Marea Istorie Ilustrata A Lumii - Vol. 5 - Epoca Moderna - Text

colecia Financiarul
Epoca Modern
1789-1914
Europa, transformarea revoluionar a sistemelor de guvernmânt i

In
a structurilor de stat a început foarte energic: în 1789 izbucnete la Paris
Revoluia Francez, iar deviza sa, Liberte, Egalite, Fraternite (Libertate, Egalitate,
Fraternitate) dobândete o for covâritoare. Revoluia Francez a avut drept

consecin reorganizarea fundamental a societii. Ideile nscute de revoluie
au aprut în Codul Civil al lui Napoleon, pe care acesta 1-a impus multor naiuni
europene. Secolul XIX a cunoscut de asemenea o transformare radical a
societii, pornind de la alt surs: Revoluia Industrial, care a stabilit în
cadrul ei o clas muncitoare srac, opus clasei de mijloc de negustori i

de oameni de afaceri. Statele Unite ale Americii, aflate în formare, au fost
zguduite de izbucnirea Rzboiului de Secesiune. Creterea economic rapid
de dup acest cumplit rzboi civil a fcut din SUA, ctre 1900, prima putere
industrial i agricol a lumii, care, în plan extern, a prefigurat o politic
imperialist vizând includerea unor întinse zone din vecintate în sfera de
influen proprie.
Libertatea conducând poporul, alegorie a Revoluiei din Iulie 1 830 care a detronat monarhia francez,
având-o pe Marianne drept personificarea libertii, pictur contemporan de Eugene Delacroix
Marea istorie ilustrat a lumii
nf *•• ;\^^^H
fix '
jU Bj A
i itdi .^^Wâ'di >•
-4|
fi alllfl
o-5|p "*"
*; -<i>wsa S?8
Prima ediie a Codului Civil, 21 martie 1 804 Motorul cu aburi al lui George Stephenson Srcia din bojdeuca unui muncitor
Epoca civic
Criticarea autoritii i a tradiiei pentru solicitrile naionalitilor i ale micrilor liberale de mai târziu,
pe toate planurile s-a intensifi- pentru instituirea proteciei constituionale a drepturilor cetenilor.
cat odat cu ideile raionaliste i de Tensiunile dintre vechile structuri de la putere i micrile burgheze
emancipare ale iluminismului. Re- care doreau s aib un cuvânt de spus în politic au culminat într-un
voluia Francez din 1789 a încheiat final cu revoluiile de la 1848 din Europa. Ameninarea cu anarhia civil a
vechea ordine a Celor trei stri i, dat roade la început, ducând la im- * .,
prin deviza sa, Libertate, egalitate, fra- punerea reformei constituionale,

ternitate O, a pus temeliile unei noi dar micrilor le-a lipsit unitatea,
ordini sociale paneuropene, bazate multe realizri fiind anulate dup

pe principiile libertii personale i restabilirea ordinii. Revoluiile de
ale egalitii în faa legii. De-a lungul la 1848 au marcat îns intrarea cla-
sec. XIX, clasa mijlocie, campioan sei de mijloc în rândurile celor care
a liberalismului, a ajuns treptat s Boneta roie a libertii i mottoul Uni- cutau s menin ordinea social.
a Republicii,
domine viaa public în mai multe
tate, indivizibilitate
egalitate, fraternitate sau moarte,

libertate,
Clasa de mijloc încerca s imite
state ale lumii. poster al Revoluiei Franceze, 1 792 stilul de via al aristocraiei ©.
Societatea burghez i muncitorii
Calea ctre emanciparea politic a cetenilor nu aveau s mai fie niciodat îm-
Napoleon a încheiat Revoluia Francez odat cu încoronarea © sa preun pe aceleai baricade. Bal la Curtea de la Viena
ca împrat al Franei în 1804 i, prin expansiune militar, a început s

