Sunteți pe pagina 1din 33

Organizarea şi valorificarea spaţiului

turistic în judeţul Neamţ


[Type the document subtitle]

[Type the abstract of the document here. The abstract is typically a short summary of the contents of
the document. Type the abstract of the document here. The abstract is typically a short summary of the
contents of the document.]
Cuprins
Consideraţii generale..................................................................................................3

Localizarea geografică ............................................................................................3

Locul şi rolul judeţului Neamţ în sistemul turistic naţional ...................................3

Elemente de favorabilitate în apariţia si dezvoltarea turismului în Neamţ................3

Cadrul natural..........................................................................................................4

Cadrul istoric ...........................................................................................................6

Cadrul social-economic ..........................................................................................7

Analiza componentelor activităţii de turism ..............................................................8

Resursele turistice ...................................................................................................8

Structurile de primire ..............................................................................................8

Valorificarea spaţiului turistic....................................................................................9

Tipurile majore de turism .......................................................................................9

Fluxurile turistice ..................................................................................................10

Produsul turistic – strategii de promovare si eficientizare.......................................11

Analiza SWOT a produsului turistic.....................................................................11

Strategii de dezvoltare a activităţii turistice .........................................................17

Concluzii ..................................................................................................................18

Bibliografie ..............................................................................................................19
Consideraţii generale
Localizarea geografică
Judeţul Neamţ ocupă o poziţie central-estică în ansamblul teritorial naţional şi se
suprapune, parţial, Carpaţilor Orientali, Subcarpaţilor Moldovei şi Podişului Moldovei, făcând
parte din categoria unităţilor administrative-teritoriale cu o suprafaţă medie, având 5 896 km2,
ceea ce reprezintă 2,5% din teritoriul ţării.

Geografic, judeţul Neamţ este situat între 46º40´ şi 47º20´ latitudine nordică şi 25º43´ şi
27º15´ longitutine estică. Prin suprafaţă, densitatea populaţiei, repartizarea formelor de relief,
proporţionalitatea acestora şi încă circa 240 de parametri şi indicatori, judeţul Neamţ este
reprezentativ pentru România, fiind, în fond, imaginea acesteia, la scala de 1/41 (nr.judeţelor
ţării).

Judeţul Neamţ a fost înfiinţat în actualele limite administrative prin Legea nr.2/1968
privind organizarea administrativă a teritoriului României şi are în componenţa sa 81 localităţi,
după cum urmează: 2 municipii, Piatra Neamţ şi Roman, 3 oraşe: Târgu Neamţ, Bicaz şi Roznov,
un număr de 76 comune şi 347 sate.

Judeţul Neamţ are ca vecini: la nord judeţul Suceava, la vest judeţul Harghita, la sud
judeţul Bacău, iar la est judeţele Vaslui şi Iaşi.

Locul şi rolul judeţului Neamţ în sistemul turistic naţional

Turiştii sunt atraşi de aceste locuri fie datorită minunatelor privelişti şi a climei plăcute, fie
datorită vestigiilor istorice întâlnite aproape la tot pasul.

Obiectivele de interes turistic din judetul Neamt sunt multe. Staţiunile balneare Bălţăteşti şi
Oglinzi, staţiunea turistică Durău, staţiunile turistice de interes naţional Piatra-Neamţ şi Târgu
Neamţ, salba vechilor mănăstiri - începând cu Neamţul, una dintre cele mai vechi mănăstiri din
Moldova (1367), cu mormântul lui Petru Muşat, însemnat centru de tipărituri; apoi Secu, ctitoria
lui Nestor Ureche (1602), cu frumoase manuscrise, adevărate opere de artă;Agapia, menţionată
documentar în 1437 şi ajunsă celebră prin picturile din tinereţe ale lui Nicolae
Grigorescu; Văratecul şi celelalte.
Pe drept cuvânt se poate spune că, raportat la suprafaţă, Neamţul este ţinutul cu cele mai
multe lăcaşuri de cult din lume (biserici, mănăstiri, schituri).

La acestea se adaugă obiectivele memorialistice (casele memoriale I. Creangă, C. Hogaş, V.


Micle, Al. Vlahuţă, M. Sadoveanu) şi muzeale (detalii în paginile Complexului Muzeal
Judeţean). Practic judeţul Neamţ este inclus în Lista obiectivelor de patrimoniu naţional cu un
număr de 552 de monumente, mănăstiri, cetăţi, situri arheologice şi alte obiective de patrimoniu
naţional. O zestre impresionantă.
Elemente de favorabilitate în apariţia si dezvoltarea turismului în Neamţ
Cadrul natural

Învecinat cu judeţele Suceava la nord, Harghita la vest, Bacău la sud şi cu judeţele Iaşi şi
Vaslui la est, Judeţul Neamţ este situat în partea central-estică a României şi se încadrează, din
punct de vedere geografic, între 46040' şi 47020' latitudine nordică şi 25043' şi 27015' longitudine
estică. Formele de relief au înălţimi cuprinse între 1907m (vârful Ocolaşul Mare) şi 169 m (lunca
Siretului).

Relieful

Relieful judeţului Neamţ se suprapune parţial Carpaţilor Orientali, Subcarpaţilor Moldovei


şi Podişului Moldovenesc. Aşadar unităţile de relief predominante în judeţ sunt cea muntoasă,
reprezentată de Carpaţii Orientali (prin munţii Bistriţei, masivul Ceahlău, munţii Hăşmaş, munţii
Tarcău şi munţii Stânişoarei), care ocupă 278.769 ha (51% din suprafaţa judeţului). De asemenea
putem aminti unitatea subcarpatică, reprezentată de Subcarpaţii Moldoveneşti, şi cea de dealuri,
ale Podişului Central Moldovenesc.

Neîndoielnic, din întreg lanţul Carpaţilor Orientali, Masivul Ceahlău este cel mai
impresionant, atât prin frumuseţea deosebită a peisajului oferit, cât şi prin aspectul său
impunător. Toate acestea l-a făcut unul dintre munţii cei mai căutaţi de către turiştii din ţară, dar
şi din străinătate. Prezenţă vie în folclorul local, înconjurat de o aureolă magico-mitologică,
imaginea Ceahlăului se reflectă distinct în paginile de literatură sau în operele artiştilor plastici,
ca de altfel întreg ţinutul Neamţului. Pe lângă acesta, nu putem să nu menţionăm Cheile
Bicazului, străbătute de râul Bicaz.

Formaţiunile carstice existente pe raza judeţului Neamţ sunt în număr de cinci. Peştera
Munticelu (Ghiocelu) este situată pe versantul stâng al Văii Bicazului, în Masivul Surduc-
Munticelu, la extremitatea nordică a Munţilor Hăşmaş, pe raza comunei Bicazu Ardelean.
Peştera are 120 de metri lungime şi nu este accesibilă publicului. Peştera Toşorog este situată în
nord-estul Munţilor Hăşmaş, pe Valea Bradului, la 28 de kilometri sud-est de oraşul Bicaz, tot pe
teritoriul comunei Bicazu Ardelean. Nici aceasta nu este accesibilă publicului. Complexul
Detunate se află în masivul Ceahlău, pe teritoriul oraşului Bicaz. Peştera Groapa cu Var este pe
teritoriul comunei Ceahlău iar Peştera 3 Fântâni se află în comuna Dămuc.

Reţeaua hidrografică

Lungimea totală a râurilor ce traversează judeţul Neamţ este de peste 2000 km. Dintre
acestea, Bistriţa are 118,0 km, Moldova 70,0 km, Cracău 58,0 km, Ozana 54,0 km, Siret 42,1
km.

