaţiei dentare.1,3 Lipsa cunoştinţelor cu cameră în infraroşu, iar adăugarea recentă Fig. 3&4_Dintele #13 după
avansate despre materiale a dus, de asemenea, la a sistemului CEREC Connect (Sirona) permite preparaţie.
apariţia unor provocări clinice prin folosirea primei
tehnologii CAD/CAM, iar medicii stomatologi
au întâmpinat probleme la fixarea adecvată a
restaurărilor confecţionate cu ajutorul tehnologiei
CAD/CAM. Pentru a răspunde provocărilor clinice
date de tehnologia CAD/CAM iniţială, producătorii
au dezvoltat sisteme care oferă multe avantaje,
cum sunt costurile mai reduse, simplitatea şi
eficienţa mai mare.1,4

_Sistemul CEREC
Printre aceste noi generaţii de sisteme CAD/
CAM se numără şi sistemul CEREC (Sirona),
care a fost dezvoltat pentru a răspunde multor
preocupări pe care profesioniştii stomatologi le-au
avut cu privire la realizarea de programe CAD/CAM

dentistry 2 2012 23

Fig. 5_Preparaţia de la nivelul dintelui
#13 inainte de scanare. Pe dentiţia
şi ţesuturile moi din jur este aplicată
pulbere pentru scanarea CAD / CAM.
Fig. 6_Coroana din disilicat de litiu
IPS e.max CAD după frezare cu
CEREC MC XL.
Fig. 7&8_Coroana din disilicat de litiu
este probată în cavitatea bucală a pa-
cientului pentru a confirma adaptarea,
conturul şi integrarea anatomică
înainte de ardere.
Fig. 9_Pe coroană sunt create
petele produse de tutun pentru a
imita dentiţia din jur, iar coroana este
cristalizată.
Fig. 10_Compozitul adeziv este
aplicat pe suprafeţele interne ale
coroanei.
24 dentistry 2 2012
achiziţia digitală a informaţiilor privind ampren-
tarea şi restaurarea, informaţii care sunt trans-
mise prin Internet către laboratoarele dentare.5,6
Laboratoarele pot fabrica apoi restaurările folosind
CEREC inLab System (Sirona).5,6
Sistemul CEREC MC XL (Sirona) este un sistem
chairside de frezare CAD/CAM, puternic, precis şi
silenţios care oferă simplitate şi eficienţă pentru
realizarea restaurării unui singur dinte în şase
minute şi restaurări ale cadranelor realizate în trei
- patru minute într-o singură şedinţă. 5,7
Sistemul CEREC MC XL demonstrează precizie
şi acurateţe în intervalul + / - 25 μ iar rezoluţia
de frezare de 7.5 μ confecţionează restaurări cu
o adaptare mai bună şi suprafeţe mai netede.5–7
Funcţiile suplimentare includ descărcări auto-
mate ale software-ului, ghiduri simple de afişare şi
conectivitatea la reţea, iar designul camerei frezei
permite prinderea uşoară a blocului fără instru-
mente.5–7
_Consideraţii asupra materialelor
Pentru a răspunde preocupărilor în ceea ce
priveşte materialele CAD/CAM, producătorii au
dezvoltat noi materiale ceramice, care au rezistenţa
şi aspectul estetic îmbunătăţite.5 Această ceramică
mai nouă rezistă la prelucrarea CAD/CAM fără a
se ciobi sau fractura şi poate fi conturată complet
în timpul frezării pentru îmbunătăţirea adaptarii
şi funcţiei.5 Stomatologii pot alege cimentarea
adezivă sau cimentarea convenţională atunci când
fixează aceste restaurari, ceea ce asigură faptul că
cerinţele cazului sunt îndeplinite.5 De asemenea,
îmbunătăţirile aduse sistemelor de cimentare şi
sistemelor adezive au permis medicilor stomatolo-
gi să realizeze o adeziune puternică între restau-
rare şi tesutul dentar.1,4
_IPS e.max CAD
Compus din cristale în formă de ace, repr-
ezentând 70% din volum, dispuse într-o matrice
de sticlă, ceramica pe bază de disilicat de litiu (IPS
e.max, Ivoclar Vivadent) oferă multe îmbunătăţiri
comparativ cu generaţiile anterioare de materiale
ceramice.8 Disponibil sub formă de material presa-
bil (IPS e.max Press) sau ce poate fi prelucrat CAD
(IPS e.max CAD), materialul demonstrează valori
ale rezistenţei cuprinse între 360 (Press) şi 400
MPa (CAD).8
IPS e.max prezintă, de asemenea, calităţi op-
tice naturale, care permit medicilor stomatologi
să confecţioneze restaurări cu o estetică înaltă şi
cu aspect natural într-o varietate de cazuri.8 Acest
material versatil este indicat pentru restaurări an-
terioare şi posterioare, cum ar fi faţete subţiri (0,3
mm), inlay-uri şi onlay-uri minim invazive, coroa-
ne parţiale şi coroane, suprastructuri pe implant,
punţi anterioare / premolare cu trei unităţi (numai
Press), şi punţi cu trei unităţi (numai IPS e.max
CAD pe suport de oxid de zirconiu).8
_Prezentare de caz
Un pacient în vârstă de 53 de ani s-a prezen-
tat la cabinet după ce a urmat un tratament en-
dodontic recent la nivelul dintelui #13 (Fig. 1) şi
exprimându-şi nemulţumirea faţă de aspectul
dintelui. Pe lângă caria de pe dentiţia adiacentă,
pacientul mai prezenta şi o discromie dentară
cauzată de tutun, pacientul fiind fumător (Fig.
2). Deşi pacientul a solicitat ca tratamentul să se
limiteze doar la dintele #13, după o examinare de
rutină a capului, gâtului şi a cavităţii orale, acesta a
fost informat asupra necesităţilor multipe de trata-
ment şi a fost sfătuit să se înceapă cât mai curând
posibil planificarea unui tratament complet.
_Planul de tratament
Pacientul a adus la cabinet raportul tratamen-
tului endodontic de la medicul specialist, în care
era precizat că se aştepta ca prognosticul trata-
mentulului endodontic să fie bun. Deşi raportul nu
dădea informaţii despre o eventuală necesitate de
alungire a coroanei sau despre proceduri de gingi-
vectomie, acestea erau zone de interes în stabili-
rea diagnosticului în acest caz. Cu toate acestea,
mentinerea limitei biologice nu a părut să fie o
problemă în timpul curatarii şi sondării.

