1/27/2015

Telecomenzi, telemăsurare
şi transmisia radio a
semnalelor de măsurare

C2

Conceptul de semnal
•Semnalele de natură funcţională, numite şi pulsuri,
cuprind o foarte mare varietate de forme şi parametrii.
•Un semnal poate fi privit ca o mărime purtătoare de
informaţie.
•Fenomenele fizice sau de altă natură pot fi puse în
evidenţă prin analiza semnalelor.
•Astfel după natură mărimii purtătoare de informaţie
avem semnale electrice şi neelectrice.
•Fiind mai uşor de măsurat şi reprezentat se preferă
transformarea mărimilor fizice în semnale de natură
electrică.

1
 1/27/2015

Clasificarea semnalelor
Nr. Crt. Nivele de ierarhizare Explicaţii

1 Armonice Semnale care admit o reprezentare

Deterministe Periodice identică pe o perioadă de timp

2 Periodice oarecare ECG

3 Cvasiperiodice Deşi este sintetizat din funcţii

Neperiodice armonice, nu este periodic

4 Tranzitorii Semnale deterministe care nu

îndeplinesc condiţiile de periodicitate
sau cvasiperiodicitate

5 Ergotice Caracteristici invariabile în timp;

Aleatoare Staţionare parametrii modelului probabilistic sunt
invariabili în timp

6 Neergotice
7 Nestaţionare Caracterisitci statistice variabile în
timp

Clasificarea semnalelor
Semnalele deterministe sunt acele semnale care admit, pentru descrierea
lor completa, o (unica) expresie matematica explicita, un tabel de date sau o
regula bine-definita; altfel spus, pentru acest tip de semnale sunt cunoscute
cu certitudine valorile luate in trecut, prezent sau viitor.

Semnalele aleatoare sunt acele semnale care nu pot fi descrise de formule

matematice explicite, sau o astfel de descriere ar fi prea complicata din
punct de vedere practic. Pentru descrierea semnalelor aleatoare se aplica
tehnici de analiza statistica - teoria probabilitatilor si a proceselor
stochastice.

2
 1/27/2015

Clasificarea semnalelor
Semnalele periodice sunt acele semnale deterministe care admit o
reprezentare identica in orice interval de timp de durata T, unde T se
numeste perioada (fundamentala) a semnalului. Pentru cazul in care
semnalele sunt cu variatie continua in timp si admit o reprezentare de
forma x(t), atunci conditia de periodicitate (cu perioada T) se exprima prin:

Observatie: suma a doua semnale periodice nu este in mod necesar un

semnal periodic. Un semnal cvasiperiodic este acel semnal care, desi
sintetizat dintr-o suma de functii armonice (cu variatie sinusoidala), nu este
periodic, deoarece raportul dintre doua frecvente oarecare nu este un numar
rational. Semnalele neperiodice sunt toate semnalele deterministe care nu
sunt periodice.
Semnalele cu variatie sinusoidala sunt acele semnale, cu variatie continua
in timp, care pot fi descrise de o relatie de forma, unde A este
amplitudinea, w este pulsatia, j este faza initiala iar f este frecventa:

Parametrii unui semnal

Un semnal arbitrar poate fi descris ca o sumă, infinită sau finită, de semnale
sinusoidale; Seria Fourier.

supracrestere
Eroare de stabilire

x(t ) A0 Ak cos(k 0 t) Bk sin(k 0 t)

k 1 k 1

2
0 2 f k 0
T
t0 t1 timp de stabilire
T T T
1 2 2
A0 x(t )dt, Ak x(t ) cos(k t )dt, Bk x(t ) sin(k t )dt
T 0 T 0 T 0

Pentru semnale neperiodice se foloseşte transformata Fourier

1
X(j ) x(t ) e j t
dt X(j ) ej ( ) x(t ) X( j ) e j td
2

3
 1/27/2015

Parametrii unui semnal

Funcţia X( )=|X( )| se numeşte spectrul de

amplitudine, ( ) se numeşte spectru de fază
iar |X( )|2 se numeşte spectrul de putere al
semnalului descris de funcţia temporală x(t).

Parametrii unui semnal

Un alt aspect este că un semnal arbitrar poate fi descris ca o sumă, infinită
sau finită, de semnale sinusoidale

Pentru orice semnal analogic, tip de semnal ce caracterizează toate

semnalele fiziologice, parametrii caracteristici sunt următorii:
- valoarea instantanee: x(t)
- valoarea maxima (de vârf): X̂ T
1
-valoarea medie: X
T
x(t )dt m
0

T
1 2
-valoarea efectiva: X
T 0
x (t )dt

T
T 1
Xm x(t )dt
-valoarea "medie redresata": 2
T 0

Xˆ
- factorul de vârf: k X
V
X
kf
- factorul de forma: Xm T
2

- reziduul deformat: Xd X 22 X 32 ..... X n2 ...

