RECOLTAREA PROBELOR DE SOL

Etape in recoltarea probelor de sol

1.Stabilirea analizelor

-metodologia de recoltare este specifica fiecarei analize(daca recoltam probe din care sa
cantitam umiditatea din camp si pana in laborator proba nu trebuie sa piarda apa)

2.Locul de recoltare al probelor de sol

Unitatea analitica reprezinta suprafata de teren cu sol cat mai omogen pe care se cultiva
plante.Marimea unitatii analitice este inte 25-50 hectare.In cazul campurilor experimentale
unitatea analitica este reprezentata de parcela experimentala.

Metodologia de recoltare a probelor la nivelul unitatii analitice:

-in zig zag pe una din diagonale

- echidistant pe cele 2 diagonale

- in retea

Nu se vor recolta probe din puncte necaracteristice unitatii analitice!

Tipul de probe:

-partiale(volumul de sol recoltat dintr-un singur loc la o singura prelevare)

-medie(se obtine prin omogenizarea probelor partiale de la nivelul unitatilor analitice)

De la fiecare unitate analitica se recolteaza 40-50 probe partiale.Nr de probe este

proportional cu marimea unitatii analitice.In functie de structura probele pot fi:

-in structura naturala atunci cand agregatele din proba din laborator isi mentin dispunerea
din camp

-in structura modificata atunci cand nu se mentine dispunerea agregatelor

3.Momentul recoltarii probelor de sol

Se recolteaza la maturitatea fizica a solului,atunci cand solul nu este nici prea umed nici
uscat.Majoritatea probelor se recolteaza dupa recoltarea plantei premergatoare,cand
terenul este liber.Inainte de recoltare se recomanda curatarea suprafetei solului pe o
adancime de 2-3 cm.Pentru cacarterizarea unor proprietati in dinamica(fizico-chimice)se
recomanda recoltarea probelor in dinamica la intervale regulate de timp.

4.Adancimea de recoltare a probelor de sol

Majoritatea probelor de sol se recolteaza din stratul arabil pana la adancimea de 30
cm.Recoltarea probelor se face pe adancimi diferite in functie de tipul de sol si planta de
cultura corelat cu analizele care se recolteaza.

Pt culturi de camp 30-50cm

Pt culturi lecumicole 50-70 cm

Pt culturi viticole 70-120 cm

Probele se recolteaza pe orizonturiȘ

-pana la adancimea de 30 cm se recolteaza din 10 in 10 cm

-peste adancimea de 30 cm se recolteaza din 20 in 20 cm

5.Ambalarea,etichetarea,transportul si conditionarea probelor de sol

Probele de sol se ambaleaza in fiole de aluminiu,pungi de hartie,borcane de sticla cu dop

rodat,cilindrii de permeabilitate.

Etichetare:momentul recoltarii,locul recoltarii,numele persoanei care a facut recoltarea. In

vederea pastrarii pe o perioada lunga a probelor de sol acestea sunt
conditionate.Conditionarea sta in uscarea,maruntirea si omogenizarea probei.

6.Erori la recoltarea probelor de sol

Deoarece analizele se executa pe volume mici de sol iar rezultatele se raporteaza la intreaga
unitate analitica orice eroare de la stabilirea metodologiei pana la aflarea rezultatelor se va
amplifica ulterior.

Unelte necesare la recoltarea probelor de sol

1.Cazmaua obisnuita se foloseste la recoltarea probelor de sol pana la adancimea de 30 cm.

Cum se recolteaza:

a)se introduce in sol si cu miscari fata spate se taie o felie de sol cu grosimea de sol 5-10 cm

b)se sapa o groapa patrata si din fiecare perete se recolteaza cate o proba de sol cu grosimea
de 5-10 cm

2.Cazmaua cilindrica este tronconica si are un maner in forma deT. Se foloseste la recoltarea
probelor de sol pe adancimea 0-30 cm.

3.Sonda tub se foloseste la recoltarea probelor de sol pe orizonturi din 10 in 10 cm pana la

adancimea de 1,5 m. La partea inferioara are un cap profilat,bombat care reduce frecarea
dintre sonda si peretele orificiului de sonda,iar in partea superioara are doua profile.
Accesorii:

-palnie

- ciocan cu o tija de 1 m

Cum se foloseste:

Se introduce tija lunga a ciocanului in sol cu miscari sus-jos pana la adancimea dorita din 10
in 10 cm

4.Sonda Nekrasov se foloseste la recoltarea cilindrilor pt determinarea permeabilitatii pe

orizonturi din 10 in 10 cm pana la adancimea de 50 cm

Cum se foloseste:

Cu ajutorul cilindrului care se baga in interior,se strange sola,se introduce in pamant.

5.Sonda baston se foloseste pana la adancimea de 20 cm.Recolteaza volume mici de sol.Se

recolteaza 150-200 probe.

6.Sonda burghiu se foloseste pana la adancimea de 20 m.Este folosita pt amenajarea

teritoriului cand determinam adancimea panzei freatice.

Umiditatea solului
Este continutul de apa al solului la momentul determinarii.Se exprima in procente fata de
masa solului uscat.

Importanta

Cunoasterea umiditatii ne permite sa facem aprecieri privind rezerva de apa existenta in

sol,privind momentul optim de efectuare a unor lucrari agrofitotehnice.

