Sunteți pe pagina 1din 241

UNIVERSITATEA DE {TIIN}E AGRICOLE {I MEDICIN| VETERINAR| “ION IONESCU DE LA BRAD” IA{I FACULTATEA DE ZOOTEHNIE INV|}|MÂMT LA DISTAN}|

Prof.dr. Traian STAN

Conf.dr. Benone P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

- CURS -

PARTEA I

IA{I 2004

Comisia de analiz\:

- Pre[edinte: prof. dr. Ioan VACARU-OPRI{.

Universitatea Agronomic\ [i de Medicin\ Veterinar\ “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i

- Membrii: - prof. dr. Ion DINU

Universitatea de {tiin]e Agronomice [i de Medicin\ Veterinar\ Bucure[ti

- prof. dr. Gheorghe T|R|BOAN}|

Universitatea Agronomic\ [i de Medicin\ Veterinar\ “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i

Cod I.S.B.N.

INTRODUCERE

Motto:

Dintr-o fiar\ s\lbatic\, ursuz\, `ntunecat\, p\roas\, `nalt\ pe picioare, lung\ `n rât, numai mu[chi de cri]\ [i oase de o]el, OMUL a f\cut pe cel mai apropiat membru al gospod\riei noastre, pe binecuvântatul `ntre cele ale burtei,- porcul - vietate bun\, simpatic\, trandafirie, joas\ `n labe, cârn\ `n bot, numai carne macr\ [i untur\ dulce. E. Racovi]\

Cre[terea animalelor, pe principii moderne, a condus la elaborarea unor tehnologii de produc]ie, din ce `n ce mai avansate, care s\ ]in\ seama atât de cerin]ele de ordin general ale speciei `n cauz\ cât [i ale categoriilor de vârst\, de st\rile fiziologice, scopurile de produc]ie etc., luându-se `n considerare [i cererea pie]ii pentru diferitele sortimente de produse animaliere. Cre[terea suinelor, `n condi]iile ]\rii noastre, este o ramur\ economic\ foarte important\, aceasta caracterizându-se prin intensivizarea produc]iei, `ncepând cu producerea de purcei [i terminându-se cu livrarea continu\, ritmic\ [i constant\, a indivizilor `ngr\[a]i pentru sacrificare. Practicarea exploat\rii intensive a porcinelor impune, `n primul rând, ridicarea continu\ a performan]elor de produc]ie, având la baz\ nivelul [i gradul de ameliorare a popula]iilor de animale, al\turi de asigurarea la nivel optim a condi]iilor de mediu. ~n etapa actual\, se mai pune problema organiz\rii activit\]ii de produc]ie [i `n exploata]iile cu efective reduse, sau gospod\re[ti, ca un r\spuns la specificul perioadei de tranzi]ie, când privatizarea trebuie s\ demareze `n cel mai scurt timp [i s\ constituie un factor precursor pentru dezvoltarea intreprinderilor mijlocii, `n m\sur\ s\ regleze, mai eficient, economia de pia]\ pentru produsele rezultate de la suine. Pentru aceasta, se impune o cunoa[tere profund\ a condi]iilor concrete din teren, care trebuie s\ includ\ posibilit\]ile de cultivare rentabil\ a cerealelor (porumb, orz, ov\z etc.) [i a unor leguminoase (soia, maz\re etc.), secondate de alegerea m\rimii [i specializ\rii fermei [i apoi coroborarea cu calitatea materialului biologic (rase, meti[i etc.), cu alimenta]ia adecvat\, cu sistemul de `ntre]inere considerat oportun [i cu alte considerente economice. ~n aceste condi]ii, proprietarul sau fermierul, `n cre[terea porcinelor, trebuie s\ fie un cunosc\tor perfect al tuturor proceselor tehnice [i economice din ferm\ (sau gospod\rie), s\ participe `n mod activ [i competent la

proiectarea, amplasarea [i finisarea ad\posturilor, la montarea instala]iilor [i alegerea utilajelor necesare, s\ conduc\ direct procesele tehnologice [i s\ exploateze eficient reproduc\torii, `mbinând cu abilitate [i pricepere factorii tehnici cu cei biologici [i economici. Prin lucrarea de fa]\, autorii `[i propun s\ contribuie la cunoa[terea aspectelor legate de cre[terea suinelor, indiferent de tipul de exploata]ie, a[a `ncât activitatea de produc]ie s\ poat\ fi implementat\ `n programele zootehnice (pe diferite termene), inclusiv cu participarea unit\]ilor intensiv- industriale, `ns\ organizate [i retehnologizate pe principii noi, care s\ r\spund\ `ntr-o mai mare m\sur\ cerin]elor economiei concuren]iale. Pentru elucidarea no]iunilor preg\titoare, `n capitolele 1-10, se trateaz\ aspectele fundamentale specifice suinelor, iar `n capitolele 11-16 se prezint\ cele mai moderne tehnologii de produc]ie, pe tipuri de exploatare, pe sectoare de activitate (cu indicarea condi]iilor reale din teren sau zon\), a[a `ncât reluarea [i demararea activit\]ii s\ fie posibil\ `n cel mai scurt timp [i cu investi]ii reduse. Manualul se adreseaz\ studen]ilor de la facult\]ile de Zootehnie, speciali[tilor `n cre[terea animalelor, proprietarilor care de]in porcine [i altor persoane dornice s\ investeasc\ `n ferme zootehnice, precum [i exper]ilor diferitelor b\nci, care doresc s\ sprijine, prin credite, produc\torul agricol.

Autorii

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

PARTEA I

BAZELE BIOLOGICE {I PRODUCTIVE ALE SUINELOR

CAPITOLUL 1

IMPORTAN}A, AVANTAJELE, TENDIN}ELE {I SITUA}IA CRE{TERII SUINELOR

1.1. Importan]a cre[terii suinelor

Omenirea parcurge o etap\ deosebit de complex\, caracterizat\ printr-o “explozie” demografic\ [i prin ridicarea continu\ a nivelului de trai. ~n acest context, alimenta]a uman\ cap\t\ noi valen]e, impunându-se de urgen]\:

- sporirea cantitativ\ [i calitativ\ a produselor alimentare;

- repartizarea lor echitabil\, atât pe plan general cât [i zonal;

- utilizarea tuturor resurselor de hran\;

- g\sirea de noi sortimente cu con]inuturi sporite `n substan]e nutritive, `ndeosebi proteice. Din estim\rile efectuate de c\tre oamenii de [tiin]\ [i de institu]iile specializate se apreciaz\ c\, atât `n anul 2005 cât [i `n perspectiva anilor 2050, produsele animaliere (carne, lapte, ou\ etc.) vor continua s\ de]in\ ponderea `n alimenta]ia uman\. Importan]a pentru consum a acestor produse rezid\ din faptul c\ `n aprecierea nivelului de trai [i de dezvoltare a unei ]\ri, sau popor, se are `n vedere un complex de indicatori, `n care sunt incluse [i nivelurile produc]iilor animaliere, raportate pe locuitor. Produsele animaliere con]in [i cele mai mari propor]ii de substan]e proteice, unele cu mare valoare biologic\.

5

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

~n viitorul apropiat, acoperirea necesarului de protein\ se va face, `n principal, prin sporirea cantit\]ilor de carne provenit\ de la bovine [i ovine, secondate cu cele rezultate de la porcine [i p\s\ri, aspecte impuse de posibilit\]ile limitate de cultivare rentabil\ a “cerealelor furajere” necesare ultimelor dou\ specii. ~n alimenta]ia uman\, ra]iile de hran\ se `ntocmesc având la baz\ atât valoarea energetic\ (exprimat\ prin con]inutul `n kcal), cât [i con]inutul `n substan]e proteice. Din acest punct de vedere, carnea de porc (f\r\ sl\nin\ [i osânz\) este mai echilibrat\ fa]\ de celelalte produse similare, dac\ lu\m `n considerare raportul energo-proteic. Trebuie consemnat faptul c\, `n cercet\rile mai recente, se recomand\ utilizarea `n hrana uman\, `ntr-o propor]ie mai mare, a alimentelor de origine vegetal\; aceasta ca urmare a faptului c\, la animale, se `nregistreaz\ un coeficient de transformare foarte redus al proteinelor vegetale `n cele animale, `ntre 14-29%. De men]ionat, pe aceast\ linie, c\ porcinele posed\ un coeficient de transformare cuprins `ntre 20-25%, deci situat la limita superioar\. Mai trebuie luat `n considera]ie c\ randamentul de transformare a proteinelor ingerate prin carne, de c\tre om, `n cele proprii variaz\ `ntre 8-24%; la carnea de porc acesta fiind de 12,5%. Deci sunt suficiente motive s\ `ncuraj\m cre[terea suinelor, ca variant\ economic\ determinat\ de particularit\]ile biologice ale organismului uman. ~n prezent se apreciaz\ c\ necesarul mediu zilnic de substan]e proteice pentru om este de cca. 70 g, din care cel pu]in 40 g trebuie s\ provin\ din produsele animaliere. Carnea rezultat\ de la suine trebuie s\ acopere, zilnic, `n medie, 20 g de substan]e proteice, cu unele varia]ii impuse de perceptele religioase [i de posibilit\]ile de cre[tere a acestei specii. Carnea rezultat\ din cre[terea suinelor a contribuit [i va continua s\ aduc\ un aport substan]ial `n acoperirea necesarului de substan]e proteice – indicator de baz\ `n aprecierea nivelului de civiliza]ie [i prioritar `n asigurarea s\n\t\]ii umane. Dup\ recomand\rile F.A.O., O.M.S. ca [i ale unor speciali[ti români, o persoan\ “standard” trebuie s\ primeasc\ zilnic `ntre 2800-3000 kcal. [i circa 1 g protein\ pentru fiecare kg greutate, pentru care sunt necesare anual circa 73 kg carne (`n carcas\), din care: 13,3 kg de bovin\. 5,1 kg de ovin\, 27,9 kg de porcine, 15,9 kg de pas\re [i 10,5 kg din alte resurse (`n principal din carne de pe[te), al\turi de circa 240 kg lapte [i produse din lapte [i 280 ou\. Carnea suinelor se caracterizeaz\ printr-o valoare energetic\ superioar\ fa]\ de cele ob]inute de la celelalte animale de ferm\; aceasta furnizeaz\, `n medie, 2700 kcal/kg, `n timp ce carnea de bovine ofer\ doar 1600 kcal/kg, iar cea de ovine 1400 kcal/kg. Impedimentul principal `l constituie, pentru unele sortimente de carne de porc, con]inutul prea mare `n lipide. Pe aceast\ linie, s-au f\cut unele interpret\ri

6

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

gre[ite asupra rela]iei cauz\-efect, care ar putea exista `n unele afec]iuni cardiace

[i formarea `n organismul uman al colesterolului, ca urmare a consumului c\rnii

de porc. Investiga]iile moderne au demonstrat c\, 25% din cauzele de infarct miocardic au o etiologie genetic\, iar 75% implic\ un complex de factori insuficient studia]i.

1.2. Avantajele cre[terii suinelor

Necesarul de carne pentru consum este `n continu\ cre[tere, atât pe plan mondial cât [i `n ]ara noastr\, iar suinele particip\, `n mare m\sur\, la satisfacerea acestui necesar. Aceasta se datore[te unor `nsu[iri biologice [i productive deosebit de favorabile, pe care le posed\ aceast\ specie, `n compara]ie cu celelealte animale de ferm\, dintre care amintim: fecunditatea

suficient de ridicat\, prolificitate mare, energia sporit\ de cre[tere, valorificarea bun\ a diverselor furaje, randamentul sporit la sacrificare [i posibilit\]ile variate de prelucrare a c\rnii, `ntrev\zându-se `mbun\t\]irea multor `nsu[iri productive

[i calitative.

Foarte important este faptul c\, la suine, `nsu[i corpul animalului reprezint\ produc]ia principal\, particularitate ce `nlesne[te practica de cre[tere

[i u[ureaz\ aprecierea zootehnic\ a animalelor.

~n urma sacrific\rii suinelor rezult\, fa]\ de celelalate animale de ferm\, propor]ii relativ mari de ]esut adipos (sl\nin\ [i osânz\), suficient de mari de carne, suculent\ [i cu valoare energetic\ ridicate [i propor]ii reduse de oase [i subproduse, unele mult `ntrebuin]ate `n diverse industrii alimentare, de nutre]uri

combinate [i farmaceutice. Prezent\m, pe scurt, produc]iile ob]inute `n urma sacrific\rii porcinelor

[i principalele domenii de utilizare.

Carnea de porc este produc]ia principal\ [i se caracterizeaz\ prin valoarea energetic\ mare, `n compara]ie cu cea rezultat\ de la alte specii, ca urmare a prezen]ei substan]elor grase. Con]inutul c\rnii `n substan]e grase `i confer\ fr\gezime [i savoare. Carnea de porc reprezint\ cca. 54% din greutatea animalului viu, sacrificat la 100 kg, cu varia]ii `ntre 50-60%. Aceasta poate fi consumat\ o perioad\ relativ `ndelungat\ de timp, deoarece are un con]inut redus de ap\ [i se poate prelucra sub form\ de semipreparate, mezeluri, afum\turi, conserve etc. De men]ionat c\, `n multe re]ete, carnea de porc se introduce `n componen]a diverselor tipuri de salamuri, pentru `mbun\t\]irea valorii energetice [i a calit\]ii gustative. ~n tehnologia curent\, prin “carne de porc” se `n]elege ]esutul muscular cu bazele anatomice osoase respective.

7

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

Gr\simea este produc]ia secundar\ [i se compune, `n principal, din sl\nin\ [i osânz\. Ambele sortimente sunt utilizate sub form\ de preparate `n alimenta]ia uman\, iar topite atât `n hrana oamenilor cât [i pentru diverse industrii. Sl\nina reprezint\ cca. 20% din greutatea vie a animalului, iar osânza `ntre 2-3%. Gr\simea constituie o component\ important\ `n echilibrarea energetic\ a alimenta]iei umane, deoarece posed\ peste 8000 kcal/kg. Sl\nina, ca atare, de porc, are o importan]\ mai redus\ pentru alimenta]ia uman\, deoarece posed\ o valoare biologic\ redus\, `ns\ osânza este preferat\ `n preparate culinare (cofet\rii). ~n alimenta]ia animalelor, gr\simea se utilizeaz\ sub form\ topit\ pentru echilibrarea energetic\ a ra]iilor de hran\, mai ales la categoriile tinere de porcine [i p\s\ri.

PRODUSE

PRINCIPALE

74,000 kg

de porcine [i p\s\ri. PRODUSE PRINCIPALE 74,000 kg PRODUSE SECUNDARE {I SUBTORDUSE 19,760 kg SL|NIN| 20,000
de porcine [i p\s\ri. PRODUSE PRINCIPALE 74,000 kg PRODUSE SECUNDARE {I SUBTORDUSE 19,760 kg SL|NIN| 20,000
PRODUSE SECUNDARE {I SUBTORDUSE 19,760 kg
PRODUSE
SECUNDARE {I
SUBTORDUSE
19,760 kg
SL|NIN| 20,000 kg OSÂNZ| 3,000 kg
SL|NIN|
20,000 kg
OSÂNZ|
3,000 kg
SUBTORDUSE 19,760 kg SL|NIN| 20,000 kg OSÂNZ| 3,000 kg CARNE 54,000 kg     DE{EURI 3,240
CARNE 54,000 kg
CARNE
54,000 kg
   

DE{EURI

3,240 kg

ORGANE – 3,370

LIMB|

- 0,450

FICAT

- 1,400

INIM|

- 0,400

RINICHI

- 0,250

SPLIN|

- 0,120

PULMON – 0,450

CREIER

 
M|DUV| - 0,300

M|DUV| - 0,300

PULMON – 0,450 CREIER   M|DUV| - 0,300 PIELE GR.TEHN. – 2,400 - 4,500 MA}E -

PIELE

GR.TEHN. – 2,400

- 4,500

MA}E

- 1,000

P|R

- 0,150

UNGHII

- 0,300

FIERE

- 0,040

STOMAC

- 0,600

GLANDE

- 0,100

COMESTIBIL 10,670 kg
COMESTIBIL
10,670 kg

NECOMESTIBIL

9,090 kg

- 0,100 COMESTIBIL 10,670 kg NECOMESTIBIL 9,090 kg ALTE SUBRPODUSE CAP – 3,000 EXTREM.- 1.000 SÂNGE

ALTE SUBRPODUSE CAP – 3,000 EXTREM.- 1.000 SÂNGE – 3 300

Fig. 1 Componentele unui porc sacrificat la masa corporal\ de 100 kg

Subprodusele rezultate `n urma sacrific\rii suinelor sunt utilizate `n alimenta]ia uman\, `n industria alimentar\ [i `n cea farmaceutic\. Acestea reprezint\ cca. 20% din greutatea animalului viu, din care, cca. 11%, sunt comestibile, iar cca. 9% necomestibile.

8

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

Dintre subprodusele comestibile, utilizate `n alimenta]ia uman\, enumer\m: ficatul, creierul, inima, limba, urechile, testicolele, rinichii, picioarele [i chiar pulmonii. Subprodusele utilizate `n diversele industrii sunt: pielea (4,5 kg), stomacul, intestinele, vezica urinar\, sângele (3,3 kg), p\rul, extremit\]ile, unghiile, gr\simea rezultat\ de la r\zuirea pielii [i din cur\]area intestinelor [i mai rar con]inutul aparatului digestiv. ~n urma sacrific\rii unui porc, `n greutate vie de 100 kg, mai rezult\ [i cca. 3,0 kg de[euri. Subprodusele utilizate `n industria farmaceutic\ sunt: glanda tiroid\, timusul, pepsina stomacal\ [i, uneori, glandele sexuale. Pe lâng\ aceasta, din sau prin cre[terea suinelor, rezult\ [i alte avantaje, deosebit de importante pentru zootehnie, pe care le prezent\m `n continuare:

- suinele, fiind animale omnivore, consum\, pe lâng\ furajele concentrate, pe care le valorici\ foarte bine, [i alte resurse furajere (caracterizate prin con]inuturi reduse de celuloz\), cum ar fi: cartofii declasa]i de la consumul uman, dovleceii, sfecla, masa verde etc., toate reducând cheltuielile cu furajarea;

- gunoiul de grajd poate fi utilizat `n fertilizarea terenurilor agricole calcaroase, mai ales când este preparat `n amestec cu cel rezultat de la alte animale de ferm\ (rumeg\toare);

- cre[terea suinelor `n unit\]ile mari, asigur\ o pemanentizare a utiliz\rii for]ei de munc\, iar `n gospod\riile personale constiutie o activitate anex\, cu implica]ii majore `n asigurarea c\rnii pentru un consum sigur [i `ndelungat a popula]iilor umane, mai ales `n sezoanele r\coroase [i din emisfera nordic\ a globului;

- cre[terea suinelor asigur\ o rentabilizare a unit\]ilor zootehnice, atât `n cele cu exploatare industrial\, cât [i `n gospod\riile popula]iei, precum [i `n diverse sectoare anexe;

- specia suine se preteaz\ la exploatarea `n unit\]ile industriale cu flux continuu, deoarece aceasta se poate reproduce `n toate sezoanele anului, iar procesele de produc]ie se pot mecaniza [i chiar automatiza. La specia suine sunt largi posibilit\]ile de `mbun\t\]ire a poten]ialului de produc]ie, deoarece limitele biologice ne ofer\ o gam\ larg\ de ac]iuni zootehnice. Limitele biologice (dup\ CARMAN, 1969) sunt `ncurajatoare: num\rul de produ[i ob]inu]i la o f\tare poate fi de 30 purcei, din care `n]\rca]i 20, iar

9

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

sporul mediu zilnic, `n perioada `ngr\[\rii, poate ajunge la 1362 g, cu un consum specific de cca. 2 kg concentrate. Propor]ia de carne `n carcas\ poate atinge 70% (f\r\ oase).