Din punct de vedere al debitelor, cele mai importante râuri ale judeţului sunt Siret, Moldova
şi Bistriţa. Din punct de vedere al regimului de alimentare, apele subterane au o pondere de 15-
30%, iar cele din topirea zăpezii între 30-40%.
Lacurile existente pe teritoriul judeţului sunt artificiale, fiind amenajate în scopuri complexe
(hidroenergetice, pentru atenuare viituri, irigaţii, piscicultură, rezervă de apă, agrement). Dintre
toate, acumularea Izvorul Muntelui este cea mai importantă, având o suprafaţă de aproximativ
3120 ha şi un volum de apă de aproximativ 1251 milioane m3.

Clima

Clima judeţului Neamţ este temperat continentală. Caracteristicile climei sunt determinate
de variaţiile de altitudine şi de particularităţile circulaţiei atmosferice.
Temperatura medie anuală creşte progresiv de la vest spre est, din zona montană spre regiunea
dealurilor subcarpatice şi de podiş. Cât privesc maximele termice, temperatura maximă absolută
de 38,6 oC (august 1952 ) s-a înregistrat la Piatra-Neamţ, în timp ce minima de -33,2 oC
(februarie 1954) s-a înregistrat la Roman.

Precipitaţiile au valorile medii cele mai mari în regiunea montană, scăzând cu cât ne
deplasăm spre est (Ceahlău-Toaca peste 700 mm, Piatra-Neamţ 649 mm, Roman 529 mm).

Arii protejate în judeţul Neamţ

10 rezervaţii forestiere ("Padurea de argint", "Codrii de aramă", Pângăraţi etc.);


3 rezervaţii paleontologice şi fosiliere (Munţii Cozla, Pietricica şi Cernegura din Piatra-
Neamţ);
5 rezervatii geologice (Cheile Sugaului, Cascada Duruitoarea etc);
3 parcuri dendrologice cu arbori seculari;
12 rezervatii floristice, faunistice, acvatice, peisagistice şi mixte;
5 monumente ale naturii: 4 stejari seculari şi un ulm secular (Piatra Teiului etc.).

Ariile naturale de interes naţional şi local ocupă suprafaţa de 38.448 ha. Dintre acestea,
poate cele mai impresionante sunt Parcul Naţional Ceahlău, cu o suprafaţă de 7.742 ha şi Parcul
Naţional "Cheile Bicazului", cu 3.315 ha. O altă arie protejată, de interes naţional, este rezervaţia
naturală de la Vânători şi care cuprinde 26.380 ha.

Dintre ariile protejate de interes local pot fi amintite rezervaţia forestieră de la Dobreni,
lacul Izvorul Muntelui (cu 150 ha), rezervaţia floristică "Dealul Vulpii" şi rezervorul fosilifer
"Cernegura" (aflate în apropiere de Piatra-Neamţ), Cheile Şugăului - Munticelu, peşterile
Toşorog şi Munticelu (din zona Bicaz Chei), stânca de la Şerbeşti (com. Ştefan cel Mare). De
asemenea, nu putem să nu amintim şi de Pădurea de argint sau Codrii de aramă, situate între
localităţile Agapia şi Văratec.

La acestea se adaugă Rezervaţiile Naturale Dobreni, Goşman, Brateş, Borca, Lacul Cuiejdel
(cel mai mare lac de baraj natural din România) şi Secu, Rezervaţia "Codrul Secular Runc", ariile
naturale protejate Pietricia, Cozla şi Agîrcia (din zona Piatra-Neamţ), ariile speciale avifaunistice
Lacurile Pângăraţi şi Vaduri.

La nivelul judeţului Neamţ au fost declarate situri de importanţă comunitară "Natura 2000"
următoarele arii naturale protejate: CEAHLĂU (Parc Naţional aflat în administrarea CJ Neamţ),
CHEILE BICAZULUI - HĂŞMAŞ (Parc Naţional aflat în administrarea Regiei Naţionale a
Pădurilor), CHEILE ŞUGĂULUI - MUNTICELU (Rezervaţie naturală aflată în custodia
Clubului Montan Român), PĂDUREA GOŞMAN (în custodia Direcţiei Silvice Neamţ),
VANATORI-NEAMŢ (Parc Natural aflat în administrarea RNP).

Cadrul istoric

Judeţul Neamţ - DATE ISTORICE

Cele mai vechi urme de locuire umană de pe teritoriul actual al judeţului Neamţ datează
din paleoliticul superior (cca. 100.000 ani î.e.n.), ele fiind evidenţiate îndeosebi pe Valea
Bistriţei, unde s-au descoperit numeroase situri arheologice.

Evoluţia comunităţilor umane, concentrarea lor în adevărate sate, introducerea uneltelor din
piatră şlefuită, corn, os, lut ars, pe lângă cele din silex, diversificarea tehnicilor de modelare şi de
decorare a ceramicii, dezvoltarea vieţii spirituale, toate acestea au condus treptat la formarea
celei mai strălucite civilizaţii preistorice a Europei: Complexul Precucuteni-Cucuteni-
Tripolie (aprox. 4.200 - 2.600 î.e.n.). Cercetările efectuate de către specialiştii Muzeului de
Istorie Piatra Neamţ în staţiunile arheologice de la Izvoare-Piatra Neamţ, Traian-Dealul Viei,
Târpeşti, Frumuşica, Calu, Văleni, Ghelăieşti, dar şi în alte locuri, au evidenţiat în special
valoarea plasticii antropomorfe şi zoomorfe, a ceramicii pictate, aducând o contribuţie de
excepţie la o mai bună cunoaştere a acestei civilizaţii. De altfel, sălile acestui muzeu adăpostesc
cea mai impresionantă colecţie de obiecte aparţinând acestei culturi.

Epoca bronzului şi apoi epoca fierului, caracterizate prin apariţia şi dezvoltarea metalurgiei,
sunt evidenţiate prin aşezările de pe cuprinsul bazinelor Bistriţei şi Moldovei. Treptat, ele au
lăsat locul societăţii tracice şi apoi civilizaţiei dacice. Acesteia din urmă îi aparţin aşezările
descoperite în zona oraşului Piatra Neamţ, la Bâtca Doamnei, Cozla şi Calu, care au oferit
importante informaţii referitoare la nivelul înalt de dezvoltare economico-socială, militară şi
spirituală atins de civilizaţia dacică din această parte a ţării. Chiar şi după constituirea
provinciei Dacia, mărturiile arheologice de la Poiana-Dulceşti atestă gradul înalt de civilizaţie
atins de dacii liberi în sec. II-III e.n.

Apariţia popoarelor migratoare a modificat puternic evoluţia populaţiei daco-carpice


existente în sec. IV e.n. pe teritoriul actual al judeţului. Influenţa acestora, dar şi cea a civilizaţiei
romane sau romano-bizantine, a dus la apariţia, între secolele V-VII e.n., a culturii Costişa-
Botoşana, care a coincis, pentru această parte a ţării, cu perioada formării poporului român.
Dintre aşezările ce datează din această perioadă, merită amintită pe cea de la Davideni, unde a
existat între sec. V-VIII o comunitate romanică, aflată într-un proces de creştinare.

Semnificative pentru perioada secolelor VIII-IX sunt aşezările de la Borniş-Dragomireşti,


Izvoare-Bahna, Poiana-Dulceşti şi Brăşăuţi-Dumbrava Roşie, care aparţin culturii Dridu.

