UNIVERSITATEA POLITEHNICĂ DIN BUCUREȘTI

OPTOMETRIE – OPTICĂ MEDICALĂ

Compensarea optometrică cu ochelari de

vedere și evaluarea acesteia

Conferențiar universitar,

Despina DUMINICĂ

București

2018
 CUPRINS

INTRODUCERE……………………………………………………………………............................................. pag.3

CAPITOLUL 1. STUDIU DE CAZ. ETAPELE TEHNOLOGIEI DE MONTAJ PENTRU COMPENSAREA

NECESARĂ ȘI TEHNOLOGIA DE ADAPTARE A
COMPENSĂRII................................................................................................................... pag.4

CAPITOLUL 2. DESCRIEREA APARATURII PENTRU MĂSURAREA REFRACȚIEI

INSTANTANEE............................................................................................ pag.13

CAPITOLUL 3. BIOMICROSCOPUL CU LAMPĂ CU FANTĂ : COMPONENȚĂ ȘI PRINCIPIU DE

FUNCȚIONARE........................................................................................ pag.15

CAPITOLUL 4. PROIECTAREA UNEI LENTILE DE OCHELARI CU VERGENȚA +1,50

DPT……………………......................................................................... pag.17

CAPITOLUL 5. MIJLOACE PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA VEDERII APROAPE ÎN CAZUL UNUI

PACIENT VÂRSTNIC........................................................................... pag.18

CAPITOLUL 6. DETERMINAREA OCHIULUI DOMINANT ...................................... Pag.21

CAPITOLUL 7. PROIECTAREA UNEI BAZE DE DATE REFERIOTARE LA GESTIUNEA

CABINETULUI DE OPTOMETRIE........................................................... pag.22

CAPITOLUL 8. RECOMANDARI PENTRU COMUNICAREA CU CLIENTUL ÎN CABINETUL DE

OPTOMETRIE........................................................................................ pag.30

INTRODUCERE
 Compensarea optometrică

Indiferent de vîrsta la care aflăm că avem o problemă de vedere de natură optică suntem în
situaţia de a alege mijlocul de compensare optică (ochelari, lentile de contact etc.) sau corecţia
optică (procedee chirurgicale etc.).
În general, se afirmă că “vederea este corectată” cu ochelari, lentile de contact sau chirurgical.
Prin corecţie optică înţelegem îndreptarea unei probleme optice de vedere, iar aceasta se
poate realiza:
- definitiv, prin chirurgie refractivă, implant de cristalin, lentilă de cameră anterioară etc.,
activităţi care sunt în competenţa medicului oftalmolog;
- temporar, cu ajutorul lentilelor de contact rigide (terapie refractivă – ortocheratologie) care,
purtate după un anumit program, produc schimbarea formei anterioare a corneei modificînd
totodată şi puterea refractivă totală a ochiului (”dioptria”) pentru o perioadă de timp.
Prin compensare optică înţelegem restabilirea vederii clare prin utilizarea unui dispozitiv
optic care poate fi utilizat oricînd este nevoie, avînd efect optic imediat, şi care, prescris şi utilizat
corect, nu produce modificări de durată asupra structurilor ochiului. În lipsa dispozitivului se
revine la starea anterioară de acuitate vizuală redusă sau disconfort vizual.
Cele mai cunoscute dispozitive utilizate în acest sens sunt ochelarii şi lentilele de contact.
Prin utilizarea ochelarilor sau lentilelor de contactvederea clară este restabilită doar pe timpul
purtării lor.
Alegerea metodei de corecţie optică sau a mijlocului de compensare optică este personală
dar în strînsă legătură cu recomandările specialistului (oftalmolog sau optometrist).

1.STUDIU DE CAZ

Istoria cazului :

 Nume pacient: Matiescu

  Prenume pacient: Miruna
 Localitatea: Mioveni
 Data naşterii : 28. 01. 1994
 Optometrist: Maftei Iulia Camelia

Istoria vizuală :

 Plângerea principală:
-Dureri de cap, stare de amețeală, vedere încețoșată la distanță;
 Data apariției:
-Problema a devenit deranjantă imediat după ce am purtat ochelarul, recomandat de
medic;
 Alternează vederea clară cu vederea neclară?
-Când sunt obosită, văd încețoșat, la distanță;
 Înțepături usturime simțiți?
-Da, usturimi când sunt obosită;
 Aveți dureri de cap?
- Da, doar când port ochelarii;
 Clipiți des?
- Da, când îmi simt ochii obosiți;
 Când ați făcut ultimul control oftalmologic?
- În urmă cu un an;

Istoria vizuală familială:

 Membri ai familiei cu probleme vizuale?
-Da , mama. Are miopie ;
 Starea de sănătate :

 Aveți probleme de tensiune sanguină?

-Nu ;
 Aveți diabet?
-Nu;
 Aveți/ați avut hepatită?
-Nu;

Aparență psihologică :

 Limbaj mod de exprimare :

-Adecvat;
 Memorie vizuală :
-Bună;
 Model de activitate :
-Lucrator comercial;
 Ochelari existenţi : OD: -1.00 sph
OS: -1.25sph
Figura 1.1 Anamneza pacientei
 Pacienta s-a adresat optometristului acuzând probleme cu acuitatea vizuală, stări de
amețeală, neputând purta prea des ochelarii de corecție, de la ultimul consult oftalmologic.
În funcție de plângerile sale, și după efectuarea unui nou control s-a constatat că pacienta
avea dioptrii mai mari decât ar acomoda ochiul si dupa mai multe incercari am ajuns la concluzia
că pacienta are doar o mica miopie. De asemenea s-a constatat că are nevoie de o nouă corecție
prin schimbarea ochelarului .

