Universitatea Tehnică din Republica Moldova

Facultatea Inginerie Economică și Bussines

Lucrare Practică
La disciplina: Etica și Cultura Profesională
Tema: Cultura Antreprenorială/Managerială

Efectuat: St. Gr. BA-181 Șelever Nyke

Evaluat: Stela Cucoș

Chișinău 2018
Cuprins:
1. Introducere
2. Actualitatea și importanța
3. Scopul și obiectivele
4. Baza informațională
5. Cuvinte-Cheie
6. Concluzie
7. Bibliografie
Introducere

Cultura antreprenorială semnifică o totalitate a valorilor umane, morale, materiale și profesionale

ce ține de ciclul profesional în orice sferă. Ea răspunde de relația, comunicarea și comercializarea
întregului sistem și stă la baza calității și eficenței acesteia. Cu cît e mai dezvoltată cultura dată
începănd cu o societate și terminănd cu un grup social de proporții mici, cu atat este mai prosper
produsul prestat, pentru că unde este o armonie sau cel puțin se respectă drepturile și
obligațiunile fiecărui, resursele umane își vor efectua lucrul fără stresuri în plus.
Activitatea antreprenorială constă sintetic în identificarea şi valorificarea unor oportunităţi
economice. Activitatea antreprenorială este un proces care se derulează în diferite medii şi unităţi
de afaceri ce cauzează schimbări în sistemul economic prin inovări realizate de persoanele care
valorifică oportunităţile economice creând valori atât pentru indivizi cât şi pentru societate.
Erarhia antreprenoriatului se menține pe un abilitățile manageriale și nu mai puțin pe o cultură
internă locală și generală ce prevede un comportament și o atitudine adecvată ce rezumează baza
calității.
În economiile bazate pe cunoaştere, caracterizate de inovaţie tehnologică continuă, dezvoltare a
societăţii informaţionale şi proces de globalizare, antreprenoriatul a apărut drept catalizator al
creşterii economice, al modificărilor structurale şi al procesului de creare a locurilor de muncă.
Principalii factori care influenţează activitatea antreprenorială sunt factori interni şi factori
externi.
Factorii interni depind de: mărimea întreprinderii, tipul şi specificul activităţii, personalitatea şi
pregătirea întreprinzătorului şi nivelul de pregătire al persoanelor implicate şi cultura firmei.
Aceşti factori au un impact mult mai mare asupra performanţelor întreprinderii.
Factorii externi depind de: caracteristicile şi funcţionalitatea sistemului economic, conjunctura
economiei naţionale şi piaţa pe care firma acţionează. Aceşti factori, datorită conţinutului
favorizant sau defavorizant, pot avea un impact major asupra iniţiativelor antreprenoriale.
Actualitatea și Importanța

Dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii este considerată una dintre principalele sarcini ale
economiei țării. În pofida poziției active a structurilor de stat în ceea ce privește implementarea
măsurilor existente care vizează sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, persistă o serie de
probleme care au un impact negativ asupra dorinței tinerilor de a crea o afacere independentă.
Astăzi, o sarcină urgentă a fost aceea de a construi o economie inovatoare care să nu poată fi
imaginată fără antreprenori tineri, întreprinzători și creativi. Noua generație de oameni de afaceri
ar trebui să devină elementul principal al strategiei economice moderne. Cu toate acestea, până
în prezent, un sistem integrat unificat nu a fost încă format, ceea ce face posibilă educarea
antreprenorilor ruși din noul timp. În pofida poziției active a structurilor de stat privind
implementarea măsurilor existente care vizează sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, o
serie de probleme specifice rămân nesoluționate, ceea ce are un impact negativ asupra dorinței
tinerilor de a crea o afacere independentă.

Aceste probleme includ :

1. Slăbirea motivației sociale a tinerilor în formarea unui "spirit antreprenorial" care implică
dorința de a-și asuma riscuri.

2. Percepția distorsionată a antreprenoriatului ca fenomen al conștiinței în masă în societatea

noastră. După cum știți, generația tânără asociază activitatea antreprenorială cu depășirea
nesfârșită a dificultăților, ceea ce nu duce întotdeauna la succes.

3. Discrepanța dintre conținutul educațional și practica. Cunoștințele teoretice sunt furnizate în

instituțiile de învățământ, dar competențele comportamentale necesare activității antreprenoriale
nu se formează.