Informaţiile privitoare la primele două secole ale mileniului II sunt insuficiente sau prea
puţin analizate. În schimb se cunosc suficiente elemente legate de populaţia autohtonă a secolului
XIII, dar mai ales despre aşezările medievale de la Piatra-Neamţ - Bâtca Doamnei şi Pietricica.
Evoluţia aşezărilor rurale a dus la formarea, începând cu a doua jumătate a sec. XIV, a
primelor centre cu nuanţă urbană: Piatra lui Crăciun, Roman şi Neamţ. Cu timpul, târgul
Piatra capătă o mai mare importanţă, aceasta şi datorită constituirii aici a unei Curţii Domneşti,
iar Romanul devine unul dintre cele mai însemnate centre, făcând parte din sistemul defensiv al
Moldovei, aici fiind întemeiată în 1408 şi o episcopie. La fel de vechi ca şi Piatra sau Roman,
oraşul Neamţ va deveni mai cunoscut odată cu ridicarea, pe Culmea Pleşului, a Cetăţii
Neamţului. Tot din perioada medievală datează începuturile Mănăstirii Neamţ, unul dintre cele
mai vechi şi mai vestite centre religioase din ţară, alături deMănăstirile Bistriţa, Secu,
Sihăstria, Agapia sau Văratec.

Continua creştere a producţiei de mărfuri şi a celei agricole, dar şi intensificarea


schimburilor comerciale, face ca dezvoltarea economică a ţinutului să fie din ce în ce mai
vizibilă. Astfel, spre sfârşitul sec. XVIII sunt atestate o serie de centre de schimburi, iar odată cu
începutul sec. XIX încep să apară şi primele fabrici. Revoluţia tehnică, reformele de după 1859,
cucerirea independenţei de stat în 1877 şi măsurile legislative ce au urmat au dus la dezvoltarea
capitalismului industrial şi în această parte a ţării.

Participarea României, începând cu 1916, la primul război mondial a făcut însă ca situaţia
generală a judeţului să aibă mult de suferit. În anii de după război s-a reuşit refacerea vieţii
economice, perioada interbelică fiind o perioadă relativ prosperă (vezi harta judeţului în 1929).
Intrarea României în cel de-al doilea război mondial, moment ce l-a găsit pe mareşalul Ion
Antonescu la Piatra Neamţ, a determinat trimiterea pe front a unităţilor militare din zona
Neamţului, alături de alte unităţi din ţară, şi participarea la lupta pentru reîntregirea Patriei.
Evoluţia ulterioară a evenimentelor, mai ales după străpungerea de către armata sovietică a
fortificaţiei Tg. Neamţ-Paşcani, a făcut ca multe dintre localităţile din estul judeţului să sufere
mari distrugeri.

Anii de după război şi schimbarea regimului politic în 1947, au determinat o nouă etapă în
evoluţia istorică a judeţului Neamţ, în care se pot distinge, totuşi, şi transformări pozitive, care
şi-au pus amprenta asupra zonei şi locuitorilor săi.

Eroi martiri ai judeţului Neamţ care s-au jertfit în decembrie 1989 pentru libertate,
democraţie şi pentru ideea de demnitate:

Cadrul social-economic
Analiza componentelor activităţii de turism
Resursele turistice

Structurile de primire
Valorificarea spaţiului turistic

Tipurile majore de turism


Turismul este practicat sub influenţa unor motivaţii ce constituie un criteriu de clasificare în funcţie de
care distingem formele de turism ce urmează

1. Turismul cultural se bazează. pe obiectivele turistice culturale din zona studiată: casele memoriale
(Creangă, Veronica Micle, Vlahuţă, Sadoveanu), muzee (Muzeul de istorie şi etnografie Tg. Neamţ,
Muzeul de artă populară de la Tîrpeşti), cetatea şi mănăstirile medievale (Neamţ, Agapia, Văratic, Secu,
Sihăstria) şi peisajul natural al zonei, cu rezervaţiile sale: „Pădurea de argint", Pădurea de stejari de la
Branişte, Parcul forestier Vânători - Neamţ. Turismul cultural-religios - include turiştii ce îşi consacră
vacanţele formării lor culturale, prin contacte cu civilizaţii şi popoare diferite. Are un pronunţat caracter
umanitar. Turismul cultural cuprinde călătoriile şi participările la festivalurile de artă, care conferă
individului ceva mai mult decât ieşirea din cotidian, răspunzând motivaţiei de cunoaştere, dobândirii de
noi cunoştinţe, dezvoltării personalităţii umane. în aceiaşi idee de păstrător a comorilor spirituale ale
neamului, populaţia regiunii se poate mândri cu numeroase muzee, case memoriale, conace, hanuri,
curţi domneşti.

2. Turismul balnear, este susţinut în zonă de către Staţiunea balneoclimaterică Bălţăteşti, şi Oiglinzi.
Apele minerale cloro-sodice ale staţiunii sunt prezentate la capitolul „Potenţialul turistic ..." având
aceleaşi caracteristici cu cele de la Oglinzi.

Staţiunea Bălţăteşti dispune de o bază de tratament satisfăcătoare, care asigură tratamente în tot cursul
anului pentru afecţiuni ale aparatului locomotor reumatismale, afecţiuni respiratorii şi dermatologice.

3. Turismul de week-end, oferă posibilităţi de odihnă în zonă pe o durată scurtă de sejur(2-3 zile).
Atracţiile pentru această formă de turism sunt: cadrul natural, aerul nepoluat, climatul blând, accesul
facil, cursurile de apă şi posibilităţile de drumeţii în zona Parcului Forestier Vînător i- Neamţ sau de
agrement ecvestru şi cicloturism.

4. Turismul rural şi agroturismul

În zona Agapia – Filioara - Văratic funcţionează o reţea de peste 15 pensiuni agroturistice clasificate şi
omologate de Ministerul Turismului.( Anexă )

5. Turismul ecumenic, reprezentat de pelerinaje la mănăstirile din zonă, efectuate de turiştii români
atraşi de slujbele ocazionate de diferite sărbători religioase sau turiştii străini atraşi de arhitectura
tradiţională, pictura interioară şi obiectele de artizanat produse în atelierele mănăstireşti. .
Turismul religios conservă forme de masă în participare şi se modernizează continuu, dezvoltând o
cerere specială pentru servicii de cazare, transport, alimentaţie, comercializarea obiectelor de cult etc.
Populaţia predominant ortodoxă a păstrat cu sfinţenie şi a îmbogăţit lăcaşurile de cult mărturii ale
trecutului spiritual, al tradiţiilor culturale. Anual, au loc hramurile unor biserici, mănăstiri cu care prilejuri
mase mari de oameni călătoresc aducând ofrande bisericilor respective (Mănăstirea Neamt, Mănăstirea
Secu, Manastirea Sihastria, Manastirea Sihla, Manastirea Agapia, Manastirea Varatec, Manastirea
Horaita, Mănăstirea Braditel etc. ).

6. Turismul de afaceri - include deplasările în interes oficial, comercial, deplasări considerate activitate
turistică deoarece participanţii utilizează servicii turistice (cazare, masă, transport) şi antrenează în cele
mai frecvente cazuri şi vizitarea unor obiective turistice. Această formă de turism se desfăşoară tot
timpul anului în spaţii special amenajate, antrenând servicii specifice de expunere, de tranzacţionare,
mijloace de telecomunicaţie, video, etc. Un sector al acestei forme de turism poate fi considerat
shopping- turismul, constând în achiziţionarea unor bunuri în condiţii avantajoase în comparaţie cu
propria piaţă, în alte localităţi pentru uz personal sau vânzare. Această formă de turism se află în
continuă creştere, antrenând dezvoltarea structurilor de primire, modernizarea spaţiilor şi serviciilor,
sistemelor de rezervare (tiketing) şi asistenţă turistică (ghidaj).