Pentru a răspunde preocupărilor pacientu-

lui în privinţa aspectului estetic al dintelui #13,
translucidităţii şi rezistenţei ridicate, ceramica din
sticlă pe bază de disilicat de litiu ar trebui prelucrată
cu ajutorul tehnologiei CAD / CAM într-o coroană.
Frezată axial la 300 µm, coroana din disilicat de
litiu ar produce un efect de lentilă de contact pe
marginea gingival-facială a dintelui #13.
Coroana va fi apoi cimentată cu un adeziv ce
prezintă o radioopacitate mare pentru a se asig-
ura că a fost îndepărtat tot excesul de ciment, în
special la nivelul marginii distale. În acest caz, ci-
mentarea adeziva era predictibilă, coroana urmând
să se integreze natural şi imposibil de distins de
dentiţia din jur.
_Protocolul clinic
După o examinare amănunţită şi realizarea
profilaxiei, dintele #13 a fost preparat pentru o
restaurare cu coroană din disilicat de litiu (IPS
e.max CAD) realizată cu ajutorul tehnologiei CAD/
CAM (CEREC MC XL), iar materialul temporar a fost
îndepărtat. În cavitatea orală a fost introdusă o
piesă specială (Isolite, Isolite Systems) pentru a se
asigura că s-a realizat o izolare totală (Fig. 3 şi 4).
Înainte de scanare, preparaţia dintelui #13,
dentiţia din jur şi ţesuturile moi au fost pulverizate
cu o pulbere CAD/CAM (Fig. 5). Forma anatomică
a ţesuturilor moi şi a dentiţiei a fost apoi captată
folosind o unitate de scanare LED (CEREC Blue-
cam). După scanare, a fost folosit un program 3-D
(CEREC 3D) pentru a proiecta conturul dorit al
coroanei si raporturile ocluza-
le. Apoi a fost frezat in cabinet
(chair-side - CEREC MC XL) un
bloc prefabricat din disilicat de
litiu cu transluciditate mare
(IPS e.max CAD), obţinându-
se o coroană pentru dintele
#13 (Fig. 6). Disilicatul de litiu
a fost materialul de elecţie în
acest caz, deoarece acesta
prezintă o rezistenţă ridicată
şi proprietăţi optice naturale.
pentru a evalua adaptarea, conturul şi armonia
anatomică (Fig. 7 şi 8). După confirmarea adaptării
şi integrarea funcţiei, coroana a fost îndepărtată,
curăţată şi uscată. Au fost realizate pete pe
suprafaţa coroanei pentru a imita petele de tutun
de pe dentiţia din jur. Dar, s-a decis să nu se reali-
zeze petele cervicale care ar imita caria dentiţiei
naturale. După colorare, coroana din disilicat de
litiu a fost cristalizată şi a fost gata pentru fixarea
imediată (Fig. 9). Piesa bucală specială (Isolite) a
fost repoziţionată în cavitatea bucală pentru a
izola dintele în timpul cimentării.
Pentru cimentarea coroanei a fost utilizat
compozitul cu priza duală (Multilink Automix, Ivo-
clar Vivadent). Indicat pentru utilizarea în cazul
restaurărilor metalice, integral ceramice, metalo-
ceramice şi compozite, compozitul adeziv oferă
o fixare puternică pe toate suprafeţele şi este
disponibil ca material transparent, de culoare
galbenă sau opac pentru a asigura obţinerea unui
aspect estetic adecvat. În plus, nu este nevoie ca
cimentul să fie protejat de lumina ambientală în
timpul amestecării şi aplicării.
Înainte de aplicare, primerul lichid (Multilink
A/B) a fost amestecat într-o proporţie de 1:1. A
fost folosită o micro-perie pentru a aplica şi a
Fig. 11_Coroana este fixată pe
preparaţia dintelui #13.
Fig. 12_Iniţial, excesul de ciment
este îndepărtat de la nivelul zonelor
cervicale şi interproximale cu ajutorul
unei micro-perii.
Fig. 13_Se aplică presiune cu
pensa dentara pentru a se asigura
poziţia corectă a coroanei, după
îndepărtarea iniţială a excesului de
ciment.
Fig. 14_Aplicând presiune pe
coroană, excesul de ciment este
îndepărtat din spaţiile interproximale
folosind aţa dentară.
Fig. 15_Coroana este polimerizată
pe suprafeţele vestibulara, meziala,
palatinala şi distala folosind o lampă
de polimerizare LED bluephase.
Fig. 16_Aţa dentară este utilizată
pentru a îndepărta orice urmă de
ciment rămas în spaţiile interproxi-
male.
Fig. 17_Rezultatul final al restaurării.

