Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii

Moldova Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Calculatoare, Informatică și Microelectronică
Departamentul ISA

Raport
Varianta 68

Tema: Convertorul analog numeric cu integrare

în două pante

A efectuat:
A verificat: Romanenco Alexandr

Chișinău, 2022
1
Cuprins

1. Noțiuni de bază despre CAD........................................................................ 3

2. Parametrii convertoarelor A/D..................................................................... 5
3. Clasificarea CAD......................................................................................... 6
4. Aplicații ale convertoarelor A/D................................................................. 14
5. Concluzie..................................................................................................... 15
6. Bibliografie.................................................................................................. 16

2
 1. Noțiuni de bază despre convertor analogic-digital

Semnalele din lumea reală, preponderent analogice, nu sunt compatibile cu formatul de date
binar utilizat în microprocesoare, şi de aceea ele necesită o conversie înainte şi după procesare.
Pentru a putea beneficia de avantajele tehnicii digitale atunci când lucrăm cu semnale de intrare şi de
ieşire analogice trebuie să parcurgem trei paşi:
1. Convertirea semnalelor analogice, din lumea reală, în formă digitală. Această operaţie se
numeşte conversie analog numerică (sau analog digitală)
2. Prelucrarea datelor sub formă digitală
3. Convertirea semnalului de ieşire spre lumea reală din formă digitală în formă analogică.
În electronică , un convertor analog-digital ( ADC , A / D sau A-D-D ) este un sistem care
transformă un semnal analogic , cum ar fi un sunet preluat de un microfon sau o lumină care intră
într- o cameră digitală , în un semnal digital . Un ADC poate furniza, de asemenea, o măsurătoare
izolată, cum ar fi un dispozitiv electronic care transformă o tensiune analogică de intrare sau curent
într-un număr digital care reprezintă magnitudinea tensiunii sau a curentului. De obicei, ieșirea
digitală este un complement al doi număr binar care este proporțional cu intrarea, dar există și alte
posibilități.
Există mai multe arhitecturi ADC. Datorită complexității și nevoii de componente potrivite cu
precizie , toate ADC-urile cele mai specializate sunt implementate ca circuite integrate (CI).
Un convertor digital-analog (DAC) îndeplinește funcția inversă; transformă un semnal digital într-un
semnal analogic. Spre deosebire de o mărime analogică ale cărei valori se pot găsi în orice punct din
domeniul său de variație, mărimea numerică (sau digitală) posedă numai o variație în trepte. Astfel,
întreg domeniul de variație este divizat într-un număr finit de „cuante” (trepte elementare) de
mărime determinată de rezoluția sistemului, în acest mod, diferența între cele mai apropiate valori
numerice nu poate fi făcută mai mică decât această treaptă elementară, ceea ce face ca, principial,
reprezentarea informației sub forma numerică să fie legată de introducerea unei erori, numită eroare
de cuantificare. Cu toate că un sistem pur analogic este capabil (cel puțin în mod teoretic) de o
acuratețe mai bună decât un sistem hibrid (analog/numeric) această acuratețe este rar folosită în mod
complet. Acest lucru se datorează formei analogice a semnalului care nu permite o citire, înregistrare
sau interpretare de mare exactitate. Pe de-altă parte, datele sub formă numerică reprezintă deja o
formă în care se face manipularea, prelucrarea sau memorarea lor, teoretic fără nici o eroare sau
practic, cu erori extrem de mici. Odată transformate în forma numerică, datele pot fi prelucrate
matematic, sortate, analizate sau folosite pentru diverse funcții de control mult mai precis, rapid și