Astfel dacă înainte a purtat : OD: -1.00 sph

OS: -1.25 sph

În urma corecției are nevoie de : OD: - 0.50 sph

OS: -0.75sph
Figura 1.2 Prescriptie optometrica
 Figura 1.3 Autokeratorefractometru

Miopia:

Afectiunea miopie este un viciu de refractie al ochiului (alaturi de hipermetropie si

astigmatism) care se manifesta prin dificultati in distingerea obiectelor situate la distanta, in timp ce
obiectele situate in apropiere sunt vazute clar.
De regula, globul ocular al persoanelor mioape este mai lung si razele de lumina paralele, care
vin de la un obiect situat la departare, se focalizeaza inaintea retinei, fiind necesara plasarea unei
lentile divergente in fata ochiului, pentru le face sa focalizeze intr-o imagine clara situata pe retina.
De asemenea, exista miopii determinate de modificarile calitative ale mediilor transparente ale
ochiului (cornee, cristalin) care apar in anumite boli precum distrofiile corneene sau cataracta.
 Figura 1.4 Ochiul miopic

Ochelarul prescris:
Ochelarul este un instrument optic,care are rolul de a proteja ochiul sau de a corecta
anumite defecte ale vederii. Este format din rama propriu zisă și două lentile. Rolul principal al
ramelor este de a poziționa cât mai corect lentila pe axul optic al ochilor. Rama ochelarului
trebuie să fie potrivită de optician aslfel încât lentilele să aibă o anumită distanță și o anumită
dispoziție față de ochi.
Pentru a îndeplini toate aceste condiții, opticianul trebuie să cunoască datele pentru fiecare
purtător de ochelari, care sunt:
- distanța interpupilara, servește la centrarea lentilelor față de ochi;
- distanța bitemporala;
- lățimea nasului la punctul de sprijin al ochelarului;
- lungimea necesară pentru brațele ramei.
Prescripţia ochelarului:

În urma consultației pacientei i s-a prescris un ochelar cu lentile cu valori de :

OD: - 0.50 sph

OS: -0.75 sph

Echipamente utilizate pentru consultaţie:

1.Proiector optotip , folosit la depistarea problemelor în vederea la distanță

Figura 1.5 Proiector optotip

2.Dioptron

Figura 1.6. Dioptron

3.Trusa lentile oftalmologice

Figura 1.7. Trusă lentile oftalmologice

 Alegerea lentilelor s-a făcut după cererea pacientei și recomandarea optometristului,
astefel ca s-a optat pentru lentile cu tratament antireflex. Rolul lentilei cu tratament antireflex este
de a proteja ochiul împotriva luminii dăunătoare a ecranului calculatorului sau al televizorului,
pacienta lucrând peste 6 ore pe zi la calculator, într-un birou.

Lentilele necesare corecției pacientei exemplificat în studiul nostru de caz:

Lentilele necesare corecției pacientei sunt lentile aeriene din sticlă organică, Policarbonat
Airwear 1.59 Crizal Easy Uv, de la firma Essilor România. Sticla organică este extrem de ușoară,
este alegerea perfectă pentru purtătorii de ochelari care gândesc în primul rând din punctul de
vedere al calității.

Ca și calități ale acestui tip de lentilă:

 Reflexe de lumină nederanjante datorită bunei calități a suprafeței antireflex;
 Rezistentă la zgârieturi;
 Ușor de curățat ;
 Ușoară datorită materialului plastic;

Montura trebuie să asigure confort și stabilitate ;

 Se acordă atenție formelor pomeților ;
 Montura nu trebuie să se rezeme de pomeți;
 Se acordă atenție arcadei sprâncenelor – partea de sus nu trebuie să atingă arcada;
 Se ține seamă de forma tâmplelor;
 Se ține seama în special de forma feței.

Rama de ochelari pentru studiul de caz abordat în lucrare

 Figura 1.8 Rama pe capse

Pacientei i s-a recomandat o ramă cu montura metalică , cu forma lentilelor ușor pătrate,
ținând cont de fizionomia și forma feței, care i se așează mai bine pe față. Montura metalică are
brațele din material plastic, ușor care se ajustează după forma auriculară. Ținând cont că lentila
este din sticlă organică, ochelarul final nu va fi un ochelar greu, deranjant la purtare.

Tehnologia de execuție a ochelarului

Ochelarul este un instrument optic,care are rolul de a proteja ochiul sau de a corecta anumite
defecte ale vederii. Este format din rama propriu zisă și două lentile. Rolul principal al ramelor
este de a poziționa cât mai corect lentila pe axul optic al ochilor.
Părțile componente ale ramelor executate din metal :

 Cadrul
 Cadrul, reprezintă partea din față a ramei de ochelari. Rolul său este de a fixa lentilele.
Trebuie avut grijă ca aceasta să nu afecteze câmpul vizual; Partea de legătură a ramei
folosește pentru atașarea brațelor.
Lungimea și lățimea ei sunt în funcție de mărimea brațelor. Partea de legătură se poate
prelucra sub mai multe forme.
Folosirea mai bună a câmpului vizual este asigurată de rama perivist . Acest tip de
ramă,poate avea mai multe forme. Caracteristica de bază este că la montarea lentilelor este nevoie
de fire de nylon sau șuruburi.
Cadrele se pot executa din: celuloid, acetat de leluloza, celuloid cu un strat de acetat de
celuloză, plexiglas.