Coroana a fost probată în

cavitatea orală a pacientului
peste preparaţia dintelui #13

dentistry 2 2012 25

Fig. 18-20_Rezultatul final al
restaurării demonstrează faptul că
adaptarea, funcţia şi aspectul estetic
natural sunt excelente.
Fig. 21_Radiografia finală confirmă
faptul că s-a realizat o adaptare
internă şi marginală corespunzătoare
şi că s-a îndepărtat complet excesul
de ciment.
26 dentistry 2 2012
curăţa uşor amestecul de primer pe smalţul şi den-
tina preparată timp de 15 secunde. Primerul a fost
lăsat să acţioneze pe smalţ şi dentină timp de 30
de secunde, după care a fost folosit spray-ul de aer
pentru a evapora solvenţii primerului. Deoarece
primerul este autopolimerizabil, nu a fost necesară
realizarea fotopolimerizării.
Compozitul adeziv (Multilink Automix) a fost
aplicat direct pe suprafeţele interioare ale coroa-
nei din disilicat de litiu. (Fig. 10). Compozitul ade-
ziv a fost aplicat cu atenţie pentru a se asigura că
toate suprafeţele interioare au fost acoperite în
întregime. Coroana din disilicat de litiu a fost apoi
fixată pe dintele #13 şi a fost aplicată o presiune
uşoară. (Fig. 11).
A fost utilizată iniţial o micro-perie pentru a
elimina excesul de ciment din spaţiile interproxi-
male şi zonele cervicale ale coroanei (Fig. 12). A
fost aplicată o presiune şi mai mare cu forcep-
sul dentar pentru a se asigura fixarea coroanei
în poziţia corectă în timpul curăţării iniţiale (Fig.
13). În timp ce se aplica în continuare presiune
pe coroana fixată, s-a îndepărtat excesul de ci-
ment dintre zonele interproximale ale coroanei şi
dentiţia din jur folosind aţă dentară (Fig. 14). După
curăţarea spaţiilor interdentare cu ajutorul aţei
dentare, coroana a fost fotopolimerizată cu o sursă
de lumină LED (bluephase G2, Ivoclar Vivadent)
pe suprafeţele vestibulară, mezială, palatinală şi
distală (Fig. 15). Spaţiile interproximale au fost
apoi curăţate cu ajutorul aţei dentare pentru a se
asigura că tot excesul de ciment a fost eliminat
(Fig. 16).
La finalizarea cazului, coroana din ceramică de
sticlă pe bază de disilicat de litiu confecţionată prin
tehnologia CAD/CAM, cimentată cu un compozit
cu polimerizare duală a prezentat o potrivi-
re, funcţie şi rezistenţă excelentă (Fig. 17-
20). În plus, radiografia post-operatorie a
confirmat faptul că tot excesul de ciment
a fost înlăturat şi că s-a realizat o adaptare
internă / marginală excelentă (Fig. 21).
Pacientul a fost foarte mulţumit de in-
tegrarea estetică a coroanei, care avea un
aspect natural, fiind imposibil de distins
de dentiţia din jur. Mai mult, pacientul a
fost mulţumit că nu era nevoie să revină
pentru o altă şedinţă, deoarece sistemul
chair-side CAD/CAM a permis ca restau-
rarea să fie scanată, proiectată, frezată şi
fixată într-o singură şedinţă.
_Concluzii
Folosesc aproape exclusiv sistemul
CEREC CAD/CAM în cabinetul meu,
deoarece pacienţii apreciază calitatea
lucrărilor, rapiditatea efectuării lor şi faptul că
nu trebuie să revină pentru şedinţe suplimentare.
Restaurările frezate cu sistemul CEREC prezintă
forma şi adaptarea necesare pentru restaurarea
chiar şi a cazurilor dificile. Pacienţii se bucură, de
asemenea, de estetica excelentă şi de rezistenţa
ceramicii de sticlă pe bază de disilicat de litiu IPS
e.max care a fost frezată cu sistemul CEREC._
Notă editorială: O listă completă a lucrărilor de
referinţă este disponibilă la editură.
Dr. Brian Buehler practică
stomatologia de mai mult de
20 de ani. A primit diploma
de studii DDS de la Facultatea
de Stomatologie a Universităţii
din California de Sud din
Los Angeles şi BA (Diploma
de licenţă) în Economie la
Universitatea din California, Los Angeles. Buehler
a lucrat ca beta-tester atât pentru Sirona cât şi
pentru E4D. El încă mai lucrează ca şi consilier
la Sirona în dezvoltarea de produse şi punere pe
piaţă.
Dr Brian Buehler
Laguna Beach Dental Group
31796 South Coast Hwy.
Laguna Beach, CA 92651
USA
www.lagunabeachdental.com
Închiderea predictibilă
a diastemei folosind o tehnică
inovatoare de mock-up indirect
Autori_ Prof. So Ran Kwon & Prof. Gerald E. Denehy, SUA

_Închiderea diastemei prin

restaurări compozite directe poate
fi o modalitate de tratament con-
servativ pentru îmbunătăţirea as-
pectului estetic. Cu toate acestea,
fără un diagnostic corect şi fără o
planificare a tratamentului, chiar
si aparent cel mai simplu caz
clinic se poate transforma într-
o situaţie foarte dezamăgitoare
atât pentru pacient, cât şi pentru
medicul dentist.

Diastemele pot varia ca

număr şi dimensiune (Fig. 1). Fac-
torii care duc la apariţia diaste-
melor sunt boala parodontală; ocluzia traumatică;
fren anormal inserat; obiceiuri vicioase cum ar fi
interpunerea limbii, muscarea limbii, roaderea un-
ghiilor; edentatii (ca urmare a unui accident sau a
ageneziei) si factorii ereditari.1
Optiunile de tratament pentru închiderea di-
astemei depind de numărul şi dimensiunea spaţiilor
şi de cerinţele estetice ale pacientului. Trebuie luată
în considerare închiderea spaţiului prin mijloace
ortodontice şi acesta adesea reprezintă tratamen-
tul de elecţie, în special pentru pacienţii tineri.2 Cu
toate acestea, există multe situaţii în care trata-
Fig. 1_Imagine pre-operatorie a
mentul ortodontic nu reprezintă o opţiune de
diastemei.
tratament. Modalităţile restaurative de tratament
variază de la restaurări directe cu răsini compozite
ce sunt foarte conservative; la fatete ceramice -
mai puţin conservative; pâna la restaurări indirecte
prin coroane de inveliş - mult mai invazive.
Este posibil ca tehnica directă prin aplicarea
Fig. 2_Tehnica de prelucrare com-
adezivă a răşinilor compozite să nu fie la fel de
puterizata a imaginii pentru a simula
durabilă ca şi în cazul tratamentelor realizate prin
închiderea spaţiului.
faţete ceramice, sau a restaurărilor prin coroane
Fig. 3_Wax-up diagnostic pe model
de studiu.