3
flexibil decât sub formă analogică,

4
în plus, dacă după achiziția lor este nevoie de un volum mare de prelucrare, forma numerică prezintă
din nou avantaj deoarece posibilitatea de acumulare a unor erori prin manipulări succesive este
extrem de mică. De asemenea, forma numerică prezintă un avantaj considerabil în cazul păstrării
datelor pentru durate mari, prin posibilitatea stocării lor în memorii nevolatile de mare capacitate.
Orice mărime electrică, având o formă analogică trebuie transformată în prealabil, într-o formă
numerică pentru a putea fi prelucrată sub o formă sau alta de un astfel de sistem de prelucrare.
Este evident că un convertor A/N care prelucrează un semnal provenind de la un traductor de
temperatură nu poate fi folosit la codificarea unui semnal video produs de o cameră de luat vederi.
Cerințele impuse de fiecare dintre cazurile de mai sus sunt extrem de diferite, ele fiind determinate
de caracteristicile diferite de frecvență (lărgimea de bandă) ale semnalelor supuse conversiei,
precum și de exactitatea cu care este necesară codificarea numerică a informației analogice. Din
acest punct de vedere există o serie întreagă de sisteme de conversie analog/numerică, începând cu
cele mai lente, destinate conversiei semnalelor statice, de bandă foarte joasă si ajungând până la
sistemele de conversie ultra rapide, folosite la conversia semnalelor de bandă foarte largă (radar, TV
etc.). De cele mai multe ori, datele obținute în urma achiziției și prelucrării numerice trebuie să fie
utilizate tot sub forma analogică. Această cerință impune transformarea formei lor numerice în
formă analogică, proces care se realizează cu convertorul numeric-analogic (CNA).

Figura 1. Schema de convertire analogic-digitală a semnalului

5
 2. Parametrii convertoarelor A/D

Principalii parametri ai unui convertor A/D sunt:

Rezoluţia: reprezintă numărul de biţi prin care este reprezentată numărul maxim de intervale de
cuantizare; de asemenea rezoluţia se poate preciza şi prin treapta de intrare corespunzătoare unei
unităţi la ieşire. Rezoluția determină amploarea erorii de cuantizare și, prin urmare, determină
raportul maxim semnal-zgomot maxim posibil pentru un ADC ideal, fără utilizarea suprasamplării .
Valorile sunt de obicei stocate electronic în formă binară , deci rezoluția este de obicei exprimată ca
adâncime de biți audio . În consecință, se presupune că numărul de valori discrete disponibile este o
putere de două. De exemplu, un ADC cu o rezoluție de 8 biți poate codifica o intrare analogică la
unul din 256 niveluri diferite (2 8) = 256). Valorile pot reprezenta intervalele de la 0 la 255 (adică un
număr întreg nesemnat) sau de la –128 la 127 (adică un număr întreg semnat), în funcție de aplicație.
Gama de variaţie a semnalului de intrare: reprezintă intervalul de variaţie al mărimii de intrare
(tensiune sau curent).
Viteza de conversie: reprezintă intervalul de timp necesar unei conversii; se exprimă în [µs] sau
[ms]. Eroarea de neliniaritate: reprezintă abaterea caracteristicii de transfer reale faţă de cea ideală
exprimată în % din valoarea maximă.
Eroare de offset: reprezintă abaterea caracteristicii de transfer reale faţă de origine.

Figura 2. Schema bloc a unui convertor AD

6
 3. Clasificarea convertoarelor AD

Există multe tipuri de convertoare analog numerice utilizate în ziua de azi. Motivaţia acestei
diversităţi constă în existenţa a mai multor tipuri de aplicaţii pentru convertoare A/D. La baza
realizării acestor convertoare stau mai multe principii de funcţionare, dintre care amintim
următoarele:
- convertoare paralele, instantanee
- convertoare A/D cu conversie intermediară
- convertoare A/D cu integrare
- convertoare A/D cu reacţie.
Convertoarele A/D cu conversie intermediară transformă mărimea de măsurat (tensiune sau
curent) într-o altă mărime, proporţională cu prima a cărei transformare numerică este mai simplă. Un
exemplu îl constituie conversia A/D folosind în prealabil o conversie intermediară în frecvenţă.
Circuitul poate fi privit ca fiind format din două secţiuni: un convertor tensiune frecvenţă şi un
circuit de măsurare numerică a frecvenţei (figura 3).
Convertoarele A/D cu integrare folosesc acumularea sarcinii într-un circuit integrator şi
asigură ca valoarea medie a acesteia să fie zero pe un anumit interval de timp.
Convertoarele A/D cu reacţie (figura 4) utilizează un convertor D/A şi o buclă de reacţie prin
care compară mărimea de intrare cu cea obţinută la ieşirea convertorului D/A. În momentul egalităţi
lor, numărul de la intrarea convertorului D/A este tocmai valoarea numerică a mărimii de intrare.

