UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

ANUL III

VOLUNTAR ÎN DOMENIUL ASISTENȚEI SOCIALE

STUDENT:
GHIRIȘAN BIANCA-IULIA

Cluj-Napoca
2022
 1. Beneficiile voluntarului în asistență socială
Voluntariatul este prea puțin abordat în România în științele socio-umane, fiind în
schimb o problemă de interes major pentru organizațiile neguvernamentale românești, mai
ales cele din domeniul social: ,,una dintre caracteristicile fundamentale ale serviciilor sociale
se referă la antrenarea și implicarea resursei umane în activități de voluntariat care să susțină
serviciile organizațiilor / instituțiilor specializate în domeniu’’.1 Multitudinea ONG-urilor
active atrag și utilizează în mod frecvent voluntari, fie prin programe proprii de gestionare a
acestei categorii de resurse umane, fie prin intermediul centrelor de voluntari. Cu alte cuvinte,
voluntariatul este perceput de către cei care practică și ca o oportunitate de învățare. Acest
context care favorizează învățarea continuă este utilizat în România în mod special de către
adulții tineri.

Un asistent social are nevoie de pregătire temeinică atât pe partea de teorie, cât și
practică în domeniu. În caz contrar, pot apărea consecințe negative în urma intervențiilor sale.
De asemenea, asistentul social nu poate dobândi statutul de profesionist dacă nu deține
diploma de absolvire a ciclului de licență, specializarea Asistență Socială din cadrul Facultății
de Sociologie și Asistență Socială. În cadrul cursurilor, studenții sunt pregătiți foarte bine de
către specialiștii din domeniu prin teoriile care ,,oferă: definiții, modele și abordări referitoare
la lumea înconjurătoare , un set de concept, o viziune organizată asupra fenomenelor și
realităților înconjurătoare. De altfel, ei sunt pregătiți să observe, să descrie și să explice, să
controleze situațiile beneficiarilor lor, anticipează anumite reacții și comportamente și le sunt
transmise cunoștințe de specialitate. Până la transpunerea lor în practică, studenții trebuie să
parcurgă anumite etape și anume: aprofundarea cunoștințelor, analizarea critică a teoriei,
experimentarea ei, precum și interpretarea și aplicarea acesteia.” 2

Voluntariatul oferă: oportunități de angajare, dezvoltare profesională, dezvoltarea unei

largi rețele sociale care este benefică atât pentru domeniul profesional, cât și personal, își
satisfac curiozitatea cu privire la domeniu, munca depusă de asistentul social sau la ONG-ul,
instituția în care aleg să-și desfășoare stagiul și își dezvoltă stima de sine. De asemenea,

1
Gherguț Alois, Managementul serviciilor de asistență psihopedagogică și socială. Ghid practic, 2003, Editura
Polirom, Iași, pagina 120

2
Doru Buzducea, Aspecte contemporane în Asistență Socială, Teoriile specifice în Asistență Socială, Iași,
Polirom, 2009, pagina 115
reușesc să realizeze acte de solidaritate, reușind să ajute grupurile vulnerabile și își satisfac
nevoia de a stabili relații profesionale.

În plus, majoritatea ONG-urilor se străduiesc în mod activ să-i ajute pe voluntari să-și
dezvolte aptitudinile de încredere în sine și leadership în cadrul anumitor proiecte, ocupându-
se cu organizarea celorlalți voluntari, respectarea programului, îndeplinirea sarcinilor. De
asemenea, voluntarii reușesc să-și câștige respectul de sine și a celorlalți prin asumarea
responsabilităților care se dobândește prin muncă și stă la baza practicării voluntariatului.

Comunicarea este un alt element cheie în domeniul asistenței sociale pe care

voluntarii au ocazia să-l dezvolte și să-l aprofundeze prin intermediul voluntariatului. Deși în
viața de zi cu zi suntem nevoiți să comunicăm, de cele mai multe ori ne lovim de anumite
bariere: frica de necunoscut, tracul vorbitului în public, frica de eșec, dezinformarea, bariere
pe care le putem spulbera în urma interacțiunii cu oamenii cu care suntem nevoiți să lucrăm.
Astfel, sunt acumulate metode și tehnici de depășire a acestora pentru că oamenii au nevoie
de comunicare, satisfăcându-și nevoile de socializare, informare, interacționare.

Un alt plus al voluntariatului este faptul că prin Legea Voluntariatului este

recunoscută drept experiență profesională. De asemenea, înveți să-ți utilizezi timpul într-un
mod eficient și plăcut și te conectezi, informându-te corect, la problemele cu care se
confruntă comunitatea din care faci parte. Și cel mai important, ai satisfacția că ai reușit să
realizezi anumite proiecte sau ai făcut parte din echipa care și-a lăsat amprenta asupra
comunității tale și de acolo începe schimbarea în bine.

2. Drepturile și obligațiile voluntarului

Orice instituție, fie ea publică sau privată, care dorește să implementeze un program
de voluntariat trebuie să emită o cerere prin care își manifestă dorința de a colabora cu
voluntari. După aceea, voluntarii trebuie să fie instruiți cu privire la misiunea, structura,
obiectivele și activitățile instituției respective, să fie informați cu privire la drepturile și
obligațiile lor, și de asemenea, să fie înștiințați cu privire la regulamentele interne.