 Braţul
Brațul, ajută la fixarea ochelarului pe capul purtătorului. Se cunosc multe tipuri de
brațe,dar tehnologia lor de fabricație este aceeași. Încă de la începutul execuției, brațul ia forma și
mărimea apropiată de mărimea finală.Pentru prelucrarea brațelor,se folosesc plăci de celuloid cu
grosimea de 2-4mm.
La un ochelar executat corect, brațul nu atinge tâmpla, iar poziția corectă a ochelarului
este asigurată prin intermediul oaselor din spatele urechilor. Lățimea brațelor, depinde de lățimea
părții de legătură a cadrului (locul unde brațul este asamblat la cadru cu ajutorul balamalelor).
Forma brațelor depinde și de lungimea lor.

 Balamalele
Cu ajutorul balamalelor,se realizează asamblarea brațului la cadru.Se pot executa din
alamă și pot varia ca formă și dimensiuni. Balamaua se compune dintr-o parte dreaptă și o parte
stângă.Pentru asamblare este nevoie de șuruburi.
Balamalele pot avea lățimea de 5,6,7,8 mm.Ele sunt executate din alamă,bronz,sau
zinc.Pot fi demontabile(cu șurub) sau nedemontabile.Balamaua este prevăzută cu două găuri
având un diametru de 1,2mm.

 Șaua nazală sau punte

 Șaua este executată din material plastic.Se poate clasifica astfel: șa normală, șa în unghi, și
șa arcuită sau ondulată.
Ca poziție față de cadrul ramei,șaua poate fi așezată la mijloc(pe direcția liniei
ochelarului)sau în partea superioară.Șaua nazală este caracterizată prin trei parametri:rază de
vârf,săgeată(distanță de la linia ochelarului la marginea inferioară a șeii) și bază (lățimea șeii).
 Nituri și aplicații metalice
Niturile se folosesc pentru montarea balamalelor.Ele pot fi simple sau prevăzute cu
diferite aplicații metalice(ornamentate) exacutate din alpaca semidură.Niturile folosite au
diametrru de 1,4mm. De obicei ele se execută mai lungi decât ar fi nevoie,astfel ca după montare
să se poată tăia1,5-2mm.
Pentru o montare ușoară cele două nituri trebuie să fie paralele,iar lungimea lor să fie
aceeași cu a niturilor simple.
Metalul este din ce în ce mai folosit pentru fabricarea ramelor pentru ochelari datorită
numeroaselor sale calități.
Ramele din metal (alpaca, nichelate, aurite ,oțel inoxidabil) își păstrează culoarea dar își
pot pierde din strălucire.Acesta se poate reobține prin frecare cu o cârpă moale. Ramele metalice
moderne sunt ușoare și elegante.Cele mai răspândite sunt ramele glazant(cu șurub).Avantajul
acestor rame este că forma lentilei nu este legată strict de forma ramei,iar câmpul vizual este
foarte bun.Dezavantajul lor este însă că lentila se poate sparge relativ ușor.
Suportul curbat după forma nasului este sudat de partea superioară a ramei.Pernițele sunt
turtite lateral și prezintă pe suprafața lor adâncituri pentru o mai bună fixare pe nasul
purtătorului.Ele se pot executa din celuloid sau acetat de celuloză și au diferite forme.
Ramele glazant sunt rame ușoare,greutatea lor crește prin montarea lentilelor.
Suportul pernițelor trebuie astfel aranjat,încât rama să fie bine fixată pe nasul purtătorului.
Brațele din metal sunt foarte ușoare, au un diametru de 2,4mm.La un capăt sunt prevăzute
cu o balama,iar în celălalt capăt cu apărători.Balamalele sunt prevăzute cu orificii cu diametru de
0,8mm.La montare balamalele se nituiesc , niturile având un diametru de 0,7mm.
Anourile au rolul de a proteja lentila și sunt deseori folosite la ramele glazant.Sunt anouri
metalice diferite ca formă după mărimea și forma lentilei.În partea inferioară se află un canal cu
adâncimea de 0,5mm în unghi de 90 de grade.Pe partea superioară sunt lipite mici piese
rotunde,cu ajutorul cărora anoul este montat la partea superioară a ramei cu ajutorul unor
șuruburi.
Ornamentele sunt montate împreună cu lentilele la partea superioară a ramei;
Pentru a proteja lentilele se mai pot aplica șaibe din material plastic sau metalic;

Tehnologia de execuție a lentilelor de corecție

Lentilele pentru ochelarii de corecție sunt destinate pentru corectarea viciilor de refracție
ale ochiului.Ele sunt confecționate din sticlă minerală sau sticlă organică transparente.Din punct
de vedere constructiv,lentilele pentru ochelari pot fi:
 sferice
 plane
 asferice.
Lentilele pentru ochelari au proprietatea de a devia raza de lumină de două ori,atât la
incidență cât și la emergență.
Lentilele pentru ochelari pot fi:
 sferice;
 asferice;
 combinate;
 bifocale;
 prismatice;
 de contact.

Tehnologia de verificare a lentilelor cuprinde:

 se aleg și se identifică după înscrisurile de pe ambalaj sau dintr-un document ales;

 se verifică puterea dioptrică;
 dimensiunile normale în dioptrii;
 culoare ,dacă nu este albă;
 indicarea oricărui tip de strat depus;
  marca materialului sau indicele sau de refracție și denumirea comercială a fabricantului
sau furnizorului, datele tehnice necesare și a tocurilor disponibile la cerere;
 se scot lentilele din ambalaj, se spală și se verifică la acuratețe (bule,striuri) știrbituri;
 se verifică monturile.