Figura 3. CAD cu conversie intermediară

7
 Figura 4. CAD cu reacție

Convertoarele analog digitale paralele (Flash)

Convertoarele paralele cunoscute şi sub denumirea de convertoare instantanee sau flash,
utilizează comparatoare care compară o tensiunea de referinţă cu tensiunea analogică de intrare.
Când tensiunea analogică depăşeşte valoarea tensiunii de referinţă pentru un comparator dat, se
generează un nivel logic 1 la ieşirea comparatorului. Figura 5 prezintă un convertor de 3 biţi care
utilizează 7 comparatoare câte unul pentru fiecare din cele 7 trepte de cuantizare posibile diferite de
zero.

8
Figura 5. Convertor paralel de 3 biţi

9
CAN cu generare de tensiune în trepte
Metodă de conversie cu generare de tensiune în trepte este cunoscută şi sub numele metoda rampei
digitale sau a numărătorului. În figura 6 se prezintă schema unui convertor A/D cu generare de
tensiune în trepte.

Figura 6. Convertor Analogic Digital cu generare de tensiune în trepte

Această metodă utilizează un numărător (bloc de generare a numerelor) care furnizează o secvenţă
de numere crescătoare începând cu zero. Generarea secvenţei se blochează în momentul în care
tensiunea de la ieşirea convertorului D/A devine mai mare decât tensiunea de intrare vi. Numărul
prezent la intrarea convertorului D/A în acest moment este tocmai conversia numerică a tensiunii de
intrare.
CAN cu urmărire
Acest tip de convertor utilizează un numărător reversibil şi este mai rapid decât convertorul cu
generare de tensiune în trepte deoarece numărătorul nu este resetat după fiecare eşantion ci mai
degrabă tinde să urmărească intrarea analogică. Figura 7 prezintă un convertor cu urmărire de 8 biţi,
tipic. Atât timp cât tensiunea de la ieşirea CNA este mai mică decât cea de la intrarea analogică
ieşirea comparatorului este în 1 ceea ce determină numărarea înainte. Acest lucru determină o
creştere în trepte a tensiunii de referinţă la ieşirea convertorului D/A până când tensiunea egalează
valoarea tensiunii de intrare. În momentul egalităţii tensiunii de referinţă cu tensiunea de intrare
analogică, ieşirea comparatorului trece în 0 logic şi pune numărătorul în modul de numărare înapoi
(descrescătoare) ceea ce îl face să se decrementeze cu o unitate. Dacă intrarea analogică continuă să
10
scadă, numărătorul va continua să se decrementeze şi să urmărească tendinţa de variaţie a intrării.

11
Dacă tensiunea de intrarea creşte numărătorul se va decrementa cu o unitate după care va începe să
numere din nou înainte.

Figura 7. Convertor de 8 biţi cu urmărire

Convertoare cu integrare simplă pantă

Spre diferenţă de convertoarele cu generare de tensiune în trepte şi convertoarele cu urmărire,
convertoarele simplă pantă nu necesită un CNA. Ele folosesc un generator de rampă (tensiune liniar
variabilă) pentru a produce o tensiune de referinţă cu pantă constantă (figura 8). La începutul
ciclului de conversie numărătorul este resetat şi ieşirea generatorului de semnal rampă este 0 V.
Tensiunea de intrare analogică este mai mare decât tensiunea de referinţă, deci ieşirea
comparatorului va fi în „1”, ceea ce provoacă activarea numărătorului şi generarea rampei de
tensiune. Să presupunem că rampa tensiunii este de 1 V/ms. Tensiunea în rampă va creşte până când
va egala tensiunea de intrare, în acest moment tensiunea este adusă la valoarea zero iar numărul
binar sau BCD este memorat în latch- uri sub comanda logicii de control. Să presupunem că
tensiunea de intrare este de 2 V. Aceasta înseamnă că şi tensiune în rampă a atins valoarea de 2 V
după 2 ms. Deoarece ieşirea comparatorului a fost activă (1 logic) timp de 2 ms, la o frecvenţă a
semnalului de tact (CLK) de 100KHz prin poarta ŞI a fost permisă trecerea a 200 de impulsuri de
tact. În acest moment, deci, în numărător se găseşte numărul binar corespunzător cifrei zecimale
200. Cu scalare şi o decodificare corespunzătoare acest număr binar poate fi afişat ca 2,00 V. Acest

12
concept de bază se utilizează în unele voltmetre digitale.

