APROB

___________________________
Şeful catedrei , prof.univ.,dr. V.Şontea
“____”____________2018

Chestionar pentru examen la disciplina

TEHNOLOGII COMPUTERIZATE ÎN MEDICINĂ

Cap.10 Prelucrarea semnalelor fiziologice: Procesarea numerică îmbunătăţeşte * parametrii care trebuiesc urmăriţi sunt mai numeroşi
calitatea semnalelor, facilitează interpretarea lor şi contribuie în mod direct la * parametrii care trebuiesc urmăriţi sunt mai puţin
luarea deciziilor medicale. Contribuţia va fi cu atât mai semnificativă cu cât: numeroşi
parametrii care trebuiesc urmăriţi sunt_______________ * parametrii care nu trebuiesc urmăriţi sunt mai numeroşi

Cap.10 Prelucrarea semnalelor fiziologice: Procesarea numerică îmbunătăţeşte * frecvenţa culegerii datelor mai mare şi durata de
calitatea semnalelor, facilitează interpretarea lor şi contribuie în mod direct la supraveghere mai lungă
luarea deciziilor medicale. Contribuţia va fi cu atât mai semnificativă cu cât: * frecvenţa culegerii datelor mai mare şi durata de
frecvenţa culegerii datelor_______________ supraveghere mai scurtă
* frecvenţa culegerii datelor mai mică şi durata de
supraveghere mai lungă
Cap.10 Prelucrarea semnalelor fiziologice: Digitizarea semnalelor facilitează: * transmisia lor fără distorsiuni şi monitorizarea la distanţă
transmisia lor fără _______________ * achiziţionarea fără distorsiuni
* procesarea analogică
Cap.10 Prelucrarea semnalelor fiziologice: Vizualizarea la distanţă a * discretizarea fara distorsiuni\
semnalelor facilitează: * achiziţionarea fără distorsiuni
* consultare rapidă de către experţi
Cap.10 Prelucrarea semnalelor fiziologice: prezentarea datelor sub forme * achiziţionării automate a semnalelor
multiple (tabele, grafice), calcularea automată a unor parametri noi (presiuni * procesării automate a semnalelor
sau frecvenţe medii, tendinţe) se datorează: * procesării manuale a semnalelor
Cap.10 Prelucrarea semnalelor fiziologice: În figura de mai jos e reprezentat: * Principiul de stocare a semnalului
* Principiul de transmitere a semnalului
* Principiul de procesare a semnalului