Xd
- factorul de distorsiune: kd
X2 X 02

4
 1/27/2015

Transmisia semnalelor
• Telecomunicatiile se ocupa cu transmiterea diverselor semnale dintr-un
punct in altul. Pentru transmiterea semnalelor se utilizeaza canale de
telecomunicatii cu fir ( aeriene si in cablu)i fara fir ( emisiunile de radio si
televiziune). Semnalele ce urmeaza a fi transmise ocupa o banda de
frecventa mai mica decat cea pe care o poate asigura canalul de
comunicatie. Acestea sunt foarte costisitoare, de aceea se urmareste
utilizarea cat mai intensiva a canalelor de telecomunicatii. Utilizarea
intensiva presupune realizarea unui numar cat mai mare de comunicatii
simultane pe acelasi circuit fizic. Acest lucru nu se poate realiza prin
transmitere directa a semnalelor, far ao prelucrare, deoarece s-ar produce
o interferenta intre semnale. Transmiterea simultana a mai multor
semnale pe acelasi circuit fizic este posibila prin utilizarea tehnicilor de
multiplexare in timp sau in frecventa a semnalelor.

Modulatia
• Multiplexarea in frecventa a semnalelor presupune se bazeaza pe deplasarea
spectrelor de frecventa, astfel incat sa ocupe benzi de frecventa diferite, fara a se
suprapune. Deplasarea sepctrolor semnalelor se realizeaza prin modulatie.
Modulatia permite transmisia realizarea sistemelor de comunicatie multiple. Din
teroria propagarii undelor electromagnetice s epoate arata ca un semnal poate fi
emis cu un randamant bun numai daca antena are o lungime de cel putin 1/10 din
lungimea de unda corespunzatoare frecventei minime din spectrul acestui semnal.
• Pentru transmisia vocii umane ( f~10kHz) ar fi necesara o antena cu lungimea de
ordinul kilometrilor, aspect nepractic. Procesul de modulatie deplaseaza spectrul
de semnale transmis in domeniul frecventelor inalte, facilitand emiterea undelor
electromagnetice.
• In procesul de modulatie intervin urmatoarele semnale: semnalul care contine
informatia (mesajul), denumit semnal modulator, semnalul asupra caruia se
transfera informatia, denumit purtator, si semnalul rezultat prin actiunea
semnalului modulator asupra purtatorului, denumit semnal modulat.
• Modulatia consta in modificarea unui parametru al purtatorului P(t) de catre
semnalul modulator s(t), ce urmeaza a fi transmis. Dupa natura semnalului
purtatorP(t), putem avea, modulatie cu purtator sinusoidal si modulatie cu
purtator in impulsuri.

5
 1/27/2015

Modulatia
• A modula inseamna a stabili o dependenta intre un
parametru al purtatorului P(t) si semnalul modulator
s(t). Este indicat ca aceasta dependenta sa fie liniara,
pentru a permite prin demodulatie (transformarea
inversa) obtinerea semnalului util. Fiecare din cei trei
parametrii ce definesc purtatorul poate prelua
variatiile semnalului modulator, obtinandu-se
corespunzator urmatoarele tipuri de modulatie:
• - modulatie de amplitudine (MA)
• - modulatie de frecventa (MF)
• - modulatie de faza (Mφ sau MP)
P(t) = A0 sin[Ω0 t + Ф0]

Modulatia
V = V(t) sin[2p fc(t) + f(t)]

AM, Pulse FM ΦM

V = V(t) sin[q(t)]

6
 1/27/2015

Modulatia in amplitudine
• P(t) = A(t) cos[Ω0 t + Ф0]
• A(t)= A0+ks(t)

• sMA(t)= A(t) cos[Ω0 t + Ф0]= [A0+ks(t)] cos[Ω0 t

+ Ф0] forma cea mai generala a unui semnal
MA.

Modulatia in amplitudine
V = V(t) sin[2p fc(t) + f(t)]

Purtator Modulatie
semna
l

Timp

Modulat
frequency

7
 1/27/2015

Demodulatia semnalelor MA
Se poate face prin detectia sincrona. Aceasta metoda nu se
foloseste, fiind inlocuita de circuite mai simple de tip
detectoare redresoare si detectoare de anvelopa.
Detectorul redresor lucreaza pe principiul detectiei sincrone,
in timp ce detectorul de anvelopa este un circuit neliniar a
carui iesire urmareste anvelopa semnalului de intrare.
Detectorul redresor face demodularea prin suprimarea unei
alternante a semnalului MA. Redresarea este echivalenta
cu inmultirea semnalului MA cu semnalul peridoc
dreptunghiular p(t). Spectrul semnalului redresat se obtine
prin convolutia spectrului semnalului MA cu cea a
semnalului p(t).