4. Conditii de pornire scazute. Măsurile de sprijinire a întreprinderilor mici pentru tineri ca grup
social nu dau încă un rezultat tangibil.

5. Lipsa conștientizării în rândul tinerilor a organizațiilor care implementează sprijinul statului

pentru întreprinderile mici.

Comerțul și sectorul alimentar și agricultura par a fi cele mai dezvoltate din RM dar din cauza
reformelor ce se schimbă mai nu în fiecare zi, finanțarea proastă a tuturor sectorilor posibili,
relațiilor cu alte state și alte probleme cu exportul duc consecințe numeroase și eșuări pe piața
internațională, pe cand producția este de înaltă calitate.
Este important să se înțeleagă faptul că întreprinderile mici și mijlocii în condițiile moderne ale
unei economii de piață vor asigura un număr mare de locuri de muncă, vor satura piața cu noi
bunuri și servicii, vor satisface numeroasele nevoi ale întreprinderilor mari și vor extinde în mod
semnificativ gama de bunuri și servicii. În prezent, în RM, întreprinderile mici și mijlocii sunt
una dintre formele cele mai promițătoare de afaceri. Din nefericire, în țara noastră,
întreprinderile mici și mijlocii nu ocupă locul în care sunt repartizate în țările dezvoltate
economic. Se știe că ponderea întreprinderilor mici și mijlocii în străinătate este mai mare de
80% din numărul total al întreprinderilor și reprezintă două treimi din populația activă, care
produce mai mult de jumătate din EU.

În prezent, problemele de găsire a unor forme și metode eficiente de susținere a statului care nu
subminează bazele antreprenoriatului și interesele proprietarului privat rămân relevante.
Prognoza dezvoltării socio-economice va fi favorabilă dacă principalele priorități ale politicii
economice moderne sunt:

- dezvoltarea socială și investițiile în capitalul uman;

- dezvoltarea sectorului real al economiei;

- îmbunătățirea climatului investițional.

Întreprinderile mici și mijlocii joacă un rol semnificativ în dezvoltarea socio-economică a

societății, rezolvând cele mai importante sarcini de a asigura locuri de muncă, de a menține
stabilitatea pe piața forței de muncă și de a satura piața cu bunuri și servicii.

Scopul și Obiectivele

Antreprenoriatul este tendința unei persoane de a-și organiza propria afacere și de ao conduce
profitabil, folosind toate calitățile de conducere, de luare a deciziilor și de calibru managerial etc.
Termenul "antreprenor" este adesea folosit interschimbabil cu "antreprenoriatul". Dar conceptual
ele sunt diferite. Într-un fel, antreprenorul precede antreprenoriatul. Este preocupat de
dezvoltarea și coordonarea funcțiile antreprenoriale. Antreprenoriatul este o abstractizare, iar
antreprenorii sunt persoane tangibile. Studii de cercetare bine concepute și controlate privind
antreprenoriatul sunt foarte puține. Dacă privim antreprenoriatul, spre deosebire de conducere,
devine și mai dificilă definirea antreprenoriatului. Antreprenoriatul este un rol jucat de către
antreprenor sau sarcina exercitată de acesta. Sarcina centrală a antreprenorului este s
 să ia un risc moderat și să investească bani pentru a câștiga profit prin exploatarea unei
oportunități. Pentru aceasta, el trebuie să dețină o viziune îndeaproape pentru a percepe o
oportunitate, astfel încât să o poată exploata la timp. Deși un antreprenor trebuie să îndeplinească
diverse funcții, totuși el trebuie să manifeste multe calități în sine pentru a fi un bun antreprenor.
Antreprenoriatul poate fi definit ca tendința minții de a lua riscurile calculate cu încredere pentru
a atinge un obiectiv predeterminat de afaceri sau industrial. Acest lucru evidențiază capacitatea
de asumare a riscurilor, alături de luarea deciziilor.

