62

NORMATIV PRIVIND DOCUMENTAIILE GEOTEHNICE

PENTRU CONSTRUCII,
indicativ NP 074 - 2014
 63

CUPRINS

Capitolul 1. GENERALIT I
1.1 Scop i domeniu de aplicare
1.2 Categoriile de documentaii geotehnice
1.3 Verificarea documentaiilor geotehnice
1.4 Documente de referin

Capitolul 2. DOCUMENTAIILE GEOTEHNICE PENTRU DIFERITELE ETAPE DE

REALIZARE A LUCR RII
2.1 Studiul geotehnic preliminar
2.2 Studiul geotehnic
2.3 Raportul de monitorizare geotehnic a execuiei
2.4 Expertiza geotehnic
2.5 Corelarea între documentaiile geotehnice i etapele de realizare a lucrrii

Capitolul 3. INVESTIGAREA TERENULUI DE FUNDARE

Anexa A CATEGORIILE GEOTEHNICE

Anexa B CONINUTUL - CADRU AL STUDIULUI GEOTEHNIC PRELIMINAR
Anexa C CONINUTUL - CADRU AL STUDIULUI GEOTEHNIC
Anexa D RECOMAND RI PRIVIND AMPLASAREA PUNCTELOR DE
INVESTIGARE GEOTEHNIC
Anexa E RECOMAND RI CU TITLU DE EXEMPLIFICARE PRIVIND
INTERSPAIILE I ADÂNCIMEA INVESTIGAIILOR (conform pct. B3
din anexa B a standardului SR EN 1997-2:2007)
Anexa F LUCR RILE DE INVESTIGARE A TERENULUI CU PRELEVARE DE
EANTIOANE
Anexa G INVESTIGAREA TERENULUI DE FUNDARE PRIN ÎNCERC RI PE
TEREN
Anexa H CERINE PRIVIND MINIMUL DE ÎNCERC RI ÎN LABORATORUL
GEOTEHNIC
Anexa I FIA SINTETIC A SONDAJULUI GEOTEHNIC
64

Capitolul 1. GENERALITI

1.1 Scop
i domeniul de aplicare

1.1.1 Documentaiile geotehnice pentru construcii reprezint o component distinct a

proiectului unei construcii.

1.1.2 Documentaiile geotehnice se întocmesc pentru: construcii civile, industriale,

agrozootehnice, energetice, telecomunicaii, miniere; construcii rutiere, drumuri, piste de
aviaie, poduri, tunele; construcii de ci ferate; construcii de porturi i platforme marine;
construcii i amenajri hidrotehnice; construcii pentru îmbuntiri funciare; construcii
edilitare i de gospodrie comunal; construcii pentru transportarea produselor petroliere;
depozite de deeuri, precum i pentru orice alte categorii de construcii.

1.1.3 Documentaiile geotehnice se întocmesc atât pentru construcii noi, cât i pentru
construcii existente, în vederea obinerii autorizaiei de construire/desfiinare, precum i
pentru toate fazele de proiectare stabilite în condiiile legii.
De asemenea, documentaiile geotehnice se pot întocmi, dup caz, i în cadrul expertizelor
tehnice, inclusiv judiciare, al studiilor de impact, precum i al documentaiilor specifice
prevzute de lege în vederea emiterii acordurilor/avizelor de mediu.

1.1.4 Prezentul normativ se adreseaz tuturor factorilor implicai în procesul investiional:

proiectani, executani de lucrri, specialiti cu activitate în domeniul construciilor atestai
/autorizai în condiiile legii, investitori, proprietari, administratori i utilizatori de construcii,
operatori economici specializai în domeniul ingineriei geotehnice, laboratoare de încercri
geotehnice, autorizate/acreditate, precum i organisme de verificare/control, etc.

1.2 Categoriile de documentaii geotehnice

1.2.1 Documentaiile geotehnice se difereniaz prin natura i coninutul acestora, în

funcie de etapele de realizare a proiectelor/lucrrilor de construcii, astfel:
(a) Studiu geotehnic preliminar
(b) Studiu geotehnic
(c) Raport de monitorizare geotehnic a execuiei
(d) Expertiz geotehnic.

1.2.2 Documentaiile geotehnice pentru etapele de proiectare trebuie s in seama de

categoria geotehnic a lucrrii. În anexa A a prezentului normativ sunt date recomandri
privind stabilirea categoriei geotehnice în care se încadreaz o lucrare.

1.3 Verificarea documentaiilor geotehnice

1.3.1 În cazurile în care, în concordan cu prevederile prezentului normativ, se impune

verificarea unei documentaii geotehnice, verificarea va fi efectuat de un verificator de
proiecte atestat pentru domeniul Af „Rezistena i stabilitatea terenului de fundare al
construciilor i masivelor de pmânt”.
 65

1.4 Documente de referin

1.4.1 Reglementri tehnice

Nr. Act normativ prin care se aprob

Acte legislative
crt. reglementarea tehnic/publicaia
1. Normativ privind fundarea Ordinul ministrului dezvoltrii regionale i
construciilor pe pmânturi turismului nr.2688/2010 publicat în Monitorul
sensibile la umezire, indicativ Oficial al României Partea I nr. 158 i 158 bis din
NP 125-2010 04 martie 2011 i în Buletinul Construciilor
nr.11/2011
2. Normativ privind fundarea Ordinul ministrului dezvoltrii regionale i
construciilor pe pmânturi cu turismului nr.115/2012 publicat în Monitorul
umflri i contracii mari, indicativ Oficial al României Partea I nr. 397 i 397 bis din
NP 126–2010 13 iunie 2012
3. Cod de proiectare seismic - Partea Ordinul ministrului dezvoltrii regionale i
I - Prevederi de proiectare pentru turismului nr.2465/2013 publicat în Monitorul
cldiri, indicativ P 100-1/2013 Oficial al României Partea I nr. 558 i 558 bis din
03 septembrie 2013 i în Buletinul Construciilor
nr.3-5/2014

1.4.2 Standarde

Nr.
Indicativ Denumire
crt.
1. SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic Partea 1: Reguli
generale
2. SR EN 1997-1:2004/NB:2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic. Partea 1: Reguli
generale. Anexa naional
3. SR EN 1997-1:2004/AC:2009 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic Partea 1: Reguli
generale
4. SR EN 1997-2:2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic. Partea 2:
Investigarea i încercarea terenului
5. SR EN 1997-2:2007/NB:2009 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic. Partea 2:
Investigarea i încercarea terenului. Anexa
naional
6. SR EN 1997-2/AC:2010 Eurocod 7: Proiectare geotehnic. Partea 2:
Investigarea i încercarea terenului
7. SR EN ISO 22475-1:2007 Investigaii i încercri geotehnice. Metode de
prelevare i msurri ale apei subterane. Partea 1:
Principii tehnice pentru execuie
8. SR CEN ISO/TS 22475-2:2009 Investigaii i încercri geotehnice. Metode de
prelevare i msurri ale apei subterane. Partea 2:
Criterii de calificare pentru firme i personal
9. SR CEN ISO/TS 22475-3:2009 Investigaii i încercri geotehnice. Metode de
prelevare i msurri ale apei subterane. Partea 3:
Evaluarea conformitii firmelor i personalului de
ctre o ter parte
10. STAS 1242/3 – 87 Teren de fundare. Cercetarea prin sondaje deschise
66