reorganizeze Europa dup propria Schimbrile din societate i economie
viziune. Cu toate c a fost înfrânt în La începutul sec. XIX, industrializarea - care începuse în Marea Brita-
cele din urm în Btlia de la Water- nie înc din sec. XVIII - s-a rspândit în multe pri ale Europei prin
loo din 1815, iar celelalte puteri au invenii precum motorul cu aburi ©. Introducerea noilor tehnologii
încercat s restabileasc cadrul po- a determinat o transformare rapid a condiiilor de lucru i de trai,
litic prerevoluionar la Congresul cel mai adesea în ru, la început. S-a format o nou ptur social:
de la Viena din 1815, dominaia na- clasa muncitoare. Muncitorii triau în condiii sordide © în cartie-
poleonian a lsat urme adânci în rele muncitoreti din oraele aflate în curs de dezvoltare. Pe msur
Europa. Ideile lansate de revoluie i ce condiiile economice de la ar continuau s se deterioreze, ranii

reformele napoleoniene care au ur- i-au pierdut sursa de existen i s-au mutat la ora s-i caute o slujb.
mat au fcut imposibil revenirea la De asemenea, muli oameni au emigrat, cel mai adesea în America. Ace-
vechile structuri. Dup Codul civil O tia au fugit de srcie i de regimurile din ce în ce mai autoritare care au
al lui Napoleon, statele din Europa urmat revoluiilor de la 1848.
Imparatul Napoleon, portret de

pe
r care le-a cucerit au adoptat
r o le- Fora de munc industrial care se ntea a fost adeseori politizat i
Jean-Auguste-Dominique Ingres gislaie civil care a servit ca model supravegheat. Cererile muncitorilor se refereau îndeosebi la salarii i la
1 789 Izbucnirea Revoluiei Franceze 1823 Doctrina Monroe 1848 Revoluiile europene
1804 încoronarea lui Napoleon ca împrat al Franei 1 830 In Anglia apare prima cale ferat din lume
Epoca Modern
i-
mu L
*
i - -4
t
TI
Karl Marx Oelrie, pictur de Adolph Menzel Btlia de la Verdun, 1916
< >rele de munc, îns acetia s-au alturat în multe locuri unor micri ale pentru teritorii. Statele Unite ale
ror revendicri cuprindeau votul universal pentru brbai i abolirea Americii, care-i fcuser pro-
srciei. Din ce în ce mai multe ideologii politice sistematice - între care priile achiziii în Pacific, i-au
s-au remarcat anarhismul i socialismul, expuse în cunoscutul Manifest accelerat hegemonia în America
comunist al lui Karl Marx O i Friedrich Engels, - s-au luptat pentru a-i Central i de Sud prin Doctrina
câtiga influena în rândul clasei muncitoare de la ora. Pe de alt par- Monroe din 1823. Printre marile
te, dei muli lideri radicali aveau rdcini burgheze, clasa de mijloc a puteri se numra, de asemenea,
devenit tot mai conservatoare, identificându-i interesele cu pstrarea noul stat italian i Imperiul Ger-
drepturilor de proprietate. man. Suprapunerile de interese,
Economiile în curs de dezvoltare din timpul Revoluiei Industriale O îndeosebi în ceea ce s-a numit
necesitau acces la noile surse de materie prim i la noile piee din afara competiia pentru Africa, au condus
Europei. în acelai timp, afluxul de for de munc spre ora i lipsa la un conflict deschis. La Confe-
reglementrilor au contribuit la deteriorarea condiiilor de lucru i de rina Congoului inut la Berlin

Caricatur german: Avântul imperia-
via din orae. în 1884, s-a ajuns la un acord cu lismului german, leul britanic oprete îl
din zbor pe vulturul imperial german