7. .Turismul sportiv - devine o formă de recreere activă, coparticipativă. Se desfăşoară tot timpul anului
în aer liber sau în baze sportive acoperite. Aici se încadrează turiştii-sportivi activi, care practică diverse
sporturi şi sportivii-spectatori care urmăresc competiţiile sportive de diferite niveluri.

8. Turismul de agrement - este o formă de turism practicată de amatorii de distracţii, de peisaje naturale
atrăgătoare şi care, în general nu urmăresc odihna în timpul vacanţelor, ci schimbarea de decor, de
mediu şi de viaţă . Turismul de sfârşit de săptămână cuprinde două zone şi anume: o zonă apropiată
oraşului, Secu, Stâna-Agapia şi o zonă îndepărtată, Podişul Moldovei- Podişul Sucevei - Carpaţii Orientali.

Fluxurile turistice
Produsul turistic – strategii de promovare si eficientizare

Analiza SWOT a produsului turistic


Analiza SWOT a potenţialului turistic a judeţului Neamţ presupune luarea în calcul a
următoarelor elemente:

puncte tari

puncte slabe

oportunităţi

ameninţări

Analiza de situaţie (analiza SWOT)

1. Aşezarea geografică şi cadrul natural

Puncte tari Aşezare în nord estul României;

Drumuri europene , reţea de transport feroviar ;

Climă continentală moderată ;

Rezervă de teren pentru amenajări ulterioare;

Relief variat ce coboară în trepte de la munte la dealurile subcarpatice, care se pierd


în valea largă cu caracter de culoar a Siretului;

Cadru natural variat şi generos, care asigură legături facile între zonele montană,
subcarpatică şi de câmpie.

Puncte slabe Prezenţa unor poli de atracţie urbană: Piatra Neamţ, Roman Târgu Neamţ.

Oportunităţi Programe ale autorităţilor judeţene şi centrale destinate mediului rural;


Înfiinţarea

Parcul Naţional Ceahlău;

Parcul Naţional "Cheile Bicazului", cu 3.315 ha. Cheile Bicazului au o lungime de 8 km


(de la Lacu Roşu până la satul Bicazul Ardelean). Cheile Bicazului atrag prin
frumuseţea lor numeroşi turişti;

Rezervaţia de zimbri şi faună carpatină, Dragoş- Vodă.

Ameninţări Extinderea fenomenul de eroziune a solului cu posibile consecinţe grave pe termen


lung .

2. Populaţia şi resursele umane

Puncte tari Nivel relativ ridicat al gradului de calificare în anumite domenii;

Existenţa unor specialişti în domenii variate de activitate;

Diversitatea etno – culturală;

Ospitalitatea proverbială a locuitorilor.

Puncte slabe Îmbătrânirea populaţiei ;

Depopularea (spor natural negativ şi migrarea tinerilor spre centre urbane) ;

Mentalitatea populaţiei faţă de schimbare în general şi reconversie profesională în


special ;

Migrarea persoanelor tinere spre mediul urban şi străinătate, mai cu seamă a celor cu
pregătire profesională înaltă .
Oportunităţi Existenţa unor exemple de succes ale unor localnici cu iniţiativă ;

Existenţa unor programe de finanţare guvernamentale pentru reconversie


profesională ;

Turiştii se pot iniţia în activităţi tradiţionale.

Ameninţări Reducerea ponderii populaţiei active ;

Natalitate scăzută ;

Creşterea şomajului în rândul tinerilor absolvenţi;

Creşterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pieţei muncii şi


economiei locale datorită fiscalităţii ridicate .

3. Infrastructură

Puncte tari Prezenţa arhitecturii tradiţionale ;

Modernizarea echipamentelor de telecomunicaţii şi extinderea telefoniei mobile ;

reţea de drumuri publice:

8 drumuri naţionale, cu lungimea de 407,228 km ;

44 drumuri judetene, cu lungimea de 758,580 km;

124 drumuri comunale, cu lungimea de 649,615 km.

transporturi acceptabile;

tarife accesibile.

Puncte slabe Starea tehnică necorespunzătoare a reţelei rutiere;

Alimentarea cu apă în reţeaua publică este foarte limitată;


Nu există reţea de canalizare în tot judeţul;

Zone fără acces la gaze naturale .

Oportunităţi Programe comunitare ale Uniunii Europene pentru sprijinirea dezvoltării


infrastructurii în mediul rural: SAPARD, ISPA;

Programe guvernamentale pentru încurajarea iniţiativelor locale ;

Programe de modernizare a infrastructurii rutiere.

Ameninţări Orientarea programelor europene şi guvernamentale spre alte zone considerate


prioritare ;

Scăderea interesului investitorilor pentru zonă.

4. Economia

Puncte tari Vechi tradiţii în prelucrarea unor resurse locale (lemn, ceramică);

Tradiţii locale în creşterea animalelor, în special al porcinelor şi păsărilor ;

Existenţa unor societăţi comerciale şi persoane fizice autorizate cu activitate în zonă .

Puncte slabe Resurse financiare insuficiente, investiţii autohtone şi străine reduse ;

Infrastructura necorespunzătoare ;

Echipamente şi tehnologii învechite ;

Parcelarea terenului - productivitate scăzută (suprafeţele agricole nu pot fi


întotdeauna lucrate mecanizat) ;

Scăderea producţiilor medii la aproape toate culturile.

Oportunităţi Reconversia unor capacităţi economice aflate în conservare în capacităţi cu profil nou
de fabricaţie ;

Reconversia unor capacităţi, în special agricole, spre arii de productivitate adaptate


condiţiilor locale ;

Utilizarea programelor de finanţare a UE şi a autorităţilor ;

Extinderea colaborării cu organizaţii neguvernamentale care au capacitatea să atragă


fonduri extrabugetare ;

Dezvoltarea de relaţii de parteneriat economic şi administrativ cu unităţi teritoriale


(similare sau asemănătoare) din ţară şi străinătate .

Ameninţări Lipsa de receptivitate şi flexibilitate la cerinţele pieţei care determină decalaje


economice mari, greu de recuperat ;

Reducerea ponderii populaţiei active ;

Creşterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pieţei muncii şi


economiei locale datorită fiscalităţii ridicate.

5. Turism

Puncte tari Potenţial turistic deosebit datorită păstrării patrimoniului cultural tradiţional (port
popular, formaţie de dansuri şi cântece populare din zonă) ;

Fructe şi legume proaspete de sezon ;

Vinuri excelente;

Mâncăruri tradiţionale (sarmale moldoveneşti);

Rachiurile sunt pregătite după tehnologiile tradiţionale;

Obiceiuri tradiţionale deosebite (şezători, hore, coline, hramuri etc.);

Potenţial turistic peisagistic

Existenţa unui nucleu puternic şi inovativ de practicare a agroturismului ;

Existenţa unor centre de informare şi promovare a turismului rural ;

Aşezarea geografică propice dezvoltării serviciilor, în special a celor turistice.


Puncte slabe Resurse financiare insuficiente, investiţii autohtone şi străine reduse ;

Pregătire profesională de slabă calitate în domeniul serviciilor turistice.

Oportunităţi Extinderea reţelei de ferme şi gospodării autorizate pentru practicarea agroturismului


;

Prezenţa în judeţ a unor aşezăminte culturale şi naţionale de o deosebită importanţă:

10 rezervaţii forestiere (“Pădurea de argint” , “Codrii de aramă” etc);

3 rezervaţii paleontologice (Munţii Cozla, Pietricica şi Cernegura din Piatra Neamţ);

5 rezervaţii geologice (Cheile Şugăului, Cascada Duruitoarea etc);

3 parcuri dendrologice cu arbori seculari;

12 rezervaţii floristice, faunistice, acvatice, peisagistice şi mixte;

5 monumente ale naturii: 4 stejari seculari si un ulm secular.

