Chestionar pentru evaluare I la disciplina o Interactiunea radiativa

TSIM II-Cap.1. Pentru b<<a incident electron suferă o interacţiune

(coliziune) cu nucleul atomic. Electronul va:

o Interactiunii Columb

II-Cap.1. Radiaţia direct-ionizantă depozitează energie în mediu prin:

o O particula incarcata este eliberata in mediu

II-Cap.1. Radiaţii indirect ionizante depozitează energie în mediul printr-un proces în două etape: În
primul pas:
o A= Z+N

II-Cap.1. Numărul de protoni sau numărul de electroni în atom este:

o Sarcinile +siellectronii _ sunt uniform distribuite
in volum atomisc sferic , raa caruia este de
II-Cap.1. Modelului atomic Thomson postulează că: ordinul a citiva angstremi
II-Cap.1. Modelului atomic Rutherford postulează că: o Depaseste 90 grade este de ordinul a 10 la – 3500
in timp ce experimentul Gelger_Mardenson a
aratat ca aproximativ 1 din 10 la 4 a particule au
fost imprastiate de un ungi m.mic de 90 grade
o Randament fluorescent (w)

II-Cap.1. Numărul de fotoni caracteristici emişi per loc vacant (ionizare produsă de produs de radiaţii
ionizante) este menţionat ca:
o Nr.Auguri emisi =( 1-w)

II-Cap.1. Electronii emişi per loc vacant (ionizare produsă de produs de radiaţii ionizante) sunt:
o Radioactivitatea

II-Cap.1. Procesul care se caracterizează printr-o transformare a unui nucleu instabil într-o entitate
mult mai stabilă, care poate fi şi instabilă şi se va dezintegra în continuare printr-un lanţ de dezintegrări
până la o configuraţie stabilă nucleară este atinsă:
o Unitate de timp

II-Cap.1.Activitatea reprezintă numărul total de dezintegrări (descompuneri) de nuclee părinte per:

o Constanta de degradare

II-Cap.1. Activitatea de nuclee

părinte AP(t) la momentul t
este dată mai jos şi λ este:
o Activarea nuclizi – bombardarea cu neutroni

II-Cap.1. Când un izotop-părinte stabil P este bombardat cu neutroni într-un reactor nuclear atunci se
produce:
o O particula alfa energetica (ion de Heliu 4 ) este
emisa
II-Cap.1. Degradare alpha este o transformare nucleară în care: o Nr.atomic Z al parintelui scade cu 2
o Nr. De masa atomica A a parintelyu scade cu 4
o Nucleul parinte radioactiv bogat in protoni
transforma un proton intru neutron
II-Cap.1. Degradare Beta plus este o transformare nucleară în care: o Pozitronii si neutronii sunt ejectate din nucleu
parinte
o Nr.atomic Z al parintelui scade cu unul , nr masa
atomica A ramine acelasi
o Activarea nuclizilor 60 CO

II-Cap.1. Exemplul de dezintegrarea nucleelor 60Co în nuclee excitate 60Ni, cu un timp de înjumătăţire de
5,26 ani este um exemplu de:
o Nucleul capteaza un electron orbital atomic
o Protonul se transforma intrun neutron
II- La degradare captare electron este o transformare nucleară în care: o Neutron este evacuat
o Nr.atomic Z al parintelui scade cu unul, masa
atomica ramine aceeasi
Conversia interna

II-Cap.1. Procesul în care energia de-excitației nucleare este transferată către un electron orbital (de
obicei K înveliş) şi electron este emis de la atom cu o energie cinetică egală cu energia de de-excitare este:
o Coleziuni elastica sau inelastica

II-Cap.1. Dacă într-o ciocnire electronul este deviat de la calea sa iniţială, dar nici o pierdere de energie
nu are loc, coliziunile dintre electroni incidenți şi un electron orbital sau nucleul unui atom sunt:
o Coleziune moale

II-Cap.1. Pentru b>>a electronul va suferi o coliziune. Electronul

va:
 o 90 grade Cap.2. Cantitatea de fotoni necesară pentru a schimba o granulă în argint metalizat după developare o Independenta de marimea granulei ... grad de
este: granulatie
II-Cap.1. În radiologia de diagnostic intervalul energetic (orthovoltage beams) majoritatea fotonilor de
raze X sunt emise la o direcţie de: Cap.2. Dimensiuni mai mari de granule de halogenuri de argint produc: o Filmul
A 1% Cap.2. Curba care descrie logaritmul raportului Iinşi Iout (intensitatea luminii de intrare şi de ieşire atunci
când are loc expunerea filmului developat cu o sursă de lumină) este numit: Curba sensitometrica

II-Cap.1. Randamentul radiaţii de raze X în intervalul energetic în radiodiagnostic (~ 100 keV) este de
ordinul
o 10-20%
Cap.2 Principalul avantaj al unui sistemul intensificator de imagine este că acesta este capabil de fluoroscopie
II-Cap.1. Randamentul radiaţii de raze X în intervalul energie megavoltaj este de ordinul producerea secvenţe de imagini dinamice, în timp real la rata video, un proces cunoscut sub numele de:
o Bremsstrahlung – raze x continu