13
 Figura 8. Convertor analog numeric cu integrare cu simplă pantă

Convertor analog digital cu integrare cu dublă pantă

Modul de operare al convertorului cu dublă panta este similar celui cu simplă panta cu excepţia că se
folosesc atât o tensiune cu pantă fixă cât şi o tensiune cu pantă variabilă (Figura 9). Acest tip de
convertoare este uzual în voltmetrele digitale cât şi în alte tipuri de instrumente de măsură.

Figura 9. Principiul de funcţionare al convertorului cu dublă pantă

În figura 10 se prezintă schema bloc a unui convertor dublă pantă. Aceasta utilizează un integrator
cu amplificator operaţional A1 pentru a produce o tensiune cu două pante. În starea iniţială
numărătorul este resetat tensiunea la ieşire integratorului este zero. Presupunem în continuare că la
intrare se aplică o tensiune pozitivă prin intermediul comutatorului SW selectat de logica de control.
Deoarece intrarea inversoare a lui A1 este la masă virtuală şi presupunând că tensiunea de intrare
Vin este constanta pentru o perioadă de timp, va rezulta un curent constant prin rezistenţa R şi în
14
consecinţă şi prin

15
condensatorul C. Condensatorul se va încărca liniar deoarece curentul este constant şi prin urmare la
ieşirea lui A1 va rezulta o tensiune cu pantă liniar descrescătoare.

Figura 10. Convertor analogic digital cu dublă pantă

Convertorul A/D cu aproximaţii succesive

Acest tip de convertor foloseşte o strategie diferită de generare a numerelor N ce se aplică la intrare
convertorului D/A, strategie care asigură o conversie rapidă a mărimii de intrare. Principiul de
funcţionare constă în găsirea intervalului în care se află mărimea de intrare, prin înjumătăţiri
succesive, la fiecare pas al conversiei. Conversia începe cu bitul cel mai semnificativ (MSB) şi se
termină cu bitul cel mai puţin semnificativ (LSB). Figura 11 prezintă o schemă bloc pentru un
convertor cu aproximaţii succesive de 4 biţi. El constă dintr-un registru cu aproximaţii succesive, un
CNA şi un comparator.

Figura 11. Convertor analogic digital cu aproximaţii succesive.

16
Modul de funcţionare este următorul:

17
- se iniţializează registrul de la intrarea convertorului D/A la zero;
- se înscrie 1 în bitul cel mai semnificativ, dacă tensiunea de intrare este mai mică decât tensiunea de
la ieşirea CNA se resetează acest bit şi se trece la următorul, dacă tensiunea de intrare este mai mare
se trece direct la bitul următor;
- conversia este terminată după ce s-a decis şi valoarea bitului b0.

Convertorul analog numeric ADC 0804

Circuitul integrat ADC 0804 este un convertor analogic digital pe 8 biţi, bazat pe principiul
aproximaţiilor succesive. Latch-ul de ieşire cu trei stări, cu care este prevăzut convertorul, îi permite
să fie conectat direct la un microprocesor (orice microprocesor compatibil cu microprocesorul
8080). Timpul de acces de 135 ns şi timpul de conversie de 100µs îl încadrează în categoria
convertoarelor de viteză medie. Gama largă de aplicaţii în care poate fi folosit convertorul, este
justificată de posibilitatea interfaţării cu orice tip de logică (TTL, CMOS), de existenţa unui
generator de frecvenţă intern şi nu în ultimul rând de prezenţa intrărilor diferenţiale de tensiune.
Structura internă a convertorului ADC 0804 este prezentată în figura 12. Principiul de funcţionare
constă în atingerea prin aproximaţii succesive, a tensiunii ce se stabileşte între intrările VIN+ şi
VIN- ale convertorului. Cele 8 comparaţii, necesare pentru stabilirea codului binar corespunzător
tensiunii de intrare, sunt efectuate în 64 cicluri de ceas. O conversie începe când intrările CS şi WR
sunt ambele pe 0 logic. În acest caz ieşirea bistabilului de start va trece în 1 logic, ceea ce va
determina resetarea registrului de deplasare pe 8 biţi, resetarea bistabilului de întrerupere (INTR) şi
punerea pe nivel 1 logic a intrării D corespunzătoare latch-ului F1. Latch-ul F1 va transfera, la
următorul tact, nivelul 1 logic de la intrare la ieşirea Q. Prin poarta ŞI G1 se va reseta bistabilul de
start, dacă semnalul de setare nu mai este prezent (WR sau CS este pe 1 logic). Dacă semnalul de
setare a bistabilului de start este încă prezent, registrul de deplasare va fi menţinut pe starea de reset,
altfel la următorul tact se va introduce 1 logic în registrul de deplasare ceea ce va determina
începerea propriu-zisă a procesului de conversie. Primul pas al procesului propriu-zis de conversie
este introducerea în registrul de aproximaţii succesive a numărului binar 1000000. Registrul de
aproximaţii succesive este conectat la un convertor digital analogic. Astfel numărul binar aflat în
registrul de aproximaţii succesive este transformat într-un semnal analogic care este comparat cu
semnalul analogic aplicat la intrările analogice ale circuitului ADC 0804. Dacă valoarea semnalului,
care urmează a fi convertit, este mai mare decât valoarea furnizată de convertorul digital analogic, se
va înscrie 1 în registrul de aproximaţii succesive, altfel se va înscrie 0. La următorul tact, bitul 1 se
va deplasa cu o poziţie în registrul de deplasare ceea ce va duce la obţinerea unui nou semnal de