Ideile inovative şi utile reprezintă „sufletul” antreprenoriatului. Pentru a avea succes,

antreprenorii trebuie să genereze idei valoroase în vederea satisfacerii cerinţelor unor anumite
pieţe cu noi bunuri sau servicii şi transformării propriilor proiecte în realitate. Pe lângă acestea,
antreprenorii trebuie să convingă şi alte persoane de viabilitatea şi efectul promiţător al propriilor
aspiraţii. Succesul performanţei creative a antreprenorului este influenţat de doi factori
principali: cunoaşterea domeniului de activitate şi experienţa personală şi profesională.
Participarea tinerilor la activități desfășurate în contexte de tip asociativ contribuie la dezvoltarea
personală a celor care se implică, iar prin complexitatea presupusă de diverse activități și
proiecte specifice acestui mediu determină inclusiv dezvoltarea profesională a acestora.
Rolul antreprenorului în economia contemporană:

• Sunt cei care dezvoltă modele noi şi îndrăzneţe, vin cu soluţii absolut novatoare

• Sunt cei care îşi asumă o parte din riscurile asociate dezvoltării afacerii, au viziunea şi
încăpăţânarea de a reuşi şi de a găsi formula de succes

• Antreprenorii sunt, fără îndoială, “purtătorii” cunoaşterii, cei care o diseminează în societate şi
găsesc formulele stabile în care eficienţa este maximizată

Ideia de bază e promovarea resurselor ce le deține RM, dezvoltarea economiei a acestui stat, și
perturbarea locatarilor spre ridicarea nivelului de trei, oferind fiecărui posibilitatea de a se ocupa
cu ceva drag la el acasă.
Bazele Antreprenoriatului

La baza antreprenoriatului general e pe prim plan ideia. După se urmează cu susținere și tocmai
apoi cu produsul/serviciul, cererea pe piață, piața pe integral, situația economică și resursele
naturale. Mult depinde de nivelul de dezvoltare al economiei locale cat și a țărilor vecine.

O trasatura distincta a economiilor dezvoltate este reprezentata de rolul vital al antreprenoriatului

ca pilon central al cresterii economice. Intreprinzatorii motivati, gata de asi asuma riscuri,
infiinteaza firme noi generatoare de locuri de munca. In mod particular, progresul tehnologic
rapid continua sa genereze noi afaceri si sa duca la dezvoltarea celor existente, constituind un
factor decisiv. Avind in vedere restrictiile cu care se confrunta micile firme, in ce priveste
resursele, si vulnerabilitatea lor legata de schimbarile de mediu si incertitudinea, intelegerea
aprofundata a factorilor si mecanismelor care explica dezvoltarea firmelor mici reprezinta un
aspect cheie pentru proprietarii de afaceri si economie. De aceea exista un interes crescind pentru
identificarea principalelor caracteristici ce diferentiaza firmele care inregistreaza crestere fata de
cele care nu se dezvolta sau chiar se desfiinteaza. Pe de alta parte, este important de stiut mai
mult despre procesele de crestere si, respectiv, de dezvoltare, prin care trec firmele, si, de
asemenea, imbunatatirea cunostintelor noastre despre acei factori care contribuie la cresterea
inregistrata de firme este un aspect relevant pentru crearea si aplicarea cuvenite a unor politici de
sustinere mai selective.

În detaliu, o posibilă companie activează după anumite criterii ce le mențin pe piață :

Strategiile de marketing

Strategiile de marketing ale planului conturează modalităţile prin care vor fi realizate obiectivele
de marketing. În primul rând trebuie stabilită strategia şi apoi trebuie pregătite planurile de
acţiune componente ale planului de marketing şi planurile de acţiune concretă. Acestea din urmă
sunt cele care te vor ajuta în mod concret să aduci la îndeplinire strategiile şi obiectivele de
marketing. În cadrul planului strategic putem identifica strategii de piaţă şi strategii
corespunzătoare fiecărui element al mediului de marketing (produs, preţ, distribuţie şi
promovare). În planul tactic strategiile sunt concretizate în acţiuni în vederea realizării
obiectivelor (de exemplu, utilizarea distribuitorului pentru un produs pe o anumită piaţă
reprezintă pentru firmă o strategie de marketing, însă, la nivelul planului tactic, selectarea unor
anumiţi distribuitori reprezintă o tactică). În cazul unei firme mici şi mijlocii se practică în
general alegerea unei strategii de nişă, ca urmare, IMM-ul va putea beneficia de particularităţile
acesteia şi anume: ¾ Posibilitatea obţinerii unui profit sigur şi suficient de mare; ¾ Lipsa de
interes pentru competitorii mari.