Controlul lentilei
Verificarea dimensiunilor liniare- grosimea la centru și diametrul lentilelor șlefuite se
măsoară cu șublerul,micrometrul sau comparatorul cu ecran, în funcție de toleranța cotelor
nominale.

Etapele montării lentilelor în rama de ochelari

Tehnologia de montaj a lentilelor în rame cuprinde următoarele operații: verificarea

datelor lentilei și a monturilor, ajustarea preliminară a monturilor, fabricarea calibrului după
lăcașul din dreapta lentilei, verificarea calibrului în al doilea lăcaș, trasarea liniei de referință și
verificarea în ambele anouri,alegerea sistemului de referință, măsurarea intervalului monturii,
determinarea prin calcul a descentrării și centrării centrelor de montaj pe calibru, verificarea
lentilei pe frontifocometru, trasarea lentilei după contur, cretuirea, polișarea conturului lentilei, și
verificarea generală a asamblării.
Pentru ramele din material plastic, montarea începe cu încălzirea ramei, lentilele
așezându-se în canalul interior al anoului, întotdeauna în partea exterioară a cercului, se apasă și
operația se termină spre nazal până se așează corespunzător. La încălzire rama se dilată, iar după
răcire se contractă, lentila rămânând astfel fixată în ramă.
Pentru ramele metalice montarea lentilelor se face astfel: se desfac șuruburile și se
probează lentila de mai multe ori. Șlefuirea este bună când părțile desfăcute se ating și lentila nu
se mișcă. Se strâng șuruburile și se probează dacă lentila nu se mișcă, după care se aplică pe ramă
ornamentele îndepărtate inițial. Se șterg lentilele, se probează îmbinările brațelor și se fac
operațiile de îmbinare.
Fabricarea calibrului – calibrul se poate confecționa din carton, placa din masă plastică
sau folie de aluminiu. Se ia montura și se așează pe placa semifabricat pentru calibru, pentru o
trasare mai bună se va ține seamă de adâncimea șanțului din montură și de grosimea vârfului de
trasat. Decuparea se face cu foarfeca, lăsându-se o mică porțiune la margine, trasarea se începe de
la nazal în partea de sus a calibrului, păstrând aceeași înclinare a vârfului de trasat.
Se punctează temporal pe calibru și se verifică în anoul monturii. Se mai pot confecționa
calibrele pe mașini speciale de decupat calibre. Se montează rama pe masa mașinii, conturul
monturii este urmărit de un palpator sau cititor optic și apoi transmisă forma unui ac de trasat,
care imprimă dimensiunile și forma de confecționat. Calibrul pentru mașina de șlefuit la contur
este găurit de centrul Boxing. Trasarea centrului calibrului servește la stabilirea corectă a
proiecțiilor pupilelor pe calibru. Se măsoară intervalul monturii, se separă distanța interpupilara
din prescripția medicală, se calculează după caz descentrajul și se notează central.
Trasarea lentilei după contur-se face verificarea pe frontifocometru pentru stabilirea
axului și puterea centrelor dioptrice, bineînteles verificarea puterii dioptrice.
Se axează calibrul pe fața interioară a lentilei(concavă), încât centrul optic al lentilei să
coincidă cu centrul proiecțiilor pupilelor pe calibru. Trasarea se face cu diamante. Corpul celui
care decupează stă paralel cu masa de lucru, brațul care ține diamantul este paralel cu fața mesei.
Trasarea se face dinspre afară spre corp. În timpul trasării diamantul își păstrează aceeași poziție.
Cretuirea- are ca scop îndepărtarea surplusului de sticlă rămas după trasarea conturului
calibrului. Operația se execută cu clește de cretuit, folosind numai colțurile cleștelui. Operația se
face sub protecție,astfel încât să se evite pătrunderea așchiilor de sticlă sau a prafului de sticlă în
ochi sau căile respiratorii.
Polișarea conturului lentilei- se execută pe mașina de șlefuit, se prelucrează conturul cu un
disc abraziv , lăsând un adaos pentru finisare, se execută cu un disc fin,după care se execută
teșiturile. Teșirea se execută pe mijlocul conturului lentilei. Bizetul(muchie de șlefuit la suprafața
din sticlă) la lentilele divergente se face paralel cu baza. Bizetul preîntâmpină ciobirea la
montarea în ramă.
 II. DESCRIEREA APARATURII PENTRU MĂSURAREA REFRACȚIEI INSTANTANEE

Refractometria este o metodă de testare fizică a proprietăților unei substanțe prin

măsurarea indicelui de refracție. Indicele de refracție este măsurat cu ajutorul refractometrelor.
Refracția reprezintă schimbarea direcției de propagare a undelor (indiferent de natura lor,
mecanică sau electromagnetică) la limita dintre două medii cu proprietăți diferite.
Principiul de funcţionare al refractometrelor are la bază fenomenul reflexiei totale.
Componenta (solidă sau lichidă) al cărui indice de refracţie, n, trebuie măsurat se aduce în contact
optic cu faţa unei prisme având un indice de refracţie mare. Un fascicul de lumină este trimis prin
probă, respectiv prisma aparatului spre un ocular de vizare. Cu ajutorul unei oglinzi rotitoare se
limitează intrarea în sistem numai a razelor aproximativ paralele cu suprafaţa de separaţie, în
ocularul aparatului se vizualizează două câmpuri, unul luminos şi unul întunecat.