După acest prim pas, organizația, instituția sau asociația trebuie să încheie un contract
cu voluntarul pe termen determinat sau nedeterminat, în baza căruia i se poate elibera un
Certificat de Voluntariat pe care o mai găsim și sub denumirea de Adeverință.3

3
Legea Nr. 78/2014 din 24 iunie 2014 privind reglementarea activității de voluntariat în România, ART 10,
paragrafele 3 și 5
,,Astfel, drepturile pe care voluntarul le are și pe care instituția trebuie să le respecte și care
trebuie să se regăsească în Contractul de Voluntariat sunt următoarele:

a. Dreptul la supervizare adecvată

b. Dreptul de a fi informat corect și precis în legătură cu organizația, politica, oamenii și
programele organizației
c. Dreptul de a desfășura activități pe care să fii capabil să le realizezi
d. Dreptul de a fi încredințat unui tutore care să te sprijine
e. Dreptul de a fi informat corect și precis în legătura cu organizația și activitățile pe
care le desfășoară
f. Dreptul de a fi orientat și pregătit pentru activitate
g. Dreptul de a fi recunoscut ca membru al echipei
h. Dreptul de a fi tratat cu respect, demnitate și apreciere
i. Dreptul de a avea condiții corespunzătoare de muncă
j. Dreptul de a nu fi discriminat
k. Dreptul de a primi feedback pentru activitatea desfășurată și sugestii de îmbunătățire
l. Dreptul de a-ți expune propriile argumente și de a veni cu propuneri de îndeplinire a
activităților
m. Dreptul de a-ți fi respectată integritatea mentală și fizică
n. Dreptul de a refuza sarcinile pe care nu te simți în stare să le duci la bun sfârșit
o. Dreptul de a realiza activitățile care ți-au fost propuse, fără a fi exploatat’’4

,,Aceste drepturi sunt urmate de obligațiile voluntarului care trebuie să le respecte, si anume:

a. De a considera voluntariatul ca un angajament serios

b. De a comunica aptitudinile și posibilitățile reale de care dispui
c. De a oferi informații în legătură cu programul disponibil, cum poate fi contactat
d. De a-ți demonstra angajamentul, seriozitatea și responsabilitatea față de organizație
e. De a fi dispus să înveți
f. De a fi o persoană de încredere și constantă în responsabilitățile tale
g. De a accepta doar activități cărora le poți face față
h. De a duce la bun sfârșit sarcinile asumate
i. De a respecta confidențialitatea

4
Legea Nr. 78/2014 din 24 iunie 2014 privind reglementarea activității de voluntariat în România, ART 12
 j. De a acționa într-o manieră profesionistă în relația cu beneficiarii organizației
k. De a-ți recunoaște și declara limitările
l. De a respecta datele limită și de a informa organizația în caz de absență
m. De a adera la politicile organizației și de a urma procedurile și îndrumările
n. De a aduce problemele de interes în atenția coordonatorului
o. De a consulta persoana potrivită sau coordonatorul de voluntari cu privire la diferitele
probleme sau pentru îndrumare
p. De a menține o abordare flexibilă a îndatoririlor
q. De a fi punctual
r. De a furniza o bună calitate a serviciilor oferite
s. De a manifesta respect față de ceilalți membrii din organizație și de a-i sprijini atunci
când au nevoie
t. De a oferi feedback constructiv și sugestii coordonatorului și de a primi feedback de
la acesta pentru a mări eficiența
u. De a acționa într-o manieră responsabilă și onestă în toate situațiile, inclusiv
respectând mediul de lucru și orice echipament folosit
v. De a refuza cadouri, recompense financiare sau sugestii din partea beneficiarilor’’5

Fiecare drept, dar și obligație trebuie respectate pentru o bună colaborare între
voluntar și instituția gazdă. Orice Contract de Voluntariat trebuie însoțit de Fișa
Voluntariatului care trebuie să fie elaborate de către organizația-gazdă.

De asemenea, pentru aplicarea legii 78/2014, adică cea a voluntariatului, în fiecare

organizație, instituție, asociație care dorește să desfășoare un program de voluntariat, trebuie
să aibă următoarele documente: regulament intern, contract de voluntariat, fișa
voluntariatului, fișei de protecție a voluntariatului, existent unui registru al voluntarilor și
adeverințe de voluntariat.

În concluzie, voluntariatul este în România o practică, cel puțin, în cadrul științei

educației, care favorizează învățarea continuă. În domeniul Asistenței Sociale este o nevoie
constantă de practicare a noțiunilor teoretice și de o practică profesionistă, realizată împreună
cu specialiștii din domeniu care pot oferi supervizare și motivație.

5
Legea Nr. 78/2014 din 24 iunie 2014 privind reglementarea activității de voluntariat în România, ART 13
 Pentru promovarea acestei acțiuni sociale sunt necesare atât schimbări în domeniul
educațional, dar și demararea unor inițiative de succes precum centre de voluntariat,
promovarea intensă a acestei acțiuni, implicarea voluntarilor specialiști.
 BIBLIOGRAFIE

Doru Buzducea, Aspecte contemporane în Asistență socială, Teoriile specifice în Asistență

Socială, Iași, Polirom, 2009

Gherguț Alois, Managementul serviciilor de asistență psihopedagogică socială. Ghid practic,

2003, Editura Polirom, Iași

Legea Voluntariatului 78/2014