1.3. Situa]ia cre[terii suinelor pe plan mondial

Efectivele de suine au fost [i sunt `n continu\ cre[tere, ca urmare a cererii mereu crescânde de carne de porc, fiind `ns\ condi]ionate de posibilit\]ile de furajare [i de specificul consumului acestui produs alimentar de c\tre om. Trebuie men]ionat c\, pentru cre[terea suinelor, condi]iile climatice au o importan]\ secundar\, porcul adaptându-se u[or la cele mai diverse condi]ii de mediu. Pentru unele ]\ri, nici asigurarea proprie cu furaje(concentrate cultivate) nu are importan]\, acestea importând unele cereale [i alte componente ale nutre]urilor combinate; deci rentabilitatea [i experien]a `[i spun cuvântul cel mai adesea. Din cele de mai sus rezult\ c\, unele ]\ri cresc\toare de suine, export\ acest produs pentru echilibrarea balan]ei de pl\]i, mai ales sub form\ de semipreparate (bacon). Alte ]\ri `[i regleaz\ `ns\ consumul de carne pe seama celor ob]inute de la bovine, ovine [i mai pu]in de la p\s\ri [i suine. ~n anul 1968, pe glob, num\rul de suine era de 605 milioane animale, `n anul 1978 de 786 milioane animale, `n anul 1995 de cca. 897 milioane, `n anul 2002 de cca. 940 milioane, iar pentru anul 2010 se prev\d 1500 milioane. Dintre continente, Asia ocupa, `n anul 2002, primul loc, cu cca. 565 milioane animale, urmat\ de Europa, cu cca. 195 milioane, America, cu cca. 162 milioane (din care America de Nord cu cca. 91 milioane) [i efective mai reduse `n Africa (21 milioane) [i `n Oceania (4,8 milioane). Fostele ]\ri, care apar]ineau de URSS, de]ineau cca. 78 milioane porcine. ~n ultimul deceniu, efectivele au crescut considerabil `n unele ]\ri din Asia [i mai pu]in `n Europa [i America. Dintre ]\ri, cele mai mari efective se cre[teau `n China, 424 milioane animale, urmat\ de ]\rile desprinse din fosta URSS, cca. 78 milioane (la un loc), SUA, cu 59 milioane, Brazilia, cu 35 milioane, Germania, cu 26 milioane etc. Analizând evolu]ia efectivelor de suine din unele ]\ri europene putem constata c\, `n deceniul 1990-2000, num\rul de animale a crescut doar `n Danemarca (de la 9,2 milioane la 12,0 milioane) [i Fran]a (de la 11,7 milioane la 14,6 milioane), pe când `n Germania, Olanda, Ungaria [i România acesta a sc\zut (`n România de cca. 3 ori, iar `n Ungaria de cca. 2 ori) (tab.1).

10

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

Tabelul 1 Evolu]ia efectivelor de porci pe plan mondial [i european (milioane capete)

Anul

Mondial

Europa

Danemarca

Fran]a

Germania

Olanda

Ungaria

România

1989

848,96

 

- 9,12

11,71

35,05

13,73

8,33

14,35

1990

857,46

 

- 9,28

12,28

34,18

13,92

7,66

11,67

1991

866,19

 

- 9,77

12,01

30,82

13,22

8,00

12,00

1992

869,11

237,15

10,35

12,54

26,06

14,16

5,99

10,95

1993

876,32

227,76

10,87

13,02

26,51

14,96

5,36

9,85

1994

882,05

222,02

10,92

14,29

26,08

14,57

5,00

9,26

1995

900,21

214,58

11,08

14,59

24,70

14,40

4,36

7,75

1996

861,44

208,33

10,84

14,53

23,74

13,96

5,03

7,95

1997

835,51

204,10

11,38

14,98

24,28

14,25

5,29

8,23

1998

875,72

201,14

12,10

14,50

24,80

13,45

4,93

7,09

1999

904,14

204,67

11,63

14,68

26,29

13,57

5,48

7,19

2000

908,17

200,16

11,92

14,64

26,00

13,14

5,34

5,95

2001

922,93

194,15

12,13

14,64

25,77

12,82

4,83

5,07

Raportând aceste efective la popula]ia uman\, rezult\ c\, `n anul 1985, pe plan mondial, reveneau 0,16 porcine/locuitor, iar pentru anul 2000 se prev\d cca. 0,24 animale. Cele mai multe porcine, raportate pe cap de locuitor, se `nregistrau `n Danemarca, 1,79 animale, iar `n Olanda, Norvegia [i Ungaria se cre[teau `ntre 0,80-0,90 animale etc. ~n România se `nregistrau, `n anul 1995, cca. 0,40 animale/locuitor. ~n general, efective mari de suine se cresc `n ]\rile din emisfera nordic\ (cu posibilit\]i `n asigurarea furajelor [i cu tradi]ii `n consumul acestui produs), iar cele mai reduse `n zonele subtropicale [i ecuatoriale. La popula]iile de religie mulsulman\, efectivele sunt aproape inexistente, deoarece preceptele religioase nu permit consumarea c\rnii de porc. Aceasta se justific\ prin con]inutul ridicat `n substan]e energetice. Cu privire la consumul de carne, rezultat\ din sacrificarea porcinelor, Ungaria ocupa, la nivelul anului 1985, primul loc, cu cca. 70 kg/loc/an, urmat\ de Germania, Cehoslovacia [i Austria, fiecare cu câte 50-60 kg/loc/an, `n timp ce, `n Danemarca, Olanda, SUA, Canada, Italia, Fran]a [i alte ]\ri din centrul Europei, se `nregistrau consumuri `ntre 30-40 kg/loc/an. ~n ]ara noastr\ se `nregistrau, `n anul 1995, cca. 30 kg/loc/an, iar `n anul 2002 de cca. 32 kg. Un alt indicator care ne demonstreaz\ nivelul cre[terii suinelor `ntr-o anumit\ ]ar\ sau zon\ geografic\ este densitatea porcinelor la 100 ha teren arabil. Cea mai mare `nc\rc\tur\, la nivelul anului 1995, se `nregistra `n Olanda, cca. 1170 suine la 100 ha teren arabil, Danemarca, cu 360 cap, Germania cu peste 300 cap, Austria, cu cca. 260 cap, de[i aceste ]\ri nu sunt mari produc\toare de “cereale furajere”. ~n România se `nregistrau, `n 1989, cca. 143

11

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

animale la 100 ha teren arabil, iar `n anul 2002 se calculau cca. 50 animale. Având `n vedere `mbun\t\]irea alimenta]iei umane, s-au efectuat [i unele calcule de prognoz\, pentru cre[terea speciei suine pe glob [i pe continente, la nivelul anului 2005 (tab.2)

Tabelul 2

Prognoza cre[terii suinelor pe glob [i continente `n anul 2005

 

Popula]ia

     

Specificare

uman\

(mil.loc)

Efectivul total de suine (mil.cap)

Produc]ia de

carne (mil./to)

Carne pe

locuitor (kg)

TOTAL PE GLOB

6920

1651

165150

24

Din care:

741

74

7410

10

- Africa

- America de Nord

582

232

23280

40

- America de Sud

376

75

7520

20

- Asia

4487

897

89740

20

- Europa

744

372

37200

50

Aceste calcule de prognoz\ au la baz\ sporirea produc]iilor agricole, atât prin introducerea `n cultur\ a noi suprafe]e, cât [i de ridicarea fetilit\]ii solului, a[a `ncât baza furajer\ s\ asigure cre[terea produc]iilor prognozate la suine.

1.4. Situa]ia cre[terii suinelor `n ]ara noastr\

~nc\ din cele mai vechi timpuri, cre[terea suinelor, `n ]ara noastr\, a constituit o preocupare important\ a popula]iei umane, mai ales pentru cei din mediul rural. Pentru `nceput, a predominat o cre[tere extensiv\ a unor popula]ii primitive de porcine, având la baz\ rasele Stocli [i Mangali]a, precum [i alte popula]ii locale. La sfâr[itul secolului trecut [i `nceputul actualului secol, au fost importate unele rase mai perfec]ionate )`n special din Anglia, atât pentru cre[terea `n sine, cât [i pentru ameliorarea popula]iilor existente. Caracteristica general\ `n cre[terea suinelor a fost sporirea efectivelor de animale [i a produc]iilor ob]inute de la acestea, determinând ca, `n ultimii 20-25 de ani, efectivele s\ creasc\, iar apoi s\ se stabilizeze la un plafon de cca. 10 milioane animale (`ntre 1990-1995), urmând o sc\dere drastic\ dup\ anul 1998. Factorul limitativ constituindu-l imposibilitatea de asigurare rentabil\ cu furaje, `ndeosebi cu cereale, al\turi de unii factori artificiali total nejustifica]i. Evolu]ia efectivelor [i a produc]iilor a fost, pe scurt urm\toarea: `n 1938, `n ]ara noastr\, au existat cca. 2,7 mil.suine, din care cca. 0,60 milioane scroafe

12

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

de reproduc]ie; `n anul 1960 s-au `nregistrat 4,3 milioane animale cu 0,54 milioane scroafe; `n anul 1970 cca. 6,36 milioane, cu 0,68 milioane scroafe, apogeul fiind atins `n anul 1988 când s-au recenzat cca. 14,3 milioane cu 1,1 milioane scroafe, dup\ care efectivele s-au redus, scontându-se, `n prezent, pe cca. 5,0 milioane suine, din care 4,7 milioane `n sectorul privat. Cre[terea efectivelor, `n ultimii 20-25 ani, s-a bazat mai mult pe concentrarea suinelor `n unit\]ile industriale, organizate `n prezent ca societ\]i comerciale cu capital majoritar de stat, dintre care unele au fost lichidate sau sunt `n conservare. Analizând ponderea efectivelor de suine pe forme de proprietate, `n anul 2002, constat\m c\ cca. 10% apar]ineau societ\]ilor comerciale cu capital de stat, iar cca. 90% unit\]ilor privatizate, unele dintre acestea posedând tehnologii de exploatare de tip industrial, `ns\ majoritatea efectivelor fiind crescute `n gospod\riile popula]iei.

Produc]iile de carne de porc, apreciate prin greutatea vie a animalelor sacrificate, au crescut de la 214 mii tone `n 1950, la 957 mii tone `n 1975, la cca. 1,14 mil.tone, `n 1991, 880 mii tone `n 1997 [i de 635 mii tone `n 2002. De remarcat faptul c\, `n 1997, produc]ia total\ de carne (de la toate speciile) a fost de 1,70 mil.tone, din care, de la porcine, a fost de 0,88 mil.tone, deci cca. 50%, ceea ce confirm\ importan]a acestui sector pentru economia na]ional\ a ]\rii noastre. Sectorul privat particip\ cu cca. 566 mii tone, deci cca. 65% din produc]ia total\ de carne de porcine. Num\rul de suine crescute la 100 ha teren arabil a crecut de la cca. 23 animale `n 1950, la cca. 145 porcine `n 1988, iar `n prezent se apreciaz\ la cca. 50 porcine. Cu privire la cre[terea suinelor `n diferite zone ale ]\rii noastre, se constat\ c\, efectivele cele mai mari au fost `n zonele bune produc\toare de cereale, cu unele excep]ii. Cele mai mari efective s-au crescut `n jude]ele: Timi[, cu 1076 mii animale, Ialomi]a, cu 400 mii, C\l\ra[i, cu 330 mii, Br\ila, cu

262 mii etc. Jude]ul Ia[i poseda, `n 1998, cca. 185 mii suine, din care, cca. 107 mii `n

sectorul privat (unit\]i comerciale privatizate [i gospod\riile popula]iei), iar `n anul 2002 cca. 100 mii animale. ~n ultimul timp, ]ara noastr\ a fost `m\r]it\ `n mai multe “regiuni de dezvoltare economic\” pentru o mai judicioas\ acordare de credite provenite din U.E., atât pentru diverse sectoare economice cât [i pentru agricultur\. ~n regiunea de Nord-Est, num\rul de porcine, la nivelul anului 2002, a fost de

609 mii animale, din care 600 mii `n sectorul privat.

~n ultima perioad\ se constat\ o cre[tere a efectivelor `n sectorul privat din mai multe jude]e, `n defavoarea societ\]ilor comerciale cu fond majoritar de

13

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

stat, elementele limitative constituindu-le: asigurarea rentabil\ cu furaje concentrate, transportul furajelor [i chiar reducerea puterii de cump\rare a consumatorilor, al\turi de pierderea unor pie]e externe. De remarcat c\, `n general, `n unit\]ile cu efective mari, produc]iile nu au fost corelate cu efectivele crescute, mai ales `n ultimii 15-20 de ani, sacrificându-se mai pu]ine animale, ca urmare a sporurilor de cre[tere reduse, influen]ate, `n cea mai mare m\sur\, de cantit\]ile [i calitatea furajelor administrate [i mai pu]in de tehnologiile de exploatare existente.

1.5. Tendin]ele `n cre[terea suinelor

Tendin]a general\ `n cre[terea suinelor este sporirea efectivelor [i a produc]iilor de carne rezultate la aceast\ specie, pentru acoperirea necesarului de carne total\, avânduse `n vedere unele `nsu[iri, cum ar fi:

- prolificitatea ridicat\;

- intervalul scurt `ntre f\t\ri;

- valorificarea bun\ a hranei;

- posibilitatea cre[terii suinelor, atât `n unit\]ile mari industriale, cât [i `n gospod\riile popula]iei, `n condi]iile de rentabilitate crescut\. ~n ]\rile cu climat temperat, consumul c\rnii de porc va cre[te `n viitorii ani; unele ]\ri producând peste necesar, carnea constituind un important produs pentru export (Olanda, Danemarca, Ungaria [i chiar Germania). ~n unele ]\ri dezvoltate din punct de vedere economic, carnea de porc se consum\ `ntr-o propor]ie mai redus\, prioritate având cea de bovine [i ovine, denumite [i “carnea ro[ie”. Tendin]ele de limitare [i chiar de stagnare, se prev\d , `n zonele Globului

cu posibilit\]i reduse de cultivare a cerealelor [i, uneori, `n ]\rile care trec la economia de pia]\, unde perioada de tranzi]ie influen]eaz\ negativ aprovizionarea cu concentrate [i chiar puterea de cump\rare a consumatorilor. ~n condi]iile ]\rii noastre, consumul de carne de porc ocup\ unul din locurile frunta[e, fa]\ de celelalte sortimente, preferin]ele popula]iei fiind urm\toarele:

- 28,3 kg (54%);

- carne de porc

- 7,4 kg (14%);

- 13,6 kg (26%);

- 3,0 kg (6%);

Pe plan mondial sunt cercet\ri pentru asimilarea `n cre[tere a unor specii de suine, care s\ utilizeze [i alte categorii de furaje, decât cerealele. ~n acest

- carne de vit\

- carne de pas\re

- ale resurse animaliere

14

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

sens, se fac cercet\ri pentru “domesticirea” unor specii din familia Suidae, subfamilia Babirusinae, respectiv specia Sus babirussa (porcul cerb), la care, aparatul digestiv este mai adaptat pentru utilizarea furajelor fibroase [i a masei verzi.

O alt\ tendin]\, `n scopul ob]inerii de cât mai mult\ carne de la un reproduc\tor, [i care constituie obiectul cercet\- rilor, este cre[terea `n sine sau realizarea de meti[i, `n cadrul rasei de suine TAIHU (originar\ din sudul Chinei [i Taiwan) [i `n special a variet\]ii MEISHAN. Scroafa MEISHAN se

poate utiliza la reproduc]ie Fig. 1 Rasa Taihu `nc\ de la vârsta de 7-8 luni [i la greutatea corporal\ de numai 75 kg. Num\rul de purcei ob]inu]i, la prima f\tare, este de 14 cap, iar la urm\toarele de 18 cap, a[a `ncât, annual, se pot ob]ine cca. 33 de purcei (cu greutatea medie la na[tere destul de redus\, de 890 g). Porcii ating , la vârsta de 8 luni, greutatea corporal\ de cca. 85 kg. Avându-se `n vedere c\, de la o scroaf\ se pot `ngr\[a, anual, peste 30 de porci, se poate sconta pe cca. 2550 kg [i la o vârst\ de reproducere destul de redus\ (cca. 7-8 luni), ac]iunea prezentând foarte mare interes pentru amelioratori. De men]ionat c\, de la rasele noastre, specializate, se pot `ngr\[a anual cca. 18 porci, de]in`nd cca. 1980 kg greutate (18 x 110 = 1980), deci o diferen]\, `n minus, de 570 kg. Propor]ia relativ redus\ de carne `n carcas\, la porcinele Meishan (cca. 45%), se poate corecta prin `ncruci[\ri cu vieri terminali; `nsu[irea având un coeficient mare de heritabilitate. ~n ]ara noastr\, tendin]a general\ este ridicarea productivit\]ii [i mai pu]in sporirea efectivelor, factorul limitativ fiind asigurarea de furaje concentrate, `ndeosebi cereale. ~n consecin]\, se pune problema exploat\rii eficiente a materialului biologic existent [i a spa]iilor construite, din unit\]ile industriale. Capacitatea anual\ de `ngr\[are, `n unit\]ile industriale, apar]in`nd fie statului, fie altor forme de organizare, este de cca. 8,5 mil. capete (150-de complexe industriale).

apar]in`nd fie statului, fie altor forme de organizare, este de cca. 8,5 mil. capet e (150-de

15

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

Pentru sfâr[itul anului 2000, efectivele de porcine se estimeau la 14,3 mil.animale, din care, `n unit\]ile intensiv-industriale cca 7,90 mil, revenind cca. 43 kg carne pe locuitor, `ntr-un an.