Nr.
Indicativ Denumire
crt.
11. STAS 1242/4 – 85 Teren de fundare. Cercetri geotehnice prin foraje
executate în pmânturi
12. SR EN ISO 14688-1:2004 Cercetri i încercri geotehnice. Identificarea i
clasificarea pmânturilor. Partea 1: Identificare i
descriere
13. SR EN ISO 14688-2:2005 Cercetri i încercri geotehnice. Identificarea i
clasificarea pmânturilor. Partea 2: Principii pentru
o clasificare
14. SR EN ISO 14688- Cercetri i încercri geotehnice. Identificarea i
2:2005/C91:2007 clasificarea pmânturilor. Partea 2: Principii pentru
o clasificare
15. SR EN ISO 22476-2:2006 Cercetri i încercri geotehnice. Încercri pe teren.
Partea 2: Încercare de penetrare dinamic
16. SR EN ISO 22476- Cercetri i încercri geotehnice. Încercri pe teren.
2:2006/A1:2012 Partea 2: Încercare de penetrare dinamic
17. SR EN ISO 22476-3:2006 Cercetri i încercri geotehnice. Încercri pe teren.
Partea 3: Încercare de penetrare standard
18. SR EN ISO 22476- Cercetri i încercri geotehnice. Încercri pe teren.
3:2006/A1:2012 Partea 3: Încercare de penetrare standard

Capitolul 2. DOCUMENTAIILE GEOTEHNICE PENTRU DIFERITELE ETAPE DE

REALIZARE A LUCRRII

2.1 Studiul geotehnic preliminar

2.1.1 Studiul geotehnic preliminar (SGP) este documentaia geotehnic necesar pentru
faza preliminar de proiectare denumit Studiu de prefezabilitate (S.PF.), astfel cum este
definit aceasta în legislaia naional în vigoare.

2.1.2 Studiul geotehnic preliminar se întocmete, în principal, pe baza unor date tehnice
specifice amplasamentului i a unor date din arhive. Recomandri privind coninutul – cadru
al Studiului geotehic preliminar sunt prezentate în anexa B a prezentului normativ.

2.1.3 Studiul geotehnic preliminar nu se substituie Studiului geotehnic necesar la

proiectarea lucrrilor, definit la pct. 2.2.

2.2 Studiul geotehnic

2.2.1 Studiul geotehnic (SG) reprezint documentaia tehnic obligatorie pentru proiectarea
oricrei construcii în fazele de proiectare Studiu de fezabilitate (S.F.) i Proiect tehnic
(P.Th.), inclusiv în etapa de Documentaie tehnic pentru autorizarea construciilor
(D.T.A.C.), astfel cum sunt acestea definite în legislaia naional în vigoare.

2.2.2 Studiul geotehnic, în înelesul prezentului normativ, are aceeai semnificaie/coninut

cu „Raportul privind investigarea terenului”, care se întocmete conform SR EN 1997-2.
 67

2.2.3 Studiul geotehnic face parte din Documentaia tehnic pentru autorizarea executrii
lucrrilor de construire (D.T.A.C.), astfel cum este definit aceasta în legislaia naional în
vigoare.

2.2.4 Studiul geotehnic va conine dou capitole principale:

(a) prezentarea informaiilor geotehnice
(b) evaluarea informaiilor geotehnice.
În anexa C a prezentului normativ se detaliaz coninutul – cadru al Studiului geotehnic.

2.2.5 Studiul geotehnic de detaliu (SG-D) se elaboreaz pentru faza de Detalii de execuie
(D.E.), în cazul în care pentru aceast faz de proiectare sunt necesare elemente suplimentare
fa de cele furnizate de Studiul geotehnic elaborat pentru fazele de Studiu de fezabilitate i de
Proiect tehnic (P.Th.).

2.2.6 Studiul geotehnic de detaliu este recomandat pentru amplasamente cu potenial de

alunecare sau pe care s-au produs alunecri, în cazurile prezenei carstului sau a altor
accidente subterane pe amplasament, precum i la studii de optimizare a soluiilor de fundare,
mai ales pentru obiective importante, cu dezvoltare mare în plan i/sau în adâncime.

2.2.7 În cazul în care proiectul se elaboreaz în faz unic (P.T. + D.E.), prevederile de la
pct. 2.2.3 i 2.2.4 rmân valabile i pentru Studiul geotehnic pentru proiectul în faz unic
(SG-U).

2.3 Raportul de monitorizare geotehnic a execuiei

2.3.1 Monitorizarea geotehnic a execuiei are în vedere urmrirea execuiei lucrrilor

legate de teren în concordan cu prevederile proiectului tehnic/detaliilor de execuie, pentru a
se putea dispune, dac se dovedete necesar, adaptarea detaliilor de execuie pe msura
avansrii lucrrilor, în funcie de condiiile geotehnice întâlnite i de comportarea lucrrilor în
faza de execuie.

2.3.2 Monitorizarea geotehnic a execuiei are în vedere i umrirea comportrii masivelor

de pmânt (deformaii, deplasri, variaii ale nivelului apei subterane .a.) în faza de execuie
a lucrrilor.

2.3.3 Raportul de monitorizare geotehnic a execuiei (RMG) cuprinde notele de sintez

ale monitorizrii geotehnice (în primul rând natura i caracteristicile pmânturilor întâlnite i
compararea acestora cu previziunile), precum i note privind comportarea lucrrii în curs de
execuie i a vecintilor.

2.3.4 Programul de monitorizare geotehnic a execuiei i elaborarea raportului de

monitorizare geotehnic se realizeaz, prin grija beneficiarului, de ctre proiectantul lucrrii
în cadrul activitii de asisten tehnic, împreun cu elaboratorul studiului geotehnic, sau,
dup caz, de ctre experi/verificatori tehnici de proiecte, atestai pentru domeniul Af.

2.4 Expertiza geotehnic

2.4.1 Expertiza geotehnic se realizeaz, la comanda beneficiarului lucrrii de construcie,

în faza de proiectare i/sau în faza de execuie a unei construcii noi, sau în cazul unei
construcii existente.
68

Obiectul expertizei geotehnice const, în principal, în:

a) Verificarea aprofundat a studiilor geotehnice realizate, incluzând - dac este cazul - i
efectuarea unor investigaii geotehnice suplimentare;
b) Verificarea aprofundat a soluiei de fundare propuse de proiectantul lucrrii;
c) Verificarea rezistenei i stabilitii terenului de fundare al unei construcii existente, în
corelare cu construciile învecinate;
d) Verificarea lucrrilor de susinere a excavaiilor adânci, aa cum sunt definite în
reglementrile tehnice specifice în domeniu;
e) Determinarea cauzelor care au dus la eventuale degradri ale construciilor în faza de
execuie sau de exploatare i propunerea de soluii de intervenie pentru remedierea
acestora.

2.4.2 În cazul unei lucrri existente, Expertiza geotehnic se difereniaz dup cum
lucrarea este fr avarie sau cu avarie.

