Teoriile dezvoltării umane

lect. univ. dr. Naiana Vatavu

Teoriile dezvoltării umane

 I. PSIHANALIZA IV. CONTEXTUALĂ

II. PSIHOLOGIA
ÎNVĂȚĂRII V. EVOLUTIVĂ/SOCIO-
BIOLOGICĂ

III. PSIHOLOGIA
COGNITIVĂ
Teoriile dezvoltării umane

 Teoria psihosexuală a Comportamentul este controlat

lui Freud de pulsiuni inconștiente
I. PSIHANALIZA puternice

 Teoria psihosocială a Formarea personalității este

lui Erikson influențată de societate și se
dezvoltă printr-o serie de crize

Behaviorismul/ teoria Oamenii răspund influențelor

tradițională a învățării mediului, care le controlează
(Pavlov, Skinner, Watson) comportamentul
II. PSIHOLOGIA
ÎNVĂȚĂRII
Copiii învață prin observarea
Teoria învățării sociale
și imitarea modelelor, în
(social-cognitivă) -
context social și prin
Bandura
contribuție activă
Teoriile dezvoltării umane
Teoria stadiilor cognitive a lui
Piaget
III. PSIHOLOGIA
Teoria socioculturală a lui
COGNITIVĂ Vîgotski
Teoria procesării informației
IV. CONTEXTUALĂ
Teoria bio-ecologică
Începând cu primul an
de viață și până în
adolescență au loc
schimbări calitative la
nivelul gândirii
Copiii participă activ
la propria lor
dezvoltare, în context
sociocultural
Ne dezvoltăm ca
urmare a procesării
active de simboluri
Dezvoltarea se
produce prin
interacțiunea dintre
persoană și cinci
sisteme contextuale
Teoriile dezvoltării umane

Oamenii se dezvoltă în
funcție de o serie de
V. EVOLUTIVĂ/SOCIO- Teoria atașamentului - perioade critice și
BIOLOGICĂ Bowlby sensibile. Este
importantă
predispoziția la
învățare
Teoriile dezvoltării umane

Stadiile
dezvoltării
psihosociale
(Erikson)

1. Încredere fundamentală vs. neîncredere (naștere la 12 – 18 luni).

Sugarul își dezvoltă impresia dacă lumea este sau nu un loc
propice și sigur.Virtute: speranța

2. Autonomie vs. rușine și îndoială (12-18 luni – 3 ani). Copilul ajunge

la un echilibru între independență și autonomie, pe de o parte,
și rușine și îndoială, pe de altă parte.Virtute: voința

3. Inițiativă vs. Inferioritate (3 – 6 ani). Copilul își dezvoltă inițiativa

când încearcă activități noi și nu este copleșit de vinovăție.
Virtute: orientare spre scop
Teoriile dezvoltării umane

4. Hărnicie vs. Inferioritate (6 ani-pubertate). Copilul trebuie să învețe

aptitudinile tipice culturii sale, altfel trebuie să se confrunte cu
sentimentul de incompetență.Virtute: abilitatea

5. Identitate vs. confuzia identității (pubertate-începutul vârstei adulte).

Adolescentul își clarifică concepte despre sine (,,Cine sunt?”).
Virtute: fidelitatea

6. Intimitate vs. izolare (vârsta adultă). Perioada angajamentelor față de

alții.Virtute: iubirea

7. Generativitate vs. stagnare (vârsta mijlocie). Adultul matur se preocupă

de transmiterea cunoștințelor tinerelor generații.Virtute: îngrijirea

8. Integritate vs. disperare (vârsta a treia). Adultul vârstnic își acceptă

propria viață și iminența morții. Virtute: înțelepciunea
Teoriile dezvoltării umane
Teoriile învățării
Învățarea este bazată pe
asocierea unui stimul
Condiționarea
care nu declanșează în
mod normal o anumită
clasică (Pavlov, reacție cu un alt stimul
Watson) care declașează reacția