Cap.10 Prelucrarea semnalelor fiziologice: Pierderea de informaţie datorită * alegerea frecvenţei de eşantionare mai inalte
conversiunii analog digitale poate poate fi controlată prin: * alegerea frecvenţei de eşantionare mai joase
* alegerea frecvenţei de eşantionare variabile
Cap.10 Prelucrarea semnalelor fiziologice: Pierderea de informaţie datorită * atribuirea unui număr mai mare de biţi fiecărei probe
conversiunii analog digitale poate poate fi controlată prin: * atribuirea unui număr mai mic de biţi fiecărei probe
* atribuirea unui număr variabil de biţi fiecărei probe
Cap.10 Prelucrarea semnalelor fiziologice: Frecvenţa de prelevare a probelor * cel puţin de trei ori mai mare decît frecventa semnalului
(criteriul Nyquist) trebuie să fie: eşanţionat.
* cel puţin de patru ori mai mare decît frecventa semnalului
eşanţionat.
* cel puţin de două ori mai mare decît frecventa semnalului
eşanţionat.
Cap.10 Prelucrarea semnalelor fiziologice: Pentru un semnal ECG, frecvenţa de * 100 Hz.
eşantionare recomandată de American Heart Association este de: * 500 Hz.
* 1500 Hz.
Cap.10 Prelucrarea semnalelor fiziologice: Pentru îmbunătăţirea semnalului * Tehnica de quantizare
cercetat prin eliminarea zgomotului este utilizată tehnica de: * Tehnica de discretizare
* Tehnica de mediere
Cap.10 Prelucrarea semnalelor fiziologice: Pentru extragerea de caracteristici * analiza spectrului de frecvenţe
relevante este utilizată tehnica de analiza_______________ * analiza spectrului de erori
* analiza caracteristicii volt-faradice
Cap.10 Prelucrarea semnalelor fiziologice: Pentru extragerea de caracteristici * recunoasterea vîrstei
relevante este utilizată tehnica de _______________: * recunoasterea formelor
* recunoasterea greutăţii
Cap.11 Prelucrarea imaginilor: Metodă de explorare a unui țesut, a unui organ * Radiografia convenţională
intern prin introducerea unei substanțe radioactive se numeste: * Scintigraphie
* Tomografie computerizata
Cap.11 Prelucrarea imaginilor: Imaginile obţnute folosind radiaţii ionizante de * Radiografia convenţională
la o sursă de raze X se referă la: * Angiografia numerică
* Tomografie computerizata
Cap.11 Prelucrarea imaginilor: Imaginile care permit de a vizualiza patul * Radiografia convenţională
vascular prin eliminarea structurilor nedorite din imagine se referă la: * Angiografia numerică
* Tomografie computerizata
Cap.11 Prelucrarea imaginilor: Imaginile care folosesc razele X, dar imaginea, * Radiografia convenţională
în loc să fie obţinută direct, este reconstituită pornind de la atenuarea razelor * Angiografia numerică
observată în diferite incidenţe se referă la: * Tomografie computerizata
Cap.11 Prelucrarea imaginilor: Prezenţa radiaţiilor ionizante în Iimagistica * Câte odată
prin rezonanţă magnetică: * Nu
* Da
Cap.11 Prelucrarea imaginilor: Prezenţa radiaţiilor ionizante în Scintigrafie: * Câte odată
* Nu
* Da
Cap.11 Prelucrarea imaginilor: Densitatea fiecărui pixel este codificată pe un * 256 de niveluri de codificare (nuanţe gri)
număr de biţi: o codificare de 12 biţi poate avea o scară de nuanţe gri: * 4096 de niveluri de codificare (nuanţe gri)
* 512 de niveluri de codificare (nuanţe gri)
Cap.11 Prelucrarea imaginilor: Dacă N şi M reprezintă numărul de rânduri şi * NxMxd
de coloane dintr-un tabel de pixeli, numărul de biţi necesar pentru codificarea * NxM2xd
unei imagini 2D va fi: * N2xMxd
Cap.11 Prelucrarea imaginilor: Fiecare element al imaginii bidimensionale este * Pixel
numit: * Voxel
* Voxtel
Cap.11 Prelucrarea imaginilor: Fiecare element al imaginii tridimensionale este * Pixel
numit: * Voxel
* Voxtel
Cap.11 Prelucrarea imaginilor: Pentru a păstra calitatea fotografică a unei * 0,5 x 0,5 µm
radiografii standard este necesar ca un pixel să nu fie mai mare de: * 0,2 x 0,2 µm
* 0,2 x 0,2 mm
Cap.11 Prelucrarea imaginilor: În figura de mai jos e reprezentat: * lanţ de transmitere a imaginii
* lanţ de prelucrare a imaginii
* lanţ de achiziţionare a imaginii.