Figura 2.1 Vizualizarea prin ocular a câmpului luminos, respectiv întunecat

Pentru măsurarea indicelui de refracţie şi a dispersiei principale a unei probe de sticlă optică se
desfăşoară următoarele etape:
 se fixează faţa polisată a probei pe prisma refractometrului. Pentru realizarea contactului optic
optim se utilizează câteva picături de monobromonaftalenă, care asigură aderenţa suprafeţelor
 se priveşte prin ocularul aparatului şi se roteşte rozeta de control (situată în partea
inferioară – dreapta a aparatului) până se vizualizează două câmpuri luminoase: unul alb şi
unul colorat (cu margini albastre sau roşii).
 Figura 2.2 Aducerea zonelor alb – color în câmpul ocularului cu ajutorul rozetei
principale de control
 se reglează poziţia rozetei de dispersie (plasată în dreapta apatratului – sus) până la dispariţia
marginilor colorate şi obţinerea celor două câmpuri acromatice (alb şi negru – cenuşiu) ;
 se aduce linia de demarcaţie a câmpurilor luminos şi întunecat la intersecţia firului reticular,
prin acţionarea rozetei principale de control. Pe scara proiectată sub imaginea dată de ocular se
citeşte indicele de refracţie al probei cu patru zecimale;
 pentru determinarea dispersiei principale se citeşte indicaţia  rozetei de dispersie;

Figura 2.3 Aducerea liniei de demarcaţie a câmpurilor luminos/întunecat în

centrul crucii reticulare şi citirea indicelui de refracţie

 se notează temperatura mediului ambiant (măsurată cu ajutorulunei sonde ataşate

aparatului ,în vederea efectuării corecţiei de temperatură;
Figura 2.4 Sonda de temperatură şi indicarea acesteia

Figura 2.5 Refractometru Abbe

III.BIOMICROSCOPUL CU LAMPA CU FANTĂ

 Biomicroscopia este o investigație ce ne permite examinarea microscopică a polului
anterior, a vitrosului și a polului posterior. Cu ajutorul biomicroscopiei se pot depista leziuni la
nivelul pleoapelor, conjunctivei, sclerei, corneei, irisului și cristalinului (cataracta).
Biomicroscopia ne permite observarea grosimii și a profunzimii țesuturilor care alcătuiesc ochiul.
Biomicroscopul se numește și lampă de secțiune deoarece folosește un fascicul de lumină
cu intensitate mare pentru a oferi o imagine de secțiune (oblică) a corneei, a camerei anterioare și
a cristalinului. Lumina permite doctorului să localizeze cu precizie orice anomalii.

Indicații – examenul fundului de ochi, practicat sistematic cu prilejul oricărui examen

oftalmologic complet, este indicat pentru a stabili diagnosticul afecțiunilor retinei și pe cele ale
coroidei (membrană lipită de retină). El dă posibilitatea, de asemenea, să se observe vascularizația
retiniană, care poate fi modificată de numeroase boli.
 Figura 3. Biomicroscop

1. Inspecția preliminară
Se observa aspectul pleoapelor, textura, așezarea pe glob, aspectul și poziția punctului
lacrimal și sacului lacrimal, cantitatea și felul secrețiilor pleoapelor, debitul lacrimal, aspectul
conjunctivei bulbare și plapebrale, lipezimea corneei, vascularizarea.
Pentru inspectare se folosesc lampa stilou care colimează fasciculul de lumină pe cornee.
Observarea se face cu ochiul liber sau cu o lupă binoculară purtată pe cap sau în lumina artificială.
2. Examenul detaliat
Se face mai bine cu stereomicroscopul cu lampa cu fantă. Stereomicroscopul poate fi compus din
două microscoape identice cu obiectivul lui, sau din două microscoape cu un obiectiv comun. Toate
biomicroscoapele cu destinație oftalmică, sunt dotate cu un dispozitiv de iluminat special numit lampă cu
fantă și un suport pentru capul subiectului. Suportul are un reazem pentru bărbie reglabil în înălțime
acoperit cu o foiță de hârtie care se schimbă la fiecare subiect și un reazem pentru frunte. Lampa cu fantă
oferă posibilitatea utilizării mai multor tehnici de iluminare a corneei: iluminare difuză, iluminare directă,
iluminare indirectă, retroiluminare sau transiluminare (directă sau indirectă), reflexie speculară, difuzie
sclerală, iluminare oscilatorie.
3. Masurarea grosimii și adâncimii corneei (pachometrie)
Se foloseste biomicroscopul cu lampa cu fanta. Se proiecteaza pe cornee un fascicul
ingust cu lungimea mai mare decat jumatatea diametrului corneean. Axa microscopului face un
unghi de aproximativ 60° cu directia fasciculului incident. Se evalueaza calitativ variatia grosimii
corneei de la centru la margine (mai subtire la centru).
Se estimeaza grosimea corneei mai precis, daca se ajusteaza pe ea o lentila de contact
corneeana cu grosime cunoscuta. Lentila serveste drept element de referinta.
4. Examinarea sclerei
Se poate face cu lupe de control, oftalmoscop electric, dar este de preferat
biomicroscopul cu grosisment variabil si cu sistem de iluminat cu lampa cu fanta.
 IV. PROIECTAREA UNEI LENTILE DE OCHELARI CU VERGENȚA +1,50 DPT

Un mediu de interior, cu umiditate de 60% , praf 3% și iluminat ambiental 250 lx, este
caracteristic unui depozit, cu lumină scăzută, cu umiditate ridicată, cu praf . O persoană care își
desfășoară activitatea în astfel de condiții , care are probleme cu acuitatea vizuală la aproape, peste 40
de ani, ar avea nevoie de o lentilă Orma cu tratament Crizal , este o lentilă pentru orice situație , și la cel
mai bun preț.
Ca și tratamente lentilele pot fi comandate personalizat, în funcție de cerințele clientului.
 Optifog (Anti-aburire, pentru spații cu umiditate ridicată) reprezintă noua tehnologie împotriva
aburirii lentilelor de ochelari, oferind într-adevăr o vedere clară pentru mult timp.
 Durificare – rezistență la zgârieturi.
 Antireflex, protecție împotriva razelor UV , ultravioletelor.
 Hidrofob – respingerea stropilor de apă.
 Antistatic – nu atrag praful.