O alt\ tendin]\ `n cre[terea suinelor este producerea de porci hibrizi,

având la baz\ unele linii consangvine, din cadrul aceleia[i rase sau din diferite rase. Aceast\ ac]iune este coordonat\ de firme specializate, scopul principal fiind rentabilizarea rezultat\ atât din procesul de cre[tere cât [i din livrarea de carcase cu propor]ii mari de carne. Num\rul de meti[i, sau hibrizi, reprezint\, `n prezent, cca. 90%, iar 10% din animale sunt de ras\ curat\.

~n viitorul apropit, se prevede extinderea cre[terii [i `ngr\[\rii

porcinelor, `n gospod\riile popula]iei, variant\ `n care se poate utiliza mai ra]ional for]a de munc\ a unei familii din mediul rural [i folosirea diverselor resurse furajere, al\turi de sporirea valorii nutritive a acestora, prin diferite tratamente [i prelucr\ri simple. Cre[terea `n efective mai reduse, scade din importan]\ efectul bolilor contagioase, deoarece animalele sunt izolate `n gospod\rii ale popula]iei, diminuându-se [i din efectele negative ale polu\rii mediului `nconjur\tor. Problemele principale, pentru viitor, le vor constitui: producerea de purcei `n]\rca]i, sau a gr\sunilor [i chiar material de pr\sil\. Pentru aceasta, se preconizeaz\ `nfiin]area sau organizarea de unit\]i specializate `n producerea purceilor, iar altele `n producerea atât a meti[ilor trirasiali sau tetrarasiali pentru `ngr\[are, cât [i de scrofi]e F 1 , pentru reproduc]ie (acestea din urm\ apar]inând statului). Dat fiind specificul exploat\rii `n gospod\riile cu efective reduse, se prefer\ animalele u[or colorate, pentru a rezista la edemul solar (meti[i cu Duroc, Hampshire, chair Marele negru etc.). Linia general\ este ca fiecare familie sau asocia]ie de familii, s\ creasc\ porcine pentru cerin]ele personale [i s\ livreze la abatoare surplusul de animale `ngr\[ate, având la baz\ resursele proprii de furaj pentru `ngr\[are, urmând ca re]etele pentru categoriile tinere (sugari, `n]\rca]i etc.) s\ fie produse `n unit\]ile speciale.

~n concluzie, România are condi]ii naturale, tehnice [i economice, precum

[i resurse umane favorabile unei dezvolt\ri ra]ionale a produc]iei animale, `n cadrul unui circuit normal sol-plant\-animal-sol, cu efecte benefice majore asupra economicit\]ii [i stabilit\]ii ecosistemelor. Este `ns\ necesar\ plasarea armonioas\ a acestui domeniu de produc]ie, `n cadrul general al strategiei produc]iei agricole [i al economiei na]ionale, iar pe termen scurt [i mediu o sus]inere substan]ial\, prin facilit\]i financiare reale.

16

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

CAPITOLUL 2

ORIGINEA {I EVOLU}IA SUINELOR

2.1. Originea [i clasificarea zoologic\ a suinelor

Primele animale asem\n\toare suinelor au ap\rut `n era ter]iar\, identificându-se prin forma Coryphodon (dup\ Duerst), care-l fixeaz\ `n eocen, sau formele Paleochoerus [i Hyotherium (dup\ Stehlin), care-l fixeaz\ `n oligocen. Specia actual\, Sus domesticus, `[i are originea din dou\ specii de porci s\lbatici: Sus scrofa ferus (mistre]ul european) [i Sus vittatus (mistre]ul asiatic), deci o origine difiletic\. Dup\ al]i autori (Ulmanski [i colab.) se apreciaz\ c\ ar fi existat [i a treia specie, Sus mediterraneus, din care au provenit unele rase de suine din sudul Europei, printre care [i Mangali]a. Originea trifiletic\ este `nc\ mult discutat\. Procesul de domesticire s-a efectuat cu cca. 4000 ani `.e.n., `n Asia, [i cu cca. 3000 ani `.e.n. `n Europa. Multe scrieri chineze[ti atest\ existen]a porcilor, deja domestici]i, cu peste 3000 ani `.e.n., al\turi de unele figurine cioplite din piatr\ foarte asem\n\toare cu porcii. Motivul principal al domesticirii la constituit necesitatea omului de a poseda [i de a-[i crea o rezerv\ permanent\ de carne [i chiar de gr\sime. De men]ionat c\, domesticirea suinelor s-a efectuat `ntr-un timp `ndelungat, parcurgându-se urm\toarele etape: captivitatea, `mblânzirea [i domesticirea propiu-zis\. Din speciile s\lbatice au rezultat ini]ial popula]ii primitive de suine. ~n urma domesticirii, din mistre]ul asiatic au rezultat porcii primitivi asiatici, iar din mistre]ul european, porcii primitivi europeni. Domesticirea a fost

17

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

rezultatul activit\]ii popula]iilor umane stabile [i nu migratoare, deoarece suinele nu suport\ deplas\rile pe distan]e mari. Printre primele porcine primitive din Asia au fost porcul Chinezesc cu masc\ (cu o vechime de cca. 5000 ani), al\turi de porcul Siamez, iar `n Europa porcul Celtic, porcul Palatin [i chiar porcul Stocli. De men]ionat c\, centrul european de domesticire a posedat dou\ subcentre: unul situat `n zona M\rii Baltice [i altul `n zona sau jurul M\rii Mediterane. Din punctul de vedere al clasific\rii zoologice, specia actual\ de suine face parte din:

- `ncreng\tura Vertebrata;

- clasa Mammalia;

- ordinul Ungulata;

- subordinul Paricopitate;

- familia Suidae;

- subfamilia Suinae;

- genul Sus, cu specia Sus domesticus (pentru rasele actuale).

Pentru clarificarea unor elemente ale evolu]iei la specia suine prezent\m, pe scurt, unele genuri [i specii din familia Suidae. Familia Suidae – Aceast\ familie cuprinde suine, atât `n stare s\lbatic\, cât [i domesticite, grupate `n trei subfamilii: Taiasuinae, Babirusinae [i Suinae.

Subfamilia Taiasuinae este reprezentat\ de “porcul Pecari” (Dicotyles torguatus), care se g\se[te [i `n zilele noastre, sub form\ s\lbatic\, `n America de sud. Este unul din cei mai mici reprezentan]i ai familiei Suidae, cu talia (`n\l]imea la greb\n) `ntre 30-40 cm [i lungimea corpului `ntre 80-90.

Corpul este de culoare brun\, cu un guler alb `n jurul gâtului [i cu zone albe `n jurul ochilor. P\rul este aspru. Stomacul este tricompartimentat, posed\ 38 de din]i, cu prolificitate redus\ (`ntre 2-3 purcei). Suinele din aceast\ subfamilie nu au fost domesticite datorit\ `nsu[irilor biologice [i productive sc\zute.

subfamilie nu au fost domesticite datorit\ `nsu[irilor biologice [i productive sc\zute. Fig. 2 Dicotyles torguatus 18

Fig. 2 Dicotyles torguatus

18

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

Subfamilia Babirusinae – cuprinde genuri existente numai `n stare s\lbatic\, având ca reprezentant “porcul cerb” (Sus babirussa), care tr\ie[te `n Sud-estul Asiei, arhipelagul Malaez. Aceast\ specie este cea mai masiv\ din familia Suidae, având greutatea corporal\, `n starea de adult, de peste 250 kg. Denumirea de “porc cerb” este atribuit\ deoarece caninii de pe maxilarul superior sunt foarte dezvolta]i [i r\suci]i spre regiunea fe]ei. Corpul este cilindric, linia spin\rii convex\, pielea groas\ [i cu falduri, f\r\ p\r. Aparatul digestiv este bine adaptat pentru prelucrarea furajelor fibroase [i

mas\ verde, `n propor]ii mari. Posed\ numai 32 din]i, prolificitate redus\ (1-2 purcei la f\tare), iar carnea este comestibil\.

cuprinde

Patamochoerus, Hylochoerus, Porcula [i Sus. Aceste genuri au dat na[tere porcilor domestici, fiind denumi]i [i “porci adev\ra]i”.

porcilor domestici, fiind denumi]i [i “porci adev\ra]i”. Fig.3 Sus babirussa Subfamilia Suinae cinci genuri:

Fig.3 Sus babirussa

Subfamilia

Suinae

cinci

genuri:

Phacochoerus,

1. Genul Phacochoerus cuprinde animale de talie mare, cu `n\l]imea de

cca. 75 cm [i lungimea corpului de peste 140 cm. Ca reprezentant este Porcul african cu negi, asem\n\tor oarecum cu hipopotamul, prin conforma]ia p\r]ii anterioare a corpului. Deasupra n\rilor [i `n dreptul ochilor are excrescen]e (negi), iar `n regiunea genunchilor prezint\ calozit\]i, datorate pozi]iei tipice la râmat pentru procurarea hranei. Are o culoare brun\ sau galben

murdar\. Posed\ 32 de din]i, iar caninii sunt dezvolta]i lateral. P\rul este bogat.

galben murdar\. Posed\ 32 de din]i, iar caninii sunt dezvolta]i lateral. P\rul este bogat. Fig.4 Phacochoerus

Fig.4 Phacochoerus sp.

19

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

2. Genul Patamochoerus este reprezentat de 2 specii, mai importante

fiind Patamochoerus penicillatus, r\spândit `n ]inuturile de coast\ din Africa, de talie mijlocie, cu membre puternice,

agili `n mers [i rezistent la deplas\ri pe distan]e relativ mari, aducând pagube culturilor de manioc. P\rul are culoarea galben- ro[cat\ [i formeaz\ smocuri de fire lungi `n vârful urechilor. Se mai nume[te [i “porcul de râu”. Are prolificitatea redus\, `ns\ carnea este de foarte bun\ calitate, fiind un vânat apreciat.

este de foarte bun\ calitate, fiind un vânat apreciat. Fig.5 Patamochoerus penicillatus 3. Genul Hylochoerus face

Fig.5 Patamochoerus penicillatus

3. Genul Hylochoerus face trecerea de la genul Phacochoerus la genul

Sus, având caractere intermediare. Ca reprezentant este “porcul de jungl\” identificat relativ recent `n p\durile virgine din Africa.

4. Genul Porcula (porcii pitici) cuprinde specii de talie joas\, f\r\

importan]\ economic\. Din ace[tia au provenit “porcii chineze[ti pitici”, utiliza]i mai mult `n cercetare.

5. Genul Sus cuprinde mai multe specii, fiind importante dou\ dintre ele:

- Sus scrofa ferus (mistre]ul european).

- Sus svittatus (mistre]ul asiatic).

Ambele specii se men]in [i `n prezent `n stare s\lbatic\. Dup\ unele p\reri, cele dou\ specii ar fi descins dintr-un str\mo[ comun, iar deosebirile morfologice [i fiziologice s-ar datora condi]iilor naturale cu totul deosebite `n

care au evoluat de-a lungul mileniilor. Afirma]ia este oarecum u[urat\ de faptul c\ meti[ii dintre aceste specii sunt fecunzi.

2.2. Caracterizarea speciilor s\lbatice

Teoria originii difiletice este cea mai acceptat\ `n prezent, având drept rezultat specia actual\, Sus domesticus, care st\ la baza suinelor primitive, a raselor de forma]iune veche, de forma]iune nou\ [i a celor perfec]ionate sau moderne. Sus scrofa ferus (mistre]ul european) Mistre]ul european este foarte r\spândit `n Europa, atât `n zonele de deal cât [i `n cele de step\. Este un animal omnivor, care se hr\ne[te cu fructe de p\dure (ghind\, jir etc.) completate ocazional cu unele culturi agricole (cartofi,

20

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

porumb etc.) producând pagube. Mai recent, a fost identificat [i `n nordul Africii. Carnea este de foarte bun\ calitate, ceea ce a f\cut ca, `n trecut, [i chiar `n prezent, s\ constituie un vânat mult c\utat. Este un animal robust, de talie mare care, `n stare de adult, atinge o greutate de 200-250 kg [i o longevitate de 25-35 ani. Conforma]ia corporal\ se caracterizeaz\ prin forme `nguste. Capul este mare, turtit lateral, cu râtul lung [i profilul drept, iar urechile sunt mici, mobile [i purtate `n sus.

Linia superioar\ a trunchiului este descendent\, deoarece trenul anterior este foarte dezvoltat, mai ales la masculii adul]i. De remarcat c\ num\rul vertebrelor [i forma osului lacrimal au r\mas neschimbate pân\ la rasele actuale perfec]ionate (cu excep]ia

rasei Landrace). Membrele sunt lungi [i puternice. Corpul este acoperit cu p\r des, lung, aspru [i `ndesit pe timp de iarn\ cu subp\r, de culoare brun\ cu nuan]e diferite, iar `n regiunea greb\nului [i a p\r]ii superioare a gâtului la adul]i se formeaz\ o coam\. Femelele devin apte pentru reproduc]ie la vârsta de 13-18 luni, c\ldurile ap\rând `n perioada noiembrie-decembrie, iar gesta]ia dureaz\ `ntre 120-140 zile (deci parturi]ia are loc prim\vara). Prolificitatea este de 6-8 purcei (uneori 4), al\ptarea dureaz\ 3-4 luni, timp `n care purceii `[i schimb\ culoarea corpului (dungile longitudinale de culoare alb\-murdar\, cu care se nasc, dispar la 3-4 s\pt\mâni). Mistre]ul este un animal de turm\, care tr\ie[te `n grupe de 30-40 indivizi de vârste diferite, cu excep]ia masculilor adul]i, care duc o via]\ solitar\. Turma sau grupa este condus\ de o femel\ adult\. Adul]ii sunt destul de temu]i pentru multe animale s\lbatice.

Sus vittatus (mistre]ul asiatic) Mistre]ul asiatic a stat la baza form\rii porcinelor primitive din Asia [i se caracterizeaz\ prin talie [i mas\ corporal\ mai reduse decât cel european. Corpul are o form\ mai mult cilindric\, iar cele dou\ trenuri (anterior [i posterior) nu sunt a[a de diferen]iate `ntre ele. Capul este mai scurt [i cu profilul concav, iar oasele fe]ii [i frun]ii sunt mai largi.

ele. Capul este mai scur t [i cu profilul concav, iar oasele fe]ii [i frun] ii

Fig.6 Sus scrofa-ferus

21

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

Osul lacrimal este mai scurt [i mai lat decât la mistre]ul europan. P\rul este mai scurt, mai rar [i de culoare brun\ `nchis. ~n ansamblu, mistre]ul asiatic este mai pu]in agil decât cel european [i cu o vigoare ceva mai sc\zut\. Prolificitatea este mai mic\, de 3-4 purcei la f\tare, `ns\ se `ngra[\ mai u[or,

valorificând bine o gam\ larg\ de furaje, inclusiv cele verzi. Carnea [i gr\simea posed\ un gust [i miros caracteristic. Din aceast\ specie a descins direct porcul chinezesc cu masc\, care se cre[te [i ast\zi ca ras\ primitiv\.

cu masc\, care se cre[te [i ast\zi ca ras\ primitiv\. Fig.7 Sus vittatus 2.3. Modific\ri survenite

Fig.7 Sus vittatus

2.3. Modific\ri survenite `n urma domesticirii [i perfec]ion\rii

~n urma procesului de domesticire [i apoi de perfec]ionare, la suine s-au `nregistrat unele diferen]ieri nete `ntre formele s\lbatice [i actualele rase, atât `n ceea ce prive[te `nsu[irile morfologice cât [i cele fiziologice. Majoritatea diferen]ierilor au fost [i sunt `n favoarea omului, mai pu]in `n privin]a rezisten]ei animalului la condi]iile vitrege de mediu [i la boli. Modific\ri morfologice Masa corporal\ a suferit unele modific\ri fluctuante, `n sensul c\, la speciile s\lbatice a fost mai mare, la porcinele primitive a fost ceva mai redus\, `nregistrându-se apoi, din nou, cre[teri atât ale taliei cât [i ale greut\]ii corporale (datorit\ selec]iei [i a altor procedee). Capul a devenit mai u[or, mai surt [i mai larg, cu profilul variabil (de la drept la ultraconcav), iar urechile sunt de forme [i dimensiuni diferite. Forma general\ a trunchiului s-a apropiat de cea cilindric\, fiind mai larg, mai lung [i cu osatura mai fin\, iar pielea este mai sub]ire. Culoarea p\rului s-a modificat, devenind din cea brun\ (tipic\ formelor s\lbatice) `n culori foarte variabile: alb\, neagr\, ro[cat\, b\l]at\ etc. Aparatul digestiv a suferit modific\ri , `n sensul c\ intestinele s-au alungit mult, pentru m\rirea capacit\]ii de digestie [i sporirea eficacit\]ii absorb]iei substan]elor nutritive, iar din]i [i-au achimbat structura [i forma.

22

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

}esutul conjunctiv subcutanat s-a redus sim]itor, crescând propor]ia de ]esut adipos. Glandele mamare s-au m\rit ca num\r, de la 6-8 la formele s\lbatice, la 12-16 la rasele perfec]ionate. Modific\ri fiziologice Activitatea sexual\ s-a modificat foarte mult, `ncât, din animale monoestrice, au devenit poliestrice, cu posibilitatea de a se ob]ine pân\ la 2,4 f\t\ri pe an. Prolificitatea a crescut, de la 4-6 purcei la 10-12 purcei la o f\tare, scontându-se pe cca. 25 produ[i ob]inu]i pe an. Durata gesta]iei s-a redus de la 120-140 zile la 114-115 zile. Precocitatea a suferit modific\ri `n sens pozitiv; suinele s\lbatice ajung la maturitatea corporal\ la vârsta de 5-6 ani, pe când rasele actuale la 1,5-2,0 ani, când ating greutatea de 200-250 kg. Maturitatea sexual\ este atins\ la o vârst\ mult mai timpurie: la rasele perfec]ionate, la cca. 8-9 luni, pe când la formele s\lbatice aceasta este la vârsta de 16-18 luni. Valorificarea hranei s-a `mbun\t\]it foarte mult; de la 6-7 UN utilizate pentru realizarea a 1 kg spor de cre[tere `n greutate vie, la suinele pu]in ameliorate, la 3,5-4,0 UN, la unele rase, [i chiar mai pu]in la hibrizii perfec]iona]i (cca. 2,5 UN). Capacitatea de al\ptare la scroafe a crescut; de la 20-22 kg la rasele primitive la 55-60 kg la cele “materne” specializate. Carnea [i gr\simea s-au `mbun\t\]it, atât calitativ cât [i calitativ, reducându-se propor]ia de gr\sime [i crescând cea de ]esut muscular, iar prin `nsu[irile organoleptice superioare se d\ posibilitatea ob]inerii unor preparate variate, mult apreciate de consumatori. ~n urma procesului de domesticire [i apoi de perfec]ionare a raselor de suine s-au `nregistrat [i unele modific\ri nefavorabile speciei [i omului, cum ar fi: sc\derea longevit\]ii, de la 30-35 ani la 10-15 ani [i chiar mai pu]in; reducerea rezisten]ei organismului fa]\ de condi]iile vitrege de mediu [i la boli, al\turi de diminuarea instinctului de conservare [i a capacit\]ii de aclimatizare. ~n activitatea de ameliorare, omul trebuie s\ pun\ `n balan]\ atât modific\rile pozitive (`n avantajul omului) cât [i cele negtive (mai ales `n dezavantajul animalului), care au survenit `n procesele de domesticire [i de specializare, pentru a lua m\suri eficiente `n direc]ia perfec]ion\rii raselor de suine.