Diferitele sisteme de modulatie in

amplitudine au avantaje si dezavantaje
• Sistemele MA au avantajul unei reconstituiri simple a mesajului la
receptie; ideal pentru echipamente simple, dar semnalul ocupa o banda
de frecventa mare (2Bm) iar statia si aparatura de emisie trebuie sa
transmita o putere mare. In semnale MA purtatorul purtatorul nu cintine
nici un fel de informatie, puterea corespunzatoare purtatorului reprezinta
o risipa.
• Sistemele MA-PS au avantajul unei puteri mai mici la emisie; eficienta
maxima. Banda de frecventa ocupata este aceeasi cala semnalul MA.
Dezavantajul este legat de complicatiile detectiei. Pentru detectia
sincrona, la receptie, purtatorul trebuie sa fie identic cu cel de la emisie;
acest sistem se foloseste la distante foarte mari sau pe pe linii de inalta
tensiune.
• Siteme MA-BLU are avantajul reduceri la jumatate a benzii de frecventa
fata de sistemele MA si MA-PS. Pentru detectie este necesara generarea
locala a purtatorului, sincron cu cel de la emisie.

8
 1/27/2015

Modulatia in frecventa
V = V(t) sin[2p fc(t) + f(t)]
semnal

Timp

Modulatie de fază
V = V(t) sin[2p fc(t) + f(t)]

Modulaţia de fază se foloseşte pentru sinteza

semnalui PSK şi a celui de radar
semnal

Timp

9
 1/27/2015

Diferenta dintre modulatia de faza

si frecventa
Modulatia de faza este similara cu modulatia de
frecventa determind cresterea sau descresterea in
frecventa. O variatie continua in faza semnifica o
schimbare in frecventa. Diferenta vizibila intre FM si
ΦM este momentul de timp cand aceasta survine.
ΦM este defazata cu 90° fata de modulatia FM.

Similitudinea dintre modulatia de faza si

frecventa este data de logica: in FM este
controlata frecventa, in modulatia de faza
este controlata faza iar frecventa este
viteza de schimbare a fazei.

Interpretarea fazoriala

Phas
e 0
Phas deg
e Magnitude
0 Change
Deg (or Amplitude)

Phas
e 0
deg
Phase
Change

0
deg
Magnitude & Phase
Change

10
 1/27/2015

Modulatia compozita
• Modulaţia
compozita, este
modulatia in care
avem simultan
mai mult de un
tip de modulatie.

Modulaţia în impulsuri
Se utilizează în
radare,
comunicaţii si
impulsuri de
inalta putere

11
 1/27/2015

Modulatia digitala vs. analogică

Modulatia digitala este mai eficienta decat cea
analogical prin utilizarea mai eficienta a benzii,
cresterea debitului de date, siguranta mai
mare, calitate sporita. Desigur, neajunsul
principal este reprezentat de o arhitectura mai
complexa, mai dificil de proiectat, testat si
implementat.

Transformarea din coordonate

polare în coordonate carteziene.
Y

X = A cos φ
amplitudine, A
Y = A sin φ
A = X2 + Y2
faza, φ X φ = acrtan (Y/X)

12
 1/27/2015

Modulatia numerică
• Modulaţia digitală utilizează două semnale decalate
cu 90° (se află în cuadratură). Purtătoarea reprezintă
referinţa şi se află pe axa X, cu defazaj 0°.
• Schimbarea amplitudinii şi fazei semnalului.
Y

modificare
amplitudine

modificaref
aza

Modulatia numerica
• In cadrul modulaţiei numerice, se foloseşte
reprezentarea prin simboluri a fiecărei stări.
Y
simbol simbol

X=0, Y=1 X=1, Y=1

simbol simbol

X=0, Y=0 X=1, Y=0

13
 1/27/2015

Modulatia digitala
Y
2 simboluri

16
simboluri

Modulatia digitala
Este recomandabil să nu se treacă prin 0
când se schimbă starea, deoarece
trecerea prin 0 impune circuite speciale ce
permit o excursie a semnalului de la 0 la
valoarea maximă.

QAM,

16 simboluri,
BPSK,
se schimbă faza
2 simboluri, şi amplitudinea
se schimbă
faza cu 180° π/4, DQPSK

8 simboluri,

se schimbă faza
în principal

14
 1/27/2015

Biţi pe simbol
FSK MSK PSK QAM
Numărul de simboluri determină
numărul de biţi pe simbol.
Modulation Bits Modulation Bits Modulation Bits Modulation Bits
Acesta reprezintă exponentul
puterii lui 2 care determină 2 level FSK 1 MSK 1 BPSK 1 4QAM 2
numărul de simboluri. Astfel, 16
QAM, are 16 stări, adică 24, 4 level FSK 2 GMSK 1 8 PSK 3 8QAM 3
deci 4 biţi pentru simbol. BPSK
8 level FSK 3 16 PSK 4 16QAM 4
are un singur bit pe simbol
(21=stări). In tabel sunt 16 level FSK 4 D8PSK 3 32QAM 5
prezentate diferite tipuri de
modulaţii complexe. C4FM 2 QPSK 2 64QAM 6
OQPSK 2 128QAM 7
DQPSK 2 256QAM 8
π/4 DQPSK 2

15