2.4.2.1 În cazul unei lucrri fr avarie, obiectivul expertizei geotehnice îl reprezint, de
regul, expertizarea unui element geotehnic specific al lucrrii, cu luarea în considerare a
studiilor geotehnice realizate în diferitele faze ale proiectrii, precum i a observaiilor fcute
pe parcursul execuiei i exploatrii.

2.4.2.2 În cazul unei lucrri care a suferit degradri, obiectivul principal al expertizei
geotehnice îl constituie investigarea cauzelor geotehnice ale degradrilor produse i
propunerea unor lucrri de intervenie imediat, consolidare i reparaii.

2.4.3 Realizarea expertizei geotehnice se efectueaz de experi tehnici atestai pentru

domeniul Af.

2.5 Corelarea între documentaiile geotehnice

i etapele de realizare a lucrrii

2.5.1 În figura 1 se prezint schema clasificrii, succesiunii i corelrii documentaiilor

geotehnice pentru construcii în funcie de etapele de realizare a lucrrii.
 69

Fig.1 Schema clasificrii, succesiunii

i corelrii documentaiilor geotehnice pentru
construcii
70

Capitolul 3. INVESTIGAREA TERENULUI DE FUNDARE

3.1 Documentaiile geotehnice se bazeaz pe investigarea terenului de fundare.

3.2 Investigarea terenului de fundare se efectueaz în conformitate cu prevederile SR EN

1997-2, precum i cu prevederile Seciunii 3 din SR EN 1997-1.

3.3 Investigarea terenului de fundare se realizeaz prin uniti de profil, dotate corespunztor
din punct de vedere tehnic cu utilaje, aparatur i dispozitive specializate atestate, i încadrate
cu personal având o calificare adecvat în domeniul investigaiilor geotehnice.

3.4 La investigarea terenului de fundare se vor respecta prevederile standardului SR EN

22475-1.

3.5 Este indicat ca operatorii economici specializai i personalul care realizeaz investigarea
terenului de fundare s îndeplineasc condiiile stabilite prin specificaiile tehnice SR CEN
ISO/TS 22475-2 i SR CEN ISO/TS 22475-3.

3.6 Investigarea terenului de fundare se efectueaz inând seama de categoria geotehnic a

lucrrii.

3.6.1 În anexa D a prezentului normativ sunt date recomandri privind amplasarea

punctelor de investigare geotehnic.

3.6.2 În anexa E a prezentului normativ sunt date recomandri cu titlu de exemplificare

privind interspaiile i adâncimea investigaiilor în teren, conform SR EN 1997-2, precum i
completri la acestea.

3.6.3 În anexa F a prezentului normativ sunt date recomandri privind lucrrile de

investigare a terenului cu prelevare de eantioane.

3.6.4 În anexa G a prezentului normativ sunt date recomandri privind investigarea

terenului de fundare prin încercri pe teren, în funcie de categoria geotehnic.

3.6.5 În anexa H a prezentului normativ sunt date indicaii privind investigarea terenului de
fundare prin încercri în laboratorul geotehnic, cu precizarea parametrilor geotehnici de
determinat, în funcie de categoria geotehnic.
22
3.6.6 În anexa I a normativului este prezentat un model pentru „Fia sintetic a sondajului
geotehnic”.
 71

Anexa A: CATEGORIILE GEOTEHNICE

A1. Categoriile geotehnice

A1.1. În vederea stabilirii exigenelor proiectrii geotehnice se introduc trei Categorii

geotehnice: 1, 2 i 3.

Încadrarea preliminar a unei lucrri într-una din categoriile geotehnice trebuie s se fac, în
mod normal, înainte de investigarea terenului de fundare. Aceast încadrare poate fi ulterior
schimbat. Categoria poate fi verificat i, eventual, schimbat în fiecare faz a procesului de
proiectare i de execuie.

Diferitele aspecte ale proiectrii unei lucrri pot impune abordri care s corespund la
diferite categorii geotehnice. Nu este necesar s se trateze întreaga lucrare în concordan cu
exigenele categoriei celei mai ridicate.

Metodele unei categorii mai ridicate pot fi utilizate pentru a justifica o proiectare geotehnic
complex, sau atunci când proiectantul consider oportun acest lucru.

A1.2. Categoria geotehnic este asociat cu riscul geotehnic. Acesta este redus în cadrul
Categoriei geotehnice 1, moderat în cazul Categoriei geotehnice 2 i mare în cazul Categoriei
geotehnice 3.

Încadrarea unei lucrri într-o categorie de risc geotehnic sporit impune necesitatea realizrii în
condiii de exigen corespunztoare a investigrii terenului de fundare i a proiectrii
infrastructurii folosind modele i metode de calcul perfecionate spre a se atinge un nivel de
siguran necesar pentru rezistena, stabilitatea i condiiile normale de exploatare a
construciei, în raport cu terenul de fundare.

Riscul geotehnic depinde de dou categorii de factori: pe de o parte factorii legai de teren,
dintre care cei mai importani sunt condiiile de teren i apa subteran, iar pe de alt parte
factorii legai de caracteristicile construciei respective i de vecintile acesteia.

A.1.2.1. Condiiile de teren

În vederea definirii categoriei geotehnice, condiiile de teren se grupeaz în urmtoarele

categorii:
(a) Terenuri bune, conform tabelului A1.1;
(b) Terenuri medii, conform tabelului A1.2;
(c) Terenuri dificile, conform tabelului A1.3.
72

Tabelul A1.1 Condiii de teren pentru terenuri bune

Nr.
Tipul de teren
crt.
1 Blocuri, bolovniuri i pietriuri, coninând mai puin de 40% nisip i mai puin de 30% argil, în
condiiile unei stratificaii practic uniforme i orizontale (având înclinarea mai mic de 10%)
2 Pmânturi nisipoase, inclusiv nisipuri prfoase, îndesate, în condiiile unei stratificaii practic
uniforme i orizontale
3 Pmânturi fine cu plasticitate redus (IP<10%): nisipuri argiloase, prafuri nisipoase i prafuri, având
e<0.7 i ICt0.75, în condiiile unei stratificaii practic uniforme i orizontale
4 Pmânturi fine cu plasticitate medie (10%<IP<20%): nisipuri argiloase, prafuri nisipoase-argiloase,
având e<1.0 i ICt0.75, în condiiile unei stratificaii practic uniforme i orizontale
5 Pmânturi fine cu plasticitate mare (IP>20%): argile nisipoase, argile prfoase i argile, având e<1.1 i
ICt0.75, în condiiile unei stratificaii practic uniforme i orizontale
6 Roci stâncoase i semistâncoase în condiiile unei stratificaii practic uniforme i orizontale
7 Umpluturi compactate realizate conform unor documentaii de execuie (caiete de sarcini) controlate
calitativ de uniti autorizate
8 Orice combinaie între stratificaiile precizate la pct. 1÷6
NOT: Se excepteaz de la încadrarea la pct. 4 i 5 pmânturile sensibile la umezire, identificate conform normativului
NP 125, iar la pct. 5 pmânturile argiloase cu umflri i contracii mari, identificate conform normativului NP 126.

