UMFT ”VICTOR BABEȘ” TIMIȘOARA

MASTER NUTRIȚIE CLINICĂ ȘI COMUNITARĂ

ANUL I, SEMESTRUL 2
STUDENT: RETEGAN ALIN

REFERAT PENTRU EXAMENUL LA DISCIPLINA

”ALIMENTAȚIA LA VÂRSTNICI”

1. DATELE CAZULUI
- genul: MASCULIN
- vârsta: 72 ani
- înălțime: 175 cm
- greutate: 85 kg
- patologie: INSUFICIENȚĂ CARDIACĂ

CALCULE PRIVIND STATUSUL NUTRIȚIONAL AL

PACIENTULUI:
IMC = 27,77 Kg/mp → pacient supraponderal
Necesarul energetic al vârstnicului scade cu aproximativ 25% în raport cu cel al
adulților tineri de același sex și greutate. Această reducere se datorează scăderii cu 15% a
masei slabe, cu 30% a termogenezei postprandiale și cu 50% a activității fizice.
NE calculat pentru un adult tânăr cu aceleași valori antropometrice și activitate fizică
ușoară, calculate pentru cazul acestui pacient este: 85kg x 30 kcal/kgc/zi = 2550 kcal.
Această valoare va fi diminuată cu 25% în cazul pacientului vârstnic, rezultand un necesar
energetic de aproximativ 1900 kcal/zi.
S-a constatat că aportul caloric scăzut (sub 2000 kcal/zi), chiar corect diversificat nu
acoperă toți micronutrienții necesari organismului.
 2. RECOMANDĂRI
Pentru prevenirea sau încetinirea evoluției bolilor degenerative ale vârstnicilor trebui
avute în vedere câteva aspecte importante legate de dieta acestora.
a) utilizarea de suplimente cu rol antioxidant. Antioxidantele pot bloca, întrerupe sau
repara consecințele nocive ale radicalilor liberi. Astfel, dintre suplimentele alimentare cu rol
deosebit antioxidant menționăm vitaminele (E, C, grupul B, βcarotenul, glutationul,
coenzima Q10 etc.), iar dintre minerale și oligoelemente cele mai importante sunt Ca, Mg.
Zn, Cr, Se etc.
b) asigurarea unui aport energetic adecvat necesarului energetic și patologiilor
prezentate.
c) asigurarea unei hidratări adecvate cu atât mai mult cu cât odată cu înaintarea în
vârstă, scade senzația de sete, corecția completă a hiperosmolarității prin băuturi este mai
lentă. Senzația de sete este sinonimă cu deshidratarea la vârstnici.
In cazul acestui pacient, regimul va trebui să solicite minimum de effort din partea
inimii. Se vor evita mesele abundente, preferându-se mese de volum redus și mai frecvente.
Regimul va fi sărac în sare (hiposodat), iar în formele severe chiar desodat.
În general, un regim bogat în proteine conține o mare cantitate de sare. De aceea
regimul hiposodat va fi, în general, hipoproteic. Rația de proteine va fi între 60 și 80 g.
Alimente permise:
- lapte (în limita cantității de sodiu permise), brânzeturi proaspete nesărate (caș, urdă,
brânză de vaci);
- carne de vacă, pasăre (pui, găină, curcan), în cantitate limitată la 100 – 150 g/zi;
- oul: gălbenuș în cantitate limitată, albușul de ou, datorită conținutului mare de sodiu
(180mg%) se va exclude în cazul regimului hiposodat;
- grăsimile: untul nesărat, smântâna, uleiul vegetal;
- pâine albă fără sare;
- fructele sunt permise toate, fierte în compoturi, coapte ca pireuri, gelatine, rase,
sucuri de fructe;
- legumele sunt permise ca salate, pireuri, soteuri, mîncăruri de legume, evitând pe
cele care produc balonări, ca și pe cele bogate în sodiu (varza, țelina, spanacul, leguminoasele
uscate, ridichile de iarnă, sfecla);
- făinoasele sunt permise fierte, fără sare (griș, paste făinoase, fulgi de ovăz, mămăligă
pripită;
- dulciurile sunt permise numai cele fără sare, bicarbonat sau praf de copt; aluat de
tartă, ecler, biscuiți, cu fructe sau cu brânză de vaci, budincile de făinoase, gelatinele, mierea,
dulceața preparată în casă;
 - băuturile: în limita lichidelor permise, sub formă de ceaiuri de plante, sucuri de
fructe, apă minerală plată;
- condimentele permise sunt cele aromate: pătrunjel, mărar, tarhon, leuștean, chimen,
cimbru, muștar fără sare;
- supele: din legume permise, supele-crème îngroșate cu făinoase, supele de cereale,
supele de fructe (în general în cantitate limitată).