II-Cap.1. Radiatiile de fotoni ionizante emise prin interacţiuni electron-nucleu sunt numite: Cap.2. Cazul special de fosforescenţă atunci când o parte din energia absorbită nu este eliberată imediat
ci este stocată temporar şi poate fi eliberată la stimularea prin alte forme de energie, cum ar fi lumina Luminescenta photostimulata
Raze gama - discrete
laser se numeşte:
Cap.2. Un filtru din aluminiu, de multe ori completat de un filtru de cupru. Acest filtru elimina fotoni de echipament
II-Cap.1. Radiatiile de fotoni ionizante emise emise prin tranziţii nucleare la degradare sunt numite: energie mică,sporind astfel energia medie a fasciculului de fotoni.. Deoarece fotonii de energie mică sunt
Radiatie de anihilare numiţi radiaţie moale şi fotoni de înaltă energie - radiaţie dură, această eliminare a fotonilor de energie
joasă din fascicul este numită
II-Cap.1. Radiatiile de fotoni ionizante emise prin pozitroni-electron anihilare sunt numite:
o Efect fotoelectric Cap.2. O reţea de puncte colimatoare are destinaţia de: o Limita alte zone ale pacientului de
iradiere
Cap.2. Imaginile dinamice ce sunt obţinute un intensificator de imagine sau un detector-panou plat cu
II-Cap.1. Efectul în care fotonul interacţionează cu un electron orbital strâns matrice activă şi vizualizate în timp real pe un monitor TVsau ecranul computerului se referă la ,: detector
legate de un atenuator şi dispare, în timp ce electronul orbital este expulzat
din atom ca un fotoelectron este numit:

Imprastierea coerenta ( raylelght)

II-Cap.1. Efectul în care fotonul interactioneaza cu un electron orbital şi ă fotonul

nu pierde în esenţă, nici o energie şi este împrăştiat prin intermediul doar a unui
unghi mic este numit:
o Productie perchi

II-Cap.1. Efectul în care interacţiune foton în câmp de nucleul fotonul dispare şi pereche de un electron
și pozitron este produsă în câmpul nuclear Coulomb este numit:
o Productie triplet

II-Cap.1. Efectul în care interacţiune foton în câmp electron orbitalcu un fotonul dispare şi o pereche de
electroni și pozitron este numit:
Cap.2. Lungimea de undă a razelor X este de ordinul: Angstremi 10 la -10 m

Cap.2. Radiaţia de frânare a electronilor în tubul cu raze X produce un spectru continu de raze X

Cap.2. Energia (exprimată în eV) şi lungimea de undă a fotonilor radiaţiei de frânare sunt delimitate de
relaţia de ami jos. Dacă U = 100 kV, apoi Emax = 100keV

Cap.2. Cantitatea de electroni ce lovesc anodul şi, prin urmare, cantitatea de fotoni emişi controlată de Curentul de catod inmultita cu timpul de actiune
către: ...valoare 1-100 mAs
Cap.2. Pentru cele mai multe examene medicale tensiunea dintre catod si anod variază de la
50-125 kV
Cap.2. Energia degradează în caldura din interiorul tubului. Este transformată în raze X mai puţin de
1%
Cap.2. Fotonii nonionizanţi sunt cei cu mai puţină energie decât 13,6eV
Cap.2. Fotonii nonionizanţi au doar posibilitatea de a ridica electronul pe un înveliş energetic mai mare, excitatie
un proces numit
Cap.2. În relaţia de mai jos componenta µ este: Coef de atenuare liniara

Cap.2. Relaţia de mai jos este adevărată pentru: Facicul de fotoni de o singura energie parcurg un
mediu de neomogen

Cap.2. Relaţia de mai jos este adevărată pentru: Egala cu Intensitatea fasciculului de iesire

Cap.2. La energii joase a razelor X joase domină mecanismul de atenuare. Raditie moale

Cap.2. La energii înalte a razelor X joase domină mecanismul de atenuare. Radiatie dura
Cap.2. Eficienţă de absorbţie a filmul fotografic pentru captarea raze X este de. 2%
Cap.2. Procesul de absorbiţie a unui foton de raze X cu eliberarea unui electron, energia cinetică a o scintatie
căruia ridică mulţi alţi electroni la o stare energetică mai mare cu întoarcerea la starea lor iniţială şi
producerea un flash de lumină vizibilă, este numit

Cap.2. Capacitatea unui material de a emite lumină după excitaţie, fie imediat, fie întârziat se numeşte o LUMINISCENTA
Cap.2. Fenomenul de emisie a luminii care începe simultan cu radiaţia de excitare şi emisia de lumina se o Fluorescenta
opreşte imediat după radiaţii de excitare se opreşte de numeşte.