Produsul poate fi un obiectiv concret, un serviciu sau o idee. Descrieţi amănunţit

produsul/serviciul, menţionând caracteristicile şi avantajele pe care le oferă clienţilor. Menţionaţi
de ce anume aveţi nevoie şi ce veţi face pentru a comercializa produsul sau serviciul; cum este
fabricat.

Preţul

În această secţiune va trebui să enumeraţi preţurile produselor şi să descrieţi strategia de stabilire

a preţului. Enumeraţi marjele de preţ pentru categoriile de produse. De exemplu, dacă produceţi
cosmetice, menţionaţi preţurile şi nu componentele preţului de producţie (mijloace – preţuri
cuprinse între 20-100 u.m. pe produs). Este indicat să specificaţi reducerile pe care le acordaţi
clienţilor mai vechi, celor care cumpără en-gross sau care plătesc pe loc. În plus, se va menţiona
în ce condiţii se va efectua vânzarea.

De exemplu, „valoarea netă scadentă în 30 de zile”, planificarea detaliată a plăţilor, dacă se

acceptă cărţi de credit. În funcţie de contextul existent la un moment dat, firmele pot adopta
următoarele strategii de ajustare a preţului: ¾ Acordarea de rabaturi şi bonificaţii; ¾ Utilizarea
preţurilor diferenţiate (funcţie de cumpărători, tipuri de produse, locuri de desfacere sau
momentul de timp); ¾ Utilizarea preţurilor psihologice ce sunt dimensionate astfel încât să
stimuleze intenţia de achiziţie; ¾ Utilizarea preţurilor promoţionale (uneori mai mici decât
costurile de producţie); ¾ Utilizarea preţurilor orientate spre valoare: mixul calitate-servire este
oferit la un preţ acceptabil; ¾ Utilizarea preţurilor utilizate pe criterii geografice etc. În anexe va
trebuie să includeţi o listă amănunţită a preţurilor.

Distribuţia În planul de marketing se recomandă să se menţioneze informaţii cu privire la piaţă,

vânzare şi distribuţie: ¾ capacitatea de producţie şi de depozitare, perioada de fabricaţie; ¾
vânzare en-gross sau en-detail sau ambele metode; ¾ vânzare prin magazin/prin poştă/în mod
direct, prin agenţi comerciali; ¾ zona în care se comercializează produsul. Se va explica
modalitatea prin care clienţii intră în posesia produsului, specificându-se ce metode de vânzare
se vor folosi:

• Metode agresive pentru a obţine un volum mare de vânzări în scurt timp; • Metode moderate
punând accentul pe starea de confort a clientului, care va reveni să cumpere chiar dacă în prezent
nu o face.
Promovarea

Fără să cădeţi în capcana furnizării unor detalii mărunte şi relevante trebuie să creaţi totuşi o
imagine suficient de elocventă în care afacerea îşi va promova produsele/ serviciile. În această
secţiune va trebui să se răspundă la întrebări de genul: Ce căi specifice de promovare veţi folosi
pentru a ajunge la client? Cât de des va fi utilizată fiecare? Cât vă costă fiecare? De ce aţi ales
aceste căi de promovare? De ce materiale aveţi nevoie? (pliante, broşuri, pagina web, etc.) Cine
vă va crea aceste materiale? Cât vor costa? De ce aţi decis să folosiţi aceste materiale şi nu
altele? Care este costul materialelor per client efectiv cucerit? Costurile implicate în promovare
pot fi dimensionate ţinând cont de următoarele aspecte:

• Cât ne putem permite;

• Procentul din valori;

• Să facem precum competitorii;

• Analiza cost-beneficii (presupune experienţă şi încredere crescută în efectele promovării);

Pentru a putea concepte mesajul promoţional potrivit trebuie să vă puneţi în pielea clientului,
adică să vă întrebaţi de ce ar cumpăra el produsul/serviciul dumneavoastră ? De ce clienţii ar
cumpăra produsul ? – implică o identificare a cauzelor ce generează decizia de cumpărare. De ce
ar cumpăra produsul/serviciul dumneavoastră ? – arată de unde provine diferenţierea faţă de
concurenţă (firma are o nişă de piaţă diferită, are produse mai atractive etc.). La realizarea
reclamei, firma trebuie să-şi definească priorităţile informaţionale ce pot fi: • prezentarea firmei;
• prezentarea produselor/serviciilor oferite; • prezentarea unui produs/serviciu nou, a avantajelor
şi specificităţii acestuia; • lansarea unui mesaj subliminal, crearea unei conexiuni între produs şi
utilizatorii potenţiali; • informarea clienţilor despre reducerile de preţ sau alte oportunităţi
promoţionale oferite. Dacă aţi creat un plan de relaţii publice includeţi o copie a acestuia şi o
listă a mijloacelor de informare în masă vizate. Aceasta va demonstra că ştiţi exact cum veţi
ajunge la audienţa dorită.