23

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

2.4. Formarea [i specializarea raselor de suine

Sus scrofa ferus [i Sus vittatus au dat na[tere, `n urma domesticirii, la noi forme de suine, din care au rezultat popula]ii primitive, apoi rase de forma]ie nou\ [i ulterior rasele ameliorate [i perfec]ionate

2.4.1. Factorii care au contribuit la formarea raselor de suine

Rasele de suine s-au format [i apoi s-au specializat sub influen]a a trei grupe de factorii: naturali, artificiali [i social-economici. Factorii naturali Condi]iile naturale de mediu au ac]ionat `n permanen]\ asupra organismului speciei de suine, soldându-se cu diferen]ieri importante, privind `nsu[irile morfologice [i productive. Deplasarea natural\ a formelor s\lbatice dup\ hran\, a determinat ca porcinele primitive s\ se localizeze `n zonele noi, cu condi]ii de mediu mult diferite fa]\ de cele ini]iale, soldându-se cu diferen]ieri cu privire la `nsu[irile morfologice [i biologice. Ini]ial, aceste diferen]ieri, `ntre formele s\lbatice [i suinele domestice, nu erau semnificative, deoarece [i condi]iile de mediu nu se deosebeau prea mult, inclusiv cele oferite de om. Variabilitatea care exista `ntre diversele forme de suine se datora, `n principal, originii diferite; fiecare str\mo[ imprimându-[i `nsu[irile morfologice respective. Condi]iile diferite au determinat apari]ia de noi popula]ii distincte [i care, `n urma unui proces `ndelungat, s-au transformat `n suine cu `nsu[iri morfologice [i productive diferite, deci `n precursorii raselor noi. Factorii artificiali Migra]ia popoarelor a atras dup\ sine [i transferarea de porcine primitive, ce-i drept, pe distan]e mai reduse, dar suficiente pentru realizarea de `ncruci[\ri `ntre suinele locale [i cele aduse, rezultând meti[ii, apoi popula]ii [i, `n final, noi rase. Omul a re]inut numai indivizii cu `nsu[irile utile lui, pentru care s-au asigurat [i condi]ii ceva mai bune. Hrana, ceva mai `mbun\t\]it\, precum [i condi]iile de `ntre]inere mai bune, au fost factorii externi cu influen]\ foarte mare [i care, al\turi de selec]ia indivizilor [i potrivirea perechilor, au dus, `n final, la formarea [i definitivarea unor noi rase de suine. Pe lâng\ aceasta, ulterior, s-a apelat la cre[terea dirijat\ pe baz\ de linii [i familii, precum [i formarea (mai recent\) de linii consangvinizate, toate `ncadrate la factori artificiali, care au definitivat ob]inerea de suine specializate `n anumite direc]ii, deci rase perfec]ionate.

24

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

Factorii sociali-economici Fiecare orânduire social\ a ac]ionat `n mod constant [i sistematic asupra procesului de formare a raselor de suine, motivul principal constituindu-l asigurarea cu carne a popula]iei umane, mai ales `n zonele cu climat temperat. ~n general, cererile de carne au fost din ce `n ce mai mari, mai ales la sfâr[itul secolului al XIX-lea [i `nceputul secolului al XX-lea, impunând intensificarea activit\]ii de foramre de noi rase de suine. Aspectul cantitativ, oarecum satisf\c\tor, a determinat ulterior [i `mbun\t\]irea calit\]ii carcasei, prin reducerea propor]iei de gr\sime, deci formarea de rase perfec]ionate pentru produc]ia de carne [i, mai târziu, pentru bacon.

Problema rentabilit\]ii, ca important indicator economic, s-a pus [i se va pune `n continuare `n cre[terea suinelor, elementul principal constituindu-l valorificarea mai bun\ a hranei, deoarece cheltuielile cu furajarea reprezint\ peste 75% din totalul cheltuielilor materiale. Pe aceast\ linie se `nscriu [i cercet\rile mai recente cu privire la ob]inerea de porci hibrizi.

2.4.2. Caracterizarea suinelor primitive

Suinele primitive se pot grupa, dup\ provenien]a lor, `n suine originare din Asia [i din Europa, tratarea f\cându-se `n ordinea vechimii lor. Suinele primitive din Asia Condi]iile de mediu foarte diferite din continentul Asia, au determinat o mare variabilitate a formelor domestice. Suinele primitive asiatice se pot grupa `n:

- suine primitive cu urechi lungi;

- suine primitive cu urechi scurte.

Aceste forme primitive se pot `ntâlni [i `n prezent `n partea de Sud [i Sud- Est a continentului asiatic, ele asem\nându-se mult cu mistre]ul asiatic (Sus vittatus). ~n prezent, numai `n China, se pot identifica peste 100 de forme [i rase de

suine.

~n general, suinele primitive asiatice sunt cu talia mic\ spre mijlocie, cu capul mic, profilul capului u[or concav, forme corporale largi, membre scurte, iar p\rul este scurt [i de culoare neagr\ sau b\l]at\. Prolificitatea este, `n general, redus\, precocitate bun\, iar carnea [i gr\simea sunt de calitate slab\. De men]ionat c\, sunt [i suine primitive asiatice cu prolificitate bun\ [i chiar foarte bun\.

25

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

Porcul chinezesc cu masc\ este un reprezentat tipic, caracterizându-se prin urechi mari, dezvoltare corporal\ bun\ [i prolificitate foarte bun\ (18-20 purcei la f\tare). Exemplarele adulte prezint\, pe regiunile fe]ei [i frun]ii pliuri ale pielii orânduite sub form\ de masc\. Carnea [i gr\simea sunt de calitate slab\,cu gust [i miros caracterisitc, capacitate mic\ de conservare, iar gr\simea de consisten]\ moale. Aceast\ form\

a contribuit la formarea raselor

europene, aducându-[i aportul la `mbun\t\]irea prolificit\]ii [i precocit\]ii.

aportul la `mbun\t\]irea prolificit\]ii [i precocit\]ii. Fig.8 Porcul chinezesc cu masc\ Porcul siamez este unul

Fig.8 Porcul chinezesc cu masc\

Porcul siamez este unul dintre reprezenta]ii suinelor asiatice primitive cu

urechi scurte. Acesta este r\spândit `n zonele din Sud ale Asiei. Se caracterizeaz\ prin talie mai mic\. Prolificitatea este mai sc\zut\, `ns\ au o precocitate mare.

S-a utilizat `ntr-o mai mic\ m\sur\ la formarea de rase noi, deoarece este mult apropiat de forma s\lbatic\ (`n direc]ia conforma]iei corporale). De men]ionat c\, la sfâr[itul secolului al XVIII-lea, suinele primitive asiatice au fost aduse

`n Europa, `n special `n Anglia,

unde s-au `ncruci[at cu suinele

primitive europene, contribuind, `ntr-o etap\ urm\toare, la ob]inerea suinelor de forma]ie veche. Suinele primitive din Europa Suinele primitive din Europa au fost mai omogene decât cele asiatice datorit\ atât condi]iilor de mediu mai uniforme, cât [i stabilit\]ii formei s\lbatice din care au rezultat. Aceastea se pot grupa `n:

s\lbatice din care au rezultat. Aceastea se pot grupa `n: Fig. 9 Porcul siamez - suine

Fig. 9 Porcul siamez

- suine primitive de talie mare ([i cu urechi lungi);

- suine primitive de talie mic\ ([i cu urechi scurte).

26

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

a) Suinele primitive europene de talie mare

Ini]ial, aceste suine au fost r\spândite `n nordul [i, par]ial, `n centrul Europei (Anglia, Scandinavia, nordul Germaniei [i al Rusiei, par]ial `n Fran]a etc.), `ns\ `n decursul timpului s-au extins [i `n alte zone, inclusiv `n Balcani. Animalele se caracterizeaz\ printr-o talie relativ mare [i variabil\, `n func]ie de condi]iile de via]\, având greutatea corporal\ `ntre 160-180 kg. Capul este lung, `ngust [i cu râtul ascu]it, iar profilul este drept. Urechile sunt lungi [i, uneori, acoper\ par]ial ochii. Trunchiul este lung [i turit lateral, greb\nul este ascu]it, spinarea convex\ [i crupa te[it\. Membrele sunt `nalte, puternice, cu unghiile deosebit de rezistente. Pielea este groas\ [i acoperit\ cu p\r lung, aspru [i des care, `n regiunea greb\nului, formeaz\ o coam\. Culoarea este variabil\, de la galben `nchis la alb\ murdar. Maturitatea sexual\ este atins\ la 1,5-2 ani, prolificitatea este de 6-9 purcei la f\tare. La vârsta de 2,5 ani unele animale `ngr\[ate pot atinge greutatea de 250 kg. Valorificarea hranei este slab\, consumând peste 8-9 UN/kg spor. Carnea [i gr\simea sunt gustoase, cu conservabilitate mare. Aceste suine, pe lâng\ concentrate, utilizeaz\ bine p\[unea [i alte categorii de furaje ieftine [i cu con]inuturi destul de ridicate `n celuloz\. Ca reprezentant al acestei grupe este porcul primitiv din

Germania, denumit [i “Porcul de mar[“ (german), care a participat la formarea resei Edelschwein (porcul nobil german). Acesta se caracteri- zeaz\ prin talie `nalt\, urechi mari [i aplecate, culoare neagr\, prolificitatea `ntre 6-8 purcei, cu carne [i gr\sime de calitate bun\.

Mai men]ion\m [i porcul Palatin, care s-a crescut [i `n România, pân\ `n preajma primului r\zboi mondial.

[i `n România, pân\ `n preajma primului r\zboi mondial. Fig.10 Porcul de mar[ b) Suinele primitive

Fig.10 Porcul de mar[

b) Suinele primitive europene de talie mic\

Aceste suine au fost r\spândite `n Polonia, Ucraina, Bavaria etc., fiind

mai uniforme ca format corporal [i oarecum asem\n\toare cu mistre]ul european.

27

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

~n compara]ie cu cele din grupa anterioar\, acestea sunt de talie mic\, greutate mai redus\, trunchiul turtit lateral, iar picioarele sunt `nalte [i puternice. P\rul este abundent, gros [i de culoare variabil\: alb\, neagr\, ro[ie, b\l]at\ etc. Prolificitatea este `ntre 6-8 purcei la f\tare, iar scroafele sunt bune mame. Ca reprezentant al acestei grupe men]ion\m: porcul primitiv de Hanovra, porcul de Polonia, cel de Ucraina, precum [i porcul Stocli (cu cele 2 variet\]i:

B\lt\re]ul [i Stocli propriu-zis). Cel mai important reprezentant, pentru Europa,

a fost porcul primitiv de

Hanovra (sau de Bavaria), care posed\ talia mic\, urechi scurte, culoare brun\-ro[cat\, forme corporale `nguste, prolificitatea `ntre 7-8 purcei, rezisten]a organic\ bun\ [i carnea de foarte bun\ calitate. Este un consumator bun de p\[une [i alte categorii de furaje suculente (cartofi, sfecl\, dovleci etc.).

de furaje suculente (cartofi, sfecl\, dovleci etc.). Fig. 11 Porcul primitiv de Hanovra 2.4.3. Rasele de

Fig. 11 Porcul primitiv de Hanovra

2.4.3. Rasele de suine de forma]iune veche

Se consider\ c\ rasele de forma]iune veche s-au format `n Europa, `n urma `ncruci[\rilor suinelor primitive europene cu cele asiatice, al\turi de unele ac]iuni de selec]ie (uneori nedirijate), precum [i o hr\nire ceva mai abundent\,

cu furaje concentrate. Zonele de formare corespund ]\rilor mediteraniene, apar]in\toare, la timpul respectiv, Imperiului Roman, rasele respective fiind cunoscute [i sub numele de “rase romane”. Perioada de formare a fost cuprins\ din antichitate [i pân\ `n secolul al XVII-lea. FRANÇOIS CHAMOUX (1985), consemneaz\ `n “Civiliza]ia elenistic\” faptul c\, `n Grecia antic\, `n secolele III [i II `.Hr., pentru conferirea calit\]ii de cet\]ean al Atenei, se apela la unele formule nu prea juridice, printre care [i “oferirea unui purcel sau a unei cantit\]i de c\rbune” `n schimbul unui asemenea certificat sau diplom\, ceea ce dovede[te c\ porcinele constituiau un important produs pentru necesit\]ile zilnice de hran\. Din aceast\ grup\ mai importante sunt:

28

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

- rasa Napolitan\;

- rasa Portughez\

Ambele rase se `ntâlnesc [i ast\zi `n zonele respective, dar `n efective foarte reduse. Ele au mare importan]\, deoarece au participat direct, la vremea respectiv\, la formarea unor rase noi `n Anglia.

Suinele din aceast\ grup\ se caracterizeaz\ printr-o talie [i greutate corporal\ intermediare, fa]\ de porcinele primitive, cu trunchiul cilindric, cu p\r scurt [i de culoare diferit\ (`n general `nchise). Prolificitatea a fost `ntre 8-9 purcei, constitu]ia variaz\ spre fin\ [i cu rezisten]\ organic\ mare.

variaz\ spre fin\ [i cu rezisten]\ organic\ mare. Fig.12 Rasa Napolitan\ De men]ionat c\, rasele de

Fig.12 Rasa Napolitan\

De men]ionat c\, rasele de forma]iune veche din Balcani, au fost direc]ionate mai mult pentru produc]ia de gr\sime (a[a cum este rasa Mangali]a), `ns\ prolificitatea mai redus\ (5-6 purcei). Animalele din aceast\ ras\ valorificau bine p\[unea. Au fost animale rustice, foarte rezistente la condi]iile vitrege de mediu [i pu]in preten]ioase la hran\. Al\turi de Mangali]a, au mai f\cut parte rasele Sumadia (din Iugoslavia), Bacony [i {i[ka (din Ungaria), porcul Albanez etc. Aria de r\spândire a raselor de forma]iune veche s-a restrâns foarte mult, deoarece au fost animale slab productive; ele fiind utilizate ast\zi doar ca “b\nci de gene” pentru sporirea rezisten]ei organice.

2.4.4. Rasele de suine de forma]ie nou\

Crearea raselor de suine de forma]ie nou\ a constituit un proces relativ rapid, `ncepând cu secolul al XVIII-lea, având menirea `mbun\t\]irii `nsu[irilor productive [i economice. Accentul s-a pus pe urm\toarele `nsu[iri:

- valorificarea mai bun\ a hranei;

- ridicarea prolificit\]ii;

- `mbun\t\]irea calit\]ii c\rnii (inclusiv sporirea randamentului la sacrificare). Elementele mobilizatoare [i dinamizatoare le-au constituit:

29

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

- cerin]ele mereu crescânde ale consumatorilor pentru carnea slab\;

- reducerea pre]ului de cost;

- uniformizarea ob]inerii produc]iei de carne pe tot parcursul anului etc.

Una din ]\rile ini]iatoare a fost Anglia, care dispunea, la momentul respectiv, de multe colonii [i de o experien]\ avansat\ `n cre[terea animalelor, `n general, [i `n cre[terea suinelor, `n special. ~n aceast\ etap\ nou\ `n dezvoltarea cre[terii suinelor, cresc\torii au c\utat s\ introduc\ metode noi de lucru `n procesul de ameliorare. S-a pus un accent deosebit pe selec]ie, pe folosirea `mprecherilor dirijate, pe `mbun\t\]irea factorului hran\ [i, `n final, chiar pe cre[terea pe baz\ de linii [i familii zootehnice. Toate aceste tehnici de lucru au fost aplicate `n mod [tiin]ific, având drept consecin]\ modific\rile substan]iale ale `nsu[irilor morfologice [i productive la rasele nou create. Rasele de suine de forma]ie nou\ s-au extins rapid `n numeroare ]\ri din Europa [i chiar pe alte continente. Pasiunea cresc\torilor englezi [i baza material\ foarte bun\ au contribuit `n mare m\sur\ la ob]inerea raselor de suine de forma]ie nou\. Ca metod\ de ob]inere, suinele de forma]ie nou\, s-au format, `n principal, prin `ncruci[area suinelor primitive din Europa cu cele din Asia, al\turi de unele `ncruci[\ri cu rase de forma]iune veche, toate fiind secondate de o selec]ie [i o hr\nire adecvat\. ~n prima etap\, cresc\torii englezi au importat suine din grupa romanic\ (Napolitan\, Portughez\ etc.) apoi suine primitive din Asia (Porcul chinezesc cu masc\), pe care le-au `ncruci[at cu porcinele locale, ob]inânduse noi rase, ca:

Leicester, Essex [i Micul alb. Desigur c\, al\turi de `ncruci[\ri, s-a apelat [i la selec]ia sever\ a indivizilor cu `nsu[iri dorite. Se presupune c\ s-a utilizat `ntr-o oarecare m\sur\ [i consangvinizarea, pentru consolidarea caracterelor dorite sau utile omului. Aceste rase se diferen]iaz\ mult fa]\ de cele care au participat la formarea lor, `n sensul c\, precocitatea [i prolificitatea s-au `mbun\t\]it sim]itor. Conforma]ia s-a modificat `n direc]ia produc]iei de carne, crescând randamentul la sacrificare [i chiar s-au pus bazele producerii unui porc cu “carne slab\” (extremit\]ile s-au redus mult). ~n unele ]\ri s-au pus la punct [i variantele mixte, de carne-gr\sime, deci `n func]ie de preferin]ele consumatorilor.

30

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

2.4.5. Rasele de suine perfec]ionate (ameliorate)

~n categoria raselor de suine perfec]ionate, sau ameliorate, sunt incluse [i unele rase actuale, ele având la baz\ rasele de forma]iune nou\, la care s-a continuat munca de ameliorare, `n strict\ concordan]\ cu cerin]ele consumatorilot pentru “carnea slab\”. Etapizat, s-au format dou\ grupe de rase perfec]ionate, [i anume:

- rase de suine de forma]ie nou\, devenite amelioratoare;

- rase de suine moderne, sau perfec]ionate.

