Obştea sătească se referă la o formă de comunitate şi organizare social politică a societății

româneşti, a cărei origine este specifică epocii medievale.

Aceasta defapt, a evoluat in epoca antica la majoritatea comunităților orientale iar in evul mediu
intreaga Europă este cuprinsa de caracterul rural al vieții social economice in care s-a integrat şi
obştea.
Atât slavii, germanii şi românii care au folosit aceasta forma de organizare a productiei, totusi si-au
inscris si particularitatile lor specifice.
La romani, forma de organizare social-economică numită "obşte sătească" este intalnita inca in
statul lui Burebista (adica in secolul 1 î. H.), continuă în vremea lui Decebal (deja în secolul 1 d. H.) şi
este una dintre singurele forme de organizare social-economică după retragerea aureliană,
păstrându-se această formă până în epoca modernă.
Obştea sătească este un factor care a contribuit enorm la definitivarea etnogenezei romanesti si a
asigurat continuitatea specificului poporului român timp de secole si in acelasi timp, a jucat un rol
important in lupta de rezistenta a românilor contra navalirilor barbare.
Elementele principale ale obştii săteşti sunt Teritoriul şi Comunitatea.
Teritoriul- era constituit din vatră, adică zona în care erau construite toate locuințele țăranilor şi din
moşie, termen prin care înțelegem totalitatea terenurilor arabile şi nearabile. Cât despre aceste
două categorii, terenurile arabile erau proprietate privată şi puteau fi transmise ereditar, in timp ce
terenurile nearabile erau stapanite de fiecare membru al comunitatii si fiecare se putea folosi de el.
Consecutiv...elementul de comunitate se refera la toti locuitorii unei obşti satesti. Comunitatea era
clasificata in familii individuale dar existau in cazuri destul de rare si in cetele de neam, care
constituie totalitatea familiilor grupate dupa nume si de obicei, in fiecare comunitate erau prezente
intre 7 si 12 cete de neam.

În cadrul obştei săteşti, existau careva principii.

De exemplu, principiul teritorial- iar acesta ne spune că obştea sătească avea o intindere bine
stabilita si doar foarte rar aveau loc schimbari ale amplasarii acesteia. De cele mai multe ori, aceasta
se afla in zone protejate din punct de vedere natural, precum in vai, intre dealuri, pe malul unui rau
sau in apropierea padurilor.
Urmatorul principiul este principiul agrar iar prin el se subânțelege ca ocupația de bază a locuitorilor
era agricultura. Deoarece, poporul român s-a nascut ca un neam de țărani iar asta i-a facut sa fie
sedentari, pasnici si indragostiti de pamantul lor pe care-l vor numi in diferite feluri dea lungul
timpului, precum "dulce glie", "meleag" sau "plai". Iar acest fapt imi aminteste de un citat de a lui
Nicolae Iorga ce obisnuia sa spună ca " Nu poate fi inteles sufletul romanului si istoria lui... fără a
intelege dragostea poporului roman pentru pamantul sau". Oarecum, eu cred ca fiecare din noi este
puternic legat de locul sau de origine.
In fine, intorcandu-ma la principiile despre care vorbeam, este si principiul entolingvistic sau numit
si principiul de neam. Acesta stabileste ca fiecare component al obstii satesti era vorbitor de limba
romana si el este demonstrat prin 3 termene care s-au pastrat in limba romana dea lungul timpului:
Noțiunea de moş- este de origine tracică;
apoi avem noțiunea de sat, care deriva din latina "fosatum" iar aici se subliniaza procesul de
romanizare si in sfarsit avem cuvantul voievod- termenul acordat initial conducatorului obstei iar
ulterior institutiei politice romanesti.
In fine, obştea sateasca era reprezentata de 3 caractere: caracterul autarhic, iar autarhia defineste
conceptul de autosuficienta, ori economie inchisa. Adica nimic din ceea ce era produs in cadrul
obstei, nu se putea vinde inafara ei.
Caracterul patriarhal si caracterul conservator.

Locuitorii obştei deasemenea erau obligați sa respecte asa numita "legea pamantului", singura
norma legala acceptata in acea comunitate si insemna ca baza economica, principala, cea mai
importanta,  o reprezinta pamantul care este transmis ereditar, insa doar pe linie barbateasca.