dentistry 2 2012 27
 de invelis. Cu toate acestea, în comparaţie cu alte
Fig. 4_Materialul VPS cu priză rapidă
modalităţi de tratament, conservarea structurii
este turnat în amprenta din alginat.
sănătoase a dintelui, durata mai scurtă a trata-
Fig. 5_Conturul gingival este modelat
mentului, uşurinţa de reparare şi costurile scăzute
cu o lamă de #12 pentru a preveni
ale tratamentului, reprezintă avantaje clare ale fo-
formarea unui triunghi negru în zona
losirii tehnicilor adezive directe.
de ambrazură gingivală.
Previzualizarea rezultatului final este un factor
important în acceptarea de către pacient a trata-
mentului de închidere a diastemei. Sunt disponibile
mai multe etape de diagnostic şi instrumente de
comunicare pentru a prezenta anticipat pacientu-
lui rezultatul tratamentului, înainte de realizarea
obturatiilor cu răşini compozite. Cea mai simplă
metodă de evaluare a rezultatului final al trata-
mentului de închidere a diastemei este tehnica de
prelucrare computerizată a imaginilor digitale, cu
simularea tratamentului de închidere a spaţiului
(Fig. 2). Pacienţii pot aprecia astfel rezultatul prin
vizualizarea imaginii modificate. Cu toate acestea,
prelucrarea de imagini poate reprezenta o provo-
care pentru clinician în sensul în care va trebui sa
reproducă clinic exact rezultatul obţinut în imaginea
Fig. 6_Aplicarea materialului com-
modificată computerizat, în caz contrar restaurarea
pozit cu ajutorul unui instrument IPC.
finală va duce la dezamăgirea pacientului.
Fig. 7_Tehnica de glisare a benzii de
celuloid dinspre vestibular
Un wax-up diagnostic pe un model de studiu
spre lingual.
28 dentistry 2 2012
este o metodă frecvent utilizată pentru a evalua
rezultatele tratamentului şi a le prezenta pacien-
tului (Fig. 3).Tehnica este uşor de utilizat şi este
utilă în evaluarea formei şi anatomiei dintelui.
Dezavantajele wax-up-ului diagnostic sunt lipsa
de relevanţă a tehnicii de modelare a cerii în ceea
ce priveşte tehnica de aplicarea a materialului
compozit, incapacitatea de a potrivi culorile şi difi-
cultatea pacientului de a asocia rezultatele clinice
cu dantura lui.
O tehnică inovatoare de mock-up indirect, uti-
lizând răşini compozite pe un model din material
de amprentă de tip vinilpolisiloxan (VPS), permite
clinicianului să realizeze închiderea diastemei,
să evalueze forma finală şi culoarea restaurării.
Mock-up-ul indirect poate fi uşor aplicat pe dinţii
pacientului în vederea prezentării rezultatelor fără
a consuma mult timp. Acest mock-up indirect per-
mite pacientului să aprecieze cu adevărat rezul-
tatul final pe dinţii lui. Procedura implică realiza-
rea unei amprente cu material pe bază de alginat a
dinţilor pacientului în care s-a turnat un material
VPS, pe care se realizează mock-up-urile compozi-
te ale restaurărilor anticipate. Aceste mock-up-uri
sunt transferate în cavitatea orală a pacientului
pentru evaluare.
 Etapele tehnicii de mock-up indirect
1. Se realizează o amprentă a diastemei, cu un
material alginic în timpul primei şedinte. Am-
prenta este realizată numai în cadranul ante-
rior şi trebuie să conţină diastema, putându-se
opta pentru o portamprentă sectorială, adap-
tată zonei maxilare anterioare.
2. Se introduce imediat în amprenta din alginat
un VPS cu priză rapidă (Aquasil Ultra XLV,
DENTSPLY), având grijă să nu se formeze bule
de aer (Fig. 4).
3. Se măsoară lăţimea şi lungimea incisivilor cen-
trali şi spaţiul diastemei pe modelul obtinut
din VPS. De obicei, incisivii centrali ar trebui
să reprezinte imagini în oglindă unul faţă de
celălalt, având lăţime similară.
4. Se ajustează conturul ţesutului gingival cu
o lamă de bisturiu #12 pentru a preveni for-
marea triunghiului negru în zona ambrazurii
gingivale (Fig. 5).
5. Se aplică şi se conturează din răşini compozite
modelabile un incisiv central cu ajutorul unui
instrument Gold Microfil sau IPC şi se netezeşte
suprafaţa cu o pensulă din păr sintetic #3.
Conturul răşinii aplicate ar trebui reproducă
contururile vestibulare şi proximale dorite şi să
se extindă usor pe suprafaţa linguală. Acesta
nu ar trebui să se extindă la nivelul crestei Fig. 8_Netezirea suprafeţei cu o
marginale linguale. Restaurarea realizată va fi pensula #3 din păr sintetic.
fotopolimerizată (Fig. 6). Fig. 9_Îndepărtarea cu atenţie a
6. Se continuă cu aplicarea compozitului pe mock-up-ului indirect în formă de
incisivul central opus. Se aplică materialul fluture de pe modelul VPS
răşinic pe dinte şi, menţinând în acelaşi timp
banda de celuloid cu vârful degetului pe partea
vestibulară, se glisează banda dinspre vestibular
spre lingual pentru a împinge materialul răşinic
prin regiunea proximală pentru a forma un
contur neted, adaptat în mod corespunzător în
zona gingivală a dintelui (Fig. 7). Se utilizează o
pensulă #3 pentru a modela materialul la con-
turul proximal dorit şi pentru a crea punctul
de contactul cu dintele adiacent. Se foloseşte
o pensulă pentru a finisa ambrazurile incizale
şi gingivale şi se realizează fotopolimerizarea
(Fig. 8).
7. Se îndepărtează restaurarea realizată din com-
pozit şi se transferă mock-up-ul indirect, în
formă de fluture în cavitatea orală a pacien-
tului (Fig. 9). Fig. 10_Imagine pre-operatorie a
8. Mock-up-ul permite pacientului să evalueze zâmbetului pacientului.
rezultatele estetice ale tratamentului propus Fig. 11_Aplicarea mock-up-ului indi-
(Fig. 10 & 11). rect în cavitatea orală a pacientului
pentru a evalua rezultatul tratamen-
tului propus.
dentistry 2 2012 29
 fără ca aţa dentară să se deşire la trecerea ei
interdentar (Fig. 14).

_Discuţii

Prezentarea rezultatului final al tratamentului

Fig. 12_Asprirea suprafeţei smalţului
cu un disc Sof-Lex.
Fig. 13_Aplicarea restaurării din ma-
terial compozit la nivelul dintelui 1.1.
Fig. 14_Închiderea finală a diastemei
cu răşini compozite.
_Etapele procedurii de confecţionare
a restaurărilor din răşini compozite
1. Se izolează câmpul opreator cu ajutorul unui
depărtător (OptraGate, Ivoclar Vivadent) şi se
aplică fire de retracţie (Ultrapak Cord, Ultra-
dent) la nivelul dinţilor 1.1 şi 2.1 după ce, în
prealabil suprafaţa acestora a fost curăţată cu
o pastă fără fluor. Suprafeţele proximale vor fi
curăţate cu grijă cu un disc de hârtie abrazivă
(Sof-Lex XT, 3M) sau o bandă abrazivă (Epitex,
GC). Trebuie avută grijă să nu se deterioreze
ţesuturile moi şi să se creeze astfel dificultăţi
de izolare la acel nivel.
2. În general, nu este necesară prepararea dinţilor
cu freza, ci poate fi folosit un disc Sof-Lex pen-
tru a abraza uşor suprafaţa smalţului (Fig. 12).
3. Realizarea directă a restaurării din răşini com-
pozite se realizează după aceeaşi secvenţă
folosită pentru modelul VPS (Fig. 13). Diferenţa
este că unele zone ale restaurării situate lin-
gual de punctul de contact şi la nivelul crestei
marginale linguale sunt conturate într-un
al doilea pas, glisând materialul compozit cu
ajutorul benzii de celuloid dinspre lingual spre
vestibular.
4. Rezultatul final al inchiderii diastemei cu răşini
compozite trebuie să aibă un contur natural al
interfeţei gingie-dinte, fără să apară triunghiul
negru, să aibă marginile sub-gingivale netede,
este esenţială pentru o bună comunicare cu pa-
cientul. Sunt disponibile mai multe instrumente de
diagnostic; cu toate acestea, tehnica inovatoare
a mock-up-ului indirect cu răşini compozite pe
model VPS prezentată mai sus permite pacientu-
lui să vizualizeze anticipat rezultatele în cavitatea
orală, înainte de a accepta tratamentul. De aseme-
nea, permite clinicianului să realizeze efectiv cazul
închiderii diastemei, să evalueze forma şi culoarea
finală a restaurării înainte de a realiza tratamentul
clinic propriu-zis.
Deoarece modelarea directă a răşinilor com-
pozite reprezintă adesea o provocare pentru clini-
cian, această tehnică poate fi de ajutor, oferind un
rezultat predictibil şi cu succes clinic._
Notă editorială: O listă completă a referinţelor
este disponibilă la editură.
Prof So Ran Kwon
Conferenţiar universitar
Departamentul Stomatologie
Restaurativă, Centrul de Cer-
cetare in Medicina Dentara
Universitatea Loma Linda
sorankwon@llu.edu
Prof. Gerald E. Denehy
Profesor şi Preşedinte
Departamentul de Stomatolo-
gie Operativă, Facultatea de
Medicina Dentara
Universitatea din Iowa
gerald-denehy@uiowa.edu