Cap.11 Prelucrarea imaginilor: Faza care constă în ameliorare a calităţii * Faza de preprocesare
imaginii (eliminarea imperfecţiunilor legate de sistemul de generare a * Faza de segmentare
imaginilor şi în reducerea zgomotului) este: * Extracţie de parametri
Cap.11 Prelucrarea imaginilor: Faza care constă în izolarea elementelor * Faza de preprocesare
constitutive ale imaginii (organe, vase, celule - în cazul microscopiei, etc.) este * Faza de segmentare
faza: * Extracţie de parametri
Cap.11 Prelucrarea imaginilor: Faza care constă în măsurarea unei suprafeţe, a * Rreducerea zgomotul, reglarea histogramei şi operaţiuni
unui volum (volumul cardiac, volumul unei tumori), de a cuantifica o îngustare geometrice
(stenoză vasculară), de a aprecia o textură (densitate osoasă) sau de a număra * Faza de segmentare
elemente (numărătoare de celule, de calcificări, etc) este faza: * Extracţie de parametri
Cap.11 Prelucrarea imaginilor: Obiectivul chirurgiei asistate de calculator este * „percepere - raţionament - percepere "
de a facilita realizarea anumitor gesturi medico-cbirurgicale (poziţionarea unei * „acţiune - raţionament - acţiune"
proteze, amplasarea unei sonde, etc.) şi tehnicile folosite se înscriu într-un lanţ * „percepere - raţionament - acţiune"
clasic::
Cap.11 Prelucrarea imaginilor: În chirurgia asistată de calculator calculatorul * o asistenţă pasivă
compară ceea ce face chirurgul cu ceea ce era prevăzut şi declanşează, * o asistenţă semi-activă
eventual, un sistem de alarmă. Acesta este o asistenţă: * o asistenţă semi-activă
Cap.11 Prelucrarea imaginilor: În chirurgia asistată de calculator strategia este * un ajutor pasiv
limitată la folosirea unor instrumente robotizate. Acesta este o asistenţă: * o asistenţă semi-activă
* o asistenţă activă
Cap.11 Prelucrarea imaginilor: În chirurgia asistată de calculator anumite * un ajutor pasiv
proceduri sunt încredinţate direct calculastorului. Acesta este o asistenţă: * o asistenţă semi-activă
* o asistenţă activă
Cap.11 Prelucrarea imaginilor: Tehnica care constă în reprezentarea într-un * Scenografia
singur plan de lumină modulată a tuturor imaginilor posibile ale unei scene * Holografia
este: * Holometria
Cap.12 Sisteme de asistare a deciziilor medicale: Sisteme care privesc în special * Sistemele care permit o evaluare mai bună a stării
adoptarea unei decizii de ordin diagnostic sau prognostic şi au drept obiectiv pacienţilor.
diminuarea incertitudinii în ceea ce priveşte situaţia actuală sau viitoare, a * Sistemul ce oferă cea mai bună strategie
pacientului se referă la: * Sisteme ce oferă cea mai bună informaţie despre pacient
Cap.12 Sisteme de asistare a deciziilor medicale: Ce examene complementare * Sisteme de suport decizional de diagnostic sau de
trebuie efectuate? Ce reguli de viaţă trebuie indicate? Ce medicamente trebuie pronostic.
recomandate şi ce intervenţii trebuie propuse? Cum să fie informat pacientul * Sistemul ce oferă cea mai bună strategie
cu privire la starea sa? Aceste sisteme se referă la: * Sisteme ce oferă cea mai bună informaţie despre pacient
Cap.12 Sisteme de asistare a deciziilor medicale : Medicul trebuie să solicite în * Sisteme de suport decizional pasive.
mod explicit sistemul, descriind cazul pacientului şi aşteaptă un sfat din partea * Sisteme de suport decizional active.
acestuia. Aceste sisteme se referă la: * Sisteme de suport decizional semi-activ.
Cap.12 Sisteme de asistare a deciziilor medicale : Utilizatorul furnizează * Sisteme de suport decizional pasive de consultare.
informaţii cu privire la starea pacientului; în schimb, sistemul oferă un sfat * Sisteme de suport decizional pasive critice.
diagnostic sau terapeutic Aceste sisteme se referă la: * Sisteme de suport decizional semi-activ.
Cap.12 Sisteme de asistare a deciziilor medicale : Utilizatorul furnizează date cu * Sisteme de suport decizional pasive de consultare.
privire la starea pacientului şi a strategiei (terapeutice, de investigare) * Sisteme de suport decizional pasive critice.
considerată de medic. Sistemul face apoi o critică a propunerilor prezentate de * Sisteme de suport decizional semi-activ.
practician. Aceste sisteme se referă la:
Cap.12 Sisteme de asistare a deciziilor medicale : Solicitarea sistemului de * Sisteme de suport decizional pasive.