18
comparaţie. După ce registrul de deplasare a fost străbătut în

19
întregime, bitul de valoare 1 va fi transferat de la ieşirea registrului la latch-ul F2 care, prin
intermediul porţi G2, va transfera cuvântul binar obţinut în urma conversiei, în buffer-ul de ieşire.
Când semnalul de tact va trece din 1 în 0, latch-ul F2 va seta bistabilul INTR care va furniza
semnalul de întrerupere. Pentru citirea buffer-ului de ieşire, CS şi RD trebuie să fie pe 0 logic.

Figura 12. Structura internă a convertorului ADC 0804

Controlul unui convertor analog digital standard se face prin intermediul intrărilor de control Start şi
Terminare conversie. În cazul convertorului ADC 0804 aceste intrări de control au fost redenumite
astfel: WR* respectiv RD*. În completarea lor mai există o intrare de control CS*, folosită doar în
cazul interfaţării convertorului cu un microprocesor pentru a activa sau nu convertorul. Intrările de
control digitale CS*,RD* şi WR* sunt active pe 0 logic, pentru a asigura o mai bună interfaţare cu
un microprocesor, şi sunt compatibile cu standardul TTL. În cazul folosiri convertorului independent
într-o aplicaţie, intrarea de control CS* se conectează la masă, procesul de conversie începe la
trecerea din 1 în 0 logic a intrării WR* iar terminarea procesului de conversie se produce la trecerea
din 1 în 0 logic a intrării RD*. Circuitul ADC 0804 se alimentează cu o tensiune de 5V. Pentru
funcţionarea convertorului digital analogic inclus în ADC 0804 este nevoie de furnizarea unei
20
tensiuni de referinţă.

21
În cazul în care la intrarea Vref/2 nu se aplică nici o tensiune, tensiunea de referinţă va fi chiar
tensiunea de alimentare a convertorului, deci tensiunea de referinţă poate fi egală fie cu tensiunea de
alimentare (5V) fie cu tensiunea care se aplică la intrarea Vref/2 (≤ 2,5V). Acest lucru permite o
ajustare a gamei de variaţie a semnalului analogic de la intrarea convertorului.

4. Aplicații ale convertoarelor A/D

Înregistrare muzicală
Analog-digital , convertoare sunt parte integrantă a 2000s epoca tehnologiei de reproducere muzică
și stații de lucru audio digitale pe bază de înregistrare a sunetului . Oamenii produc adesea muzică pe
computere folosind o înregistrare analogică și, prin urmare, au nevoie de convertoare analog-digitale
pentru a crea fluxuri de date ale modulării codului puls (PCM) care se duc pe discuri compacte și
fișiere de muzică digitale. Recolta actuală de convertoare analogice-digitale utilizate în muzică poate
să probeze la viteze de până la 192 kilohertz . Există literaturi considerabile cu privire la aceste
aspecte, dar considerațiile comerciale joacă adesea un rol semnificativ. Multe studiouri de
înregistrare înregistrează modularea codului pulsului (PCM) pe 24 biți / 96 kHz (sau mai mare) sau
Direct Stream DigitalFormate (DSD) și apoi redimensionează sau decimează semnalul pentru
producția audio digitală a discului compact (44,1 kHz) sau la 48 kHz pentru aplicațiile de radio și
televiziune utilizate frecvent, din cauza frecvenței Nyquist și a intervalului auditiv al oamenilor.