~n prima categorie se include majoritatea raselor engleze[ti, care s-au format de la `nceputul secolului al XIX-lea. ~n procesul de formare s-a apelat la practicarea `ncruci[\rilor pentru crearea de rase noi, a cre[terii `n ras\ curat\, a consangviniz\rii [i cre[terii pe baz\ de linii [i familii zootehnice, toate aceste ac]iuni fiind completate cu o selec]ie riguroas\ [i o alimenta]ie ra]ional\. Aceste rase s-au extins (la timpul respectiv) pe teritorii foarte mari, unele men]inându-se [i `n prezent; cresc\torii preferându-le chiar fa]\ de cele moderne. Mai importante din aceast\ grup\ sunt rasele: Marele negru, Marele alb, Mijlociul alb, Berskhire, Wessex etc. De men]ionat c\, rasa Marele alb, a fost [i este foarte mult r\spândit\, pe `ntreg globul, datorit\ `nsu[irilor biologice [i productive bine consolidate, pentru toate categoriile de unit\]i. Este rasa cu fondul genetic cel mai bine consolidat. ~n cea de-a doua categorie se includ rasele formate la `nceputul secolului al XX-lea, cu prec\dere `ntre cele dou\ r\zboaie mondiale [i chiar `n prezent. ~n procesul de formare s-a apelat la rasele de forma]iune nou\, devenite amelioratoare, utilizându-se cele mai moderne tehnici de lucru [i progresele ob]inute `n biologie. ~n cadrul ac]iunii de ameliorare [i apoi de perfec]ionare a raselor, s-au utilizat cu succes liniile consangvinizate. ~n prezent, se poate vorbi de un anumit grad de specializare a raselor pentru “carnea slab\”, sau pentru produc]ia de bacon. ~n Europa s-au format urm\toarele rase: `n Germania, rasa Edelschwein, `n Danemarca, rasa Landrace, `n Belgia, rasele Piétrain [i Landrace belgian, `n România, Porcul alb de Ru[e]u, precum [i o serie de rase `n ]\rile C.S.I. ~n America s-au format rasele: Hampshire, Chester-White, Duroc, Minnesota, Montana etc. Rasele moderne se caracterizeaz\, `n ansamblu, printr-o bun\ dezvoltare corporal\, `n sensul c\ realizeaz\ dimensiuni de lungime apreciabile. Se mai

31

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

remarc\ alungirea trenului mijlociu, sub form\ de cilindru lung, iar trenul posterior este foarte dezvoltat, toate tinzând la forma de par\ a corpului. La animale se `nregistreaz\ greut\]i corporale mari mari, `n perioade scurte de timp, valorificarea hranei este superioar\; iar unele rase de culoare `nchis\ se preteaz\ [i la cre[terea pe p\[uni, altele `n complexe intensiv-industriale – variante de exploatare care ridic\ rentabilitatea unit\]ilor cresc\toare. Toate rasele moderne sunt utilizate pentru ob]inerea de “porci hibrizi”, prin scheme de `ncruci[are `ntre linii consangvine, bine puse la punct de c\tre firme specializate.

hibrizi”, prin scheme de `ncruci[are `ntre linii consangvine, bi ne puse la punct de c\tre firme

32

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

CAPITOLUL 3

~NSU{IRILE MORFOLOGICE {I FIZIOLOGICE ALE SUINELOR

3.1. Insu[irile morfologice generale

~nsu[irile morfologice ale suinelor prezint\ o serie de particularit\]i fa]\ de celelalte animale de ferm\. Principalele `nsu[iri morfologice sunt: dezvoltarea corporal\, conforma]ia corporal\ [i culoare (p\rului [i a pielii). Pe baza acestor `nsu[iri se apreciaz\ constitu]ia [i tipurile morfo-productive.

3.1.1. Dezvoltarea corporal\

~n aprecierea dezvolt\rii corporale se ]ine seama de dou\ elemente:

- masa corporal\ (sau greutatea);

- dimensiunile corporale.

a) Masa corporal\ reprezint\ elementul principal `n aprecierea dezvolt\rii corporale, fiind cunoscut\ [i sub denumirea de greutate corporal\, exprimat\ `n kg [i grame. Aceasta se determin\ prin cânt\riri individuale la anumite vârste, fiind o lucrare de baz\ a selec]iei [i edificatoare `n procesele de cre[tere [i `ngr\[are. Valorile recoltate ne furnizeaz\ date privind evolu]ia amelior\rii suinelor [i cre[terii `n greutate vie, ambele trebuind analizate `n func]ie de ras\, sex, vârst\, scopul produc]iei [i condi]iile concrete din unitate. Porcinele se cânt\resc la na[tere, la vârsta de 21 de zile, la `n]\rcare, la intrarea [i ie[irea din testare, lunar la tineretului de reproduc]ie [i anual la reproduc\torii adul]i.

- Cânt\ririle la na[tere se efectueaz\ `n primele 24 de ore de la f\tare. Concomitent cu aceast\ ac]iune se eviden]iaz\ [i num\rul purceilor f\ta]i pentru aprecierea prolificit\]ii scroafei. Greutatea medie a purceilor la f\tare este de

33

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

1,2 kg; indivizii sub 800 g la scroafe [i sub 700 g la scrofi]e se consider\ neviabili (se p\streaz\ numai `n unit\]i cu efective reduse [i cu posibilit\]i de hr\nire individual\). Pe baza greut\]ilor individuale se apreciaz\ uniformitatea lotului de purcei la na[tere, `nsu[ire morfofiziologic\ foarte important\ pentru specia suine. Intre greutatea corporal\ a purceilor la na[tere [i evolu]ia ulterioar\ a greut\]ii corporale la diferite vârste este o corela]ie strâns pozitiv\, coeficientul de corela]ie (r) fiind de +0,83 (de la na[tere la vârsta la 21 zile).

- Cânt\rirea la vârsta de 21 zile se efectueaz\ individual la `ntreg lotul de

purcei apar]in\tor acelea[i scroafe. Pe baza greut\]ii totale a lotului se apreciaz\ capacitatea de al\ptare a scroafelor, `nsu[ire foarte important\ pentru aprecierea animalelor de reproduc]ie. Greutatea indivizilor la aceast\ vârst\ este, `n medie, de 4,5 kg. Cu aceast\ ocazie se determin\ [i num\rul de purcei. Uniformitatea greut\]ii corporale individuale la aceast\ vârst\ ne confirm\ o bun\ capacitate de al\ptare a mamei. - Cânt\rirea la `n]\rcare se efectueaz\, de asemenea, individual [i constituie un indicator de baz\ `n estimarea evolu]iei ulterioare a dezvolt\rii corporale. Vârsta la care se face `n]\rcarea difer\ de la unitate la unitate, cea mai des `ntâlnit\ fiind la 35 zile pentru unit\]ile de produc]ie [i la 42 zile la unit\]ile produc\toare de material de pr\sil\. ~n sistem gospod\resc `n]\rcarea se mai face [i la 56 de zile. Se determin\ [i num\rul de purcei `n]\rca]i, care este un element de baz\ `n aprecierea fertilit\]ii femelelor de reproduc]ie.

- Cânt\rirea la intrarea `n testare se face individual la vârsta de 91±3 zile,

greutatea variind `ntre 20-25 kg, `n func]ie de ras\, sex [i condi]ii de furajare. De men]ionat c\, greut\]ile corporale de peste 22 kg corelate cu dimensiunile mari de

lungime (a corpului [i a trunchiului) influen]eaz\ pozitiv calitatea carcasei la animalele `ngr\[ate [i sacrificate, predominând carnea `n detrimentul sl\ninei.

- Cânt\rirea la ie[irea din testare se face individual la vârsta de 182±3

zile, când animalul posed\ cca. 90 kg. Pe baza diferen]ei dintre greutatea la ie[irea din testare [i cea de intrare la testare se determin\ sporul de cre[tere `n greutate vie, sporul mediu zilnic [i consumul de furaje/kg spor. ~n prezent, se determin\ numai greutatea individual\ la ie[irea din testare, deci la vârsta de 182±3 zile (lucrare care se efectueaz\ s\pt\mânal). Tineretul de

reproduc]ie se cânt\re[te `n continuare lunar, pân\ la intrarea `n efectivul matc\, iar reproduc\torii adul]i anual. Porcinele supuse `ngr\[\rii se cânt\resc lunar, `n grupe de 10-15 animale, pentru determinarea sporului de cre[tere [i justificarea consumului de furaje.

34

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

b) Dimensiunile corporale se determin\ prin m\sur\tori la diferite vârste, fiind obligatorii cele recoltate la ie[irea din testare [i anual la reproduc\tori (`n lucr\rile de selec]ie). Principalele dimensiuni corporale sunt: lungimea corpului, lungimea trunchiului, `n\l]imile la greb\n [i la crup\, perimetrele fluierului [i ale toracelui, precum [i adâncimea toracelui. Pe baza lor se calculeaz\ [i se interpreteaz\ diferi]i indicii corporali. Toate datele cu privire la masa corporal\ [i dimensiunile corpului se `nregistreaz\ `n registre [i eviden]e zootehnice (tehnica de lucru este prezentat\ `n cadrul `ndrum\torului de lucr\ri practice).

3.1.2. Conforma]ia corporal\

Conforma]ia corporal\ constituie o alt\ `nsu[ire morfologic\ important\ [i rezult\ din analiza regiunilor corporale, atât separat\, cât [i a grupelor de regiuni legate `ntre ele morfo-fiziologic, iar `n final se apreciaz\ armonia de ansamblu. Aceasta `nsu[ire este `n strâns\ leg\tur\ cu constitu]ia [i rezisten]a organic\ a suinelor. Analiza se face prin aprecierea exteriorului, având la baz\ leg\tura dialectic\ `ntre form\ [i con]inut. La suine, `nsu[i corpul animalului reprezint\ produc]ia principal\, ceea ce simplific\ mult aprecierea zootehnic\. Conforma]ia corporal\ condi]ioneaz\ tipul morfologic al unei rase, iar `n cadrul rasei a unor popula]ii sau linii la care se pot eviden]ia anumite forme de produc]ie. Aprecierea exteriorului se face, de regul\, la animalele `n stare de `ntre]inere de reproduc\tor, deci la cele cu dezvoltarea bun\ a scheletului [i a musculaturii, precum [i la cele s\n\toase. ~n ac]iunea de ameliorare trebuie s\ se ]in\ cont de `nsu[irile de exterior, deoarece `n unele cazuri se pot semnala sl\birea constitu]iei. Cel mai tipic exemplu `l ofer\ rasa Yorcul mic, ras\ foarte precoce, dar la care insistându-se unilateral pe ridicarea precocit\]ii s-a neglizat exteriorul, ducând `n final la unele defecte de conforma]ie (profilul capului ultraconcav, osatura prea fin\ [i rezisten]\ organic\ sc\zut\). Sl\birea constitu]iei, ca urmare a unei selec]ii unilaterale, a fost sesizat\ [i `n cazul variet\]ii blonde din cadrul rasei Mangali]a. Ac]ionându-se prea insistent asupra `mbun\t\]irii precocit\]ii animalelor [i neluându-se `n considerare consecin]ele asupra conforma]iei corporale, s-a ajuns la sl\birea considerabil\ a constitu]iei, materializându-se prin apari]ia unor defecte de aplomb [i chiar cu sc\derea rezisten]ei organice.

35

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

Studiul analitic al regiunilor corporale se face `n cadrul lucr\rilor practice; `n cele ce urmeaz\ se vor face unele aprecieri generale ale conforma]iei, pe p\r]i corporale. Conforma]ia p\r]ii anterioare are importan]\ mai redus\, deoarece `n urma sacrific\rii din aceasta rezult\ carne de calitate inferioar\ (la cap) [i medie (de la gât). Carne de calitate superioar\ ne este oferit\ doar de [unca anterioar\, deci de regiunile spetei [i bra]ului, precum [i de cea de la greb\n. Studiul conforma]iei corporale a acestei p\r]i (`n special a capului) ne ofer\ date cu privire la ras\, dimorfismul sexual, precocitate, constitu]ie [i chiar asupra st\rii de s\n\tate, indicându-ne uneori [i condi]iile beneficiate anterior pentru cre[tere. ~n general, la porcinele ameliorate [i perfec]ionate capul este mai redus ca m\rime, cu regiunile frun]ii [i fe]ei mai largi [i cu profilul u[or concav. Profilul ultraconcav nu este de dorit deoarece incomodeaz\ animalul la prehensiunea hranei, `n respira]ie [i la p\[unat. Indivizii cu formele `nguste [i ascu]ite ale oaselor capului nu sunt acceptate `n lucr\rile de selec]ie. De asemenea, profilul drept nu este de dorit, aceasta indicând primitivitate [i neameliorare, cu excep]ia raselor Landrace [i Hampshire. Urechile, prin portul [i m\rimea lor, constituie repere pentru `ncadrarea `n rase sau grupe de meti[i, nepreferându-se cele prea mari [i aplecate, deoarece incomodeaz\ animalul la vedere. Gâtul trebuie s\ fie cât mai bine `mbr\cat `n mu[chi, nici prea lung, dar nici scurt, iar `n sec]iune transversal\ s\ fie cât mai apropiat de forma cilindric\, sau u[or eliptic\ (rasa Landrace posed\ gâtul relativ lung [i u[or eliptic). Acesta trebuie s\ fie prins corect de cap [i trunchi, f\r\ zone evidente de demarca]ie (acestea indic\ gre[eli `n hr\nirea animalului [i sl\birea constitu]iei). A[a dup\ cum s-a ar\tat capul [i gâtul trebuie s\ fie cât mai reduse, `ns\ se va avea grij\ ca prin selec]ie s\ nu se dep\[easc\ limitele fiziologice normale. Regiunile spetei [i bra]ului, care formeaz\ [unca anterioar\, trebuie s\ fie cu bazele anatomice normal dezvoltate, bine `mbr\cate `n mu[chi, iar direc]iile membrelor anterioare s\ se `ncadreze `n liniile de aplomb normale. Trenul anterior s-a redus considerabil, ca urmare a proceselor de selec]ie, a[a `ncât `n prezent acestea reprezint\ cca. 30% din greutatea corporal\, fa]\ de 70% cât se `nregistra la formele s\lbatice [i la unele porcine primitive (fig.13). La trenul mijlociu se va avea `n vedere ca toate regiunile s\ fie mai lungi [i largi, concurând la forma de cilindru lung. Regiunile de pe linia dorsal\, s\ fie cât mai bine `mbr\cate `n mu[chi, `n special regiunile spin\rii [i [alelor.

36

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

Profilul corpului, apreciat prin configura]ia liniei superioare (sau dorsal\), cuprinzând regiunile greb\nului, spin\rii [i [alelor, trebuie s\ fie drept [i u[or ascendent, cu excep]ia unor rase americane (Duroc, Hampshire [i Chester-White) la care este convex. Arcuirea liniei spin\rii, dup\ selec]ionerii americani, este

o modalitate de alungire a

trunchiului. Regiunile de pe linia abdominal\ de asemenea, trebuie

s\ fie cât mai lungi [i largi,

pentru a oferi o baz\ suficient\ de prindere a ugerului.

La regiunea ugerului se

suficient\ de prindere a ugerului. La regiunea ugerului se Fig.13 Evolu]ia conforma]iei corporale la suine vor

Fig.13 Evolu]ia conforma]iei corporale la suine

vor analiza: num\rul de mameloane, distan]ierea acestora atât `ntre rânduri cât [i

`ntre perechi, simetria [i conforma]ia (aprecierea f\cându-se `n perioada de al\ptare). Forma dorit\ a mameloanelor este de pâlnie bietajat\, iar la pip\it s\ se simt\ aspectul buretos, care indic\ predominarea ]esutului glandular. La trenul posterior se analizeaz\ cu aten]ie crupa [i [unca posterioar\, de la care se ob]in cele mai mari propor]ii de carne de calitate superioar\. ~n general, crupa trebuie s\ fie dreapt\, larg\ [i lung\, conforma]ie care ofer\ o baz\ mare de prindere pentru musculatura regiunilor [uncii posterioare. {unca posterioar\, format\ `n principal din mu[chii fesei, coapsei [i gambei, trebuie s\ fie larg\, convex\ [i descins\. La membrele posterioare se va aprecia [i `ncadrarea lor `n linia de aplomb normal\, precum [i `nclinarea optim\ a regiunii chi[i]ei, care sunt foarte importante la reproduc\torii masculi.

*

*

*

Studiul regiunilor corporale ne ofer\ date certe cu privire la conforma]ia corporal\, din care cauz\ analiza trebuie s\ se fac\ cu mare aten]ie, ]inându-se

37

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

cont de rasa apar]in\toare, de sex, de scopul produc]iei (rase materne [i rase paterne) etc. ~n munca de selec]ie trebuie s\ se sesizeze din timp defectele de conforma]ie care ar putea genera sl\birea constitu]iei animalului. Pentru reproduc\torii masculi se va pune un mare accent pe regiunea testicular\, a furoului [i a penisului, iar la femele pe integritatea ugerului [i a vulvei.

3.1.3. Constitu]ia suinelor

Constitu]ia suinelor este determinat\ de o serie de particularit\]i morfo- fiziologice, fiind oglindit\ de dezvoltarea corporal\ [i de conforma]ie, ambele cu influen]a asupra poten]ialului productiv [i a rezisten]ei organismului. La suine `ntâlnim patru tipuri constitu]ionale: fin\ [i robust\, ca tipuri dorite

[i debil\ [i grosolan\, ca tipuri nedorite. Desigur c\, uneori `ncadrarea nu este

strict\, indivizii având [i variante intermediare. ~n general, se prefer\ ca scroafele s\ apar]in\ la tipul constitu]ional fin sau varianta fin\ spre robust\, iar vierii la constitu]ie robust\. Constitu]ia fin\ Cuprinde suinele de reproduc]ie din rasele specializate pentru carne [i bacon. Animalele se caracterizeaz\ prin cap mic, schelet fin, dar rezistent, corp lung [i zvelt, iar musculatura este bine eviden]iat\. Pielea este fin\, elastic\, bine vascularizat\, iar p\rul este sub]ire, lucios [i uniform repartizat. Scroafele au prolificitatea [i capacitatea de al\ptare foarte bune, cu instinctul matern pronun]at. Vierii au un temperament vioi [i execut\ u[or monta. Suinele cu constitu]ie fin\ se preteaz\ la `ngr\[area pentru carne [i mai ales pentru bacon. ~n aceast\ categorie se `ncadreaz\ majoritatea exemplarelor din rasele Landrace, Piétrain [i Landrace belgian.

Constitu]ia robust\ Cuprinde suinele de reproduc]ie ce se caracterizeaz\ prin corpul lung, larg

[i adânc, bine `mbr\cat `n musculatur\, exprimând dezvoltare corporal\ bun\ [i

vigoare. Scheletul este puternic [i foarte rezistent. P\rul este fin, lucios, dar mai des decât la constitu]ia fin\ [i uniform repartizat. Pielea este destul de fin\, dens\ [i elastic\.

