După originea lor ecosistemele pot fi:

a) naturale - apărute spontan pe calea evoluţiei naturale afactorilor ecologici

b) antropizate - apărute pe cale artificială, sub influenţa omului.
Ecosistemele antropizate pot fi:
a) ecosisteme acvatice antropizate(lacuri de baraj şi de acumulare, iazuri şi heleşteie piscicole)
b) ecosisteme terestre antropizante sunt reprezentate de agroecosisteme reprezentate prin:
culturi agricole, complexe zootehnice de creştere intensivă a animalelor şi ecosistemul
aşezărilor umane.

ECOSISTEME ACVATICE ANTROPIZATE

A. LACURI DE BARAJ ŞI LACURI DE ACUMULARE

Lacurile de baraj (lacul Bicaz), în care reţinerea apei durează oresau zile şi lacurile de acumulare
(Bicaz,Vidraru, Vidra), în care apastaţionează luni sau ani.
Particularităţile biotopurilor
− în funcţie de adâncime lacurilor se distinge spre suprafaţă o zonă
1. euritermă, cu oscilaţii anuale de la 0ºC la 24ºC
2. a saltului termic, situată între 35-40m
3. stenotermă, corespunzătoare adâncimilor sub 40m, unde temperatura apei este de 4-10ºC
− cantitatea de oxigen din apă depinde de temperatură şi de respiraţia organismelor acvatice
− lacurile de acumulare au o presiune hidrostatică mare

B. IAZURI ŞI HELEŞTEIE PISCICOLE

Iazul este un ecosistem artificial, amenajat în scopul obţinerii unor producţii apreciate de peşte, dar
şi pentru morărit, agrement.
Heleşteiele sunt bazine cu apă special amenajate pe locuri plane, destinate pisciculturii
sistematice. Se alimentează cu apă gravitaţional sau prin pomparea dintr-o apă curgătoare.
Particularităţile biotopurilor
− factorii care caracterizează biotopul acestor ecosisteme sunt: apa şi sedimentul de pe fundul
bazinelor.
− în iazuri, condiţiile fizico-chimice ale apei depind de natura solului şi de nivelul precipitaţiilor
− topirea zăpezii şi ploaia diluează apa, primăvara şi în verile ploioase, iar seceta determină
evaporarea apei şi concentrarea în substanţe nutritive
− iarna iazurile îngheaţă până la fund, datorită adâncimii mici
− oxigenarea apei constituie o caracteristică de bază în determinarea calităţii iazurilor
− cantitatea de oxigen este rezultatul a 2 procese opuse:
a) respiraţia organismelor vii –proces consumator de oxigen
b) fotosinteza - proces furnizor de oxigen.
Particularităţile biocenozelor
− biocenoza din masa apei se numeşte pelagos, iar cea de pe fundul lacului alcătuieşte bentosul
− în masa apei(pelagos) din iazuri şi heleşteie există 2 biocenoze: neustonul şi planctonul, plus o
asociaţie de animale ce formează nectonul
 neustonul este biocenoza peliculei de la suprafaţa apei, populată de bacterii, alge,
protozoare.
 planctonul cuprinde bacterii cu rol în descompunerea materiei moarte, flagelate, alge
albastre-verzi, diatomee etc
  nectonul este reprezentat de peşti, amfibieni, unele reptile şi păsări
− iazurile şi heleşteiele pot fi de tip:
a) ciprinicol, populate de crap, caras,caracudă, lin, babuşcă, biban, ştiucă, iar cele de
b) salmonicol cuspecii de păstrăv

ECOSISTEMELE TERESTRE ANTROPIZATE

Agroecosistemele sau ecosistemele agricole s-au format ca urmarea intervenţiei omului asupra
ecosistemelor naturale.
Din punct devedere trofic, biocenozele agroecosistemelor prezintă următoarele componente:
a) producători primari, reprezentaţi de plantele de cultură
b) consumatori primari(de ord. I), reprezentaţi de ierbivore sau animale fitofage
c) consumatori secundari(de ord.II), reprezentaţi de animalelecarnivore, lanţurile trofice au
puţine verigi