Punerea în valoare a bogatului patrimoniu cultural şi istoric al comunei;

Utilizarea programelor de finanţare a UE şi autorităţilor ;

Extinderea colaborării cu organizaţii neguvernamentale care au capacitatea să atragă


fonduri extrabugetare Speranţa. ,Ecoforest etc.

Ameninţări Fiscalitatea şi birocraţia ;

Reducerea sau eliminarea unor facilităţi ;

Orientarea spre alte zone de interes turistic.

6. Mediul înconjurător

Puncte tari Aplicarea unui sistem integrat de colectare a deşeurilor;


Dispariţia de pe cursurile râurilor a deşeurilor menajere ;

Eforturi ale autorităţilor locale de aplicare riguroasă a legislaţiei privind protecţia


mediului .

Puncte slabe Neefectuarea de lucrări de stabilizare în zonele ce prezintă pericole de alunecări de


teren ;

Colectarea neselecţionată a deşeurilor, în vederea reciclării, refolosirii, recuperării


sau valorificării lor ;

Educaţia ecologică este superficială .

Oportunităţi Utilizarea programelor UE destinate reabilitării condiţiilor de mediu din mediul rural ;

Extinderea colaborării şi implicarea organizaţiilor neguvernamentale şi a şcolilor în


programe comune de educaţie ecologică .

Ameninţări Extinderea eroziunii solului cu consecinţe grave pe termen lung dacă nu se intervine
la timp ;

Prezenţa mentalităţii de indiferenţă faţă de protecţia mediului (mai ales la nivelul


populaţiei adulte) .

Strategii de dezvoltare a activităţii turistice


Concluzii
Bibliografie
http://www.neamt.insse.ro/

http://www.ecosmile.ro/

http://www.neamt.ro/

www.didactic.ro

1. Localizarea şi caracterizarea zonei

Judeţul Neamţ a fost înfiinţat în actualele limite administrative prin Legea nr.2/1968 privind
organizarea administrativă a teritoriului României şi are în componenţa sa 81 localităţi, după
cum urmează: 2 municipii, Piatra Neamţ şi Roman, 3 oraşe: Târgu Neamţ, Bicaz şi Roznov, un
număr de 76 comune şi 347 de sate.

Judeţul Neamţ are ca vecini: la nord judeţul Suceava, la vest judeţul Harghita, la sud judeţul
Bacău, iar la est judeţele Vaslui şi Iaşi.

Populaţia judeţului Neamţ numără 554.516 locuitori, dintre care 36,6% locuitori în mediul urban
şi 63,4% în mediul rural,densitatea medie fiind de 94 loc/kmp.

Evoluţia economică a judeţului a condus la o scădere treptată a numărului total de şomeri, de la


36.812 persoane înregistrate la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă în 2001, la 11.857
persoane în 2005, rata şomajului înregistrând o scădere de la 14,1% în 2001 la 5,6% în 2005. Cu
toate acestea, judeţul Neamţ se situează pe primele locuri în privinţa ratei şomajului. În ceea ce
priveşte veniturile medii ale populaţiei calculate ca un câştig salarial nominal mediu brut lunar,
este evidentă o creştere a acestora la nivelul întregii economii, de la 343 RON/salariat în 2001 la
789 RON/salariat în 2005, creştere bazată în general pe o continuă tendinţă de dezvoltare a
calităţii muncii în raport cu cerinţele de pe piaţă.

Ramurile economice preponderente în judeţ sunt industria chimică, industria metalurgică,


industria prelucrării lemnului, industria uşoară, industria materialelor de construcţii şi industria
alimentară, turismul reprezentând un deziderat al dezvoltării judeţului nostru, o prioritate avută
în atenţie de către administraţia publică locală.

Căile de acces în judeţ sunt multiple.

Rutiere: ▪ DN2 cu origine în jud.Bacău, destinaţie jud.Iaşi, prin Roman; lungime: 41.913km.
▪DN12 cu origine în jud.Harghita, destinaţie Bicaz, prin Bicaz Chei; lungime: 27.747km.

▪DN15B cu origine la Poiana Largului, detinaţie jud.Iaşi, prin Târgu Neamţ; lungime: 60.522km;

▪DN15C cu origine în Piatra Neamţ, destinaţie jud.Suceava prin Târgu Neamţ; lungime:
56.933km;

▪DN15D cu origine în Piatra Neamţ, destinaţie jud.Vaslui, prin Roman; lungime: 73.097km;

Feroviare: linia 506 – Bacău-Bicaz; Bucureşti, Paşcani;

2. Prezentarea potenţialului turistic al zonei

Resurse naturale

Relieful judeţului este variat şi în mare parte accidentat, dispus în trepte de la vest la est,
de la munţi (ce ocupă mai mult de jumătate din suprafaţa judeţului, în vest ), reprezentaţi de
Stânişoara (1531m), Bistriţa (1864m), Ceahlău (cu vf. Ocolaşul Mare-1907m)-“Olimpul
Moldovei”, Tarcău, Hăşmaş, compartimentati prin văi longitudinale, la dealurile subcarpatice
(Subcarpaţii Moldovei, în centru, ce închid depresiunile subcarpatice Neamţului şi Cracău
Bistriţa), dar şi culmile de 900m ale Dealului Pleşului, alungite nord-sud, care se pierd în valea
largă, cu caracter de culuar al Siretului, dincolo de care apar dealurile Podişului Bârladului.

Formaţiunile carstice existente pe raza judeţului Neamţ sunt în număr de cinci. Peştera
Munticelu (Ghiocelu) este situată pe versantul stâng al Văii Bicazului, în Masivul Surduc-
Munticelu, la extremitatea nordică a Munţilor Hăşmaş, pe raza comunei Bicazu Ardelean.
Peştera are 120 de metri lungime şi nu este accesibilă publicului. Peştera Toşorog este situată în
nord-estul Munţilor Hăşmaş, pe Valea Bradului, la 28 de kilometri sud-est de oraşul Bicaz, tot pe
teritoriul comunei Bicazu Ardelean. Nici aceasta nu este accesibilă publicului. Complexul
Detunate se află în masivul Ceahlău, pe teritoriul oraşului Bicaz. Peştera Groapa cu Var este pe
teritoriul comunei Ceahlău, iar Peştera 3 Fântâni se află în comuna Dămuc.

Clima judeţului are caracter cotinental, cu variaţii mari în funcţie de treptele de relief, cu
vânturi predominante din direcţia nord-vest şi vest, iar pe valea Siretului de la nord şi sud.

Reţeaua hidrografică

Lungimea totală a râurilor ce traversează judeţul Neamţ este de peste 2000 km. Dintre
acestea, Bistriţa are 118,0 km, Moldova 70,0 km, Cracău 58,0 km, Ozana 54,0 km, Siret 42,1
km. Din punct de vedere al debitelor, cele mai importante râuri ale judeţului sunt Siret, Moldova
şi Bistriţa. Din punct de vedere al regimului de alimentare, apele subterane au o pondere de 15-
30%, iar cele din topirea zăpezii între 30-40%.
Lacurile existente pe teritoriul judeţului sunt artificiale, fiind amenajate în scopuri complexe
(hidroenergetice, pentru atenuare viituri, irigaţii, piscicultură, rezervă de apă, agrement). Dintre
toate, acumularea Izvorul Muntelui este cea mai importantă, având o suprafaţă de aproximativ
3120 ha şi un volum de apă de aproximativ 1251 milioane m3.