30 dentistry 2 2012
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale ORGANISMUL INTERMEDIAR
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI POSDRU 2007-2013 2007-2013 REGIONAL PENTRU POS DRU
ŞI PROTECŢIEI SOCIALE REGIUNEA BUCUREŞTI ILFOV
AMPOSDRU

DENT - Dinamism, Eficienţă şi Noi Tehnologii în Medicina Dentară. Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional
Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. INVESTEŞTE ÎN OAMENI!

Estetica în
tratamentul implantar
în zona frontală
Conf. Dr. Paul Mattout
Franţa

15 iunie 2012 - Iaşi

Înscrierile se fac exclusiv online pe www.sser.ro/dent

Participarea este gratuită în cadrul proiectului DENT

dentistry 2 2012 31
Realizarea unei singure faţete
cu un aspect atât de natural încât
aceasta nu este detectabilă
Autor_ Dr. L. Emery Karst, SUA
_Pe măsură ce pacienţii înaintează în
vârstă, dinţii anteriori sunt, de obicei, uzaţi,
ciobiţi şi prezintă modificări de culoare. Aceste
modificări sunt rezultatul unor factori asociaţi
cu îmbătrânirea. Foarte multe persoane sunt
conştiente de aspectul neplăcut al dinţilor şi îşi
doresc să arate mai tineri. Datorită atenţiei recen-
te acordate prin mass-media schimbării aspectu-
lui cu ajutorul faţetelor, există o cerere mult mai
mare pentru procedurile de cosmetică dentară.
De-a lungul anilor am dezvoltat produse şi
tehnici care mi-au îmbunătăţit în mod semnifi-
cativ practicarea stomatologiei. Dar, atunci când
am avut un asociat, care practica stomatologia de
18 ani am devenit conştient de faptul că acestea
erau idei noi şi inovatoare pentru el, precum alţi
32 dentistry 2 2012
stomatologi pe care el îi cunoştea.
Am montat faţete timp de mai mult de 25 de
ani şi am dezvoltat o tehnică care poate face ca
o singură faţetă să aibă un aspect natural, la fel
ca şi ceilalţi. Diverse aspecte aplicate în tehnică
fac pregătirea şi lipirea faţetelor să fie rapidă şi
uşoară.
Am în dotare un aparat CEREC care
funcţionează foarte bine pentru confecţionarea
unei singure faţete. Prin tehnologia CEREC pot fi
confecţionate şase sau opt faţete, dar acest lu-
cru consumă destul timp. Ar fi putut fi pregătite
două sau trei cazuri cu acelaşi număr de dinţi,
s-ar fi putut realiza amprentarea şi trimiterea la
un laborator în acelaşi timp. Este mult mai con-
venabil din punct de vedere financiar trimiterea
la un laborator, dar trebuie să aveţi cel mai bun
laborator dacă vă aşteptaţi ca rezultatele să fie
perfecte.
Porţelanul feldspatic este singurul mate-
rial care va arăta natural. Ceramica presată va
avea un aspect mai opac, undeva între o restau-
rare metalo-ceramică şi un dinte natural. Pentru
pacienţii care solicită un alb strălucitor se poate
folosi foarte bine porţelanul feldspatic şi se poate
ajusta culoarea compozitului adeziv utilizat sub
faţetă.
În cazul ceramicii presate, ajustările de culoare
care se pot face sunt foarte mici. Compozitele flu-
ide funcţionează cel mai bine şi sunt disponibile
în multe nuanţe, ceea ce face ca ajustarea culorii
să fie uşoară. Compozitul fluid produs de Kerr
are consistenţa potrivită pentru confecţionarea
faţetelor, iar prin Solo OptiBond compania oferă
cel mai puternic agent adeziv.
Preparaţia necesită o reducţie de puţin pes-
te 0,5 mm, astfel încât pe cât posibil să nu fie
străpuns tot smalţul. Tehnica adezivă este cea mai
adecvată în cazul lipirii pe smalţ. Ar trebui să e-
xiste aceeaşi reducere pe toată suprafaţa facială
pentru ca laboratorul să facă o faţetă perfectă. Se
realizează trei sau patru şanţuri de adâncime 0,5
mm şi apoi se îndepărtează smalţul din şanţuri.
Dacă planul de tratament îl reprezintă
ortodonţia instantanee, atunci se poate să fie
necesară reducţia mai mare a unor dinţi şi mai mică
a altora. Se realiează preparaţia interproximală
pornind din regiunea gingivală spre cea incizală
pentru a ascunde vizual marginea, dar nu trebuie
întrerupt punctul de contact.
Marginea gingivală ar trebui să fie pe creasta
gingivală sau puţin mai jos. Acesta trebuie să aibă
o margine oblică pentru a uşura finisarea, împ-
iedicând ciobirea marginii faţetei. În unele regiuni
dentina va fi vizibilă la nivelul marginii gingivale,
deoarece aici smalţul este mai subţire. Dacă este
loc, atunci se introduce un fir subţire de retracţie
gingivală, care poate fi lăsat acolo în timpul luării
amprentei. Se realizează reducţia incizală de
aproximativ 1 mm, astfel încât linia finală să se
afle pe faţa linguală şi se rotunjeşte joncţiunea
incizal-facială, astfel încât să nu existe linii de
posibilă fractură pe faţetă.
În cazul în care faţetele au fost confecţionate
într-un laborator, atunci ajustările necesare
înainte de lipirea lor pe dinţi ar trebui să fie mini-
me sau deloc. Se condiţionează cu gel de acid flu-
orhidric timp de cel puţin trei minute. Se clătesc
bine, se neutralizează cu soluţie de bicarbonat de
sodiu şi apoi se clătesc bine din nou. Se usucă cu
ajutorul unei surse de aer uscat până capătă un
aspect crestos pe partea interioară a faţetei.
Primerul ceramic este aplicat apoi timp de un
minut. Se usucă până când capătă din nou aspect
dentistry 2 2012 33
 cretos şi se aplică un alt strat de primer ceramic.
Se lasă primerul să acţioneze, în timp ce dinţii
sunt condiţionaţi cu gel de acid fosforic timp de
30 de secunde. Se clătesc bine şi se usucă dinţii şi
faţetele până ce capătă un aspect cretos.
Se opreşte lumina de lucru şi apoi se aplică
agentul adeziv pe dinţi şi faţete. Se aplică com-
pozitul fluid pe faţete în vederea montării lor. Se
montează toate faţetele şi se verifică dacă aces-
tea sunt situate corect.
Cu ambele mâini, se ţin cele două faţete dis-
tale (dinţii # 5 şi 6) lăsând un spaţiu suficient de
mare numai pentru a pătrunde lumina de polim-
erizare. Se protejează restul faţetelor cu mâna,
astfel încât lumina să nu acţioneze pe nici un alt
compozit decât pe cel din spaţiul interproximal
dintre faţetele # 5 şi 6. Se polimerizează timp de
doar două secunde. Apoi se realizează polimeriza-
rea distală a faţetei # 5 timp de două secunde.
Se mută mâinile spre faţetele # 6 şi 7, prote-
jând astfel restul faţetelor şi ţinând faţetele # 5 şi
6 în poziţie, se lasă spaţiu suficient pentru între #
5 şi 6 pentru polimerizarea timp de două secunde.
Se repetă acelaşi proces pentru restul faţetelor,
mergând de la # 7 spre 8 şi aşa mai departe, până
când toate spaţiile interproximale au fost polim-
erizate timp de două secunde, inclusiv regiunea
distală a ultimei faţete din partea opusă.
Apoi se realizează polimerizarea părţii cen-
trale a fiecărei faţete timp de două secunde şi
apoi a regiunii incizal-linguale tot timp de două
secunde. Dacă se realizează polimerizarea un timp
mai lung atunci este foarte dificilă îndepărtarea
excesului de compozit şi acest lucru consumă
mult timp.
Primul pas în eliminarea excesului de com-
pozit este utilizarea unui bisturiu Bard-Parker
#12. Apucând bisturiul cu toată palma şi având
degetul mare pe marginea incizală a unui dinte,
se duce partea plată a lamei bisturiului aproape
34 dentistry 2 2012
de marginea incizală şi se împinge spre gingie
pentru a îndepărta materialul compozit situat in-
terproximal.
Se continuă până când cea mai mare parte
din compozit a fost mobilizată şi îndepărtată. Se
utilizează o daltă Wedelstadt în acelaşi mod, pen-
tru a aduna materialul compozit gingival. Pentru a
întrerupe contactul se foloseşte o bandă abrazivă
interproximală folosind o mişcare de tăiere tip
fierăstrău.
Bisturiul Bard-Parker # 12 este utilizat din
nou pentru a îndepărta mai mult material com-
pozit interproximal. Sunt folosite apoi benzi dia-
mantate cu vârf albastru pentru a îndepărta orice
urmă de material compozit rămas şi cu vârf gal-
ben pentru a realiza netezirea. Se lustruieşte şi
este gata. Figurile de la 1a la 5b demonstrează
rezultatele bune obţinute prin tehnica descrisă în
acest articol._
_despre autor
Dr. L. Emery Karst, un absol-
vent al Facultăţii de Stoma-
tologie din cadul Universătăţii
Loma Linda, practică arta
stomatologiei cosmetice
de mai mult de 20 de ani.
Deşi cel mai mult îi place să
lucreze în domeniul cosmeticii
dentare, el are regulat şi lucrări din domeniul
endodonţiei, implanturilor, coroanelor şi punţilor şi
altor tehnici. Articolele Dr. Karst referitoare la teh-
nicile endodontice şi cosmetice au fost publicate
în Dentistry Today. De asemenea, în anul 2010
el a ţinut cursuri de endodonţie la Congresul de
Stomatologie din statul Oregon.
 14-15 septembrie 2012 - Bucureşti