A. ECOSISTEMUL CULTURILOR IERBOASE ANUALE ŞI BIANUALE

Acest ecosistem cuprinde culturile de cereale, plante leguminoase oleaginoase, textile, medicinale,
aromatice şi de nutreţ.
Particularităţile biotopurilor
− se caracterizează printr-o uniformizare spaţială accentuată
− diferenţele microclimatice între agroecosisteme nu sunt mari
− se află sub influenţa climatului local sau regional, care au un pronunţat grad de uniformizare, dar
variabil în funcţie de anotimpuri
− la uniformizarea microclimatului participă irigaţiile, în caz de secetă, sau desecările, în cazul
excesului de umiditate
Particularităţile biocenozelor
− principalele componente sunt plantele de cultură
− dintre acestea cele mai importante sunt: grâul, orezul, ovăzul, porumbul, cartoful,ceapa,
tomatele, floarea soarelui,
− plantele de cultură sunt uniform repartizate
− ele constituie stratul dominant, protejat de om,care înlătură buruienile

B. ECOSISTEMUL PLANTAŢIILOR DE POMI ŞI ARBUŞTI FRUCTIFERI

Cuprinde plantaţiile de pomi fructiferi, arbuşti fructiferi şi plantaţiilede viţă de vie
Particularităţile biotopurilor
− se disting o multitudine de biotopuri,fiecare cu particularităţile lui
− varietatea este determinată de variaţiile de expunere, înclinaţie şi de tipul de sol, dar şi de climă
Particularităţile biocenozelor
− în culturile intensive şi supraintensive, stratul ierbos este înlocuit prin culturi de ovâz, batat, iar
stratul ierbos spontan este înlăturat prin ierbicidare sau prăşiri repetate
− consumatorii sunt reprezentaţi de insecte şi larvele lor, acarieni şi păsări insectivore
− lanţurile trofice pot fi de tip:
a) fitofag
 se realizează prin consumul de muguri, frunze, fructe,seminţe, scoarţa şi lemnul
tulpinilor şi rădăcinilor
  consumatorii de ord.II, sunt insectele carnivore, dar mai ales păsările, iar acesteasunt
vânate de păsările răpitoare, care sunt consumatori de ord.III
b) saprofite, care realizează consumul biomasei vegetale moarte, de către flora şi fauna
saprobiontă de la suprafaţa solului, obţinându-se mineralizarea
c) de hiperparazitism, în care larvele fitofage ale insectelor sunt parazitate de alte larve de
insecte, iar acestea sunt parazitate de virusuri

C. ECOSISTEMUL CULTURILOR PROTEJATE

Aceste culturi urmăresc creşterea perioadei de vegetaţie a unor plante legumicole şi floricole.
Culturile protejate se realizează în răsadniţe, sere şi solarii.
Particularităţile biotopurilor 
− sunt create şi controlate de om
− pentru realizarea microclimatului şi nutriţiei minerale, de care planta are nevoie, se folosește multă
energie
− se aplică la timp lucrări de îngrijire şi de combatere a dăunătorilor
− se asigură astfel o anumită intensitate şi cantitate de lumină, o anumită umiditate în sol şi
atmosferă, o fertilizare corespunzătoare, o dozare a dioxidului de carbon
− se aplică la timp lucrări de îngrijire a bolilor şi dăunătorilor
Particularităţile biocenozelor 
− se cultivă o singură specie sau un singur soi de plantă, iar dintre animale afidele, musculiţa
albă,musculiţa deseră
− se urmăreşte un control strict al bolilor şi dăunătorilor
− în condiţiile de seră proliferează
 micozele (boli produse de ciuperci)
 bacteriozele (boli produse de bacterii)
 virozele(boli produsede virusuri)
− consumatorii secundari sunt puţini sau lipsesc
− lanţurile trofice de prădătorism sau de hiperparazitism sunt foarte puţine sau lipsesc

D. ECOSISTEMUL COMPLEXELOR ZOOTEHNICE DE CREŞTERE

INTENSIVĂ A ANIMALELOR
Acest tip de agroecosistem cuprinde crescătoriile de animale.
Particularităţile biotopurilor
− fiecare ecosistem agrozootehnic are un anumit microclimat generat de temperatură, umiditate şi
luminozitate
Particularităţile biocenozelor
− concentrează animale domestice (păsări, porcine, ovine, bovine), ce aparţin unei singure specii şi
de multe ori unei singure rase, cu productivitate ridicată
− indivizii sunt adăpostiţi în boxe, pe categorii de vârstă şi sexe
− animalele domestice sunt însoţite în adăposturi şi de alte specii de consumatori care sunt
concurenţi pentru hrană (ex.şobolani,şoareci)
− tot aici întâlnim ectoparaziţi (paraziţi externi), dar şi endoparaziţi (paraziţi interni)
− hrana animalelor provine din culturile furajelor