Figura 4.1 Fără zgârieturi

Figura 4.2 Fără reflexii

 Figura 4.3 Fără apă

V.MIJLOACE PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA VEDERII APROAPE ÎN CAZUL

UNUI PACIENT VÂRSTNIC

- utilizarea optotipurilor corespunzătoare (ETDRS pentru aproape );

- determinarea acuității vizuale pentru un singur optotip;
- evaluarea capacității de a recunoaște cuvinte;
- selectarea distanțelor de testare potrivite ( în cazul de față, distanța de referință 40 cm);
- investigarea influenței iluminării.
Când este nevoie de ochelari de citit?

Problemele de vedere, fie ele minore, pot declanșa dureri de cap, dureri oculare, dificultăți
de concentrare sau dificultate în a menține un nivel ridicat de concentrare în timpul cititului. Dacă
o persoană manifestă oricare dintre aceste simptome, se impune consultul oftalmologic în urma
căruia se poate stabili dacă neplăcerile provin sau nu de la probleme oftalmologice și dacă este
necesară prescripția de ochelari.
Prezbiopia – afecțiune întâlnită la persoane care nu își pot concentra vederea asupra
obiectelor de aproape, mai mult din cauza îmbătrânirii.
În cazul în care se oferă răspuns afirmativ la una sau mai multe dintre următoarele
întrebări, ar trebui să se facă o programare la optometrist:
-Aveți dureri de cap sau de ochi în timpul cititului, care durează mai mult de câteva
minute?
-Întâmpinați dificultăți în a introduce ața în ac?
-Faceți eforturi să citiți o revistă sau o carte?
 -Țineți cărțile mai aproape de o lungime de braț, de ochi atunci când trebuie să citiți?
-Vă străduiți să citiți textul de pe ecranul televizorului?
-Apropiați monitorul computerului pentru a vedea mai bine?
-Aveți peste 40 de ani?
Acestea sunt doar câteva dintre întrebările pe care un optometrist le-ar putea adresa înainte
să recomande ochelari pentru citit. Nu orice persoană cu vârsta de peste 40 de ani va avea nevoie
de ochelari de citit, dar majoritatea sunt diagnosticate cu presbiopie.
Presbiopia nu este o boală ci o stare naturală care rezultă din procesul natural de
îmbătrânire al corpului și implicit a ochilor. Aceasta nu este dureroasă și evoluează treptat, de-a
lungul unei perioade îndelungate de timp.
Atunci când apare presbiopia, cristalinul începe să-și piardă elasticitatea și se va diminua
abilitatea naturală a ochiului de a se concentra asupra unor obiecte de mici dimensiuni, care
determină vedere neclară de aproape.

Figura 5.1 Presbiopia

 La pacienţii cu vedere slabă, o metodă de a face ca un text să pară mai mare, este
utilizarea unei lentile pozitive în planul ochelarilor. Grosismentul este cel relativ la distanţă,
întrucât adiţia pozitivă va necesita o distanţă de lucru mai mică.

Lentilele de ochelari cu putere pozitivă mare au următoarele avantaje:

- câmpul de privire este mare

- mâinile rămân libere
- sunt uşor de transportat
- nu atrag atenţia dpdv. estetic
Dezavantaj: este necesară o distanţă de lucru mică

Figura 5.2 Lentile cu putere mare pentru aproape

Lupe portabile au ca avantaj principal adaptabilitatea pentru diferite distanţe de lucru:

pacientul poate ţine lupa aproape de ochi, caz în care obiectul trebuie plasat relativ aproape de
lupă, sau, la cealaltă extremă, lupa poate fi ţinută la o distanţă egală cu lungimea braţului. Câmpul
de privire al lupei este cu atât mai mic cu cât lupa este ţinută mai departe de ochi.
 Figura 5.3 Lupa portabila

Lupe fixe
-sunt utilizate mai ales pentru sarcini vizuale aproape, cu durată limitată: cititul unei
agende, a unei facturi, a unei cărţi poştale, etc.
-sunt foarte utile pentru pacienţii vârstnici cu vedere slabă, deoarece nu impun
manipulare fină, mâinile rămân libere şi, dacă sunt necesare puteri mari, asigură stabilitate şi
control mai bune decât cu ochelarii sau cu un sistem portabil;
-sunt, însă, mai voluminoase şi mai greu de transportat; astfel, domeniul lor de utilizare
este mai limitat.

Figura 5.4 Lupa fixa

Lupe montate într-o structură care se poartă pe cap

- sunt lentile pozitive montate astfel încât să se plaseze în faţa planului ochelarilor;
 - se utilizează pentru sarcini vizuale care implică manipularea unor obiecte mici, aproape
de ochi;
- pot fi monoculare şi binoculare.