Modul II: PARODONTOLOGIE

Terapia modernă în
parodontologia estetică
Prof. Dr. Andre Saadoun

Ziua 1 Ziua 2
Curs teoretic ce va prezenta: Curs practic (hands-on) pe modele de plastic

I. PARAMETRII PARODONTALI I. TEHNICI DE SUTURĂ

II. PROCEDURI DE ALUNGIRE A COROANEI DENTARE
- Fără rezecţie osoasă
- Cu rezecţie osoasă
- Cu rezecţie osoasă / Grefă ţesut conjunctiv /
Fibrină îmbogăţită plachetar
III. TRATAMENTUL RETRACŢIEI GINGIVALE
- Tehnici clasice
- Tehnica de tunelizare cu utilizarea grefei de ţesut conjunctiv
- Derivat din matricea smalţului: Emdogain
- Material acelular dermic: AlloDerm
- AlloDerm / Emdogain
- Membrană fibrină îmbogăţită plachetar
- Fibrină îmbogăţită plachetar / AlloDerm
- Suturi întrerupte: Tip O / Tip X
- Suturi sling: verticale / orizontale
- Suturi tip saltea: verticale / orizontale
- Suturi continue: simple / duble
II. TEHNICI DE REGENERARE OSOASĂ
- Înălţarea lamboului
- Designul membranei
- Fixarea membranei cu suturi sling
- Condensarea osoasă
- Suturarea lamboului coronal avansat
Număr de locuri limitat la 60 participanţi.