Prelucrare digitală a semnalului

ADC-urile sunt necesare pentru a procesa, stoca sau transporta aproape orice semnal analogic în
formă digitală. Cardurile de tuner TV , de exemplu, utilizează convertoare video analogice-digitale
rapide. Convertizoarele analogice-digitale digitale cu 8, 10, 12 sau 16 biți sunt frecvente
în microcontrolere . Osciloscopii de stocare digitală au nevoie de convertoare analogice-digitale
foarte rapide, de asemenea cruciale pentru radio definită de software și aplicațiile lor noi.

Instrumente științifice
Sistemele de imagistică digitală utilizează în mod obișnuit convertoare analog-digitale în pixeli
de digitalizare . Unele sisteme radar folosesc în mod obișnuit convertoare analog-digitale pentru a
converti puterea semnalului în valori digitale pentru procesarea ulterioară a semnalului . Multe alte
sisteme in situ și de teledetecție folosesc în mod obișnuit o tehnologie analogă. Numărul de biți
binari din valorile numerice numerice rezultate reflectă rezoluția, numărul de niveluri discrete unice
22
 de cuantizare (procesarea semnalului) . Corespondența dintre semnalul analog și semnalul digital
depinde de eroarea de cuantizare. Procesul de cuantizare trebuie să aibă loc la o viteză adecvată, o
constrângere care poate limita rezoluția semnalului digital. Mulți senzori din instrumentele științifice
produc un semnal analogic; temperatura , presiunea , pH-ul , intensitatea luminii etc. Toate aceste
semnale pot fi amplificate și alimentate la un ADC pentru a produce un număr digital proporțional
cu semnalul de intrare.

Codificator rotativ
Unele dispozitive neelectronice sau doar parțial electronice, cum ar fi codificatoare rotative , pot fi de
asemenea considerate ADC. De obicei, ieșirea digitală a unui ADC va fi un număr binar
complement al doi, care este proporțional cu intrarea. Un codificator poate scoate un cod Grey .

Testarea unui convertor analogic la digital necesită o sursă de intrare analogică

și hardware pentru a trimite semnale de control și a captura ieșirea de date digitale. Unele ADC
necesită, de asemenea, o sursă precisă de semnal de referință. Parametrii cheie pentru testarea unui
ADC SAR sunt:
1. Eroare de compensare DC
2. Eroare de câștig DC
3. Raport semnal / zgomot (SNR)
4. Distorsiune armonică totală (THD)
5. Neliniaritate integrală (INL)
6. Neliniaritate diferențială (DNL)
7. Interval dinamic gratuit spurios
8. Disiparea puterii

Concluzie

In urma efectuarii acestui referat am descopeerit ca semnalele din lumea reală, preponderent
analogice, nu sunt compatibile cu formatul de date binar e care sunt utilizat în microprocesoare si c
defapt are loc o conversie înainte şi după procesare.
Pentru a putea beneficia de avantajele tehnicii digitale atunci când lucrăm cu semnale de intrare
şi de ieşire analogice trebuie să parcurgem trei paşi de baza, printe care: Convertirea semnalelor
analogice, din lumea reală, în formă digitală. Această operaţie se numeşte conversie analog
numerică sau analog digitală; Prelucrarea datelor sub formă digitală; Convertirea semnalului de
ieşire spre lumea reală din formă digitală în formă analogică.
23
Bibliografie

1. An Introduction to Delta Sigma Converters

https://www.beis.de/Elektronik/DeltaSigma/DeltaSigma.html

2. Digital Dynamic Analysis of A/D Conversion Systems through Evaluation Software based
on FFT/DFT Analysis, James J. Colotti, November 1987
https://www.ieee.li/pdf/adc_evaluation_rf_expo_east_1987.pdf

3. CURS - 14 CONVERTOARE ANALOG-NUMERICE – ADC,

Autor: Conf.dr.ing. Constantin Harja
http://iota.ee.tuiasi.ro/~dpetrisor/acm/cursuri/C14.pdf

24