asistare a deciziei medicale se efectuează în mod automat.Aceste sisteme se * Sisteme de suport decizional active.
referă la: * Sisteme de suport decizional semi-activ.
Cap.12 Sisteme de asistare a deciziilor medicale : Sisteme permit evitarea * Sisteme de suport decizional pasive.
prescrierii investigaţiilor inutile, erorile de prescriere a medicamentelor (erori * Sisteme de suport decizional semi-activ - Sistemele de
de posologie, contraindicaţii medicamentoase, interacţiuni semnificative etc). alarmă
Ele facilitează respectarea de către echipa de îngrijire a protocoalelor * Sisteme de suport decizional semi-activ - Sistemele
prestabilite etc. Aceste sisteme se referă la: automate de rapel (reminders)
Cap.12 Sisteme de asistare a deciziilor medicale : Sisteme permit permit să se * Sisteme de suport decizional pasive.
atragă atenţia asupra unei schimbări în starea pacientului. Poate fi vorba fie de * Sisteme de suport decizional semi-activ - Sistemele de
semnalarea unor valori anormale (parametri biologici sau fiziologici) sau a alarmă
unor modificări anormale (creşterea sau scăderea brutală a unor parametri).. * Sisteme de suport decizional semi-activ - Sistemele
Aceste sisteme se referă la: automate de rapel (reminders)
Cap.12 Sisteme de asistare a deciziilor medicale : Un stem care, prin declanşarea * Sisteme de suport decizional pasive.
sa automată, este capabil să furnizeze un sfat adaptat cazului unui pacient dat. * Sisteme de suport decizional semi-activ - Sistemele de
Acest sistem poate să ia decizii în mod automat, fără să fie necesară intervenţia alarmă
practicianului. Aceste sisteme se referă la: * Sistem activ
Cap.12 Sisteme de asistare a deciziilor medicale : Modelele care au fost propuse * matematice
de câteva zeci de ani, pentru descrierea sistemelor biologice sau fiziologice * statistice
complexe (hemodinamică, efectele radiaţiilor ionizante asupra ţesuturilor, * probalistice
farmacocinetică):
Cap.12 Sisteme de asistare a deciziilor medicale : Modelele care se bazează mai * matematice
ales pe metode de clasificare multidimensională sunt metode: * statistice
* probalistice
Cap.12 Sisteme de asistare a deciziilor medicale : Studiul ideilor şi tehnicilor * Inteligenţa naturala
care permit să transforme calculatoarele în instrumente inteligente" (Winston, * Inteligenţa intelectuala
1992) este : * Inteligenţa artificială
Cap.12 Sisteme de asistare a deciziilor medicale : Arhitectura sistemelor * reţea raţională
conexioniste este inspirată direct din structura şi funcţionarea creierului, de * reţea neuronală
unde şi numele de: * reţea intelectuala
Cap.12 Sisteme de asistare a deciziilor medicale : Sistemul * medicina internă
INTERNIST/CADUCEUS/QMR, dezvoltat iniţial de R.Miller, H.Popie şi * domeniul chimioterapiei
J.Myers de la Universitatea din Pittsburgh (SUA) (Miller, 1982, 1986b) se * domeniul biologiei moleculare
referă la:
Cap.12 Sisteme de asistare a deciziilor medicale : Sistemul ONCOCIN se referă * medicina internă
la: * domeniul chimioterapiei
* domeniul biologiei moleculare
Cap.12 Sisteme de asistare a deciziilor medicale : Sistemul BISANCE, elaborat * medicina internă
în Franţa se referă la: * domeniul chimioterapiei
* domeniul biologiei moleculare
Cap.13 Învăţămîntul asistat de calculator: Învăţământul tradiţional, prin forma * cunoştinţele academice
şi obiectivele sale, facilitează schematic dobândirea teoriilor şi principiilor * dobândite prin experienţă
generale. Aceste conoştinţe se referă la: * dobândite ocazional.
Cap.13 Învăţămîntul asistat de calculator: Cunoştinţele dobândite prin * cunoştinţele academice
experienţă se realizează mai bine pornind de la experienţe practice, care capătă * educaţia euristică
întreaga lor valoare în momentul exercitării reale a medicinii. Aceasta se referă * dobândite ocazional.
la:
Cap.13 Învăţămîntul asistat de calculator: Educaţia medicală şi controlul * Educaţia medicală asistată de calculator
cunoştinţelor care este asociat acesteia pun un accent exagerat pe importanţa * Educaţia medicală netradiţională
memoriei, orientând efortul studenţilor în acest sens şi conferindu-le un rol * Educaţia medicală tradiţională
pasiv în dobândirea cunoştinţelor se referă la:
Cap.13 Învăţămîntul asistat de calculator: Posibilitatea studentului să se * autonomie şi individualizarea prin instruire asitată de
formeze în ritmul care îi convine, în funcţie de disponibilităţile sale, în acele calculator
domenii care îl interesează şi pe care doreşte să le aprofundeze se referă la: * modul interactiv al instruirii asitate de calculator
* combinarea diferitelor tehnici ale instruirii asitate de
calculator
Cap.13 Învăţămîntul asistat de calculator: Programele didactice pe calculator * autonomie şi individualizarea prin instruire asitată de
permit o revenire imediată şi informativă asupra oricărei probleme sau acţiuni calculator
care a fost întreprinsă de student şi cer o participare activă a acestuia. Aceasta * modul interactiv al instruirii asitate de calculator
se referă la: * combinarea diferitelor tehnici ale instruirii asitate de
calculator
Cap.13 Învăţămîntul asistat de calculator: Prezentarea de secvenţe video în care * autonomie şi individualizarea prin instruire asitată de
sunt combinate texte scrise şi vorbite, grafice şi imagini, fac să acţioneze calculator
diferite forme de memorie. Repetarea, de câte ori se doreşte, a aceloraşi * modul interactiv al instruirii asitate de calculator
secvenţe constituie de asemenea un factor de memorizare. Aceasta se referă la: * combinarea diferitelor tehnici ale instruirii asitate de
calculator
Cap.13 Învăţămîntul asistat de calculator: Totul este prevăzut dinainte. * Îînvăţământul programat
Dobândirea cunoştinţelor este verificată prin întrebări puse studentului. Dacă * Limbajul de autor
răspunsul este corect procesul didactic va continua. Aceasta se referă la: * Îînvăţământul în situaţii
Cap.13 Învăţămîntul asistat de calculator: Simularea ude studentul este * Simularea activa
confruntat cu o problemă definită pe care trebuie să o identifice. Această * Simularea statică
problemă nu evoluează în timpul simulării. Aceasta se referă la: * Simularea dinamică
Cap.13 Învăţămîntul asistat de calculator: În cazul simulărilor unde starea * Simularea activa
pacientului evoluează în timp şi în funcţie de acţiunile întreprinse de student. In * Simularea statică
acest caz, studentul beneficiază de un veritabil sistem de antrenament.. Aceasta se * Simularea dinamică
referă la:
Cap.13 Învăţămîntul asistat de calculator: Sistemul CBX (Computer-Based * Simularea de cazuri clinice
Examination), elaborat de National Board of Medical Examiners din Statele * cercetarea zgomotelor cardiace
Unite este un bun exemplu se referă la: * cazuri simulate de pacienţi
Cap.13 Învăţămîntul asistat de calculator: Programul HeartLab, elaborat de * Simularea de cazuri clinice
Harvard Medical School pentru calculatoarele Apple Macintosh, se referă la: * cercetarea zgomotelor cardiace
* cazuri simulate de pacienţi
Cap.13 Învăţămîntul asistat de calculator: Proiectul TIME (Technological * Simularea de cazuri clinice
Innovations in Medical Education ), elaborat de National Library of Medicine din * cercetarea zgomotelor cardiace
Bethesda, se referă la: * cazuri simulate de pacienţi
Cap.13 Învăţămîntul asistat de calculator: Tipul de program care are scopul de * Îînvăţământul programat
a facilita accesul la sisteme de formare şi de asistare a deciziilor în condiţiile * Limbajul de autor
exercitării profesiunii medicale (la căpătâiul bolnavului sau în cabinetul * Îînvăţământul în situaţii
medical). Aceasta se referă la:
Cap.14 Analiza şi controlul activităţilor medicale: Procedura care, sub forma cea * Finanţarea practicilor medicale
mai elaborată, cea a audit-ului medical, este un instrument care pune în * Controlul practicilor medicale
evidenţă lipsa calităţii măsurând distanţa dintre practica şi recomandarea * Evaluarea practicilor medicale.
medicală se referă la:
Cap.14 Analiza şi controlul activităţilor medicale: Procedura care are ca scop * Finanţarea practicilor medicale
căutarea abuzurilor şi a fraudelor medicale se referă la: * Controlul practicilor medicale
* Evaluarea practicilor medicale.
Cap.14 Analiza şi controlul activităţilor medicale: În figura de mai jos este * Finanţarea practicilor medicale şi calitatea îngrijirilor
prezentată: * Controlul practicilor medicale şi calitatea îngrijirilor
* Evaluarea practicilor medicale şi calitatea îngrijirilor .