Tabelul A1.2 Condiii de teren pentru terenuri medii

Nr.
Tipul de teren
crt.
1 Pmânturi nisipoase, inclusiv nisipuri prfoase, de îndesare medie, în condiiile unei stratificaii
practic uniforme i orizontale (având înclinarea mai mic de 10%)
2 Pmânturi fine cu plasticitate redus (IP<10%): nisipuri argiloase, prafuri nisipoase i prafuri, având
e<0.7 i 0.5<IC<0.75, în condiiile unei stratificaii practic uniforme i orizontale
3 Pmânturi fine cu plasticitate medie (10%<IP<20%): nisipuri argiloase, prafuri nisipoase-argiloase,
având e<1.0 i 0.5<IC<0.75, în condiiile unei stratificaii practic uniforme i orizontale
4 Pmânturi fine cu plasticitate mare (Ip !20%): argile nisipoase, argile prfoase i argile, având e<1.1 i
0.5<IC<0.75, în condiiile unei stratificaii practic uniforme i orizontale
5 Pmânturi loessoide aparinând grupei A de pmânturi sensibile la umezire definite conform
normativului NP 125
6 Umpluturi de provenien cunoscut, coninând materii organice sub 6%, realizate organizat, sau
având o vechime mai mare de 10-12 ani i necompactate iniial.

Tabelul A1.3 Condiii de teren pentru terenuri dificile

Nr.
Tipul de teren
crt.
1 Pmânturi nisipoase, inclusiv nisipuri prfoase, în stare afânat
2 Pmânturi nisipoase saturate susceptibile de lichefiere sub aciuni seismice
3 Pmânturi fine având Ic<0.5
4 Pmânturi loessoide aparinând grupei B de pmânturi sensibile la umezire definite conform
normativului NP 125
5 Pmânturi argiloase cu umflri i contracii mari, identificate conform normativului NP 126
6 Pmânturi cu coninut ridicat de materii organice (peste 6 %),
7 Terenuri în pant cu potenial de alunecare
8 Umpluturi din pmânt executate necontrolat cu o vechime sub 10 ani
9 Umpluturi din resturi menajere, indiferent de vechime
 73

A.1.2.2 Apa subteran

Din punctul de vedere al prezenei apei subterane pe amplasament, în corelare cu soluia de
fundare, se disting trei situaii care trebuie avute în vedere la definirea categoriei geotehnice:
a) excavaia nu coboar sub nivelul apei subterane: nu sunt necesare epuizmente;
b) excavaia coboar sub nivelul apei subterane: se prevd lucrri normale de epuizmente
directe sau de drenaj, fr riscul de a influena nefavorabil structuri alturate;
c) excavaia coboar sub nivelul apei subterane, în condiii hidrogeologice excepionale: se
impun lucrri de epuizmente cu caracter excepional.

A.1.2.3 Clasificarea construciilor dup importan

În vederea definirii categoriei geotehnice se utilizeaz clasificarea construciilor în

conformitate cu codul P 100-1, în patru clase de importan:
a) excepional
b) deosebit
c) normal
d) redus.

A.1.2.4 Vecintile

Categoria geotehnic depinde i de modul în care realizarea excavaiilor, a epuizmentelor i a

lucrrilor de infrastructur aferente construciei, care se proiecteaz, poate produce degradri
ale construciilor i reelelor subterane aflate în vecintate. Se pot distinge, din acest punct de
vedere, trei situaii:
a) risc inexistent
b) risc moderat
c) risc major.

A.1.3. Stabilirea categoriei geotehnice

În tabelul A1.4 sunt date trei exemple, cu precizarea punctajelor atribuite celor patru factori
detaliai la pct. A.1.2.1, A.1.2.2, A.1.2.3 i A.1.2.4, în vederea definirii riscului geotehnic.

Diferiii factori se pot combina i în alte moduri, în afara situaiilor ilustrate în tabel. De
regul, factorul cel mai nefavorabil dintre cei enumerai determin nivelul riscului geotehnic
i, în mod corespunztor, încadrarea în categoria geotehnic cea mai mare.

Tabelul A1.4 Exemple de corelare a factorilor care determin riscul geotehnic

Factorii de avut
Exemplu 1 Punctaj Exemplu 2 Punctaj Exemplu 3 Punctaj
în vedere
Terenuri Terenuri
Condiii de teren 2 Terenuri medii 3 6
bune dificile
Fr Cu epuizmente Cu epuizmente
Apa subteran 1 2 4
epuizmente normale excepionale
Clasificarea
construciei dup Deosebit,
Redus 2 Normal 3 5
categoria de excepional
importan
Vecinti Fr riscuri 1 Risc moderat 3 Risc major 4
Total punctaj 6 11 19
74

Pentru a facilita încadrarea lucrrii într-o categorie geotehnic, se folosete urmtoarea

metodologie:
a) Se atribuie fiecruia dintre cazurile aferente celor 4 factori dai în tabelul A1.4 un numr
de puncte, specificat în dreptul cazului respectiv;
b) Se însumeaz punctele corespunztoare celor 4 factori;
c) La punctajul stabilit pe baza celor 4 factori, se adaug puncte corespunztoare zonei
seismice având valoarea acceleraiei terenului pentru proiectare ag, definit în codul P
100-1, astfel:
(i) trei puncte pentru zonele cu ag  0,25g;
(ii) dou puncte pentru zonele cu ag = (0.15 … 0.25)g;
(iii) un punct pentru zonele cu ag < 0,15g.
d) Încadrarea în categorii geotehnice se va face în funcie de punctajul total, în concordan
cu tabelul A1.5.

Tabelul A1.5 Încadrarea în categorii geotehnice

Nr. Riscul geotehnic Categoria

crt. geotehnic
Tip Limite punctaj
1 Redus 6...9 1
2 Moderat 10...14 2
3 Major 15...22 3

A1.4. Exigene în corelare cu categoriile geotehnice

Exigenele privind investigaiile geotehnice, care trebuie realizate conform anexelor F i G, i

metodele de proiectare utilizate, sunt prezentate în tabelul A1.6, corespunztor categoriilor
geotehnice.

Tabelul A1.6 Exigene privind investigaiile geotehnice

Categoria geotehnic 1 Categoria geotehnic 2 Categoria geotehnic 3

Sondaje deschise i/sau Investigaii de rutin Investigaiile menionate la
foraje de recunoatere cuprinzând sondaje Categoria geotehnic 2 i,
Investigaii

a terenului cu prelevare de deschise, foraje cu în plus, încercri cu

geotehnice

eantioane în vederea prelevarea de eantioane i caracter special în laborator

identificrii în laborator a msurarea nivelului apei i pe teren.
naturii i strii pmântului. subterane, încercri în
laborator i, eventual,
încercri pe teren.
Metode de proiectare bazate Calcule de rutin pentru Calcule mai complexe, care
Metode de proiectare

pe msuri prescriptive i stabilitate/ capacitate pot s nu fac parte din

proceduri simplificate, ca de portant i deformaii reglementrile tehnice în
exemplu utilizarea tabelelor folosind metode uzuale vigoare.
cu presiuni convenionale la recomandate în
fundarea direct. Calculele reglementrile tehnice în
de stabilitate i de vigoare.
deformaii se vor executa
dup caz.
 75

A1.5. Corelarea între tipurile de lucrri de construcii i categoriile geotehnice

Categoria geotehnic 1 include doar lucrrile mici i relativ simple, pentru care este posibil s
se admit c exigenele fundamentale vor fi satisfcute folosind experiena dobândit i
investigaiile geotehnice calitative, iar pentru care riscurile pentru bunuri i persoane sunt
neglijabile.