Factori care influenteaza umiditatea solului

1.Temperatura si umiditatea atmosferica,precipitatii,planta de cultura,starea solului(neteda

sau denivelata)

2.Textura,structura,continut de humus si substante minerale,adancimea panzei de apa

freatica

Metode pentru determinarea umiditatii solului:

Metode directe care se bazeaza pe eliminarea continutului de apa al solului si raportarea ei

procentuala la masa solului uscat

Metode indirecte se bazeaza pe legatura care exista intre umiditate si alti indicatori fizici ai
solului:metoda cu carbit,metoda conductometrica.
Determinarea umiditatii solului prin uscare la etuva

Consta in incalzirea probei de analizat 8 ore la 105 grade celsius si raportarea procentuala a
cantitatii de apa la masa solului uscat.

Materiale necesare:

-fiole de aluminiu

-sonde pt recoltarea probelor de sol

-balanta

-exicator

Mod de lucru

Fiolele cu probele recoltate din camp aduse in laborator se cantaresc si se introduc in euva 8
ore la 105 grade celsius.Dupa 8 ore se scot fiolele de la etuva,se cantaresc si se reintroduc la
etuva pt inca doua ore.Daca la 2 determinari succesive se obtin valori constante inseamna ca
intreaga cantitate de apa a fost eliminata,in caz contrar se continua incalzirea pana cand la 2
incalziri succesive se obtin valori constante.

Mod de calcul

U%=masa apa/masa sol uscat*100

U%=)m1-m2/m2-t)*100

m1=masa fiolei cu sol umed

m2=masa fiolei cu sol uscat dupa ce a ajuns la greutate constanta

t=tara fiolei

Aplicatie:

M1=31,55g

M2=26,92g

t=9,85g

U%=24,66%

Metoda de apreciere subiectiva a umiditatii solului

-Sol uscat nu se poate forma bulgare cu mana,la rasucire se faramiteaza si este tare la pipait
-Umiditate intre 18-25% sol putin umed:se pot forma cu mana bulgari stabili,nu se poate
subtia sau intinde prin rasucire

-Sol cu umuditate de aprox 25% se pot forma cu mana bulgari stabili,prin rasucire si
intindere se poate obtine un snur,umezeste man si hartia de filtru

-Sul cu umiditate de 30% bulgarele se modeleaza bine,are stabilitate,umezeste bine

mana,hartia de filtru si hartia obisnuita

-sol ud atunci cand umiditatea este mai mare de 30%,apa este vizibila la suprafata
agregatelor de sol,la strangerea in mana lasa sa se vada apa,iar aceasta incepe sa picure sau
sa se scurga

Coeficientul de ofilire este continutul de apa al solului in momentul instalarii ofilirii

permanente.Se exprima in procente.

Ofilirea este un proces fiziologic a instalarii unui dezechilibru in bilantul hidric al plantei ca
urmare a intensificarii evapotranspiratiei sau a reducerii cantitatii de apa accesibila plantelor
la nivel radicular.

Tipuri de ofilire

-temporara atunci cand plantele ofilite introduse intr-o atmosfera saturata cu vapori de apa
isi revin

-permanenta atunci cand plantele introduse intr-o atmosfera saturata cu vapori de apa
plantele nu isi mai revin.

Importanta coef de ofilire

Cunoasterea coef de ofilire ne permite calcularea rezervelor de apa accesibile plantelor la

nivel radiicular,calcularea intervalului umiditatii active

Factorii care influenteaza coef de ofilire:

Este un indicator fizic,specific fiecarui sol si este influentat de

structura,textura,humus,particularitatile plantelor de cultura

Metode de determinare a coef de ofilire

1.Metode directe sunt metode biologice si constau in determinarea continutului de apa al

solului in momentul instalarii ofilirii permanente.

Avantaje

-lucreaza direct cu planta de cultura

Dezavantaje
-perioada lunga

-folosesc plante test si un volum mic de sol

2.Metode indirecte se bazeaza pe legatura care exista intre coef de ofilire si alti indicatori
fizici ai solului(coef de higroscopicitate si umiditatea la suctiunea de 15 atmosfere)

Avantaje

-rapide

Determinarea coef de ofilire pe cale vegetativa

Consta in determinarea continutului de apa a solului,planta test utilizata este orzul.

Materiale necesare:

-vase de vegetatie cu vol de 100 cm cubi

-pipete

-pahar erlenmaier

-boabe de orz(planta test)

-inventarul de la umiditate(balanta,etuva,exicator)

-probele de sol

Mod de lucru:

In vasul de vegetatie se pun 40-60 g sol,se umecteaza solul prin capilaritate pana la
saturare.Dupa umectare,in fiecare vas se vor pune cate 6 boabe de orz.Pana la rasarire
vasele se acopera pt a evita pierderea apei prin evaporare.Dupa rasarire plantele se expun la
lumina pentru a evita alungirea.In momentul in care cea de-a doua pereche de frunze o
depaseste in inaltime pe prima in fiecare vas se vor lasa numai 4 plante si se inceteaza
aprovizionarea cu apa.Se fac observatii de 3 ori pe zi privind starea plantelor.

Etapele ofilirii:

1.Inceputul ofilirii atunci cand prima pereche de frunze este indoita pan ala jumatate.

2.Ofilire adevarata atunci cand ambele perechi de frunze sunt indoite pana la jumatate

3.Ofilire totala atunci cand ambele perechi de frunze sunt indoite pe intreaga lungime

In momentul instalarii ofiliriii plantele se introduc intr-o atmosfera saturata cu vapori de apa
sub un clopot de sticla.Daca plantele isi revin pana a 2a zi inseamna ca nu s-a instalat ofilirea
permanenta.In acest caz observatiile vor continua pana la instalarea ofilirii permanente.
Dupa instalarea ofilirii permanente se indeparteaza plantele,radacinile acestora si resturile
vegetale si se detrenica continutul de apa al solului care reprezinta valoarea coef de ofilire.