privire la sferele de influen din
Statele-naiuni i imperialismul Africa ale Marilor Puteri. Primul conflict militar al Marilor Puteri de
Pe lâng Revoluia Industrial, naionalismul crescând - sub forma dup Congresul de la Viena a fost Rzboiul Crimeii din anii 1853-1856.
imperialismului - a devenit o surs semnificativ a micrilor de pu- Marea Britanie i Frana au luptat de partea Imperiului Otoman împo-
teri din afara Europei, mai ales în ultimele decade ale secolului. Acesta triva Rusiei, în regiunea Mrii Negre. Relaiile dintre Austria i Rusia
a avut o contribuie decisiv la izbucnirea Primului Rzboi Mondial, erau tensionate, în vreme ce Imperiul Austro-Ungar cuta s rmân
în cea de-a doua jumtate a sec. XIX, contientizarea identitii nai- neutru, în ciuda alianei sale cu Moscova. Eforturile expansioniste ale
unilor s-a confundat din ce în ce mai mult cu competiia pentru su- Marilor Puteri au creat conflicte inevitabile. Marea Britanie i Fran-
premaie în lume. Pe lâng faptul c aduceau puterea i prestigiul unei a revendicau aceleai teritorii în Asia i Africa, iar aceste pretenii
naiuni, coloniile reprezentau o surs de materie prim valoroas, ameninau s declaneze un rzboi de anvergur. îns nici una dintre
piee pentru bunuri industriale i, în unele cazuri, baze navale stra- pri nu-i putea permite acest
tegice vitale. Influena în lume însemna putere economic. în plus, lucru, iar Antanta (în francez în-
imperialismul a fost susinut de presupoziiile tiinelor sociale din tâlnirea prietenilor), alian fondat
sec. XIX, care ofereau o acoperire intelectual pentru expansiunile în 1904, a reprezentat tocmai în-
imperialiste. în forma sa cea mai simpl, imperialismul a fost perce- elegerea dintre Frana i Marea
put, sau cel puin prezentat, în termeni paternaliti. De exemplu, ima- Britanie. Germania imperial ©
ginea despre sine a imperialismului britanic a fost aceea c reprezint a condus la o curs a înarmrii ©.
cel mai mare imperiu al lumii, care cultiv dezvoltarea naiunilor su- Astfel, la începutul Primului Rz-
puse de pe glob, pân când acestea vor înva s se autoguverneze - cu boi Mondial ©, Marile Puteri erau
toate c, firete, numai Marea Britanie putea determina când ar urma angajate într-o complex reea de , £~/>*cr,
s se întâmple acest lucru. aliane i o tot mai acerb compe- mC^^'^ûCT/^^^^^^^ju

Dup ce Frana a ocupat Tunisia, iar Marea Britanie, Egiptul, la tiie
*
pentru
r extinderea imperiilor
r ~ .
Caricatur:
. . .. .
Maina de
, . .
tocat corbii a
....
începutul anilor 1880, între puterile europene a început competiia coloniale. buctarului flotei germane
1853-1856 Rzboiul Crimeii 1 882 Marea Britanie preia controlul Egiptului Iulie 1914 Izbucnirea Primului Rzboi Mondial
1 848 Publicarea Manifestului comunist 1871 înfiinarea Reichului german 1884 Conferina Congoului
35Q Marea istorie ilustrat a lumii Epoca Modern
Revoluia Francez 17891799
Revoluia Francez a avut consecine de mare rsunet atât în Frana, cât i în în-
treaga Europ, deoarece fundamentale care stabileau struc-
a redefinit instituiile
tura politic a Europei. Revoluia a marcat încercarea de a stabili prin legi comune
egalitatea tuturor persoanelor, indiferent de originea lor. Condus de burghezie,
revoluia a avut ca obiective abolirea dominaiei aristocraiei, adoptarea consti-
tuiei i libertatea intelectual. A antrenat mobilitatea social,
fr bariere de clas (S înving valorile! i a nzuit ctre institu- )
irea unei societi morale, în care bunul comun s stea înaintea
intereselor personale: Libertate, Egalitate, Fraternitate! Dar, radica-

lismul i presiunile din exterior au transformat uneori regula
virtuii într-un nou tip de despotism.
WM Cocard în culorile
Asaltul Bastiliei din 14 iulie 1 798 tricolorului
începutul revoluiei
Criza intern a monarhiei a dus la convocarea Adunrii Strilor Generale în 1789.
în acelai timp, masele nevoiae începeau revolta la Paris.
în mai 1789, regele Ludovic XVI Omului i Ceteanului

i-a chemat pe reprezentanii celor i s-au plantat copaci
trei stri - aristocraia, clerul i ai libertii © peste
burghezia, în scopul de a remedia tot pentru a celebra
situaia financiar catastrofal a evenimentul.