Animalele au un temperament vioi, realizeaz\ sporuri mari de cre[tere `n greutate vie [i valorific\ bine hrana. Scroafele sunt bune mame, cu prolificitatea, capacitatea de al\ptare bune [i rezistente la exploatarea intensiv\.

38

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

Constitu]ia robust\ este dorit\ la suinele de reproduc]ie, `n special la vieri. ~n aceast\ categorie se `ncadreaz\ majoritatea indivizilor din rasele Marele alb, Edelschwein, Yorkshire, Marele negru [i chiar Bazna. Constitu]ia debil\ Suinele cu constitu]ie debil\ au dezvoltarea corporal\ insuficient\ `n raport cu vârsta. Debilitatea este o consecin]\ a condi]iilor nefavorabile de mediu ce au ac]ionat de-a lungul mai multor genera]ii, al\turi de o selec]ie gre[it\ [i uneori de men]inerea la reproduc]ie a unor indivizi cu grade ridicate de consangvinizare. Este o exagerare a constitu]iei fine [i se caracterizeaz\ prin conforma]ie lipsit\ de armonie; trunchiul, de[i lung, este `ngust [i lipsit de adâncime. Scheletul este slab dezvoltat [i lipsit de rezisten]\, iar membrele sunt dispropor]ionat de lungi [i cu defecte de aplomb. Capul este lung [i usc\]iv, cu prindere defectuoas\ de gât. Pielea este prea sub]ire [i lipsit\ de elasticitate, iar p\rul este rar, f\r\ luciu [i neuniform repartizat pe suprafa]a corpului. Scroafele au prolificitatea redus\, capacitatea de al\ptare mic\ [i cu instinctul matern slab eviden]iat. Exemplarele se exclud de la reproduc]ie, deoarece sunt lipsite de rezisten]a organic\, iar produ[ii realizeaz\ sporuri mici [i valorific\ slab hrana. Constitu]ia grosolan\ Animalele din aceast\ categorie au o dezvoltare corporal\ aparent bun\ `n raport cu vârsta, `ns\ la un examen mai atent se constat\ c\ posed\ corpul “`mp\stat”, scheletul grosolan [i lipsit de rezisten]\. ~n general oasele sunt voluminoase, `ns\ f\r\ rezisten]\ pe m\sura volumului lor. Capul este mare (voluminos) [i nu exprim\ fidel rasa [i sexul, iar pielea este mai groas\ [i cu ]esut conjunctiv abundent, p\rul este lung, gros, f\r\ luciu [i neuniform repartizat pe corp. Temperamentul este limfatic: vierii execut\ greu monta [i dau sperm\ de calitate slab\, iar scroafele au prolificitate sc\zut\ [i nu sunt bune mame (adesea strivesc purceii). Gr\sunii supu[i `ngr\[\rii dau rezultate slabe: valorific\ slab hrana, iar carcasele sunt necorespunz\toare. Animalele se exclud de la reproduc]ie, deoarece toate aceste particularit\]i nu sunt favorabile `nsu[irilor productive. Din aceast\ categorie fac parte unii indivizi din rasele tardive, uneori [i cele din cele ameliorate, eviden]iind faptul c\ tineretul nu a beneficiat de condi]ii normale de cre[tere (`n special de alimenta]ie) pe parcursul mai multor genera]ii.

39

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

*

*

*

Aprecierea tipului constitu]ional este o lucrare tehnic\ preten]ioas\, care trebuie efectuat\ de cadre cu mult\ experien]\. ~n aprecierea `ncadr\rii animalelor se va ]ine cont de ras\, sex, vârst\, starea de `ntre]inere [i de informa]ii asupra tehnologiei de cre[tere aplicate (`n special alimenta]ia [i `ntre]inerea). De men]ionat c\, tipul constitu]ional se poate `nr\ut\]i, `n condi]iile `n care factorii de mediu sunt sistematic nefavorabili. ~n aceast\ situa]ie, organismul va `ncerca s\ se adapteze, modificându-[i intensitatea, ritmul [i amplitudinea func]iilor vitale. La acestea se mai poate ad\uga [i selec]ia inadecvat\, de obicei unilateral\ [i uneori chiar gradul de consangvinizare prea ridicat, toate aplicate `n ac]iunile de ameliorare. Pentru eviden]ierea acestor neajunsuri se impune reajustarea periodic\ a sistemului de exploatare a reproduc\torilor, reexaminarea schemelor de `mperechere [i de `mbun\t\]ire a alimenta]iei, precum [i analizarea periodic\ a unor constante sanguine [i cariograme.

3.1.4. Tipurile morfo-productive la suine

Tipurile morfoproductive la suine sunt o consecin]\ direct\ a selec]iei, `n urma c\reia s-au diferen]iat rase sau popula]ii specializate pentru produc]ia de carne, pentru produc]ia de gr\sime [i mixte (de carne-gr\sime). Fiec\rei forme de produc]ie `i corespunde o anumit\ conforma]ie corporal\. La suine se disting patru tipuri morfo-productive: de carne, pentru bacon, mixte [i de gr\sime. Tipul morfo-productiv de carne ~n acest tip se `ncadreaz\ un num\r mai mare de rase specializate pentru produc]ia de carne, caracterizându-se printr-o dezvoltare corporal\ bun\, corp lung [i cilindric. Lungimea corpului dep\[e[te cu 15-20 cm perimetrul toracic. Trunchiul este larg [i pu]in adânc. {uncile anterioare sunt largi, f\r\ a fi prea proeminente, iar cele posterioare sunt bine dezvoltate [i descinse. ~n urma sacrific\rii rezult\ carcase de bun\ calitate, cu raportul carne-gr\sime net `n favoarea c\rnii, iar randamentul este mare. Animalele apar]in tipului constitu]ional robust sau fin [i temperamentului vioi. Scroafele sunt bune mame, posed\ prolificitate [i capacitate de al\ptare bune.

40

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

~n ansamblu, suinele apar]in\toare acestui tip apar zvelte, viguroase [i cu un format corporal dreptunghiular. Ca reprezentan]i se pot include, cu prec\dere rasa Marele alb, precum [i rasele Marele negru, Duroc, Hampshire, Edelschwein etc. Tipul morfo-productiv pentru bacon Acest tip este o variant\ `mbun\t\]it\ a celui de carne [i ap\rut\ `n urma selec]iei, caracterizându-se prin alungirea trenului mijlociu [i dezvoltarea exagerat\ a p\r]ii posterioare, a[a `ncât animalele au o form\ de “par\”. Corpul are forma de trapez, deoarece linia superioar\ este dreapt\ [i ascendent\. Lungimea corpului este mai mare cu 20-25 cm fa]\ de perimetrul toracic. Capul este mic, membrele scurte, scheletul fin [i rezistent, ceea ce asigur\ un randament foarte bun la sacrificare. Corpul foarte lung [i bine `mbr\cat `n mu[chi, precum [i dezvoltarea exagerat\ a [uncilor posterioare asigur\ o propor]ie mare de carne `n carcas\ [i o gr\sime redus\ [i uniform\ a stratului de sl\nin\. La toate animalele constitu]ia este fin\ sau o variant\ `ntre fin\ [i robust\. ~n aceast\ categorie pot intra Landrace, rasa Piétrain, precum [i meti[ii dintre rasele Marele alb [i Landrace. Tipul morfo-productiv mixt (de carne-gr\sime) Suinele apar]in\toare acestui tip se caracterizeaz\, `n general, printr-un format bine propor]ionat, apropiat de tipul de carne. Trunchiul este mai scurt, mai larg [i mai adânc comparativ cu cel de carne, a[a `ncât lungimea corpului este aproximativ egal\ cu perimetrul toracic. {uncile posterioare sunt mai pu]in dezvoltate decât la tipul de carne. Constitu]ia este robust\, temperamentul vioi, rezisten]a organic\ mare [i o bun\ capacitate de aclimatizare. ~n aceast\ categorie intr\ rasele: Berk, Albul mijlociu, Bazna etc. Tipul morfo-productiv pentru gr\sime Se caracterizeaz\ printr-un format corporal scurt, adânc [i larg. Perimetrul toracic este mai mare cu 5-10 cm fa]\ de lungimea corpului. Linia superioar\ este convex\, iar cea inferioar\ l\sat\ a[a `ncât trenul mijlociu apare bine dezvoltat, concurând la forma de butoi a trunchiului. Coastele sunt scurte [i mult arcuite. Sunt animale cu gâtul scurt [i gros, crupa te[it\, [uncile posterioare pu]in dezvoltate, uneori osatur\ pu]in rezistent\. Prolificitatea este redus\, precocitate moderat\, temperament vioi [i o mare rezisten]\ organic\. ~n aceast\ categorie intr\ rasa Mangali]a [i par]ial Micul alb.

41

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

*

*

*

~n prezent se promoveaz\ la reproduc]ie indivizii cu tipul morfo-productiv de carne [i pentru bacon, deoarece cererea de gr\sime este din ce `n ce mai redus\. Tehnica `ncadr\rii animalelor dup\ tipurile morfo-productive se va face `n cadrul lucr\rilor practice.

3.1.5. Particularit\]i de culoare

Culoarea la suine este o `nsu[ire morfologic\ ce constituie caracter de ras\, cu implica]ii majore `n alegerea sistemului de exploatare, `nlesnind aprecierea gradului de ameliorare [i cu influen]\ `n tehnologia prepar\rii carcaselor. ~n general, rasele cu culoare `nchis\ confer\ o rezisten]\ mai mare la eritemul solar, `ns\ unele dau un aspect nepl\cut al carcaselor prelucrate termic (aspectul cenu[iu al [oricului). Culoarea alb\ (“albinism”) este `ntâlnit\ la majoritatea raselor actuale [i constituie un caracter dominant fa]\ de celelalte culori. Este preferat\ pentru produc]ia de bacon, `ns\ favorizeaz\ insola]ia, iar animalele posed\, `n general, o rezisten]\ organic\ mai redus\. Aceast\ culoare este `ntâlnit\ la rasele: Marele alb, Landrace, Edelschwein, Yorkshire etc. Culoarea blond\ (“ilucism”) este determinat\ de prezen]a atât `n piele cât [i `n p\r a unor pigmen]i care protejeaz\ oarecum animalele fa]\ de razele solare. Nu este dominant\ fa]\ de alte culori. Se `ntâlne[te la Mangali]a blond\, la rasa Lincoln etc. Culoarea neagr\ (“melanism”) este determinat\ de predominarea pigmen]ilor melanici atât `n piele cât [i `n p\r. Animalele sunt rezistente la razele solare, la condi]iile vitrege de mediu [i chiar la boli, putându-se exploata economic pe p\[uni. Este dominant\ fa]\ de culoarea blond\ la unele rase. Carcasele tratate termic au un aspect mai pu]in pl\cut, mai ales pentru produc]ia de bacon. Se `ntâlne[te la rasele Cornwall, Mangali\a neagr\, Berk (par]ial) etc. Culoarea ro[ie prezint\ avantajele culorii negre, cu privire la insola]ie, `ns\ nu depreciaz\ aspectul carcaselor, deoarece pigmentul este termolabil. Este recesiv\ fa]\ de culorile alb\ [i neagr\. Se `ntâlne[te la rasele Duroc, Tamworth, Mangali]a ro[ie etc. Culorile b\l]ate (compuse ) sunt tipice la rasele de culoare neagr\ [i cu brâu alb, precum [i la cele cu pete negre pe un fond alb. Se `ntâlne[te la rasele:

Hampshire, Wessex, Bazna (negru cu brâu alb), Piétrain [i la multe rase moderne

42

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

americane. Sunt rezistente la eritemul solar, deci exploatabile `n unit\]ile gospod\re[ti. Culorile b\l]ate apar [i la meti[ii ce se ob]in prin `ncruci[area suinelor de diferite culori, f\r\ `ns\ a afecta aspectul carcaselor.

*

*

*

O alt\ `nsu[ire morfologic\ important\ este [i denti]ia la suine care ajut\ la aprecierea vârstei prin num\rul, forma, apari]ia [i aspectul din]ilor. De asemenea, glanda mamar\, prezint\ particularit\]i importante, precum [i aparatul genital, tubul digestiv, unghiile etc.

3.2. ~nsu[irile fiziologice [i productive

~nsu[irile fiziologice ale suinelor prezint\ o serie de particularit\]i fa]\ de celelalte animale de ferm\. Suinele se `ncadreaz\ `n categoria animalelor omnivore, cu capacitate mare de `nmul]ire, cu o via]\ de grup, aclimatizabile `n zone diferite, rezistente la interven]ii chirurgicale [i sensibile la boli infecto- contagioase. Suinele actuale se pot cre[te `n toate sezoanele anului (cu condi]ia ca purceilor sugari [i celor `n]\rca]i s\ li se asigure condi]ii termice optime), putându-se adapta la exploatare intensiv\, specific\ unit\]ilor industriale. Principalele particularit\]i fiziologice [i productive se vor analiza, pe scurt, `n cele ce urmeaz\:

- Capacitatea de `nmul]ire ~n urma procesului de domesticire a disp\rut aproape complet activitatea sezonier\ de reproduc]ie. La actualele rase de suine c\ldurile apar `n toate sezoanele, cu aproximativ acea[i intensitate, a[a `ncât fecunditatea scroafelor `n perioadele r\coroase este foarte bun\, `ntre 90-96 %, dar se poate reduce `n sezoanele c\lduroase [i `n condi]ii de exploatare intensiv\, pân\ la 75% ([i chiar mai pu]in). Perioada de gesta]ie este de 114-115 zile, fiind considerat\ relativ scurt\ [i constant\, `ns\ perioadele de al\ptare [i de refacere se pot reduce considerabil, ob]inându-se u[or `ntre 2-2,2 f\t\ri pe an. La o f\tare se pot ob]ine 10-12 purcei, ceea ce face ca anual o scroaf\ s\ fete 22-25 produ[i. Ace[ti indicatori se pot `mbun\t\]i foarte mult `n cazul `n care scroafele [i vierii sunt exploata]i na]ional, al\turi de practicarea `ns\mân]\rilor artificiale [i

43

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

utilizarea de aparatur\ modern\ pentru stabilirea momentului optim de `ns\mân]are [i de diagnosticare timpurie a gesta]iei, precum [i de `ntre]inerea individual\ a femelelor dup\ `ns\mân]are (pentru o bun\ nida]ie). Din acest punct de vedere, efectivele de suine se pot reface `ntr-un interval de timp foarte scurt, comparativ cu celelalte animale de ferm\. - Precocitatea La suine, precocitatea se apreciaz\ `n func]ie de 2 elemente: energia de cre[tere [i valorificarea hranei. Energia de cre[tere la suine se manifest\ cu mare intensitate; purceii `[i dubleaz\ greutatea la vârsta de cca. 2 s\pt\mâni, iar pân\ la cea de 8-9 luni `[i sporesc masa corporal\ de cca. 100 ori. - Sporul mediu zilnic Sporul mediu zilnic pân\ la vârsta de 30-35 zile, este de cca. 175 g, pe perioada de cre[tere de cca. 300 g, iar la `ngr\[are `ntre 650-750 g. De men]ionat c\, evolu]ia greut\]ii corporale pe perioada na[tere - vârsta de 45 de zile este influen]at\ de o multitudine de factori, de mare importan]\ fiind [i sistemul de exploatare adoptat. A[a de exemplu, la purceii `n]\rca]i la vârsta de 45 zile, apar]in\tori raselor materne exploatate `n condi]ii gospod\re[ti se `nregistreaz\ greut\]i corporale superioare fa]\ de exploatarea industrial\ (tab. 3). Aceste date pledeaz\ pentru cre[terea gospod\reasc\ a viitorilor reproduc\tori, cu condi]ia ca alimenta]ia [i microclimatul s\ fie asigurate la nivel optim

Exemplarele `ngr\[ate se pot sacrifica la greutatea de 90-100 kg, greutate care atinge la 6-7 luni.

Tabelul 3

Evolu]ia greut\]ii corporale a purceiilor `n func]ie de ras\

     

Marele alb

Vârsta

Landrace

Yorkshire

Cre[tere

Cre[tere

industrial\

gospod\resc\

Na[tere

1,280

1,140

1,110

1,320

5 zile

2,100

2,010

1,900

2,430

10

zile

3,200

3,120

2,800

3,500

21

zile

4,800

4,600

4,200

5,050

35

zile

6,900

6,750

6,500

7,060

45

zile

8,200

8,030

7,950

9,620

S.m.z. (g)

156

156

155

190

44

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

La vârsta de 7-8 luni suinele se pot utiliza la reproduc]ie, `n func]ie de ras\ [i sex; scrofi]ele se introduc la `ns\mân]are când greutatea corporal\ dep\[e[te 110 kg la rasele ameliorate [i la peste 90 kg la cele mai pu]in ameliorate, iar masculii la 115-125 kg. Valorificarea hranei este bun\, realizându-se 1 kg spor de cre[tere `n greutate vie, pe perioada `ngr\[\rii cu 3,5-4,5 UN, iar `n cea de cre[tere cu 2,1-2,8 UN. ~n cazul utiliz\rii de furaje combinate, consumul specific pe perioada `ngr\[\rii, se poate reduce pân\ la 2,5-3,0 UN. Suinele valorific\ foarte bine cerealele, unele reziduuri de la industria alimentar\, pe lâng\ masa verde, suculentele [i chiar reziduurile culinare. Din punct de vedere al precocit\]ii suinele se `mpart `n 2 tipuri: tipul precoce (cu trei subtipuri - foarte precoce, precoce [i semiprecoce) [i tipul tardiv. Tipul precoce se caracterizeaz\ prin animale care realizeaz\ sporuri de cre[tere `n greutate vie mari `ntr-o perioad\ scurt\ de timp [i cu consumuri specifice reduse de furaje. ~n tipul foarte precoce intr\ rasele Landrace, Duroc [i Hampshire, iar rasa Bazna `n tipul semiprecoce. De men]ionat c\, unele rase `nregistreaz\ sporuri mari de cre[tere `ntre anumite vârste dup\ care acestea scad sau stagneaz\. ~n consecin]\ la unele rase, greutatea de sacrificare economic\ este mai redus\, uneori la 80-90 kg (la cele precoce [i foarte precoce). Tipul tardiv este caracteristic raselor pu]in ameliorate [i a suinelor de forma]ie veche (uneori [i primitive). Sunt animale cu trenul anterior dezvoltat, cu corpul aplatizat lateral [i linia spin\rii convex\. Sporurile de cre[tere sunt reduse, iar valorificarea hranei slab\. La acest tip se includ rasele Stocli, Hanovra etc.