Alimente interzise:
- brânzeturile grase, fermentate, sărate (cașcaval, brânză telemea, brânzeturi topite);
- carnea grasă de porc, gâscă, rață, vânatul, viscerele, mezelurile, afumăturile și
cărnurile conservate cu sare, conserve de carne, peștele sărat, afumat, peștele gras (de mare);
- pâinea cu sare sau făinoasele preparate cu bicarbonat de sare;
- grăsimile: slănina, untura, untul sărat, margarina;
- legumele bogate în sodiu ca: țelina, sfecla, spanacul, varza creață, usturoiul,
ridichile, gogoșarii murați, varza murată cu sare, conopida, varza de Bruxelles, leguminoasele
uscate;
- fructele oleaginoase;
- băuturile: alcoolul, sub orice formă, apele minerale clorurosodice, iaurtul, hreanul.
Se cor interzice fumatul, consumarea de lichide în timpul mesei și, de asemenea,
consumarea de băuturi reci.
Mesele nu vor fi prea voluminoase pentru a nu îngreuna munca cordului.

3. EXEMPLU DE ALIMENTAȚIE PE O ZI:

Meniu Aliment Cant. Cant. P G L

XO brută netă a a
ra v v
7 Ceai de plante ceai 250 ml 250 ml - - -
cu miere și miere 10 g 10 g - 10 -
lămâie + pâine pâine 60 g 60 g - 30 -
+ omletă ou 1 buc 50 g - - -
dietetică + ulei 5 ml 5 ml - - -
roșie roșie 50 g 50 g 6 2 -
7 6 -
- -
- 5
- -
- -
-
10 Sana + pâine sana 200 g 200 g 8 8 4
pâine 140 g 140 g - 70 -
- -
14 -
13 Salată de legume 100 g 70 g - 3 -
crudități 5%HC - -
legume 100 g 70 g 7
10% HC - -
ulei 5 ml 5 ml 1 - -
lămâie 10 g 10 g -
Ardei umpluți ardei 150 g 100 g - 3 -
cu carne carne de - - 5
vită 100 g 60 g - -
orez/fiert 5g 20 g - 4 -
ulei 10 ml 10 ml - - -
roșie 100 g 70 g - 2 -
smântână 30 g 30 g 12 - 4
Clătite cu gem făină 30 g 30 g - 21 -
lapte 100 ml 100 ml 4
ou 1/4 buc 15 g - - -
gem 30 g 30 g - 21 -
- -
- 10
- -
- -
- 6
- -
- -
1 -
4 2
- -
2 1
- -
- -
- -
16 Fructe mâr 150 g 150 g - 15 -
- -
19 Budincă de macaroan 60 g 250 g - 50 -
macaroane cu e 50 g 50 g 5 2 -
brânză de vaci brânză de 10 1
vaci 1/4 buc 15 g - - -
ou 10 g 10 g -
Dovlecei a la unt 150 g 150 g 2 2 1
grecque dovlecei 5 ml 5 ml - - -
ulei 10 g 10 g - - 10
lămâie 3g 3g - - -
verdeață - -
- -
- -
- 5
 - -
- -
- -
- -
TOTAL 55 40
27 274 25
82 65

CALORII: 2027