C Franei. Starea a treia, burghezia, Libertatea presei a
73
reprezenta o mic parte din fcut posibil apariia Adunarea Naional adopt Jurmântul de la Jeu de
O
Paume din Versailles, la 20 iunie 1 789
populaie, dar ducea greul taxelor, Garda naional plantând un copac unui numr foarte ma-
gua, cea 1 790
al libertii,
c fr s aib multe drepturi. La 20 re de publicaii i pamflete.
iunie 1789, pentru a contracara îns regele a instaurat un guvern Au început s se dezvolte opinii i
încercarea regelui i a aristocraiei ultraconservator, dând natere la partide diverse. Adunarea naio-
de a dizolva Adunarea Naional, o revolt a locuitorilor Parisului, nal a realizat reforme juridice i
membrii acesteia au votat care la 14 iulie 1789 au luat cu constituionale i a abolit sistemul
Jurmântul de la Jeu de Paume O, în asalt i au distrus Bastilia O- feudal din Frana. Noul sistem de
care au stabilit s nu se dizolve, închisoarea care simboliza vot cenzitar a provocat un puter-
anunându-i astfel opoziia. puterea statului. Revoluia nic conflict, deoarece permitea
deja începuse. Dou numai pltitorilor de taxe bogai

zile mai târziu, s ia parte la procesul politic.
Adunarea Naional Plebeai ranii, care fuseser
1-a obligat pe rege s implicai în evenimente înc de la
accepte tricolorul © început, s-au luptat pentru votul Declaraia Drepturilor
revoluionar în universal. La început, a fost men- Omului i Ceteanului
culorile naionale: inut ca form de guvernmânt Articolul I
albastru, alb, rou, - ca monarhia. Majoritatea membrilor

Oamenii se nasc i rmân liberi
simbol al alianei dintre uniunii, îndeosebi marele orator
i egali în drepturi Deosebirile
rege i popor. Febra i lider al etapei revoluionare
sociale nu pot fi bazate decât pe
revoluionar a ajuns timpurii, Honore Gabriel Riqueti,
utilitatea public.
s cuprind toat ara. conte de Mirabeau ©, au susinut
o monarhie constituional sus: Declaraia Drepturilor Omului
La 26 august 1789 au
Contele de Mirabeau în timpul sesiunii Adunrii i Ceteanului, 1 789
Strilor Generale, la 23 iunie 1 789 fost declarate Drepturile bazat pe modelul britanic.
20 iunie 1 789 Jurmântul de la Jeu de Paume 26 august 1 789 Declaraia Drepturilor Omului i Ceteanului 14 iulie 1790 Adoptarea constituiei
14 iulie 1798 începutul revoluiei, prin asaltul Bastiliei 5 octombrie 1 789 Marul pâinii al femeilor din Paris
1789-1799 Revoluia Francez 351
Etapa radicalizrii Sans-culottes

In 1791 i 1792, dup ce ideile revoluiei au întâmpinat o rezisten de proporii în Frana Cetenii Sans-
si în strintate, aceasta s-a radicalizat. Unele provincii franceze s-au revoltat fi, culottes (pan-
iar masele pariziene au devenit i mai active. taloni trei sfer-
turi) s-au consi-
derat adevraii
revoluionari.
Acetia au re-
fuzat s poarte
perucile i pan-
talonii pân
la genunchi ai
aristocrailor i
au fost recrutai din rândurile
salariailor i ale proletariatului
urban, luptând în primele rân-
duri ale revoluiei. Periodicul în

Btlia dintre Armata Revoluionar Francez i armata Coaliiei la Valmy, la 20 septembrie 1 792
care îi exprimau opiniile era Le
Radicalizarea revoluiei a fost 1791, majoritatea nobililor au înfrânt trupele aliate lâng Pere Duchesne al revoluiona-
declanat de comportamentul fugit din Frana i, ca emigrani, Valmy©, la 20 septembrie 1792, rului socialist ).-R. Hebert.
lipsit de diplomaie al regelui, dar au complotat împotriva iar în luna noiembrie a aceluiai
i de presiunea din afar. Chiar revoluiei, cutând sprijinul an, armata revoluionar a intrat
dup ce Ludovic XVI a jurat s partidelor politice din Europa. în Belgia i în Germania.
respecte constituia ©, în ziua în Strintatea a început s se Micarea revoluionar se
care se srbtorea inaugurarea team c forele revoluionare îndrepta acum împotriva regelui,
acesteia la Câmpul lui Marte (Champ vor lua puterea. în februarie care era inut în închisoarea
de Mar), el a încercat fr succes 1792, împratul Austriei i regele Temple din august 1792. Dup
s o abroge. A fugit din Paris Prusiei au încheiat un pact descoperirea corespondenei
împreun cu familia în iunie 1791, împotriva revoluiei. sale secrete, a fost condamnat la
dar a fost prins lâng Varennes i Girondinii au devenit partidul moarte sub acuzaia de conspirator
luat prizonier. conductor. Politica lor era trdtor, rebel i inamic public, i
Partidele radicale ale revoluiei moderat, dar susinea rzboiul ghilotinat în faa poporului în
au cerut abolirea monarhiei i început în aprilie 1792. Btliile Place de la Concorde din Paris ©, Ludovic XVI i Mria Antoaneta jur
declararea Republicii Franceze. în iniiale au avut un final devastator la 21 ianuarie 1793. s respecte constituia
pentru armata
II »"
:.',
I
revoluionar. Zelul
patriotic a cuprins
întreaga ar mai ales