Metodele Categoriei geotehnice 1 sunt suficiente doar în condiii de teren care, pe baza
experienei comparabile, sunt recunoscute ca fiind suficient de favorabile, astfel încât s se
poat utiliza metode de rutin în proiectarea i execuia lucrrilor.

Metodele Categoriei geotehnice 1 sunt suficiente suficiente doar dac nu sunt excavaii sub
nivelul apei subterane.

Categoria geotehnic 2 include tipuri convenionale de lucrri i fundaii, fr riscuri majore
sau condiii de teren i de solicitare neobinuite sau excepional de dificile.

Lucrrile din Categoria geotehnic 2 impun obinerea de date cantitative i efectuarea de

calcule geotehnice pentru a asigura satisfacerea cerinelor fundamentale. În schimb, pot fi
utilizate metode de rutin pentru încercrile de laborator i de teren i pentru proiectarea i
execuia lucrrilor.

Categoria geotehnic 3 cuprinde obiecte care nu se încadreaz în Categoriile geotehnice 1 i

2, reprezentate prin structuri implicând riscuri majore sau încrcri excepional de severe,
amplasate în condiii de teren dificile.

Proiectarea lucrrilor din Categoria geotehnic 3 se bazeaz pe date geotehnice obinute prin
încercri de laborator i de teren realizate prin metodologii de rutin i speciale i pe metode
perfecionate de calcul geotehnic.

Încadrarea în una din cele trei categorii geotehnice se face de ctre specialistul geotehnician
cu consultarea proiectantului structurii.

Anexa B: CONINUTUL – CADRU AL STUDIULUI GEOTEHNIC PRELIMINAR

Studiul geotehnic preliminar pentru un obiectiv de investiii se va întocmi pentru faza de

proiectare Studiu de prefezabilitate, astfel cum este definit aceasta în legislaia naional în
vigoare, i va conine, în principal, urmtoarele:
B.1. Date generale
a) Denumirea i amplasarea lucrrii
b) Investitor/Beneficiar
c) Elaboratorul Studiului geotehnic preliminar

B.2. Date privind terenul din amplasament

a) Date privind zonarea seismic
b) Date preliminare asupra naturii terenului de fundare, inclusiv presiunea convenional
i nivelul maxim al apelor freatice
76

c) Date geologice generale, pe baza hrilor întocmite de Institutul Geologic

d) Date geotehnice obinute din studii geotehnice realizate pentru construciile existente
din vecintate, din hri de zonare geotehnic din amplasament sau din vecintate, din
arhive accesibile
e) Încadrarea obiectivului în „zone de risc” (cutremur, alunecri de teren, inundaii) care
formeaz „Planul de amenajare a teritoriului naional – Seciunea V - Zone de risc”

Anexa C: CONINUTUL – CADRU AL STUDIULUI GEOTEHNIC

Studiul geotehnic pentru un obiectiv de investiii se va întocmi pentru fazele de proiectare

Studiu de fezabilitate i Proiect tehnic (P.Th.), inclusiv în etapa de Documentaie tehnic
pentru autorizarea construciilor (D.T.A.C.), astfel cum sunt acestea definite în legislaia
naional în vigoare, i va conine, în principal, urmtoarele:
C.1. Date generale
a) Denumirea i amplasarea lucrrii
b) Investitor/Beneficiar
c) Proiectant general
d) Proiectant de specialitate pentru Studiul geotehnic
e) Numele i adresa tuturor unitilor care au participat la investigarea terenului de fundare,
cu precizarea categoriei de lucrri în care au fost implicate
f) Date tehnice furnizate de beneficiar i/sau proiectant privitoare la sistemele constructive
preconizate.

C.2. Date privind terenul din amplasament

a) Date privind zonarea seismic
b) Date geologice generale
c) Cadrul geomorfologic, hidrografic i hidrogeologic
d) Date geotehnice (a se vedea pct. C.3 i C.4)
e) Istoricul amplasamentului i situaia actual
f) Condiii referitoare la vecintile lucrrii (construcii învecinate, trafic, diverse reele,
vegetaie, produse chimice periculoase etc.)
g) Încadrarea obiectivului în “Zone de risc” (cutremur, alunecri de teren, inundaii) care
formeaz “Planul de amenajare a teritoriului naional – Seciunea V – Zone de risc”.

C.3. Prezentarea informaiilor geotehnice

Capitolul din Studiul geotehnic privitor la prezentarea informaiilor geotehnice va cuprinde:

a) prezentarea lucrrilor de teren efectuate;
b) metodele, utilajele i aparatura folosite;
c) datele calendaristice între care s-au efectuat lucrrile de teren i de laborator;
d) metodele folosite pentru recoltarea, transportul i depozitarea probelor;
e) stratificaia pus în eviden;
f) nivelul apei subterane i caracterul stratului acvifer (cu nivel liber sau sub presiune);
g) caracteristicile de agresivitate ale apei subterane i, eventual, ale unor straturi de pmânt;
h) eventuala existen a unor presiuni excedentare ale apei în porii pmântului (fa de
presiunea hidrostatic);
 77

i) denumirea laboratorului autorizat/acreditat care a efectuat încercrile/analizele

pmânturilor i apei în cazul investigaiilor prin foraje, cu prezentarea în copie a
autorizaiei laboratorului i a anexei cu încercrile de laborator autorizate/acreditate;
j) rapoarte asupra încercrilor în laborator i pe teren cuprinzând buletine de încercare,
diagrame, grafice i tabele privitoare la rezultatele lucrrilor experimentale;
k) fie sintetice pentru fiecare foraj sau sondaj deschis, cuprinzând: descrierea straturilor
identificate, rezultatele sintetice ale încercrilor de laborator geotehnic, rezultatele
penetrrilor standard - SPT (dac este cazul), nivelurile de apariie i de stabilizare ale
apei subterane (a se vedea modelul din anexa I a prezentului normativ);
l) releveele sondajelor deschise i eventuale relevee ale fundaiilor construciilor
învecinate;
m) buletine sau centralizatoare pentru analizele chimice;
n) planuri de situaie cu amplasarea lucrrilor de investigare, hri cu particularitile
geologico-tehnice, geotehnice, geofizice si hidrogeologice ale amplasamentului sau a
unei zone mai extinse (dac este cazul);
o) seciuni geologice, geotehnice, geofizice, hidrogeologice, bloc-diagrame;
p) alte date rezultate din lucrrile întreprinse.
Observaii: Buletinele de încercare care cuprind înregistrarea tuturor datelor obinute în timpul încercrilor i
toate elementele necesare verificrii calculelor care au condus la rezultatele încercrilor respective se pstreaz,
de regul, la unitatea elaboratoare. Copii ale acestor buletine vor fi înaintate beneficiarului, la cererea acestuia.