Info Data limită de înscriere şi plată a taxei aferente participării este 01 septembrie 2012
Înscrierile se fac online pe www.sser.ro, secţiunea cursuri cu taxă.
Taxă de participare: 500 Euro
Cursul se achită în contul SSER: RO79 BPOS 8100 2708 198R OL01 Bancpost - Sucursala Coşbuc sau
online, cu ajutorul contului bancar, pe www.sser.ro

Contact SSER: Str. Dr. Leonte · Nr. 8 · Sector 5 · Bucureşti · România

Telefon: 021 317 58 64; 0726.691.132; Email: office@sser.ro; Web: www.sser.ro
dentistry 2 2012 35
Restaurări directe prin tehnica de
stratificare a compozitelor
Autor_ Valdas Vikinis, DDS, Phd
_Pentru mulţi ani, trendul în odontotera-
pie restauratoare a fost folosirea a unu sau mai
multe straturi de materiale compozite pentru
obţinerea culorii dorite. Cu toate acestea este
mai uşor să se obţină rezultate satisfăcătoare
din punct de vedere estetic folosind această
metodă la dinţii superiori. Apar variaţii mari de
culoare, dependente de vârsta pacientului şi de
grosimea smalţului dentar, care afectează cu-
loarea finală. S-a dovedit că o restaurare estetică
poate fi obţinută numai dacă diferitele variaţii de
culoare ale smalţului sunt recreate cu materiale
compozite cu o transluciditate asemănătoare.
În ultimii ani, tehnicile de stratificare
anatomică au fost susţinute de diferiţi clinicie-
ni care urmăreau să obţină o restaurare cu as-
pect cât mai natural. Esenţa acestor tehnici este
similară: recrearea structurii pierdute a dintelui
strat cu strat, folosind materiale compozite cu
opacităţi diferite. Unele tehnici sunt dificile, fo-
losind straturi şi nuanţe numeroase, ceea ce face
dificilă învăţarea şi aplicarea lor in practica de
zi cu zi.
Acest articol prezintă o tehnică de restaurare
simplă şi reproductibilă, care se concentrează pe
recreerea grosimii naturale a structurilor pierdute,
strat cu strat. Credem că trebuie acordată o atenţie
specială reconstrucţiei smalţului. Imaginea de mai
sus, care reprezintă o secţiune printr-un incisiv,
explică de ce este necesar să ne concentrăm pe
36 dentistry 2 2012
reconstrucţia stratului exterior. (Fig. 1)
Este uşor de observat că dacă avem nevoie
să reconstruim un dinte cu creasa lată, atât pe
faţa labială cât şi pe faţa palatinală ( linia neagră
imaginară din Fig. 2), aproximativ două treimi
din volumul reconstrucţiei fiind reprezentat
de smalţ. Smalţul este mai deschis (cu valoare
mai mare) sau închis (cu valoare mai mică), în
timp ce dentina dă nuanţa şi cromatica. În plus,
smalţul se inchide la culoare odată cu vârsta, aşa
încât nuanţele de compozit pentru reconstrucţie
trebuie să fie disponibile în mai multe variante,
care să reproducă vârstele smalţului îmbătrânit.
Pentru o restaurare anterioară cu aspect natural
cel mai important pas în reconstrucţia smalţului
este să începeţi prin a determina gradul de
transparenţă al acestuia.
_Etapa 1
Pentru a determina luminozitatea este re-
comandabil să scădeţi intensitatea luminii în
cabinet şi să vă concentraţi asupra muchiei in-
cizale şi asupra treimii mijlocii a dintelui vecin,
unde smalţul este gros şi permite alegerea cu-
lorii. (Fig. 3)
_Etapa 2
Nuanţa si cromatica sunt determinate privind
la partea cervicală a coroanei, unde smalţul este
subţire şi dentina transpare. (Fig. 4)
 _Etapa 3
Vechiul material de restaurare este îndepărtat
folosind o freze pentru muchii (în formă de
flacără) pe feţele labiale si palatinale. (Fig. 5 şi 6)
_Etapa 4
Sunt plasate diga, precum şi matrici trans-
parente. (Fig. 7)
_Etapa 5
Este plasat mai întâi stratul palatinal de
material compozit, Gaenial IE, folosind o
cheie siliconică sau manual, îndoind matricea
transparentă pe o zonă îngustă. Pentru a masca
linia de tranziţie dintre dinte şi limita materialului
compozit, se aplică Gaenial nuanţa speciala AO2.
Acest strat nu trebuie să fie extins prea mult spre
partea incizală sau spre zona cervicală pentru a
evita ca nuanţa să nu fie prea transparentă în
zona cervicală. (Fig. 8)
_Etapa 6
Este creat restul stratului de dentină cu Gae-
nial AO2. Acest strat trebuie să fie subţire şi chiar
subţiat special spre zona incizală, pentru a nu
bloca aspectul de transparenţă naturală. (Fig.9)
_Etapa 7
Peste acestea se adaugă un strat subţire de
Gaenial TE, extins spre marginea zonei incizale,
pentru a mima stratul sclerotic al dentinei. (Fig.
10) Acest strat ajută la producerea unui efect de
adăncime şi ce aceea marginea incizală va arăta
mult mai natural. Notaţi că la acest moment este
lăsat suficient spaţiu pentru stratul cel mai gros,
translucid, exterior.
_Etapa 8
Stratul cel mai exterior translucid este recreat
folosind acelaşi material pentru exterior, Gaenial
IE, care a fost utilizat la formarea primului strat
dentistry 2 2012 37
 palatinal. (Fig. 11)
_Etapa 9
Obturaţia a fost finalizată cu freze şi discuri
diamantate pentru a recrea morfologia dentară.
Strălucirea finală a fost obţinută folosind Gra-
dia Diapolish. Imaginea finală ne arată o bună
transparenţă şi naturaleţe a marginii incizale.
Această tehnică foloseşte numai 4 sau 5
straturi diferite, 3 sau 4 opacitaţi ale compozitu-
lui şi poate oferi un rezultat predictibil. Din acest
motiv poate fi folosit în practica zilnică pentru
orice obturaţie de clasa IV sau pentru marginea
incizală fracturată.
Materialele compozite se amestecă cu
structurile dentare atât de bine, încât linia de
preparaţie devine invizibilă şi restaurările par,
la rândul lor, invizibile. Extinderea stratificării
anatomice depinde de clasa şi mărimea lezi-
38 dentistry 2 2012
unii. În cavitatea unei clase a III-a şi clasei a V-a
este mai uşor de obţinut un rezultat estetic cu
unul sau două straturi de material compozit.
În restaurările de clasa a IV-a aceste tehnici ar
trebuie folosite ca o rutină, împreună cu un ma-
terial compozit care ne oferă o gamă largă de
nuanţe, culori şi transluciditate pentru a recrea
aspectul natural_
_despre autor
Instructor clinic la Facultatea de
Medicină Dentară din Kaunas.
Cursuri postuniversitare în
Odontoterapie, Endodonţie, Sto-
matologie preventivă la Royal
College of Arhus, Danemarca.
Membru în boardul editorial al
JOMR (Journal of Oral & Maxillofacial Research)
 despre _ Cosmetic Dentistry

cosmetic
dentistry _ beauty & science
the international magazine of cosmetic dentistry

Comitet Ştiinţific:

Prof. Dr. Badea MÂNDRA

Dr. Alexandru BREZOESCU
Prof. Dr. Alexandru BUCUR
Prof. Dr. Vasile BURLUI
Şef Lucr. Dr Lucian CHIRILĂ
Prof. Dr. Bogdan DIMITRIU
Conf. Dr. Diana DUDEA
Prof. Dr. George FREEDMAN
Dr. Alecsandru IONESCU
Dr. Florin LAZARESCU
Dr. Elliott MECHANIC
Prof. Dr. Augustin Traian MIHAI
Prof. Dr. Ion PATRAŞCU
Prof. Dr. Dragos STANCIU
Prof. Dr. Teodor TRĂISTARU
Dr. Cosmin ULMAN
Prof. Dr. Constantin VÂRLAN
Conf. Dr. Anca VÂLCEANU

Contact:

Pentru mai multe detalii legate de distribuire, editare, tipărire vă rugăm să ne contactaţi la: Societatea de
Stomatologie Estetică din România, Str. Dr. Leonte, Nr. 8, Sector 5, Bucureşti, Tel. / Fax 021.317.58.64
Mob. 0726.691.132 / www.sser.ro

Revista se distribuie gratuit.