dup ameninarea din
iulie 1792 a generalului
austro-prusac de a
cuceri Parisul i de
rjjp
v" *!#*;# ,.'
5
'
; '
,
&*i
!&:"• *^*'Tftr.
**?
l
i j) vtk *** *>w a-1 distruge. Sans-
» »P -'3!.'' :
*3A '%i ««-../?»
culottes au controlat
evenimentele, iar zece
mii de francezi s-au
înarmat © i au plecat
ol la rzboi. 50 000 de
înarmarea maselor la Hore/ des Invalides soldai revoluionari au Execuia lui Ludovic XVI în Place de la Concorde din Paris
20 aprilie 1792 Declaraia de rzboi Austriei 20 septembrie 1 792 Btlia de la Valmy
20-21 iunie 1 791 Fuga familiei regale 1 august 1 792 Luarea cu asalt a palatului Tuileries de ctre sans-culottes 21 ianuarie 1 793 Execuia lui Ludovic XVI
352 Marea istorie ilustrat a lumii Epoca Modern
Iacobinii i girondinii
Problema rzboiului împotriva Imperiului German a generat o lupt pentru putere între girondinii,
adepi ai rzboiului, i iacobini, care voiau s rezolve litigiul pe cale panic.
i ministrul de interne în septembrie 1792 (Masacrele din
Jean-Marie Roland. septembrie). în martie 1793, radicalii

Acetia susineau au reuit s instituie înfricotorul
ideea rzboiului ia Tribunal revoluionar. în procese
exportului revoluiei foarte scurte, acetia s-au dovedit
în restul Europei. S-au extrem de duri fa de inamicii Jean-Paul Marat:

interesat îndeosebi reali sau presupui ai revoluiei,
de modul adunrii în acelai timp, rzboiul cu rile

Cinci sau ase sute de capete
retezate v-arfi asigurat pacea,

maselor pe strzile vecine continua.
Parisului, dup luarea Arestarea lui Hebert,
libertatea i fericirea. Un uma-
nitarism prost îneles v-a slbit
cu asalt a palatului eliberat ulterior de populaie,
Tuileries din august i învinuirea lui Marat de ctre braele i v-a oprit s dai lovi-
tura decisiv. Aceasta va costa
1792. Latura radical s-a girondini au dat natere unui
viaa câtorva milioane de frai
constituit din tribuni ai conflict, în care acetia au fost
de-ai notri.
poporului. între acetia învini de iacobini în iunie
se aflau revoluionarii 1793. La scurt timp dup acest sus: Portretul lui Jean-Paul Marat
socialiti de stânga eveniment, reprezentanii

Jean-Paul Marat ine un discurs
Jacques Rene Hebert, din Gironde (Departamentul lui martir a! libertii, s-a
De la mijlocul anului 1792, purttorul de cuvânt al micrii Gironde) au fost executai sau transformat într-o arm tioas
între girondinii moderai i sans-culottes, i Jean-Paul Marat O, forai s se sinucid. A început îndreptat împotriva tuturor
grupurile radicale, formate din prietenul poporului, un revoluionar dominaia iacobin, la care s-a antirevoluionarilor. Rscoalele
cordelieri i iacobini © (numii radical care s-a descris drept ochiul alturat Marat, ca lider popular, împotriva dominaiei iacobine,
-5
o astfel deoarece se întruneau maselor. Aceti radicali au creat în îns prietenul poporului a fost începute la Vendee i Lyon,
2 într-o mnstire de pe strada ora un climat fervent, înflcrat înjunghiat mortal în baia sa, au condus la rzboaie civile
o Sf. Iacob), a aprut un conflict i violent, care a fost vizibil la 13 iulie 1793, de girondina sângeroase în unele provincii
a.
referitor la direcia pe care trebuia mai ales atunci când ministrul Charlotte Corday d Armont. i la verdicte aspre în toat
s o urmeze revoluia. Liderii de justiie Danton a tolerat Cultul lui Marat, devenit ara din partea iacobinilor
iacobini erau ]ean-Pierre Brissot uciderea inamicilor revoluiei dup asasinarea victorioi.
Femeile revoluiei
Femeile din toate paturile sociale au vzut revoluia