C.4. Evaluarea informaiilor geotehnice

Capitolul din Studiul geotehnic privitor la evaluarea informaiilor geotehnice va cuprinde:

a) încadrarea lucrrii într-o anumit categorie geotehnic sau a prilor din lucrare în
diferite categorii geotehnice;
b) analiza i interpretarea datelor lucrrilor de teren i de laborator i a rezultatelor
încercrilor, având în vedere metodele de prelevare, transport i depozitare a probelor,
precum i caracteristicile aparaturii i ale metodelor de încercare.
Dac unele rezultate sunt nerelevante, insuficiente sau imprecise, acest lucru trebuie
menionat i comentat; dac este cazul, se vor face propuneri pentru efectuarea unor
lucrri suplimentare;
c) seciuni (profile) caracteristice ale terenului, cu delimitarea diferitelor formaiuni
(straturi) pentru care se stabilesc valorile caracteristice i valorile de calcul ale
principalilor parametri geotehnici;
se va preciza modul de determinare a valorilor caracteristice i de calcul, ponderile
acordate diferitelor grupuri de valori (determinate prin încercri în laborator sau in situ,
preluate din bnci de date etc.) i dispersia acestor valori;
d) aprecieri privind stabilitatea general i local a terenului pe amplasament;
e) adâncimea i sistemul de fundare recomandate, determinate de condiiile geotehnice,
hidrogeologice i seismice;
f) evaluarea presiunii convenionale de baz i a capacitii portante (în cazul fundrii
directe), precum i a capacitii portante a piloilor sau a baretelor (în cazul fundrii
indirecte);
g) necesitatea îmbuntirii/consolidrii terenului.
78

Anexa D: RECOMANDRI PRIVIND AMPLASAREA PUNCTELOR DE

INVESTIGARE GEOTEHNIC

Punctele de investigare pe teren se vor marca pe amplasament înainte ca procesul de

investigare sa înceap. Locaiile lor i cotele trebuie sa fie ridicate topografic i raportate pe
un plan la terminarea investigaiilor.

Atunci când se aleg locaiile punctelor de investigare, este indicat sa se in seama de
urmtoarele aspecte:
- punctele de investigare trebuie dispuse astfel încât s poat fi recunoscut stratificaia pe
amplasament;
- punctele de investigare pentru o lucrare trebuie s fie amplasate în puncte critice prin raport
cu forma, comportarea lucrrii i distribuia ateptat a încrcrilor (de exemplu la colurile
suprafeei de fundare);
- pentru structuri liniare (osele, ci ferate, autostrzi, canale de aduciune principale, etc.)
investigatiile prin foraje, anuri sunt precedate de o cartare detaliat pe o fâie de teren cu
limea de 100 m, putând fi extins pe întregul contur al zonei instabile afectate de alunecri
de teren. Punctele de investigare trebuie dispuse la distane adecvate prin raport cu axa
longitudinal a lucrrii, inând seama de limea total a lucrrii, cum ar fi ampriza unui
rambleu, a unui debleu sau a unei reele rutiere;
- pentru structuri pe sau în apropiere de un versant sau taluz (inclusiv excavaii) punctele de
investigare este necesar s fie dispuse astfel încât s se poat evalua stabilitatea taluzului sau
excavaiei;
- punctele de investigare trebuie s fie dispuse astfel încât s nu prezinte vreun risc pentru
construcie, pentru lucrrile de execuie sau pentru vecinti (de exemplu, ca urmare a
modificrilor pe care le pot provoca în condiiile de teren i de ap subteran);
- aria luat în considerare pentru investigaiile geotehnice va fi extins pân la o distan
dincolo de care se ateapt s nu se produc nici o influen duntoare asupra zonei
învecinate;
- pentru punctele de msurare piezometrice, este necesar s se considere posibilitatea utilizrii
echipamentului instalat în cursul investigrii terenului pentru o monitorizare continu în
timpul i dup perioada de execuie a lucrrilor.

Anexa E: RECOMANDRI CU TITLU DE EXEMPLIFICARE PRIVIND

INTERSPAIILE I ADÂNCIMEA INVESTIGAIILOR (conform pct. B3 din Anexa
B a standardului SR EN 1997-2:20071)

E.1 În ceea ce privete spaierea i adâncimea punctelor de investigare a terenului, la

pct. B3 din Anexa B (informativ) a standardul SR EN 1997-2:2007, sunt recomandate
urmtoarele:

(1) Cu privire la interspaiile între punctele de investigare:

 pentru cldiri înalte i cldiri industriale, o reea cu puncte la distan între 15 m i 40 m;
 pentru construcii pe suprafee mari, o reea cu puncte la distane nu mai mari de 60 m;

1
Textul de mai jos, marcat cu bar lateral, reproduce, cu acordul Asociaiei de Standardizare din
România nr. LUC/13/163 din 13.11.2013, prevederile pct. B3 din standardul SR EN 1997-2:2007.
 79

 pentru construcii liniare (drumuri, ci ferate, canale, conducte, diguri, tuneluri, ziduri de
sprijin) distane între 20 m i 200 m;
 pentru structuri speciale (de exemplu poduri, rezervoare, fundaii de maini) dou pân la
ase puncte de investigare pe fundaie;
 pentru baraje i deversoare distane între 25 m i 75 m în lungul seciunilor relevante.

(2) Valorile adâncimii de investigare za sunt recomandate în continuare - nivelul de referin

pentru za este cel mai coborât punct al fundaiei structurii sau elementului structural sau baza
excavaiei. Atunci când sunt specificate mai multe alternative pentru stabilirea lui za, este
necesar s se utilizeze cea care conduce la valoarea cea mai mare.
NOT - Pentru lucrrile de mare complexitate, unele puncte de investigare se extind în general la adâncimi mai
mari decât cele specificate de la (5) pân la (13).
(3) Atunci când se anticipeaz condiii geologice nefavorabile, cum ar fi straturi slabe sau
compresibile sub un strat cu portan ridicat, este indicat s se aleag întotdeauna adâncimi
de investigaie mai mari.

(4) Atunci când condiiile de la (5) la (8) i (13) sunt realizate pe straturi de roc rezistente,
adâncimea de investigare se poate reduce la za = 2 m, dar dac geologia nu este distinct cel
puin un foraj este necesar s fie efectuat pân la o adâncime de minimum za = 5 m. Dac un
strat stâncos este întâlnit la baza propus a structurii, aceasta se ia ca nivel de referin pentru
za. De altfel, za se raporteaz la formaiuni stâncoase.

(5) Pentru cldirile înalte i lucrrile de construcii inginereti este indicat s se utilizeze cea
mai mare dintre urmtoarele condiii (a se vedea figura E.1 a):
 za t 6 m;
 za t 3,0 bF.
în care bF este latura mic a fundaiei.