Lacul “Izvorul Muntelui”-Bicaz, (la 35km de Piatra Neamţ), lac de acumulare format pe
Bistriţa, în spatele unui baraj înalt de peste 120m, un adevărat munte artificial. Cu o lungime de
circa 35km, “ marea de sub Ceahlău”, constituie o atractivă zonă de agrement. Se pot face
plimbări cu vaporaşul, se pot închiria şalupe.

Chei, defilee şi cascade

Defileul Bistriţei aurii-tăiat în rocile dure ale Munţilor Bistriţei, apele sale năvalnice se
liniştesc abia în lacul de acumulare Izvorul Muntelui.

Cheile Bicazului-(la 20 km de Bicaz), unul dintre cele mai impresionante monumente ale
naturii de pe cuprinsul României.

Cheile Duruitoarea-în Masivul Ceahlău, (la 1021 m altitudine), formată pe Pârâul


Rupturii, cu o cădere de 25 m, ce-şi anunţă prezenţa cu mult înainte de a fi văzută, printr-un vuiet
care înfioară.

Rezervaţii şi monumente ale naturii

“Codrii de aramă”(la 30km de Piatra Neamţ, 1km nord de Mănăstirea Văratec), rezervaţie
forestieră alcătuită din goruni seculari. Împreună cu “Pădurea de Argint”(mesteceni seculari) din
apropiere, au fost izvor de inspiraţie pentru marele poet Mihai Eminescu

Piatra Teiului-rezervaţie geologică, (lângă Poiana Teiului, la 65 km de Piatra Neamţ),


uriaş bloc de calcar format prin eroziune.

Pădurea Vânătorii Neamţului-rezervaţie forestieră, (la 3 km vest-nord de comuna


Vânători), codru secular de stejar, cu mare valoare peisagistică.

Pădurea Gosmanu-rezervaţie forestieră din Munţii Tarcău, include molizi, brazi şi fagi
seculari, de dimensiuni impresionante.

Rezervaţii geologice-Cernegura, Pietricica, Cozla.

Vestigii istorice

Cetatea Neamţului-Tg. Neamţ, construită de Petru Muşat (la sfarsitul sec.XIV) pe un


platou de unde se putea ţine sub observaţie toată Valea Moldovei.
Ruinele Curţii Domneşti-Piatra Neamţ, ridicată de Ştefan cel Mare în 1491. Astăzi se
observă urmele zidurilor şi pivniţelor, Biserica, precum şi Turnul lui Ştefan( construit în 1499,
înalt de peste 20 m).

Vestigiile Cetăţii Dacice-Bâtca Doamnei,(lângă Piatra Neamţ), cu ziduri masive, se


aseamănă foarte mult cu cetăţile dacice din Munţii Orăştiei. A fost identificată cu marea aşezare
geto-dacă Petodava, amintită de Ptolemeu în 106 i.Hr.;

Palatul Cnejilor-(lângă comuna Ceahlău), la 76 km de Piatra Neamţ, din sec. XVII, astăzi
doar ruine.

Ruinele Cetăţii-Roman, întemeiată de Roman Vodă Muşat(1391-1394).

Edificii religioase

Mănăstirea Neamţului-Vânători Neamţ, unul dintre cele mai valoroase ansambluri


arhitectonice româneşti, cel mai important focar de cultură şi artă al Moldovei medievale. Aici
funcţioneazã una dintre cele mai vechi biblioteci din ţară (peste 600ani) precum şi un muzeu ce
ilustrează intensa activitate culturală desfăşurată de-a lungul secolelor.

Mănăstirea Bistriţa, (la 10 km de Piatra Neamţ), ctitoritã de Alexandru cel Bun (al cãrui
mormânt se aflã aici) in 1402 Mãnãstirea a jucat un important rol cultural, aici fiind redactat
primul letopiseţ al Ţării Moldovei. Deţine un valoros muzeu de artă feudală.

Mănăstirile Agapia şi Văratec

Mănăstirea Secu, ctitorită de marele vornic Nestor Ureche, in 1602. Impodobitã in


interior cu o artã deosebitã, decoraţia faţadelor poartă amprenta arhitecturii munteneşti. Muzeul
mănăstirii cuprinde broderii, păstrează numeroase manuscrise, tapiserii, covoare.

Biserica “Sf. Ion”-Piatra Neamţ, una dintre puţinele din timpul lui Stefan cel Mare, care
se păstrează în forma orogonală.

Biserica Episcopiei-Roman, începută în 1542 de Petru Rareş şi terminată în 1550 de fiul


său, Iliaş Vodă, păstrează fresce din sec. XVI.

Biserica “Precista”-Roman, construită între 1568-1569 de Ruxandra, soţia lui Al. Lăpuşneanu.

Edificii culturale

Casa memorială “ Ion Creangă”-Humuleşti.

Casa memorială “Calistrat Hogaş”- Piatra Neamţ.

Casa memorială “Mihail Sadoveanu”-Vânători-Neamţ, lângă Mănăstirea Neamţului.


Muzeul memorial “Al. Vlahuţă, lângă Mănăstirea Agapia.

Complexul muzeal Judeţean-Piatra Neamţ, deţine exponate ce oferă vizitatorilor


posibilitatea de a admira splendidele opere plastice precum “ Hora de la Frumuşica”, “Sborul
Zeiţelor” şi “Gânditorul de la Târpeşti”.

3.Analiza echipamentelor existente şi a ofertei de servicii

Judeţul Neamţ are în componenţă sa un număr de aproximativ 100 de spaţii de cazare turistică de
toate tipurile de la hoteluri la pensiuni şi camping-uri. Între unităţile cu o capacitate mare se
remarcă hotelul Central şi hotelul Ceahlău din municipiul Piatra Neamţ. Posibilităţile de
agrement ale judeţului sunt numeroase: restaurante, grădini, parcuri, grădini zoologice, rezervaţii
naturale.

Judetul Neamt are un potenţial destul de ridicat pentru tratamente balneare, date fiind resursele
subsolului - ape minerale, acest tip de turism fiind asociat cu cel montan sau de agrement. Astfel,
în apropierea oraşului Târgu Neamţ, staţiunea balneo-climaterică Bălţăteşti este renumită prin
apele clorosodice, sulfatate, bicarbonate, magneziene, feruginoase indicate în tratarea
afecţiunilor reumatismale, neurologice şi bolilor asociate - endocrine, respiratorii, dermatologice.
Apele minerale clorurate sodice şi bromurate din staţiunea Oglinzi se aseamănă prin compoziţia
lor cu apele de la Ischl (Austria), Hall (Tirol), Stotterheim (Weimar). Atât apele minerale, cât şi
nămolul de aici au fost apreciate de mulţi turişti straini pentru calităţile lor curative.