Cap.14 Analiza şi controlul activităţilor medicale: Compararea resurselor puse * Utilizarea resurselor (resource utilization)
în joc (intrările în sistemul de sănătate), exprimate în termeni de mijloace * Eficacitatea (effectiveness)
materiale, resurse umane sau de gestiune, şi activitatea (ieşirile din sistemul de * Eficienţa (sau randamentul)
sănătate), exprimate în termeni de intervenţii, de servicii de îngrijire acordate
(consultaţii, spitalizări, etc). se referă la::
Cap.14 Analiza şi controlul activităţilor medicale: Stabilirea unei relaţii între * Utilizarea resurselor (resource utilization)
activitate şi produsul activităţii exprimat în termeni de probleme medicale * Eficacitatea (effectiveness)
rezolvate (diagnostice medicale, grupe omogene de bolnavi, diversitatea * Eficienţa (sau randamentul)
cazurilor, etc). se referă la:
Cap.14 Analiza şi controlul activităţilor medicale: Corelarea resursele cu * Utilizarea resurselor (resource utilization)
activitatea şi/sau cu producţia se referă la: * Eficacitatea (effectiveness)
* Eficienţa (sau randamentul)

Cap.14 Analiza şi controlul activităţilor medicale: Evaluarea economică în care * Analiza de tip cost/eficacitate
se compară două sau mai multe proceduri, evaluându-se costurile lor şi * Analiza de tip cost/beneficiu
rezultatele obţinute, exprimate în unităţi monetare. Acest tip de analiză * Analizele de tip cost/utilitate
necesită stabilirea unei valori pentru viaţa umană (estimarea câştigului şi a
pierderii legate de prelungirea vieţii sau de starea de sănătate). se referă la:
Cap.14 Analiza şi controlul activităţilor medicale: Evaluarea economică în care * Analiza de tip cost/eficacitate
compară două sau mai multe proceduri prin evaluarea costurilor lor în unităţi * Analiza de tip cost/beneficiu
monetare (de ex., franci sau dolari) şi rezultatele obţinute în unităţi fizice (ani * Analizele de tip cost/utilitate
de viaţă câştigaţi sau ani de boală evitaţi) se referă la:

Cap.14 Analiza şi controlul activităţilor medicale: Evaluarea economică în care * Analiza de tip cost/eficacitate
se compară două sau mai multe proceduri evaluând costurile lor în unităţi * Analiza de tip cost/beneficiu
monetare şi rezultatele obţinute exprimate în formă calitativă, cum ar fi * Analizele de tip cost/utilitate
ameliorarea calităţii vieţii, se referă la:

Cap.15 Securitatea şi protejarea datelor: Manipulări eronate, dar şi prin * Aspectul de protejare a integrităţii
pierderea accidentală sau din rea-voinţă a datelor, virusurile informatice, * Aspectul de securitate
distrugerea suporturilor de stocare şi alte forme de sabotaj al calculatoarelor * Aspectul de calitate
se referă la :
Cap.15 Securitatea şi protejarea datelor: Protejarea împotriva accesului * Aspectul de protejare a integrităţii
neautorizat (intenţionat sau nu), care ignoră confidenţialitatea şi interesul * Aspectul de securitate
pacientului se referă la : * Aspectul de calitate

Cap.15 Securitatea şi protejarea datelor: „datele cu caracter personal relative la * Convenţia Consiliului Europei din 28 ianuarie 1981
sănătate sau la viaţa sexuală nu pot fi prelucrate automat, afară de cazul în * Codul penal
care dreptul intern nu prevede garanţii corespunzătoare" – extras din: * Codul pentru ştiinţă

Cap.15 Securitatea şi protejarea datelor: „Secretul profesional, instituit în * Convenţia Consiliului Europei din 28 ianuarie 1981
interesul pacienţilor, se impune oricărui medic în condiţiile stabilite de lege. * Codul penal
Secretul acoperă tot ceea ce a ajuns la cunoştinţa medicului în cadrul * Codul de deontologie
exercitării profesiunii sale, cu alte cuvinte nu numai ceea ce i-a fost încredinţat,
dar şi ceea ce a văzut, a auzit, sau a înţeles" – extras din:
Cap.15 Securitatea şi protejarea datelor: „Dezvăluirea unei informaţii cu * Convenţia Consiliului Europei din 28 ianuarie 1981
caracter secret de către o persoană care se găseşte în posesia acestei informaţii, * Codul penal
fie prin natura profesiunii sale fie ca o consecinţă a unei funcţii sau unei * Codul de deontologie
misiuni temporare, este pedepsită cu un an de închisoare şi amendă " – extras
din:
Cap.15 Securitatea şi protejarea datelor: Procedura care se poate face cu * Identificarea utilizatorilor
ajutorul unei tastaturi sau a unui alt mijloc, cum ar fi o cartelă de identificare * Autentificarea utilizatorilor
(magnetică, optică, electronică etc) se referă la: * Conformarea utilizatorilor

Cap.15 Securitatea şi protejarea datelor: Procedura care se face cel mai adesea * Identificarea utilizatorilor
cu ajutorul unor parole. Doar utilizatorul trebuie să cunoască şi să poată * Autentificarea utilizatorilor
schimba parola sa. Tentative repetate de acces ilegal trebuie să determine * Conformarea utilizatorilor
blocarea automată a contului unui utilizator se referă la:

Cap.15 Securitatea şi protejarea datelor: Procedura care ţine seama de * Identificarea utilizatorilor
profesiunea utilizatorului (medic, infirmiere etc), de ca- tegoriile de date la care * Autentificarea utilizatorilor
poate avea acces şi de categoriile de funcţii sau de programe informatice pe * Conformarea utilizatorilor
care le poate utiliza se referă la:

Alcătuit
Conf.univ.,dr. S.Railean