(6) Pentru fundaiile pe radier i cldirile cu mai multe elemente de fundare ale cror efecte în
straturile mai adânci se suprapun:

za t 1,5˜bB în care bB este latura mic a cldirii (a se vedea figura E.1 b).
80

a) fundaie b) structur

Figura E.1 — Cldiri înalte, proiecte de lucrri de construcii inginereti

(7) La umpluturi i spturi, este indicat s se îndeplineasc cea mai mare dintre urmtoarele
condiii (a se vedea figura E.2):

a) umplutur b) excavaie

Figura E.2 — Umpluturi i excavaii

a) Pentru umpluturi:

- 0,8h < za < 1,2h

- za t 6 m

în care h este înlimea umpluturii.

b) Pentru spturi:

- za t 2,0 m
- za t 0,4h

în care h este adâncimea excavaiei.

 81

(8) La structuri liniare este indicat s se ia valoarea cea mai mare din urmtoarele condiii
(a se vedea figura E.3):

a) drum b) tranee

Figura E.3 — Structuri liniare

a) Pentru drumuri i piste de aeroport:

- za t 2 m sub nivelul formaiei propuse.

b) Pentru tranee i conducte, valoarea cea mai mare dintre:

- za t 2 m sub nivelul tlpii excavaiei;

- za t 1,5bAh

în care bAh este limea excavaiei.

c) Dac este cazul, se pot folosi recomandrile de la umpluturi i excavaii.

(9) Pentru tuneluri i excavaii subterane mici, (a se vedea figura E.4):

bAb < za < 2,0bAb

în care bAb este limea excavaiei.

Condiiile privind apa subteran descrise la (10) b) sunt de asemenea luate în considerare.

Figura E.4 — Tuneluri i excavaii subterane

(10) Excavaii (a se vedea figura E.5).

a) Când nivelurile suprafeei piezometrice i ale apei subterane sunt sub baza excavaiei, este
indicat s se adopte cea mai mare valoare din urmtoarele condiii:
82

- za t 0,4h
- za t (t + 2,0) m

în care
t este fia susinerii, i
h este adâncimea de excavare.

b) Când nivelul suprafeei piezometrice i ale apei subterane sunt deasupra bazei excavaiei,
este indicat s se adopte cea mai mare dintre urmtoarele condiii:

- za t (1,0H + 2,0) m
- za t (t + 2,0) m

în care
H este înlimea nivelului apei subterane deasupra bazei excavaiei; iar
t este fia susinerii.

Dac nu se întâlnete pân la aceste adâncimi un strat permeabil:

za t t + 5 m.

Legend
1 apa subteran

Figura E.5 — Excavaii

(11) Pentru structuri de reinere a apei, este indicat ca za s fie specificat în funcie de nivelul
propus al apei, de condiiile hidrogeologice i de metoda de execuie.

(12) Pentru pereii de etanare (a se vedea figura E.6):

 za t 2 m sub nivelul stratului impermeabil.

 83

Figura E.6 — Perete de etanare

(13) Pentru piloi (a se vedea figura E.7), se cer îndeplinite trei condiii:

 za t 1,0bg
 za t 5,0 m
 za t 3DF

în care
DF este diametrul bazei pilotului;
bg este latura mic a dreptunghiului care circumscrie grupul de piloi care formeaz
fundaia la nivelul bazei pilotului.

Figura E.7 — Grupuri de piloi

84

E.2 Completri la prevederile

i recomandrile din SR EN 1997-2

Fa de prevederile i recomandrile prezentate la pct. E.1, care fac obiectul pct. B3 din
Anexa B a SR EN 1997-2, se fac urmtoarele recomandri suplimentare:
a. Pentru cldiri înalte i cldiri industriale, în vederea întocmirii studiilor geotehnice
pentru fazele de proiectare P.Th., D.T.A.C. i D.E., distanele pot fi micorate cu 50%.
b. Pentru baraje i deversoare, în funcie de stratificaia de pe amplasament, distanele
între punctele de investigare vor fi de minim 10 – 15 m.
c. Pentru constructii de importan deosebit sau excepional, la întocmirea studiilor
geotehnice pentru P.Th., D.T.A.C. i D.E. adâncimea forajelor geotehnice va depi
obligatoriu grosimea terenurilor dificile de fundare.
d. Dac la baza propus a structurii se întâlnesc roci stâncoase, adâncimile de investigare
vor depi cu 2 m zona de alteraie.
e. În cazul structurilor liniare (drumuri, ci ferate, piste de aviaie etc.) adâncimea de
investigare va depi grosimea terenurilor dificile.
f. Indiferent de tipul de construcie pentru care se investigheaz terenul, dac la
adâncimea de forare prevzut se întâlnesc terenuri slabe (dificile), cel puin un foraj
se va adânci pân la epuizarea acestora
g. Programul de investigare prestabilit (numrul de foraje, distana dintre acestea,
adâncimea) va trebui adaptat în mod obligatoriu la condiiile de teren, pentru a se evita
apariia unor situaii cum sunt cele din figurile E.8, E.9 i E.10.

Figura E.8 - Pentru pilele cu limea de 8,00 ale unui pod, o adâncime de
investigare za = 25m este insuficient
 85

Figura E.9. - În cazul unor accidente tectonice (falii îngropate)

o adâncime prestabilit za este insuficient

Figura E.10. - În cazul lucrrilor liniare ce pot traversa meandre

colmatate, adâncimea prestabilit za este insuficient

Anexa F: LUCRRILE DE INVESTIGARE A TERENULUI CU PRELEVARE DE

EANTIOANE

F.1 Investigarea terenului cu prelevare de eantioane se realizeaz prin foraje, în

conformitate cu STAS 1242/4, SR EN ISO 22475-1 i SR EN 1997-2, i prin sondaje
deschise, în conformitate cu STAS 1242/3.

F.2 La stabilirea densitii interspaiilor dintre punctele de investigare i a adâncimii

investigaiilor se vor avea în vedere recomandrile cu titlu de exemplificare din anexa E a
prezentului normativ.
86

F.3 În cazul amplasamentelor cu potenial de alunecare sau pe care s-au produs alunecri,
numrul minim de foraje pentru obinerea unui profil geotehnic va fi de 3.

Anexa G: INVESTIGAREA TERENULUI DE FUNDARE PRIN ÎNCERCRI PE

TEREN

G.1 În afara lucrrilor de foraje sau de sondaje deschise, cu prelevare de eantioane, care
sunt obligatorii pentru orice investigare a terenului de fundare, se recomand utilizarea uneia
sau mai multor încercri pe teren, indicate în tabelul G.1. Metodele recomandate pentru
Categoria geotehnic 3 se utilizeaz, în cazul cercetrilor pentru aceast categorie, împreun
cu metodele indicate pentru Categoria geotehnic 2.
G.2 Pe amplasamentele situate în zonele seismice având valoarea de vârf a acceleraiei
pentru proiectare ag  0,15 g, conform codului P 100-1, este obligatorie pentru Categoria
geotehnic 3 determinarea vitezei de propagare a undelor seismice de forfecare vs prin
sondaje seismice (down-hole, up-hole sau cross-hole) pân la adâncimi de cel puin 30m.
Tabelul G.1 Încercri pe teren recomandate