Behaviorismul Învățarea are la bază

asocierea dintre un
comportament și
consecințele sale.
Condiționarea Șansele repetării
operantă comportamentelor
(Skinner) dorite cresc prin
întărirea aceastora.
Teoriile
învățării

Impulsul în direcția dezvoltării nu vine doar de la

Teoria mediu către individ, ci și viceversa –
învățării determinism reciproc (persoana acționează
sociale/teoria asupra lumii așa cum lumea acționează asupra ei)

cognitivă Omul învață prin

socială observație/modelare – urmărirea
(Bandura) comportamentului celorlalți
 Teoriile dezvoltării umane
Teoria stadiilor cognitive – Jean Piaget

Pe măsură ce ne dezvoltăm
Organizarea elaborăm structuri cognitive din
Dezvoltarea
Tendința de a ce în ce mai complexe, scheme –
pornește de moduri de organizare a
crea
la capacitatea informațiilor despre lume
categorii
înnăscută de
adaptare la
mediu Se produce prin două procese
Adaptarea complementare:
Asimilarea – achiziționarea și
Ajustarea la încorporarea informațiilor noi
informațiile Acomodarea – schimbările produse
noi din mediu la nivelul unei structuri cognitive
pentru a include noi informații

Menținerea stabilității pe măsură ce

Echilibrarea trecem de la asimilări la acomodări;
echilibru între asimilări și acomodări
 Teoriile dezvoltării umane

Stadiile
dezvoltării
cognitive
(Piaget)

1. Senzorio-motor (de la naștere la 2 ani). Sugarul devine treptat capabil să își

organizeze activități raportate la mediu cu ajutorul mecanismelor senzoriale și
motorii.

2. Preoperațional (de la 2 la 7 ani). Copilul își dezvoltă un sistem de reprezentări

bazat pe simboluri (pentru alte persoane, locuri, lucruri). Gândirea încă nu este
logică. Jocul imaginativ și dezvoltarea limbajului sunt foarte importante.

3. Al operațiilor concrete (de la 7 la 11 ani). Apare abilitatea de rezolvare logică a

problemelor, dacă acestea se referă la prezent; încă nu există capacitatea de
gândire abstractă.

4. Al operațiilor formale (de la11 până la vârsta adultă inclusiv). Există abilitatea de
gândire abstractă, de operare cu ipoteze și posibilități.
 Teoriile dezvoltării umane

Teoria
Creșterea cognitivă este
socioculturală o colaborare între
(Vîgotski) mediu/factorii contextuali
și copil. Copiii învață prin
interacțiune socială

Schelăria – sprijinul ZDP (zona de

temporar pe care îl dezvoltare proximă)
primește un copil de la distanța dintre sarcinile pe
părinți, educatori care copilul poate să le facă
singur și ceea ce poate face
cu ajutor
 Teoriile dezvoltării umane
Teoria contextuală a lui Urie Bronfenbrenner, 1998
Individul este inseparabil de
contextul social, care este divizat în
5 sisteme:
•Microsistemul – mediul
cotidian (familie, școală,
prieteni)
•Mezosistemul – împletirea
diferitelor sisteme și influnețele
dintre ele
•Exosistemul – legătura dintre
microsistem și sistemele
exterioare sau instituțiile
•Macrosistemul – tipare
culturale, sistemul economic,
politic
•Cronosistemul – timpul și
modificările survenite ca urmare
a parcurgerii vieții
Bibilografie
 Crețu,T. – Psihologia vârstelor, Editura Polirom, Iași, 2009

 Mook, D. – Experimente clasice în psihologie, Editura Trei,

2009

 Papalia, D. E., Wendkos Olds, S., Feldman, R. D. –

Dezvoltarea umană, Ed.Trei, Bucureşti, 2010

 Verza, E, Verza, F. – Psihologia vârstelor, Editura

Prohumanitate, București, 2000