Copyright:

Editura îşi rezervă toate drepturile de reproducere şi traducere a articolelor publicate. Toate articolele publicate în
“Cosmetic Dentistry” sunt protejate de legea dreptului de autor. Toate încercările de reproducere, fără acordul prealabil
al editurii, se va pedepsi penal.

Revistă editată de Societatea de Stomatologie Estetică din România.

ISSN 1843-6755

Partener ştiinţific

dentistry 2 2012 39
 directive pentru autori _ Cosmetic Dentistry
cerinţe redacţionale:
“Cosmetic Dentistry” este
revista oficială a Societăţii
de Stomatologie Estetică din
România, societate care se ocupă
de formarea şi perfecţionarea
medicilor stomatologi în
domeniul esteticii dentare. SSER,
prin revista sa, oferă posibilitatea
medicilor din România de a
tipări, alături de medici de
renume internaţional, articole de
specialitate.
_Criterii de eligibilitate
Vă rugăm să aveţi în vedere că
toate articolele trimise trebuie să
conţină:
_articolul complet
_toate subtitlurile articolului
_bibliografia completă
_informaţii generale ale
autorului: scurt CV, adresa
poştală, adresa de e-mail.
Toate aceste documente trebuiesc
trimise într-un fişier tip Word.
Vă rugăm să nu trimiteţi fişiere
multiple pentru fiecare document
în parte. În completare, imaginile
(tabele, grafice, fotografii) nu
trebuiesc încorporate în fişierul
Word mai sus menţionat, ci trimise
separat alături de referinţele
de apariţie ale fiecărui articol.
_Lungimea articolului
Lungimea fiecărui articol poate
varia între numai 1500 cuvinte
şi 5500 cuvinte – după subiectul
abordat.
_Încadrarea textului în pagină
În cadrul textului vă rugăm
să lăsaţi un singur spaţiu
între cuvinte, şi să nu începeţi
40 dentistry 2 2012
paragrafele de la capăt. Pentru a
departaja paragrafele folosiţi un
rând de spaţii. Vă rugăm să nu
folosiţi decât normele ortografice
aflate în vigoare, manuscrisul nu
trebuie să necesite modificări
ulterioare. Dacă doriţi să
accentuaţi anumite cuvinte din
text, vă rugăm să folosiţi numai
italics (nu subliniaţi cuvintele şi
nu măriţi caracterele). Boldface
se foloseşte doar pentru titlul
articolului. Vă rugăm să nu
centraţi textul în pagină, să
adăugaţi diferite tabele, să
subliniaţi părţi din text, pentru că
toate acestea vor fi şterse.
Dacă articolul dvs. necesită un
layout special vă rugăm să folosiţi
programul special de prelucrare
al calculatorului pentru a crea
acest layout. Dacă doriţi să creaţi
o listă, să adăugaţi referinţe
de subsol vă rugăm să lăsaţi
programul special de prelucrare
al calculatorului să facă acest
lucru pentru dvs. Sunt meniuri
pentru fiecare calculator care vă
pot ajuta în acest sens. Oricât de
atent aţi fi, pot apărea oricând
greşeli în numerotarea notelor de
subsol sau a bibliografiei.
_Trimiterea imaginilor
Vă rugăm să numerotaţi imaginile
din articol în mod consecutiv.
Dacă este necesar ca o parte din
imagini să fie grupate vă rugăm
să folosiţi următorul model:
imaginea 2a, 2b, 2c. Vă rugăm
să introduceţi în articol figura
la care se referă articolul fie că
este in mijlocul sau la finalul
propoziţiei.
_Informaţii suplimentare:
_trimiteţi doar poze în format
TIF sau JPEG
_aceste imagii nu trebuie să fie
mai mici de 6/6 cm la o rezoluţie
de 300 DPI
_imaginile nu pot fi mai mici de
80 kb
Întotdeauna imaginile mai mari
sunt mai bune, în cazul în care
aveţi imagini mai mari nu încercaţi
să le modificaţi dimensiunea.
Imaginile cât si textul în sine
trebuiesc trimise prin e-mail si
prin poştă normală la adresa de
corespondenţă. Vă rugăm să nu
uitaţi să ne trimiteţi o fotografie
recentă, care să se încadreze în
parametrii ceruţi, pentru a putea
fi tipărită alături de articolul dvs.
_Rezumatul lucrării:
Nu este necesar să trimiteţi
rezumatul articolului dvs. În cazul
în care trimiteţi unul, acesta va fi
tipărit alături de articol.
_Informaţii de contact
La sfârşitul fiecarui articol va
apărea o căsuţă care va conţine
datele de contact ale autorului/
autorilor, o poză recentă, precum
şi un scurt CV (maxim 60 cuvinte).
Vă rugăm să trimiteţi la sfârşitul
articolului informaţiile exacte care
doriţi să apară în articol. Odată
cu trimiterea manuscrisului de
către autor, acesta se declară de
acord ca editura să aibe drepturi
depline de tipărire, distribuire şi
traducere în alte limbi. Nu pot fi
trimise articole care au mai fost
tipărite în alte publicaţii.
Pentru mai multe informaţii
vă rugăm să ne contactaţi la
office@sser.ro.
 Congresul Internaţional de
Estetică Dentară
17-19 Mai 2012
Bucureşti

Email: contact@sser.ro
Web: www.sser.ro

www.sser.ro

Participarea la congres este gratuită Partener

în cadrul proiectului DENT
Înscrierea se face exclusiv pe site-ul
www.sser.ro şi www.sser.ro/dent

Titlul programului: Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 • Titlul proiectului: DENT - Dinamism, Eficienţă şi
Noi Tehnologii în Medicina Dentară • Editorul materialului: SSER - Societatea de Stomatologie Estetică din Romania • Data publicării: aprilie 2012 •
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României