ca pe o oportunitate de participare la politic. Ma-
rtori Roland de la Platiere, membr a burgheziei i
soie a ministrului girondin de interne, a gzduit
un salon pentru simpatizanii revoluiei din Paris.
Chiar de la început, de exemplu în timpul asaltu-
lui Bastiliei, femeile s-au aflat în primele rânduri
ale maselor revoluionare. Acestea
erau ridiculizate de oponeni,
care le numeau soldai în
fuste, îns ele au jucat un rol semnifi-

cativ în Revoluia Francez, îndeosebi în micarea
sans-culottes.
sus: Revoluionar înarmat

dreapta: Manon Roland de la Platiere
Clubul Iacobinilor, ianuarie 1892
1 792-1 793 Lupta pentru putere dintre girondini i iacobini 2 iunie 1 793 Girondinii sunt înfrâni 1 793-1 794 Lupta pentru putere dintre Danton i Robespierre
Martie 1 793 Instituirea Tribunalului revoluionar 1 3 iulie 1 793 Asasinarea lui Marat 5 aprilie 1 794 Executarea lui Danton
i .-89-1799 Revoluia Francez 353
Teroarea iacobin
l eroarea iacobin a culminat cu dictatura lui Robespierre, care îi eliminase fotii camarazi
de lupt, i cu instituirea Comitetului Salvrii Publice. Puterea Directoratului dup
executarea lui Robespierre marcheaz sfâritul revoluiei.
încercat s instituie un cult

al raiunii la Paris, printr-o
pompoas Srbtoare a Fiinei

Supreme. Teroarea a durat trei luni,
dup care a culminat cu scena

tumultuoas © de la 27 iulie 1794
din Convenia Naional.
Robespierre i camarazii si au
Georges Danton
fost demii i ghilotinai.
în vreme ce Parisul srbtorea Bonaparte, a reprimat o revolt
sfâritul Terorii iacobine, armata re- împotriva Conveniei. Din acest
voluionar a intrat în zona Rinu- punct, Napoleon Bonaparte ©,
lui i în Olanda. Directoratul aflat la un favorit al lui Barras, a acumulat -o
o
putere - format din foti iacobini tot mai mult putere. Dup cde-
care îl susineau pe Paul Barras, rea Directoratului, în noiembrie
o
o.
preedintele Conveniei - a 1799, acesta a devenit unicul con-
desfiinat Tribunalele revoluio- ductor al Franei, purtând titlul

nare, în octombrie 1795, generalul de prim-consul.
Prizonieri în faa Tribunalului revoluionar
în interiorul micrii iacobine Danton. Robespierre a instaurat

au existat curente diverse. La dictatura Comitetului Salvrii
început a fost lupta pentru putere Publice. Acesta a fost dominat

dintre Georges Danton ©, care de un triumvirat: Robespierre,
dorea s opreasc violena, i Louis Antoine de Saint-Just ©-
Maximilien de Robespierre O, mintea cea mai radical a
care susinea schimbarea Revoluiei - i purttorul de
radical a întregii ordini cuvânt al Comitetului Salvrii
sociale. Robespierre, devenit Publice, Georges Couthon.
preedintele Clubului Iacobinilor Aceast etap a revoluiei poart
în iulie 1793, a învins. Mai întâi numele de Teroarea iacobin. Pe
i-a executat pe radicalii rmai ordinea de zi se aflau execuii în