Tipul de teren Categoria geotehnic 2 Categoria geotehnic 3

Încercrile recomandate pentru
SPT
Nisipuri i nisipuri cu Categoria 2, precum i, suplimentar:
DP
pietri DMT
CPT
PLT
Încercrile recomandate pentru
Categoria 2, precum i, suplimentar:
SPT
Pmânturi fine de CPTU
DP
consisten ridicat (IC>0,5) DMT
CPT
PMT
PLT
Încercrile recomandate pentru
Pmânturi fine de Categoria 2, precum i, suplimentar:
SPT
consisten sczut (IC<0,5) CPTU
DP
i cu coninut de materii DMT
CPT
organice mai mare de 6% FVT
PLT
SPT Încercrile recomandate pentru
Pmânturi sensibile la
DP Categoria 2, precum, i suplimentar:
umezire (PSU)
CPT PLT - în sondaj deschis, cu inundare
LEGEND :
SPT - încercare de penetrare standard PMT - încercare cu presiometrul
DP - încercarea de penetrare dinamic DMT - incercare cu dilatometrul plat (Marchetti)
CPT - incercare de penetrare cu con FVT - încercare cu scizometrul de antier
CPTU- incercare de penetrare cu piezocon PLT - încercarea de încrcare cu placa
 87

Anexa H : CERINE PRIVIND MINIMUL DE ÎNCERCRI ÎN LABORATORUL

GEOTEHNIC

H.1 În tabelul H.1 sunt prezentai parametrii geotehnici care trebuie determinai pentru
fiecare categorie geotehnic.

Tabelul H.1 Parametri geotehnici de determinat

Categoria de
pmânt Categoria Categoria Categoria
(SR EN ISO geotehnic 1 geotehnic 2 geotehnic 3
14688-2)
Pmânturi - granulozitate - granulozitate - granulozitate
foarte grosiere - umiditate - umiditate
i grosiere - greutate specific
exceptând - compoziie mineralogic i
nisipurile grad de alterare1)
- parametrii rezistenei la
forfecare1)
Nisipuri - granulozitate - granulozitate - granulozitate
- umiditate - umiditate
- caracteristici de - caracteristicile de compactare
compactare (Proctor)1)
(Proctor)1) - greutate specific
- coeficientul de - coeficientul de permeabilitate1)
permeabilitate1) - greutatea volumic1)
- grad de îndesare1)
- parametrii rezistenei la
forfecare pe probe aduse la
porozitatea natural1)
- rezistena la lichefiere2)
- modulul dinamic de deformaie
transversal, G i fraciunea
din amortizarea critic, D4)
Pmânturi fine - granulozitate Aceleai ca la Aceleai ca la Categoria
- greutate volumic Categoria geotehnic geotehnic 2, precum i,
- umiditate 1, precum i, suplimentar:
- limite de suplimentar: - greutatea specific
plasticitate - modulul de - presiunea de preconsolidare
deformaie - coeficientul de consolidare
edometric primar
- parametrii - parametrii rezistenei la
rezistenei la forfecare exprimai în funcie
forfecare de eforturile efective i de
- caracteristicile de eforturile totale
compactare - coeficientul presiunii în stare
(Proctor)1) de repaus3)
- coeficientul de - modulul dinamic de deformaie
permeabilitate1) transversal, G i fraciunea
din amortizarea critic, D4)
88

Categoria de
pmânt Categoria Categoria Categoria
(SR EN ISO geotehnic 1 geotehnic 2 geotehnic 3
14688-2)
Pmânturi cu Aceleai ca la Aceleai ca la Aceleai ca la pmânturile fine,
coninut în pmânturile fine pmânturile fine, precum i, suplimentar:
carbonat de precum i, - coninutul în CaCO3
calciu suplimentar: - umflarea liber 5)
(marnoase) - coninutul în - presiunea de umflare 5)
CaCO3
Pmânturi Aceleai ca la Aceleai ca la Aceleai ca la pmânturile fine,
sensibile la pmânturile fine i pmânturile fine, precum i, suplimentar:
umezire în mod precum i, - încercri în edometru pe probe
(PSU) suplimentar: suplimentar: la umiditatea natural i pe
- încercri în - încercri în probe inundate
edometru pe edometru pe probe - parametrii rezistenei la
probe la la umiditatea forfecare pe probe inundate
umiditatea natural i pe probe - încercri în triaxial cu umezire
natural i pe inundate i drum de efort impus 1)
probe inundate - parametrii
rezistenei la
forfecare pe probe
inundate
Pmânturi cu Aceleai ca la Aceleai ca la Aceleai ca la pmânturile fine,
umflri i pmânturile fine pmânturile fine, precum i, suplimentar:
contracii mari precum i, - umflarea liber
(PUCM) suplimentar: - limita de contracie
- umflarea liber - presiunea de umflare
- limita de contracie - cldura maxim de umezire
- presiunea de umflare - curba de contracie
Pmânturi cu Aceleai ca la Aceleai ca la pmânturile fine,
coninut pmânturile fine, precum i, suplimentar:
ridicat de precum i, - coninutul în materii organice
materii suplimentar: - indicele de compresiune
organice --- - coninutul în materii - coeficientul de consolidare
(peste 6%) i organice secundar
consisten - coeficientul de
sczut (IC < consolidare primar
0,5)
Observaii:
1. Încercri care se execut în anumite situaii, cerute de specificul construciei.
2. Numai pentru nisipuri fine i nisipuri prfoase saturate pe amplasamente cuprinse în zonele seismice
având a g  0,15 g (conform codului P 100-1).
3. În cazul lucrrilor de susinere a spturilor cu adâncimea D > 6 m.
4. Numai pe amplasamente situate în zonele seismice având ag  0,15 g (conform codului P 100-1).
5. Când apare posibil decopertarea straturilor cu coninut în carbonat de calciu.
 Unitatea executant ................................................ Anexa I

Amplasament ........................................................... Data începerii sondajului ...........................................

Contract nr. ............................................................. FIA SINTETIC A SONDAJULUI GEOTEHNIC NR. ............. Data terminrii sondajului .........................................

PROBA GRANULOZITATE COMPRESIBILITATE IN EDOMETRU REZISTENTA LA FORFECARE SPT

DESCRIEREA
w wL wP IP IC  n e Sr k OBSERVATII
STRATULUI

GROSIMEA
Cu =

ADANCIMEA
DISTRIBUTIE PROCENTUALA d60/ M200-300 200 im3  c N

N.H. - Apa subterana

PROFIL LITOLOGIC
d10

ADANCIME

(TULBURATA /

COTA ABSOLUTA / RELATIVA

NUMAR PROBA
NETULBURATA)
o
m m m - m - m - % % % % - kN/m3 % - - cm/s kPa % % kPa lov. -

Praf
Nisip

Argila
Pietris
Bolovanis
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38

NOTA:
Prin sondaj se înelege sondaj deschis sau foraj
În funcie de necesitatea studiului geotehnic se completeaza coloanele corespunztoare altor tipuri de determinri i se fac precizri în coloana „Observaii”
În coloana „7” se recomand utilizarea unor semne convenionale pentru tipul probelor prelevate (aceste semne trebuie explicitate)

Întocmit, Verificat,
........................... …………
89