3.2.1. Temperamentul suinelor

Prin temperament se `n]elege modul cum organismul reac]ioneaz\ la excita]iile externe, contribuind la integrarea animalului `n mediu. Temperamentul mai indic\ [i intensitatea reac]iilor nervoase [i endocrine din organism. Cu cât ansamblul acestor reac]ii [i r\spunsuri sunt mai armonios corelate, cu atât produc]iile ob]inute vor fi mai ridicate. Temperamentul este influen]at de individualitate, de vârst\, de sex, de s\n\tate, precum [i de gradul de ameliorare. Atitudinea omului fa]\ de animal are influen]\ asupra stabilit\]ii temperamentului. Temperamentul se completeaz\ cu comportamentul [i cu tipul constitu]ional.

45

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

La suine deosebim 3 tipuri de temperament: vioi, care este de dorit, iar cele limfatic [i nervos sunt de nedorit. Temperamentul vioi - `n aceast\ categorie intr\ animalele cu un sistem nervos echilibrat, care realizeaz\ conexiuni nervoase stabile `ntr-un timp scurt [i cu pu]ine repeti]ii. Stabilitatea reflexelor condi]ionate favorizeaz\ aplicarea unor tehnologii moderne de `ntre]inere; la animale se realizeaz\ o ierarhie de grup eficient\ f\r\ a se relua st\rile conflictuale. Acest tip de temperament este caracteristic animalelor precoce [i cu constitu]ie fin\ [i robust\. Vierii sunt activi, f\r\ dificult\]i de comportament, execut\ u[or saltul montei [i se preteaz\ la recoltarea materialului seminal dac\ [i animalele sunt manipulate corect. Scroafele sunt bune mame, cu fecunditate [i prolificitate bune, cu capacitate de al\ptare mare [i se las\ dirijate sau accept\ u[or diferite sisteme de `ntre]inere (`n boxe comune [i individuale). Suinele supuse `ngr\[\rii valorific\ bine hrana, depun sporuri de cre[tere mari, asigurând rentabilitatea sporit\. Temperamentul limfatic - animalele de reproduc]ie din aceast\ categorie nu sunt de dorit, deoarece nu realizeaz\ conexiuni nervoase stabile, cu toat\ str\dania depus\ de speciali[ti. Este caracteristic animalelor cu constitu]ie grosolan\. Vierii depisteaz\ greu scroafele `n c\lduri, execut\ cu dificultate saltul [i actul montei [i ofer\ produc]ii reduse [i de calitate slab\ de sperm\. Scroafele nu sunt bune mame, adesea strivesc purceii, cu dificult\]i de sincronizare a parturi]iei [i secre]ia laptelui [i cu capacitatea de al\ptare redus\. Descenden]ii au viabilitate sc\zut\, valorific\ slab hrana [i adesea nu men]in curat\ pardoseala (spa]iul de odihn\), creând greut\]i specifice `n exploatare, mai ales pentru asigurarea igieniz\rii - toate cu influen]\ negativ\ asupra rentabilit\]ii. Temperamentul nervos - (sau dezechilibrat) - animalele din aceast\ categorie se exclud categoric de la reproduc]ie, deoarece pe fondul lor pot ap\rea dificult\]i de comportament, care `n final se materializeaz\ prin vicii ascunse, uneori instalându-se starea de retivitate. Sunt animale susceptibile la orice zgomot, contractând adesea st\ri de stres. Vierii sunt greu de dirijat, atât la mont\ cât [i pentru recoltarea materialului seminal. Scroafele sunt fricoase, nelini[tite, strivesc purceii `n primele zile de la na[tere [i au o capacitate de al\ptare fluctuant\. Animalele se obi[nuiesc greu cu personalul de `ngrijire, iar prin comportarea lor contribuie la generalizarea st\rii de nelini[te [i la restul animalelor

46

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

din box\. Supuse `ngr\[\rii, valorific\ slab hrana, depun sporuri mici `n greutate. Sunt mereu `n c\utarea hranei, pe care o risipesc f\r\ motiv, indiferent de calitate. Exploatarea acestor animale este cu totul nerentabil\. La primipare se poate instala [i consumarea, dup\ f\tare, a propriilor purcei (la acest sindrom mai contribuie [i al]i factori).

*

*

*

Stabilirea temperamentului la suine este o ac]iune dificil\, preten]ioas\ [i greu de realizat, pentru care ne sunt necesare informa]ii, precum [i o interpretare corect\.

3.2.2. Comportamentul suinelor

Comportamentul reprezint\ o manifestare specific\ fiec\rui animal, ca r\spuns la anumite evenimente ce au loc `n organism sau `n imediata lui apropiere. ~n mod practic, comportamentul se apreciaz\ prin nivelul r\spunsului individului la satisfacerea sau nesatisfacerea cerin]elor specifice ale organismului, fiind `n strâns\ leg\tur\ [i cu temperamentul animalului. ~n cre[terea suinelor, comportamentul are o importan]\ foarte mare, comparativ cu celelalte animale de ferm\, mai ales `n unit\]ile unde tehnologiile de `ntre]inere prev\d efective mari `n box\ sau `n grup\, condi]ionând `n mare parte nivelul indicatorilor de produc]ie [i `n consecin]\, pe cei economici. Pe zootehni[ti `i intereseaz\ mai mult implica]iile sale asupra produc]iilor, [i `n func]ie de aceasta, de g\sirea unor posibilit\]i de dirijare `n exploatarea reproduc\torilor, `n cre[terea tineretului [i `ngr\[area porcilor, ]inând cont de avantajele poten]iale ale tipurilor de comportament. Practica a demonstrat c\ orice `mbun\t\]ire a tehnologiilor de produc]ie este `nsu[it\, sau acceptat\ u[or de c\tre suine, dac\ se ]ine cont [i de cerin]ele minime ale organismului. ~n acest sens, exploatarea `n unit\]ile industriale a suinelor, unde condi]iile de via]\ sunt sever artificializate, a impus cunoa[terea `n am\nunt a comportamentului; studiile sistematice ne pot fi deosebit de utile `n adoptarea solu]iilor tehnologice moderne. Elementele care trebuie s\ fie luate `n considera]ie, cu implica]ii asupra comportamentului sunt: aglomer\rile mari de animale, intensitatea mare a zgomotelor, spa]ii foarte reduse (care uneori limiteaz\ mi[carea), microclimatul dirijat, tratamente periodice, contactul relativ redus `ntre om [i animale, etc.

47

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

Cre[terea gospod\reasc\ (`n efective reduse) elimin\ o parte din aceste neajunsuri, deoarece omul de]ine foarte multe informa]ii asupra comportamentului fiec\rui animal, având posibilitatea satisfacerii lor. Variabilitatea indivizilor asigur\ condi]ii pentru o selec]ie a suinelor [i `n func]ie de comportament. Tipurile de comportament la suine Tipurile de comportament sunt diferen]iate, `n general, dup\ finalitatea lor. Scott (1962) distinge la suine 9 tipuri de comportament, [i anume: alimentar, de eliminare, sexual, maternal, de solicitare, conflictual (agonistic), de imitare, de integrare `n mediu [i de investigare, la care Dr\g\nescu (1974) adaug\ [i al 10-lea tip, comportamentul anormal. Comportamentul alimentar (sau de ingestie) se identific\ prin manifest\rile caracteristice legate de prehensiunea hranei, de consumarea apei (ad\parea), iar `n cadrul lor de: durat\, ordinea [i preferin]ele animalelor. Comportamentul alimentar este precedat de comportamentul de investiga]ie, specia bazându-se pe un puternic sim] olfactiv. Suinele sunt, `n general, animale lacome, care consum\ hrana `n cel mult 20 minute pe tain, desf\[urând o activitate dinamic\ [i efectuând `n mod pasiv o omogenizare a componentelor. Se sesizeaz\ o aglomerare de indivizi la jgheab, chiar dac\ este suficient front de furajare, pentru care se indic\ desp\r]irea pe zone a acestuia. ~n mod normal, porcii consum\ mai `ntâi furajele [i apoi beau apa. Gustul dulce al furajului stimuleaz\ consumul, `ndeosebi la purcei. Cu ocazia furaj\rii [i ad\p\rii se stabile[te [i ierarhia de grup, având la baz\ interrela]ia de dominan]\-subordonare. Comportamentul alimentar poate fi alterat de gre[eli `n `ntocmirea ra]iilor de hran\ [i de `ntârzierea administr\rii tainurilor, determinând agresivitate [i chiar caudofagie, cu consecin]e grave `n p\strarea integrit\]ii corporale ale animalelor. Comportamentul de eliminare este legat de manifest\rile specifice ale defec\rii [i mic]iunii. ~n general, suinele sunt cele mai curate [i ordonate mamifere, cu condi]ia s\ existe tehnologii adecvate de `ntre]inere [i o preocupare minim\ din partea personalului de `ngrijire. Pentru defecare [i urinare animalele prefer\ locuri mai retrase, mai `ntunecoase [i umezite din cadrul boxei. Eliminarea se face, `n general, diminea]a imediat dup\ scularea animalelor din box\. Spa]iul de odihn\ se poate p\stra curat dac\ este `n permanen]\ uscat, dac\ condi]iile de microclimat sunt corespunz\toare, dac\ `ngrijitorul a dirijat ini]ial animalele `n zona umezit\ a gr\tarului [i dac\ organizarea interioar\ a boxelor este corespunz\toare [i

48

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

constant\ la categoriile anterioare (suzeta deasupra gr\tarului [i hr\nitorul `n zona uscat\ [i compact\. Comportamentul sexual se identific\ cu manifest\rile legate de apari]ia c\ldurilor, de reflexul de `mbr\]i[are, de `mperechere etc. ~n general, masculii caut\ femelele `n c\lduri, iar acestea se las\ c\utate [i accept\ monta numai `n partea a doua a perioadei de c\lduri. Introducerea unui mascul, chiar cu dezvoltarea corporal\ mai redus\, `n boxa femelelor, nu conduce la apari]ia conflictelor. Introducerea unei scroafe `n c\lduri `n boxa vierilor (aspect tehnologic rar `ntâlnit) nu provoac\ conflicte, `ns\ conflictele se pot produce `ntre masculi, ca urmare a interesului pentru femel\. Femelele `n c\lduri sunt mult agitate, capricioase, sar unele pe altele, iar dac\ vierii sunt `n apropiere se aglomereaz\ pe latura boxei dinspre ace[tia. La rasele perfec]ionate aceste manifest\ri sunt mult diminuate, fapt ce impune mult\ aten]ie din partea personalului [i folosirea aparaturii moderne pentru depistarea fazei de estru. Comportamentul maternal se refer\ la manifest\rile legate de alimenta]ia sugarilor, de protejarea acestora fa]\ de du[mani [i fa]\ de condi]iile nefavorabile de mediu etc. Scroafele cu temperament vioi sunt atente cu purceii pentru a nu-i strivi, adunându-i la nivelul ugerului sau a capului când este frig. ~n caz de pericol mama se interpune `ntre purcei [i du[man. Ordinea de supt se stabile[te `n 2-3 zile, num\rul zilnic de supturi este de cca. 28 ori `n prima s\pt\mân\ [i se reduce la 15 `n a cincea s\pt\mân\. Prin urmare, regruparea purceilor pe scroafe se pot face cel târziu a doua zi de dup\ f\tare, iar num\rul zilnic mare de supturi impune cazarea purceilor cu mamele lor pe toat\ durata lacta]iei. Gui]atul insistent al purceilor face ca scroafa s\ se culce `n decubit lateral, dup\ `ndep\rtarea u[oar\ ale acestora pentru a nu-i strivi. Durata total\ a suptului este de cca. 40 secunde, fiind anticipat\ de un masaj activ al purceilor asupra mameloanelor. Temperamantele limfatic [i dezechilibrat ale scroafelor determin\ striviri de purcei, iar la unele primipare duce uneori pân\ la consumarea lor (nu s- a stabilit o leg\tur\ `ntre consumarea placentei [i a purceilor proprii). Comportamentul de solicitare se bazeaz\ pe emiterea de semnale sonore pentru acordarea de ajutor [i se sesizeaz\ cu prec\dere la purceii sugari `n primele zile de la na[tere, cu ocazia stabilirii [i `nl\tur\rilor de la sfârc. Cei `nl\tura]i de la supt au un gui]at specific. Apropierea orei de supt, sau de administrare a tainului preferat, intensific\ semnalele sonore. Pierderea sau separarea indivizilor de grup determin\, de asemenea, intensificarea semnalelor sonore, mai ales `n primele s\pt\mâni de via]\.

49

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

Comportamentul agonistic este legat de ac]iunile ocazionale de atac, fug\ [i chiar de imobilizare a adversarului. Conflictele sunt generate, `n principal de `mp\r]irea hranei, respectiv a frontului de furajare [i a zonei de odihn\, precum [i a apari]iei unui individ str\in `n grup. ~n cadrul acelora[i grupe de indivizi nu se apeleaz\ la conflicte, decât foarte rar; ele sunt de regul\ individuale, dar se pot [i generaliza. Lotiz\rile pe categorii de vârst\, greutate corporal\, sex [i chiar tip comportamental elimin\ majoritatea conflictelor, sau le diminueaz\ din importan]\. Conflictele au ca rezultat final stabilirea ierarhiei de grup, ceea ce constituie un element pozitiv, deoarece nu se mai reiau luptele; indivizii recunoscându-[i superiorii nu se mai lupt\ [i deci nu se mai cheltuie energia `n plus. Agresivitatea instinctiv\ la suine este o reminiscen]\ ancestral\, putând fi atenuat\ prin selec]ie [i prin asigurarea de condi]ii optime de via]\. Din punct de vedere comportamental, tipul agonistic nu are menirea ciment\rii ac]iunilor de turm\ sau de grup, de[i prin activitatea celui mai puternic turma se mobilizeaz\ mai eficient la caz de nevoie (contra intrusului sau a du[manului). Comportamentul de imitare este `n parte folositor, dar d\un\tor. Acest tip de comportament se bazeaz\ mai mult pe sim]ul v\zului [i auzului - ambele contribuind la stimularea reciproc\. Activitatea intens\ de hr\nire a indivizilor din box\, stimuleaz\ consumarea furajului, chiar dac\ acesta nu este de calitate foarte bun\. Mic]iunea [i defecarea indivizilor `n zona gr\tarului este preluat\ u[or de majoritatea animalelor din grup. Introducerea `n lot a unui individ care este obi[nuit cu utilizarea unei suzete contribuie la “`nv\]area” u[oar\ a celorlalte animale. Ca manifestare nefolositoare este sesizat\ coudofagia, care se poate extinde la toate animalele din box\, prin imitarea indivizilor care mu[c\, corelat\ cu perceperea gustului pl\cut al sângelui (consumat ini]ial involuntar). Comportamentul de integrare este legat de c\utarea sau depistarea unui nou mediu de via]\ mai propice [i care are ca scop evitarea suferin]elor, sau reducerea pierderilor. Scroafele `n ultima parte a gesta]iei `[i caut\ locuri potrivite pentru desf\[urarea normal\ a actului parturi]iei. Animalele bolnave, de asemenea, caut\ locuri mai ferite de du[mani [i de ac]iunea intemperiilor. Comportamentul de investiga]ie este legat de exploatarea unui component pl\cut sau preferat din furaje, care de regul\ este [i deficitar. Animalele se orientez\ cu ajutorul mirosului, auzului, auzului etc. Râmatul este o manifestare specific\, fiind utilizat de c\tre porcine cu foarte mare intensitate. Comportamentul anormal se datore[te alter\rii stimulilor normali, având ca rezultat unele manifest\ri ciudate, cum ar fi: masturba]ia, “homosexualitatea” etc. ~ntre]inerea `n grup a vierilor, precum [i unele gre[eli organizatorice `n

50

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

dirijarea vierilor la recoltarea spermei, pot determina apari]ia acestui tip de comportament. Toate tipurile de comportament au ca rezultat final tendin]a de a aduna animalele `n grup (mai pu]in cel agonistic), fiind reunite `n comportamentul de grup, care contribuie la consolidarea vie]ii de turm\.

3.2.3. Ierarhia de grup

Ierarhia de grup constituie o reminiscen]\ ancestral\ preluat\ de la formele s\lbatice, transmis\ la porcinele primitive [i de dorit la rasele actuale fiind [i o consecin]\ a vie]ii de turm\. Ierarhia de grup are la baz\ starea de agresivitate, care la suine este destul de eviden]iat\, comparativ cu celelalte specii de animale de ferm\; din acest punct de vedere porcinele sunt `ntrecute doar de câini. Comportamentul agonistic are o mare contribu]ie `n stabilirea ierarhiei de grup, la indivizi sesizându-se unele conflicte [i chiar lupte, cu origini instinctuale, dar [i formate ulterior. La purceii sugari se observ\ c\, imediat dup\ f\tare, ace[tia se lupt\ pentru sfârcurile cele mai bune (productive), de[i sunt suficiente `nc\ neocupate. Via]a porcului crescut `n unit\]ile de tip intensiv-industrial, unde spa]iul de odihn\ [i frontul de furajare sunt restric]ionate, iar num\rul de indivizi din lot, este mare, a accentuat importan]a st\rilor conflictuale, finalizându-se cu ierarhizarea animalelor din box\. Studiile efectuate asupra organiz\rii grupelor de porcine la `ngr\[at au ar\tat existen]a unor “ierarhiz\ri” de diferite suite sau tipuri. Cea mai des `ntâlnit\ este ierarhizarea linear\, `n care se disting animale dominante [i animale dominate. La suine ierarhia se stabile[te relativ u[or observându-se cu ocazia procur\rii [i consum\rii hranei. Furajarea restric]ionat\ (pe baz\ de tainuri) gr\be[te stabilirea ierarhiei de grup, comparativ cu hr\nirea la discre]ie. Animalele dominante ocup\, de regul\, pozi]iile cele mai avantajoase `n timpul hr\nirii fa]\ de cele dominate. ~n general, animalele cu dezvoltare corporal\ mai bun\ ocup\ unul din locurile din vârful schemei ierarhice, `ns\ poate interveni [i agilitatea `n lupt\.~n plan secundar, ierarhia de grup se stabile[te [i cu ocazia imp\r]irii spa]iului de odihn\; animalele cele mai puternice ocupând zonele cele mai prielnice [i invers.

51

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

Mirosul [i apoi vederea au mare importan]\ `n recunoa[terea indivizilor din grup. La suine s-a stabilit c\ num\rul de animale pe care `l poate re]ine eficient un porc adult este de cel mult 20. Pentru atenuarea st\rilor conflictu- ale, atât ca num\r cât [i ca importan]\, se indic\ lotizarea animalelor pe categorii de vârst\ (greutate corporal\), sex, comporta- ment [i chiar provenien]\ (pe cât posibil de la acea[i mam\).