Telemicroscoape
 sunt sisteme telescopice pentru vedere aproape;
 se prescriu în mod obişnuit pacienţilor vârstnici cu vedere slabă, dar se utilizează şi ca
lupe pentru chirurgie;
 se utilizează în situaţiile în care o anumită ţintă de acuitate impune o distanţă de privire
echivalentă (DPE) şi, deci o anumită putere, iar pacientul este nevoit să îşi păstreze
mâinile libere şi să menţină o distanţă de lucru mai mare (exemplu: cititul unei partituri,
jocul de cărţi ş.a.);
 principalul dezavantaj: câmpul de privire este redus  nu se pot utiliza pentru a privi
monitorul unui calculator;
 de asemenea, profunzimea câmpului obiect este mică, deci distanţa de lucru trebuie
respectată Sistemele telescopice pentru aproape (telemicroscoape) se realizează prin
adăugarea unui obiectiv adiţional în faţa obiectivului sistemului telescopic (lunetei),
astfel încât obiectul să se afle în planul focal obiect al obiectivului adiţional.

Ochelari – lupă prismatică. Sunt ca ochelarii pentru vedere aproape, dar cu prisme bază
internă, astfel încât liniile de privire ale ochilor în spatele ochelarilor să fie paralele. Cu o adiţie
sferică pozitivă corespunzătoare distanţei de lucru, acomodarea nu va mai fi solicitată.

Sisteme de mărire a imaginii prin proiecţie video

 imaginea obiectului preluată de o cameră video este proiectată pe un ecran;

 dimensiunea imaginii, precum şi alte caracteristici ale acesteia pot fi controlate atât prin reglaje
optice cât şi electronice;
 avantaje: ▪ se pot modifica distanţa de lucru şi câmpul util;
  contrastul imaginii poate fi ajustat, fondul şi culoarea literelor pot fi inversate
(de exemplu, litere albe pe fond negru)
 postura la citit este mai confortabilă  durata de lucru este mai mare
 dezavantaj: portabilitate redusă

Sisteme computerizate, software specializat

Sistemele computerizate utilizează un software specializat pentru prezentarea conţinutului

fişierelor stocate în memoria calculatorului, sub o formă cu vizibilitate mărită, adaptată cerinţei
vizuale a persoanei cu vedere slabă.

Caracteristici: se pot modifica dimensiunile barelor de instrumente ale programelor,

cursoarele, modul de afişare a textelor– rânduri mărite, mai puţine informaţii pe un rând, defilarea
cuvintelor dintr-un rând, contrastul, gama de culori.

VI. DETERMINAREA OCHIULUI DOMINANT

Majoritatea oamenilor vor avea o preferinţă vizuală pentru unul dintre ochi, la fel ca şi în
cazul mâinii cu care scrii. Ochiul respectiv este numit ochiul dominant şi este extrem de
important să cunoşti care dintre cei doi ochi este cel dominant.
Puteţi afla dacă ochiul dominant este stângul sau dreptul, dar acest lucru se poate schimba
în timp, aşa că rezultatul este valabil doar la momentul testării.
Optometristul va testa această abilitatea cu ochelarul de probă, în primă fază va acoperi
ochiul stâng apoi pe cel drept;
Ideea este ca pacientul să exprime cu care vede mai clar , în cazul unui vârstnic ,
optometristul îl testează atât la vederea la distanță cât și la aproape;
Pentru fiecare ochi în funcție de cum afirmă pacientul, optometristul va atașa câte o
lentilă, cu dioptrii diferite, pentru că pot exista diferențe de dioptrii de la un ochi la altul;
 Există posibilitatea ca în majoritatea cazurilor defapt, ca pacientul să spună că nu vede
clar în momentul în care nu îl mai testăm separat, ci cu ambii ochi, nu poate acomoda cu aceleași
dioptrii pe care optometristul le-a folosit separat, pentru fiecare ochi. Ba o să I se pară prea tari,
ba că vede puțin încețoșat, și de aceea trebuie găsită o cale de mijloc, cumva ori să îi scadă de la
un ochi sau de la altul, o dioptrie , pentru ca pacientul să poată vedea clar, fără ceață , fără a pune
presiune asupra ochilor.

Figura 6.1 Ochiul dominant

VII. MODELUL LOGIC AL BAZEI DE DATE

Modelul de date conține 3 tabele: Angajați, Punct_Lucru și Clienți.
Tabelul Punct_Lucru are coloanele -ID_PL ( id-ul punctului de lucru) fiind cheie primară)

Tabelul Angajați:
 -ID –ul unui angajat fiind cheie primară, autogenerată la introducerea unui angajat nou;
-Se leagă prin tabelul Punct_Lucru prin cheia externă Punct_de_Lucru cu relația de mai
jos:

Tabelul Clienți:
-ID –ul unui client fiind cheie primară, autogenerată la introducerea unui client nou;
-Se leagă prin tabelul Punct_Lucru prin cheia externă PunctdeLucru cu relația de mai jos:

Query-uri:
1. Creare_tbl_Chitanță (SQL View atașat)
- crează un tabel nou cu cheia primară ID_Chitanță.
- poate fi legat de tabelul Client prin câmpul ID_Client

1.Ștergere_tbl_Chitanțe -șterge tabelul creat anterior

2.Selectează_toți_angajații
– Query de interogare a tabelei Angajați
 –Aduce Numele și Prenumele tuturor angajaților

1.Manager Angajați: ( design view atașat)

-Query de interogare a tabelelor Angajați și Punct_Lucru
-Aduce Numele, Prenumele, CNP-ul tuturor angajaților, precum și Managerul și
Denumirea Punctului de lucru la care lucrează aceștia
1. Sumar Clienți : ( design view atașat)
- Query de interogare pe tabelele Clienți și Punct_Lucru
- Aduce Denumirea Punctului de lucru , orașului în care se situează acesta și numărul total
de client pe care îl are.