Tabel 1.Capacitatea şi activitatea de cazare turistică în perioada 2001-2005

Anul Capacitate de cazare Sosiri (mii) Înnoptări ( mii Indici de


turistică ) utilizare netă a
capacităţii de
funcţiune (%)

Existente În funcţiune

( locuri ) ( mii locuri


zile )

2001 2989 733,9 98,9 157,4 21,4


2002 3076 830,5 97,1 159,5 19,2

2003 3482 1051,9 110,9 255,8 24,3

2004 3483 1150,6 129,3 301,4 26,2

2005 4045 1164,7 117,3 265,9 22,8

Sursa: preluat din anuarul statistic

Tabel 2.Tipuri de unităţi

Caracte- Anu Hote Hotelur Mote Vil Cabane Pensiun Pensiun Tabe Tota
ristica l -luri i pt - luri e turistic i i rurale -re l
tineret e
urbane

Unităţi 200 9 - 8 2 6 4 13 4 54
de 1
primire
turistica 200 8 - 7 2 6 4 14 4 47
2

200 13 - 8 2 8 6 13 3 53
3

200 15 - 7 3 6 9 15 3 58
4

200 16 1 5 3 5 8 42 3 83
5

Camere 200 512 - 123 29 58 24 60 98 904


existent 1
e în
structuri 200 493 - 125 29 57 18 62 98 882
de 2
primire 200 773 - 144 24 89 37 58 82 1207
turistică 3

200 824 - 115 39 80 58 61 81 1258


4

200 857 16 85 38 87 63 287 81 1514


5

Locuri 200 1008 - 450 58 230 91 126 662 2625


de 1
cazare
turistică 200 996 - 483 58 287 38 131 662 2655
2

200 1531 - 357 48 310 76 120 562 3004


3

200 1638 - 250 78 320 118 133 492 3029


4

200 1700 42 243 76 336 142 645 492 3676


5

Sursa: prelucrat pe baza datelor din anuarul statistic

Grafic pentru evoluţia numărului unităţilor de primire turistică între 2001-2005

Din analiza graficului pentru evoluţia unităţilor de primire turistică, se observă o creştere a
numărului de unităţi în condiţiile creşterii numărului de turişti şi, în mod indirect, a veniturilor
acestora, oferta de cazare devenind astfel mai diversificată. În prezent, cele mai multe oferte de
cazare se concentrează în afara mediului urban, la ieşirea din oraşe către obiectivele turistice
importante şi în condiţiile unei creşteri viitoare a numărului de turişti, ne aşteptăm la o evoluţie
ascendentă în rândul unităţilor de cazare, atât din perspectiva numărului lor, cât şi al condiţiilor
de cazare. Preţurile de cazare în judeţul Neamţ sunt în momentul de faţă foarte rezonabile şi
accesibile. Preţurile la unităţile de cazare de două stele sunt de cca. 20 Euro pe noapte pentru
clienţii fideli, iar pentru vizitatorii din extra sezon de cca 40 Euro pentru vizitatorii străini. Pentru
unităţile de cazare de două stele preţurile sunt momentan de cca. 20 Euro, moteluri percep între
20 şi 40 de Euro, iar pensiunile urbane şi rurale între 15 şi 35 Euro. Prin urmare, se pare că
Judeţul neamţ este o destinaţie foarte accesibilă.

4.Analiza circulaţiei turistice şi previziunea evoluţiei viitoare

Anul Sosiri Modificări. Indice Ritmuri de ỹ Δ I R


Absolute Relativ creştere
(mii)

Yi Δi/1 Δi/i- Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-


1 1

2001 98,9 - - 100 - 0 - 110,7 4,6 1,04 0,08

2002 97,1 -1,8 -1,8 98,1 98,1 -1,9 -1,9

2003 110,9 12 13,8 112,1 114,2 12,1 14,2

2004 129,3 30,4 18,4 130,7 116,5 30,7 16,5

2005 117,3 18,4 -12 118,6 90,7 18,6 -9,3

Tabel 3. Analiza turiştilor cazaţi în unităţile de cazare turistică(sosiri)

Sursa: prelucrat pe baza datelor din tabelul 1.

Din analiza turiştilor cazaţi în unităţile turistice din judeţul Neamţ, se observă o alternanţă a
sosirilor în perioada 2001-2005, nivelul maxim fiind atins în 2004, unde se consideră o creştere
cu 30,7% faţă de perioada de referinţă, urmată în 2005 de o scădere cu 9,3%. Din analiza
indicatorilor medii se observă că numărul de sosiri a crescut în medie anual cu 4600,
înregistrânu-se astfel o creştere medie anuală de 0,08%. Din punct de vedere economic, această
evoluţie a sosirilor în judeţ poate fi explicată printr-o creştere a interesului turiştilor pentru
această zonă, dar şi de aspecte precum creşterea veniturilor sau a timpului liber pus la dispoziţia
călătoriilor
Anul Sejur Modificări Indice Relativ Ritmuri de ỹ Δ I R
mediu Absolute creştere
(zile)

Yi Δi/1 Δi/i- Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-


1 1

2001 1,59 - - 100 - 0 - 2,02 0,16 1,19 0,19

2002 1,64 0,05 0,05 103,1 103,1 3,1 3,1

2003 2,30 0,71 0,66 144,6 140,2 44,6 40,2

2004 2,33 0,74 0,03 146,5 101,3 46,5 1,3

2005 2,26 0,67 -0,07 142,1 96,9 42,1 -3,1

Tabel 4. Analiza sejurului mediu

Sursa: prelucrat pe baza datelor din tabelul 1.

Analiza duratei medii a sejurului în judeţul Neamţ indică o creştere medie anuală cu 2,02
zile, reprezentând o creştere în procent mediu anual cu 0,19%.

Previziune

Ajustare prin metoda sporului mediu

Tabel 5. Metoda sporului mediu


Anii Sosiri Yi (mii) ỹ (Yi- ỹ)²

2001 98,9 98,9 0

2002 97,1 103,5 40,96


2003 110,9 108,1 7,84

2004 129,3 112,7 275,5

2005 117,3 117,3 0

2006 121,9

2007 126,5

2008 131,1

Sursa: prelucrat pe baza datelor din tabelul 1.

Abaterea medie pătratică a seriei ajustate faţă de seria reală este de 8,05, iar coeficientul
de variaţie calculat ca raport între abaterea medie pătratică şi media seriei este 7,27%.

Ajustare prin metoda indicelui mediu

Tabel 6. Metoda indicelui mediu


Anii Sosiri Yi (mii) ỹ (Yi - ỹ)²

2001 98,9 98,9 0

2002 97,1 103,2 37,2

2003 110,9 107,3 12,9

2004 129,3 111,6 313,2

2005 117,3 117,3 0

2006 121,9
2007 126,8

2008 131,9

Sursa: prelucrat pe baza datelor din tabelul 1.

Abaterea medie pătratică a seriei ajustate faţă de seria reală este de 8,52, iar coeficientul de
variaţie este de 7,7%.

Ajustare prin metoda trendului

Tabel 7. Metoda trendului


Anii Sosiri Yi x x*Yi x² ỹ (Yi - ỹ)²
(mii)

2001 98,9 -2 -197,8 4 96,9 4

2002 97,1 -1 -97,1 1 103,8 44,8

2003 110,9 0 0 0 110,7 0,04

2004 129,3 1 129,3 1 117,6 136,8

2005 117,3 2 234,6 4 124,5 51,8

2006 3 131,4

2007 4 138,3

2008 5 145,2
Sursa: prelucrat pe baza datelor din tabelul 1.

Abaterea medie pătratică a seriei ajustate faţă de seria reală este de 6,89, iar coeficientul de
variaţie este de 6,22%.

Din analiza celor 3 metode de ajustare, se observă că am obţinut coeficientul de variaţie


cel mai mic (v=6,22%) prin metoda trendului ce pune în evidenţă tendinţa evoluţiei în timp.

Graficul evolutiei circulaţiei turistice previzionat prin metoda trendului

5. Propuneri de valorificare

Statisticile au arătat că o mare parte din atracţiile turistice ale judeţului nu sunt pe deplin
cunoscute şi promovate, unul din obiectivele esenţiale ale autorităţilor locale fiind transformarea
municipiului Piatra Neamţ şi a zonelor înconjurătoare într-una din cele mai importante destinaţii
turistice din România pentru turismul alternativ, ecologic şi cultural.