În momentul în care planurile de acţiune au fost detaliate, vor fi combinate pentru a forma
planurile mai mari (cele privind produsele, preţurile, distribuţia, promovarea), care vor apărea în
planul de marketing. Odată combinate, se va constitui un program cu termene concrete ce va fi
folosit la implementarea planului de marketing. Chiar dacă în planul general de marketing vor
apărea doar programele mari (privind produsele, preţurile, distribuţia, promovarea) şi programul
cu termene, fiecare dintre planurile componente ale acestora va trebui comunicat celor care vor fi
responsabili de diversele acţiuni.11 În concluzie, planul de marketing, ca şi planul de afaceri,
este un instrument extrem de puternic, însă cu două condiţii: să fie realist şi să fie realizat în mod
profesionist.

Contabilitate

Societatile comerciale şi celelalte persoane juridice cu scop lucrativ au obligatia sa conduca

contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiara, potrivit legii si contabilitatea de
gestiune – adaptata la specificul activitatii – Legea contabilitatii nr. 82 / 1991. Contabilitatea
poate fi definita azi ca un ansamblu de reguli si proceduri ce trebuie urmate pentru a cuantifica,
prelucra, si comunica informatii, preponderent de natura financiara, despre o entitate economica
identificabila, in scopul adoptarii deciziilor economice. 1494 – apare la Venetia “Tratat de
contabilitate in partida dubla”- scris de Fra Luca Pacioli. Sistemul partidei duble se bazeaza pe
principiul dualitatii, principiu conform caruia orice fapt economic are doau aspecte – resursa si
utilizare, consum si venit, efort si rezultat – acestea compensandu-se sau echilibrandu-se
reciproc. Odata cu dezvoltarea societatilor pe actiuni – unde se face separarea conducerii
intreprinderilor de proprietarii lor – se contureaza o noua latura a contabilitatii – contabilitatea de
gestiune. Aceasta era destinata conducerii, nedivulgsbila, delimaitata de contabilitatea generala,
contabilitate destinata actionarilor

Utilizatorii (trei categorii):

1. Cei ce gestioneaza o intreprindere managementul (conducerea); pentru a rezista intr-un mediu

economic competitiv, managementul trebuie sa-si impuna sa realizeze doua obiective:
profitabilitatea si lichiditatea. Deciziile in aceste sensuri se bazeaza in mare masura pe informatia
contabila.

2. Utilizatorii cu interes financiar direct - investitorii actuali sau potentiali - creditorii actuali sau
potentiali.

3. Utilizatorii cu interes financiar indirect: - organele fiscale - organele de control - organele de

planificare si prognoza - alte grupuri (presa)
Cuvinte-Cheie

Abordăm la cuvinte ce ar descrie ramura antreprenoriatului din viziunea morală precum:

 Atitudine
 Dorință
 Perseverență
 Abilitate
 Cunoștințe
 Respect
 Adecvare

Precum și la noțiuni generale :

 Ideie
 Produs/Serviciu
 Piață
 Marketologie
 Consumatori
 Promovare
 Preț
 Economie

Concluzie :
Bibliografie
1.Braşovschi-Velenciuc, Victoria. "Antreprenoriat–expresie a
creativităţii."http://studiamsu.eu/wpcontent/uploads/42.-p.241-243.pdf
2. Zamfir, Ana-Maria, Eliza-Olivia Lungu, and Cristina Mocanu. "Studiul
comportamentului de antreprenoriat înrândul absolvenţilor de învăţământ superior din 13
ţări europene." Economie teoretică şi aplicată 20.11/588 (2013): 35-43.
3. http://www.seap.usv.ro/~carmenn/cursuri/Curs%20Antreprenoriat
4. https://graduo.ro/referate/marketing/antreprenoriat-definire-rolul-
antreprenoriatului-in-societate-mituri-antreprenoriale-385917