A A A B B B C C D C D D E E I
A
A
A
B
B
B
C
C
D
C
D
D E
E
I
Suit\ liniar\
II.
Suit\ liniar\ dar
cu
2 porci (C [i B)
ocupând pozi]ii
F
ierarhice similare
E F
III.
Suit\ liniar\ dar
cu
rela]ii speciale
`ntre D [i B [i E [i B
G
F
C
A
I
II
III

Fig. 14 Exemple de suite ale ierarhiei de grup (la porci gra[i)

~n practica zootehnic\ se recomand\ lotizarea animalelor odat\ cu trecerea acestora la un nou sector de produc]ie, evitându-se relotizarea, mai ales dup\ vârsta de 3 luni. ~n caz de for]\ major\, când se impune relotizarea porcilor gra[i, animalele vor fi dirijate `n boxe nelocuite [i `n propor]ii aproximativ egale (dac\ provin din 2 boxe). Introducerea unor indivizi str\ini, chiar cu dezvoltare corporal\ mai bun\ nu este indicat\, deoarece afecteaz\ ierarhia de grup. Izolarea temporar\ a unui individ (porc la `ngr\[at) de grup poate fi de 25 zile când acesta este conduc\tor [i de doar 3 zile când este situat la baza schemei ierarhice. St\rile conflictuale sunt mult atenuate la rasele perfec]ionate fa]\ de cele tardive. De asemenea, acestea sunt mai violente `ntre vieri, fa]\ de scroafe. Scroafele [i scrofi]ele nu atac\ un vier, chiar dac\ acesta are o dezvoltare corporal\ mai redus\. Prin urmare vierul `ncerc\tor se recomand\ s\ fie de aceea[i dezvoltare corporal\, `ns\ poate fi [i ceva mai tân\r. Dup\ efectuarea montei sau recoltarea materialului seminal, luptele scad ca importan]\, fapt pentru care se indic\ ca toat\ grupa de vieri dintr-o box\ s\ fie dirijat\ `n acela[i timp la mont\, sau recoltare. Densitatea normal\ a animalelor `n box\ favorizeaz\ stabilirea [i consolidarea ierarhiei de grup. Lini[tea `n cadrul grupei, sau a boxei, reprezint\ o garan]ie a succesului pentru cresc\torii de porcine.

52

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

Din punct de vedere zootehnic stabilirea ierarhiei de grup este de dorit, deoarece se evit\ reluarea luptelor, care se soldeaz\ cu consumuri ridicate de energie, deci de furaje `n plus. ~n multe situa]ii, st\rile conflictuale pot degenera `n agresivitate anormal\ [i finalizat\ cu mu[carea cozii (caudofagie), sau urechilor. ~n acest “sindrom” sunt implica]i mai mul]i factori, prioritate având caren]ele `n substan]e proteice [i minerale din ra]ie, `ns\ este favorizat [i de densitatea prea mare `n box\, [trangul\ri `n administrarea furajelor [i a apei de b\ut, microclimat deficitar, lipsa a[ternutului [i chiar plictiseala animalelor. ~n unit\]ile intensiv- industriale o m\sur\ cu caracter paleativ este amputarea cozilor imediat dup\ na[tere, ac]iune contraindicat\ `n unit\]ile productive de material de pr\sil\. De baz\ r\mâne analizarea `n detaliu a cauzelor [i luarea de m\suri de remediere `n cel mai scurt timp.

3.2.4. Stresul la suine

Stresul este un complex de modific\ri reactive nespecifice din organismul animalului, de natur\ neuro-endocrino-metabolic\. Aceste m\suri sunt provocate de solicit\ri ale mediului extern sau intern la care organismul mai `ntâi reac]ioneaz\ apoi `ncearc\ s\ reziste [i s\ se adapteze la noile condi]ii. Termenul este echivalent cu tensiune, `ncordare, efort de adaptare etc. De men]ionat c\, stresul este adesea confundat cu cauzele provocatoare. Spunem c\ unui animal `i este frig `n loc de “animalul este stresat din cauza frigului”, sau “sufer\ din cauza acestuia”. Dup\ H.Selye, stresul este “un proces de adaptare al organismului la antagonismul dintre impulsurile provenite din mediul extern sau intern [i reac]iile de ap\rare ale acestuia”. Dup\ acest autor, stresul se poate asimila cu “sindromul general de adaptare” (S.G.A.). Datorit\ ac]iunii sale nespecifice, precum [i a modului de finalizare, interpretarea stresului variaz\ `n func]ie de cel care `l apreciaz\. Astfel, pentru un fiziolog stresul `nseamn\ un complex de modific\ri ce apar `n sânge, limf\ etc, `n urma unor agresiuni nedorite. Pentru un etolog se traduce mai mult printr-o schimbare de comportament, ca urmare a modific\rilor mediului de via]\. Pentru un specialist `n zootehnie, stresul determin\ sc\derea aparent nejustificat\ a unor indici de reproduc]ie [i produc]ie, precum [i `nr\ut\]irea st\rii de s\n\tate, iar cresc\torii de animale `l imput\ reac]iei animalelor la schimbarea alimenta]iei, a condi]iilor de cazare, la transportul inadecvat, toate cu repercursiuni asupra produc]iilor preconizate a se ob]ine.

53

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

Cauzele provocatoare de stres sunt urmarea unor factori de diferite origini [i intensit\]i `n m\sur\ s\ declan[eze reac]ia organismului animal, prin perturbarea echilibrului func]ional. Factorii stresan]i care contribuie la perturbarea temporar\ sau definitiv\ a echilibrului func]ional se pot clasifica `n ecologici, etologici [i tehnologici.

- Factorii ecologici induc starea de stres prin str\mutarea animalelor dintr-

o zon\ natural\ `n alta, unde temperatura este prea ridicat\ sau prea sc\zut\ fa]\ de cea ini]ial\ al\turi de iluminarea [i umiditatea atmosferic\ [i chiar a specificului alimenta]iei naturale.

- Factorii etologici sunt cei care determin\ modific\ri de comportament,

imprimând la animale st\ri de nelini[te, fric\, furie, etc. ca urmare a unor interven]ii brutale, al\turi de nerecunoa[terea specificului rasei, a categoriei de vârst\, a st\rii fiziologice, a temperamentului etc.

- Factorii tehnologici sunt implicate `n adoptarea pripit\ a unor solu]ii constructive neadecvate, de gre[eli `n nutri]ie, `n `ntre]inerea [i `n exploatarea animalelor. Sunt implicate urm\toarele: restric]ionarea prea sever\ a spa]iilor de odihn\, schimbarea brusc\ a re]etelor de furaje, bruscarea animalelor la lotiz\ri sau alte interven]ii (transport, castr\ri, individualiz\ri etc.), densit\]i prea mari `n boxe, toate constituindu-se `n factori de stres ce se soldeaz\ cu `nsemnate reduceri ale indicatorilor de produc]ie. Asupra manifest\rilor [i dinamica stresului nu revenim, no]iunile intime s-au studiat la Fiziologia animalelor. Reamintim doar c\, dup\ H. Selye, declan[area reac]iilor de adaptare la stres se desf\[oar\ [i exteriorizeaz\ `n trei faze (parcurse la disciplina de Fiziologie animal\) [i anume:

- faza de alarm\ cu etapele de [oc [i contra[oc;

- faza de rezisten]\ cu specificarea c\ animalele pot deveni debilitate sau sensibile la infec]ii [i avitaminoze, dac\ aceast\ faz\ nu este dep\[it\ corespunz\tor;

- faza de epuizare poate fi o trecere direct\ din faza de alarm\, când se

`nregistreaz\ o pr\bu[ire total\ a organismului, sau prin faza de rezisten]\, când animalele r\mân `n via]\ dar tarate, uneori sterile, iar urma[ii degenera]i. M\surile de prevenire a stresului M\surile de prevenire sunt multiple, `ns\ au prioritate: cunoa[terea fiziologiei suinelor, respectarea tehnologiilor de produc]ie `n func]ie de sistemul de exploatare adoptat [i de]inerea unor date cu privire la temperament, comportamant [i ale manifest\rilor individului `n cauz\. Speciile cele mai sensibile la factorii de stres sunt, `n ordine descrescând\:

p\s\rile, porcii, ovinele [i apoi celelalte specii de animale de ferm\, iar `n cadrul

54

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

raselor de porcine sunt sensibile cele perfec]ionate pentru produc]ia de carne “slab\” cum ar fi Piétrain, Landrace belgian etc (rasa Marele alb este destul de rezistent\) [i mai rezistente cele pentru produc]iile mixt\ [i de gr\sime. La porcine poate ap\rea sindromul P.S.E (palle soft and exudative), mai ales la rasele specializate pentru produc]ia de carne (Piétrain, Landrace belgian etc.) [i la grupele sanguine H [i E. Aceast\ maladie este cunoscut\ [i sub denumirea de miopatie exudativ\ [i depigmentar\ (P.S.E.) sau distrofie muscular\, fiind descris\ pentru prima dat\ `n anul 1954, `n Olanda. Carnea P.S.E. poate ap\rea la carcasele porcinelor care au suferit un stres `nsemnat. Porcinele sunt excluse de la reproduc]ie deoarece se trensmite genetic, determinând la descenden]ii `ngr\[a]i carcase cu carne moale, exudativ\ [i cu pH redus. Depistarea se face la vârsta de cca. 62 zile utilizându-se testul halotan (inhalarea timp de 3 minute a unui amestec format din oxigen [i anestezicul halotan). ~n cazul lui H-pozitiv se instaleaz\ o stare de stres, materializându-se prin rigiditatea membrelor, cre[terea temperaturii corporale, apari]ia la suprafa]a pielii a petelor ro[ii etc.

a b c
a
b
c

Fig. 15 Aspecte ale unui mu[chi normal (a), P.S.E. (b) [i D.F.D. (c)

55

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

CAPITOLUL 4

PRODUC}IILE SUINELOR {I EVALUAREA LOR

Ponderea c\rnii ob]inute din sacrificarea suinelor trebuie s\ fie, `n condi]iile ]\rii noastre, `ntre 40-45% din totalul produc]iei de carne. La carcasele de suine provenite din animale corect `ngr\[ate se are `n vedere atingerea [i chiar dep\[irea propor]iei de 70% carne, din care macr\ peste 50%. A[a cum s-a mai ar\tat, `n cre[terea suinelor produc]ia principal\ o constituie carnea care este mult apreciat\ de c\tre consumatori, deoarece are o valoare energetic\ ridicat\, este suculent\, fraged\ [i cu gust foarte pl\cut. ~n prezent, gr\simea de porc este `ncadrat\ la produc]ia secundar\, deoarece este consumat\ de c\tre om `ntr-o propor]ie mai redus\ [i numai `n urma unor prelucr\ri speciale. Cu toate acestea, sl\nina provenit\ de la suine este consumat\ cu pl\cere sub form\ prelucrat\, mai ales cea provenit\ de pe regiunile dorsale [i din cea a pieptului. Organele interne comestibile sunt `ncadrate la subproduse, al\turi de alte p\r]i [i organe necomestibile. ~n cele ce urmeaz\ se vor trata, pe scurt, principalii factori care influen]eaz\ nivelurile [i calit\]ile produc]iilor ob]inute de la suine, deoarece ace[tia sunt implica]i `n alegerea sistemului de exploatare [i `n stabilirea tehnologiilor de produc]ie, conform cererii pie]ii. ~n continuare, se vor prezenta principalele aspecte legate de necesitatea aprecierii calit\]ii c\rnii [i gr\simii, specificându-se metodele de determinare utilizate pe animalele vii [i sacrificate, precum [i `mplica]iile tehnologiilor de cre[tere asupra calit\]ii produc]iilor rezultate de la suine. Eforturile cercet\torilor [i ale tehnologiilor adaptate sunt canalizate `n direc]ia sporirii produc]iei de carne `n carcas\ (carne macr\ + oase) [i reducerii gr\simii (sl\ninei+osânz\), precum [i a p\r]ilor cu carne de calitate medie, sau cu propor]ii reduse de carne.

56

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

Din punct de vedere al calit\]ii c\rnii de suine, se prefer\ carnea “slab\”, cu fibre musculare fine, u[or sau mediu marmorat\ cu gr\sime [i s\ provin\ de la animalele tinere.

4.1. Factorii care influen]eaz\ produc]iile suinelor

Produc]iile suinelor sunt influen]ate de factorii de natur\ endogen\ [i exogen\ (sau interni [i externi).

4.1.1. Factorii endogeni (sau interni)

~n aceast\ categorie intr\: rasa, vârsta, sexul, individualitatea, starea de s\n\tate [i mai nou, gradul de consangvinizare. Rasa are influen]a cea mai mare asupra produc]iilor ob]inute de la suine, `n special asupra celei de carne. Rasele de suine care `n urma sacrific\rii ofer\ cantit\]ile cele mai mari [i de calitate superioar\ de carne sunt: Landrace, Duroc, Marele alb, Hampshire, Yorkshire [i Piétrain. ~n mod curent, spunem despre o carcas\ c\ este de calitate superioar\ când posed\ propor]ii ridicate de specialit\]i [i de carne de calitatea I (mu[chiule]i, cotlete, jamboane [i spete) [i reduse de sl\nin\. ~n contextul celor men]ionate mai sus, cu privire la calitatea c\rnii din carcas\, Nedelciuc, V. [i colab. (1982) arat\ c\ dintre principalele rase care se cresc la noi `n ]ar\ se remarc\ rasa Hampshire, al\turi de rasele Landrace [i Duroc, atât `n ceea ce prive[te propor]iile de carne cât [i calit\]ile acestora (tab.4).

Tabelul 4

Calitatea carcasei la unele rase de suine (dup\ Nedelciuc, V. [i colab.-1982)

Specificare

Landrace

Yorkshire

Marele alb

Duroc

Hampshire

Propor]ia de carne (%)

74,61

71,28

67,58

72,26

73,22

Grosimea medie a sl\ninii dorsale (mm)

21,50

24,20

25,93

24,20

20,93

Propor]ia jamboanelor (%)

9,39

9,37

8,88

9,35

10,29

Propor]ia cotletului (%)

6,90

7,05

7,08

6,92

7,56

Propor]ia [uncilor

5,23

5,30

5,50

5,17

5,50

anterioare (%)

Propor]ii ridicate de carne `n carcas\ se ob]in [i de la meti[ii trirasiali rezulta]i din `ncruci[\rea scroafelor F 1 (Landrace x Marele alb) cu vieri din rasele Duroc sau Hampshire. Rezultate foarte bune se `nregistreaz\ [i de la meti[ii

57

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

tetrarasiali ob]inu]i `n unit\]ile industriale, `n care matca de reproduc]ie este format\ din scroafe metise F 1 (Landrace x Marele alb) [i vieri meti[i F 1 (Hampshire x Piétrain sau Duroc). ~n cadrul unor experien]e efectuate de c\tre Halm\gean, P. [i colab. (1978) se confirm\ superioritatea cantitativ\ [i calitativ\ a carcaselor ob]inute de la meti[ii tetrarasiali, comparativ cu rasele parentale. De men]ionat c\, pentru aspectul cantitativ general un rol hot\râtor l-a avut prolificitatea mare a scroafelor metise, num\rul [i greutatea purceilor la `n]\rcare, precum [i capacitatea de al\ptare a mamelor, care au pus la dispozi]ia cre[terii [i `ngr\[\rii un num\r sporit de animale cu dezvoltare corporal\ bun\ (ca urmare a efectului de heterozis) (tab. 5)

Tabelul 5

Rezultatele `nregistrate la meti[ii tetrarasiali, comparativ cu rasele parentale (dup\ H\lm\gean, P. [i colab. - 1978)

Specificare

Meti[i

Landrace

Marele alb

Duroc

Hampshire

(LxMa)x(HxD)

Prolificitate (cap)

10,22

9,40

9,61

7,10

6,66

Capacitate al\ptare (kg)

41,66

39,84

38,53

30,70

30,57

Purcei `n]\rca]i/ scroaf\ (cap)

8,92

7,96

6,97

5,90

5,43

Sporul mediu zilnic (g)

798

762

735

807

692

Grosimea medie a sl\ninei dorsale (mm)

22,58

21,80

23,91

23,58

18,86

Carne rezultat\ la sacrificarea lotului (kg)

499

423

346

322

270

Carne de calitate superioar\ (kg)

319

267

217

199

178

La ridicarea produc]iei de carne au contribuit vierii meti[i F 1 dintre rasele Hampshire [i Duroc, prin sporuri ridicate de cre[tere [i prin reducerea grosimii stratului de sl\nin\. Nivelul produc]iilor individuale ob]inute de la suine sunt influen]ate [i de randamentul la sacrificare, care variaz\ `ntre 70-85% (la rece); acesta fiind mai mare la rasele Piétrain, Landrace etc. [i mai redus la rasele mixte. Sexul are influen]\ asupra produc]iilor ob]inute de la suine atât prin sporurile diferen]iate de cre[tere `n greutate vie, cât [i prin calitatea carcasei. Se constat\, `n general, c\ pân\ la vârsta de 6 luni, sporurile cele mai mari de cre[tere se `nregistreaz\ la vieru[i, urma]i de masculii castra]i [i apoi de scrofi]e (tab. 6). Pân\ la vârsta specificat\ mai sus, calitatea carcasei este, de asemenea, mai bun\ la vieru[i; la aceast\,categorie `nregistrându-se [i cele mai reduse grosimi medii

58

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

ale stratului de sl\nin\ dorsal\. Peste aceast\ vârst\ propor]iile de carne de calitate superioar\ sunt mai bune la scrofi]e.

Tabelul6

Influen]a sexului asupra produc]iilor la suine pân\ la vârsta de 6-7 luni

     

Masculi

 

Specificare

Sursa bibliografic\

Vieru[i

castra]i

Scrofi]e

 

M.

DINU (1973);

655

605

605

Sporul mediu zilnic (g)

I. DINU [i colab.(1981)

800

751

733

Grosimea medie a sl\ninei dorsale mm (limite)

M.

DINU (1973)

38,9

43,2

42,0

I. DINU (1981)

18,7

21,6

20,1

Vârsta influen]eaz\ produc]iile ob]inute de la suine, `n sensul c\ la animalele tinere ([i cu greutate corporal\ mai mic\) acestea sunt mai reduse fa]\ de cele adulte. Produc]iile de carne [i gr\sime, `n valori absolute, cresc odat\ cu vârsta, `ns\ propor]ia de oase scade (tab.7).}esutul muscular are o cre[tere relativ constant\ pân\ la greutatea de 60-70 kg, `ns\ de la greutatea de 90 kg se `nregistreaz\ depuneri mai mari de ]esut adipos.

Tabelul 7

Evolu]iile produc]iilor de carne, gr\sime [i oase (dup\ Ostage, 1965)

 

Propor]iile (%) de:

Greutate corporal\ (kg)

carne + gr\sime

oase

25

67,61