Pentru Piatra Neamţ, autorităţile au în vedere un amplu program de dezvoltare constând dintr-o
bază nautică pe lacul Bâtca Doamnei - pentru sporturile nepoluante, va fi dezvoltat ştrandul
municipal - care are bazine de înot, terenuri de tenis, volei, handbal, pistă de role şi patinoar
artificial, va fi amenajată Baza Hipică din vecinătate pentru a oferi turiştilor lecţii de echitaţie,
deplasarea călare pe cărări de munte sau plimbarea cu trăsura prin centrul oraşului, pârtiile de
schi pentru începători şi avansaţi vor fi reamenajate şi dotate cu instalaţie de zăpadă artificială,
maşini de bătut zăpada, instalaţie de nocturnă şi instalaţii de transport pe cablu, iar traseele de
drumeţie existente vor fi reamenajate şi, eventual, îmbogăţite cu itinerarii noi. În ceea ce priveşte
traseele de drumeţie pe dealurile ce înconjoară oraşul, amenajarea drumului ce urcă spre
restaurantul Gospodinelor pe Dealul Cozla constituie un element de atracţie pentru turiştii
dornici de o plimbare liniştită încheiată cu un popas la restaurant. Mai sus, la întretăierea dintre
pădurea de fag şi cea de brad, se află o stâncă săpată, cunoscută sub numele “La trei căldări”,
care ar putea deveni o importantă atracţie turistică dacă ar fi amenajat aici un popas sau un
restaurant rustic.

Între planurile importaante ale autorităţilor este inclusă şi telegondola. Transportul din oraş va fi
asigurat, în cea mai mare parte, cu ajutorul telegondolei, cu plecarea din zona gării şi sosire în
Poiana Trei Coline. Oferind o privelişte panoramică a oraşului, telegondola va face posibil
transportul către pîrtiile de schi, dar şi către celelalte puncte de atracţie de pe muntele Cozla,
fiind un obiectiv turistic ce va putea fi valorificat indiferent de anotimp Totodată, se va realiza o
legătură de 2,5 km între muntele Pietricica şi dealul Cozla. Transportul se va realiza cu 2 cabine
cu podea din sticlă transparentă, a câte 40 de locuri fiecare.

Pârtia de schi va avea un telescaun, centru pentru servicii şi închiriere de echipament


sportiv. Traseul de drumeţie de pe muntele Pietricica va fi amenajat cu hotel şi parcaje subterane,
în zona de pornire, restaurant rotativ, centru cultural şi un muzeu al rezervaţiei naturale
Pietricica, în zona de sosire. Traseul va avea porţiuni de scară fixă, ce vor alterna cu porţiuni de
scară rulantă, iar din loc în loc vor fi amenajate platforme belvedere, dotate cu puncte de
alimentatie publică, bănci, iar pe vârful muntelui va fi construit un restaurant rotitor.

Un traseu cu potenţial turistic pentru judeţ este drumul dinspre Piatra Neamţ către Bicaz,
de-a lungul râului Bistriţa, pe malul căruia ar putea fi construit un debarcader cu un complex de
camping-uri, un sat de vacanţă, cu parcări, spaţii special amenajate pentru jocuri, restaurant,
terasă, plimbări cu vaporul.

O propunere importantă în vederea valorificării turistice ar fi construcţia unui aeroport, în


condiţiile în care judeţul nu dispune de aşa ceva, avionul fiind o alternativă avantajoasă de
călătorie, în condiţiile tendinţei de reducere a timpului destinat deplasării. Spaţiul pentru un
astfel de proiect ar putea fi reprezentat de baza unui fost regiment la ieşirea dinspre Piatra Neamţ
spre Bacău. De asemenea, construirea unei grădini botanice în Piatra Neamţ, pe drumul înspre
Roman, ar atrage turişti.

O altă propunere interesantă ar fi reamenajarea păstrăvariei Potoci, pe drumul dinspre Bicaz spre
Hangu, în sensul renovării camping-urilor deja existente, construirea unei pensiuni cu restaurant
cu specific pescăresc, conform normelor europene şi amenajarea şi renovarea crescătoriei de
păstrăvi de pe Lacul Bicaz. Menţionăm faptul că această păstrăvărie de la Potoci a fost printre
cele mai mari din ţară, însă momentan nu mai funcţionează.

Accesul către Cetatea Neamţului, obiectiv turistic reprezentativ pentru judeţul Neamţ, s-ar putea
realiza în mod inedit prin construcţia unor scări rulante către porţile cetăţii, fiind astfel evidentă o
îmbinare a două epoci atât de îndepărtate, cea istorică şi cea contemporană.

Pe drumul ce leagă oraşul Târgu Neamţ de Bicaz întâlnim numeroase mănăstiri şi un peisaj de
nedescris, însă prea puţine sunt pensiunile şi motelurile turistice, cea mai mare parte a turiştilor
trebuind a se întoarce în oraş pentru a găsi cazare. De aceea, o altă propunere importantă ar fi
construirea unei pensiuni turistice complexe pe drumul dinspre Târgu Neamţ spre mănăstirile
Neamţ, Secu, Sihăstria, Sihla.
Legat de aspectul cultural, literar al judeţului, un traseu ce ar atrage turişti ar putea fi intitulat „Pe
urmele lui Calistrat Hogaş” (Piatra Neamţ–mănăstirea Horaiţa-Almaş-Văratec-Agapia Veche-
Podişul Ciungi-Secu-Sihăstria-Sihla-Neamţ-Sat Poloboc-traseu peste munţi) sau „Pe urmele
Vitoriei Lipan” (între judeţele Suceava şi Neamţ, pe traseul Mălini-Poiana Mărului–Stânişoara-
Crucea Talianului-Borca).

6. Program de promovare

Judeţul Neamţ are multe posibile avantaje de a excela în activitatea de marketing turistic ca sursă
de dezvoltare economică la nivel judeţean. Unul dintre aceste avantaje este cadrul natural al
regiunii şi diversitatea atracţiilor turistice, precum şi posibilitatea de a atrage turişti în regiune în
toate anotimpurile. Această tendinţă de creştere a potenţialului turistic nu se opreşte aici, fiind
necesară o promovare intensă a acestei zone, în primul rând prin intermediul internetului atât de
accesibil tuturor, prin construirea unui site precum www.neamttur.ro destinat exclusiv prezentării
judeţului din punct de vedere turistic, cu imagini variate ale obiectivelor turistice, înregistrări
video, trasee, hărţi, structuri de cazare, adrese de contact, tarife, transport, agenţii de voiaj locale,
forum, propuneri de dezvoltare.

O altă modalitate de promovare a turismului în judeţ ar fi amenajarea unui centru de informare


turistică cu posibilitatea prestării unor servicii de organizare de trasee şi itinerarii în judeţ. De
asemenea, promovarea judeţului Neamţ la târguri de turism naţionale, organizarea de excursii cu
caracter de familiarizare cu zona judeţului Neamţ pentru populaţia din alte zone, conceperea unor
broşuri promoţionale care să conţină calendarul evenimentelor locale.

În relaţiile cu presa şi alte publicaţii, trebuie dezvoltate şi încurajate prezentările turistice de


calitate ale judeţului Neamţ, care să nu afecteze în nici un fel imaginea acestuia şi să atragă un
număr cât mai mare de turişti. Se poate realiza un spot video de scurtă durată care să fie folosit în
autocarele de turişti pentru a familiariza pasagerii înainte de sosirea lor în zonă, şi în alte scopuri
promoţionale la târguri sau expoziţii.