Rezultatul acestui Query este:

1. Sumar Salarii:
- Query de interogare a tabelelor Angajați și Punct_Lucru
- Returnează denumirea punctului de lucru, managerului, orașului din care face parte și
suma salariilor acordate anagatilor, precum și media salarială.
Design view:
SQL View:

Rezultat Query:

Formulare:
1. Angajați subform
-Returnează toate datele despre angajați
-Este creat pentru a 1select11 fi folosit putea subformular ca Frm Punct Lucru ( descries în
jos)
Datasheetview:

1. Frm Angajați:
-Afișează într-un mod mai ușor de înțeles pentru utilizatorii neexperimentați toate datele
despre angajați
- Permite adăugarea de noi angajați în baza de date
-Este creat în Form View ( atașat mai jos)
 1.Frm Punct Lucru
 Afișează sumarul despre un Punct de Lucru, precum și o listă cu angajații acestora.
- Un ultilizator poate naviga de la un angajat la altul folosind paginația subformularului
( în acest caz este ales angajatul 1 din 4) și poate naviga între punctele de lucru folosind săgețile
din formularul principal ( în prezent este aleasă pagina 1 din 3) ;

1.Punct_Lucru
-Formular care afișează datele din tabelul Punct de lucru.
- Permite editarea acestora sau 1select11 unor puncte de lucru noi.
Raport:
Raportul prezintă detalii despre :
-punct de lucru : denumire, oraș , decriere
-angajați : salariu, nume, prenume
-este calculată și media salariilor pe fiecare Punct de lucru în parte.
 Câteva avantaje ale utilizării unei aplicații informatice dedicate în cabinetul de optometrie.
Cu ajutorul Microsoft Access utilizatorul poate crea și manipula cu ușurință cataloage, fișe
ale clienților, informații referitoare la facturi, comenzi etc.
Grad redus de redundanță a datelor (datele apar o singură dată în sistemul informatic, fapt
ce ușurează semnificativ eforturile legate de actualizare , modificare și ștergere);
Avantajul acestor aplicații este că administratorul unei companii optice poate deține
controlul asupra tuturor centrelor oftalmologice din țară, care îi aparțin. Poate vizualiza în timp
util o comandă.

VIII. RECOMANDĂRI PENTRU COMUNICAREA CU CLIENTUL ÎN

CABINETUL DE OPTOMETRIE

Comunicarea cu clientul, sau pacientul, este esențială, în acest caz într-un cabinet de
optometrie, așa îl putem “câștiga” de partea noastră.
 Clientul trebuie respectat în primul rând, fie că e rrom, maghiar, român ori de altă
naționalitate, când intră pe ușă trebuie să ne ridicăm respectuos de pe scaun, asta dacă ne
aflăm în acel moment pe scaun, să răspundem la “bună ziua!” sau să oferim noi un “bună
ziua!”.
 Trebuie să fim zâmbitori, calmi, și să fim dispuși să le oferim tot ajutorul nostru în materie
de lentile, rame sau alte accesorii existente în magazin;
 Trebuie să fim pregătiți să știm să le răspundem la întrebări, să fim prietenoși cu ei, să le
oferim cele mai bune sfaturi în alegerea unui ochelar de corecție, ori ochelar de soare etc.;
 Trebuie să-i considerăm ca și cum ar fi cineva din familia noastră, care ar veni să ceară o
părere în achiziționarea unui ochelar sau poate o părere cu privire la o problemă
oftalmologică;
 Un optometrist este numit un specialist al vederii, și el trebuie să știe ce întrebări să îi
spună pacientului astfel încât să descopere ce necesități ar avea în materie de ochelari de
corecție, în ce mediu lucrează, cât lucrează la computer , dacă muncește în domeniul
construcției, dacă stă mult în soare, dacă a mai purtat ochelari, dacă are în familie părinți,
bunici cu afecțiuni oculare ce se pot moșteni;
 Optometristul trebuie să îi ofere o gamă largă de posibilități atât în alegerea ramei cât și a
lentilelor, dacă domnul sau doamna are nevoie de două perechi de ochelari, la distanță și
la aproape, să îi precizeze ca pentru a nu deveni o corvoadă schimbarea ochelarilor de
distanță cu cei de aproape când e nevoie de citit o rețetă, de băgat în ac, ori altă activitate
efectuată la o distanță de 30- 40 cm , să aleagă o lentilă cu două distanțe (bifocal) , sau 2
în 1 , ori cu trei distanțe (progresiv), sau lentile 3 în 1, cu distanță, intermediar și aproape.
Sunt lentile concepute pentru comoditatea celui care le poartă;
 În alegerea ramei, iarăși este importantă și părerea optometristului, poate clientului îi
place o ramă foarte mult însă îi este mare pentru fizionomia dumnealui, și noi îl
convingem cumva, că nu i se potrivește, sau să nu fie prea mică, să nu pună presiunea în
partea tâmplelor, că la fel în timp îl vor deranja;
 Clientul trebuie respectat chiar de este recalcitrant, chiar dacă adresează injurii, că pot
există astfel de situații când un client nemulțumit să vină la cabinetul de optometrie pornit
pe ceartă , pe amenințări;
 Optometristul ca și în alte profesii trebuie să fie calm să îi vorbească frumos, să îi explice
situația, să încerce să resolve problema amiabil, să ducă la un punct comun în care să le fie
favorabil ambelor părți;
 Măsurătorile trebuie luate cu profesionalism, aici mă refer la măsurarea distanței
interpupilare, marcaje pe lentilele bifocale, progresive . Oferirea unor lentile de calitate;
 Într-un cuvânt munca de optometrist implică o bună comunicare cu clienții, să știe să
“vândă” servicii de bună calitate, să știe și puțin din gestiune, contabilitate, să știe să
lucreze cu publicul.