în jurul lui Hebert, în martie mas i procese numeroase ale
1794, apoi, în aprilie al aceluiai Tribunalului revoluionar ©.
an, pe moderaii din grupul lui în iunie 1794, Robespierre a Napoleon înfrânge revolta regalitilor împotriva Directoratului
5 aprilie 1 794 începutul Terorii iacobine 25 mai 1 795 Abolirea Tribunalului revoluionar 9 noiembrie 1795 Napoleon devine prim-consul
27-28 iulie 1794 înlturarea i execuia lui Robespierre 22 august 1 795 Directoratul preia puterea
Cauzele i urmrile
Revoluiei Franceze
Sub domnia lui Ludovic XVI, eecurile grave ale monarhiei absolutiste ieeau mai mult stânga: Caricatur
reprezentând relaiile
în eviden în Frana decât în statele vecine. Rzboaie, precum Rzboiul de 7 Ani i dintre stri; ranii car
cel din coloniile americane - ca i finanarea Curii - avuseser drept urmare o datorie în spate nobilimea i
clerul
imens a statului; nici aristocraia nu mai eras accepte extravagana curii de la
dispus
i
Versailles. Pân la sfâritul anilor 1780, la curte se formase o opoziie fi, din rândurile
centru: Austria
Prusia cer ajutor din
creia se remarca vrul regelui, ducele de Orleans. Simultan, în orae i sate, populaia partea suveranilor
europeni împotriva
srac i înfometat se rscula din cauza lipsei hranei. Mediul intelectual era influenat Revoluiei Franceze,
25 august 1791
de iluminism, al crui nucleu fusese Frana secolului XVIII. Filozofii iluminiti denunau
dreapta: Napoleon
înapoierea politic i social a rii i puterea crescând a aristocraiei i a Bisericii. Astfel, Bonaparte în fosta
se pregtea terenul pentru izbucnirea Revoluiei Franceze, în 1789. sal a tronului, în faa
inscripiei: Monarhia
Din acest moment, nelinitea cauzat de evenimentele din Frana ia amploare în restul este abolit,
10 august 1792
Europei. Aceast nelinite era exacerbat i întrit de emigranii care se refugiaser la
început în Germania i Anglia. în august 1791, împratul austriac i regele prusac au ela-
borat o declaraie comun prin care îi exprimau sperana într-o restaurare complet a
i Austriei i amenin-
autoritii regale în Frana. Atitudinea ostil deschis a Germaniei
area militar au aprins nemulumirea i fervoarea naional a Franei. In cele din urm, a
izbucnit rzboiul.
Victoriile Armatei Revoluionare începând cu 1792 au dus la stabilirea republicilor dup
model francez în toat Europa. în 1795 s-au declarat republici Olanda i Belgia, în 1797,
Italia Superioar, în 1798, Elveia, Napoli i Italia de Sud. îns urmrile revolu-
iar în 1799,
iei au fost pe termen mult mai lung.Domnia ulterioar a lui Napoleon Bonaparte poate
fi privit ca o culme a Revoluiei Franceze, cel puin prin implementarea, Codului Civil.
Acesta a adus la cunotina Europei Centrale cele mai multe dintre drepturile de baz ale
omului revendicate în timpul revoluiei. Ulterior, aproape toate democraiile europene
au recunoscut ca model Declaraia Drepturilor Omului i Ceteanului i începutul sistemului
parlamentar din 1789.
Figurile marca nte ale
Revoluiei Franceze
Jacques Pierre Brissot (1 754-1 793)
Jurist, orator i om politic. în 1 789 devine Jean Paul Marat (1 743-1 793)
membru al Comunei una dintre
din Paris; este Orator i demagog popular i influent; formeaz
figurile intelectuale cele mai proeminente din aliane oportune cu diverse grupuri radicale; în
grupul girondin; elaboreaz declaraia de 1 792 este ales în consiliul municipa din Paris
rzboi a Franei împotriva Austriei (1 792) i i în Convenie; figur major în organizarea Masacrelor din septembrie;
împotriva Olandei (1 793); se opune Terorii iacobine, iar în 1 793 este în- cere pedeapsa cu moartea pentru toi regalitii i girondinii; în 1 793
lturat împreun cu girondinii; fuge din Paris, îns este prins i executat la atinge punctul culminant al popularitii; este înjunghiat la 13 iulie 1 793,
31 octombrie 1793. în propria baie de ctre o girondin fanatic.
Lazare Carnot (1 753-1 823)

Om politic, general i matematician. în 1791
se altur Conveniei; în august 1 793 devine Honore Gabriel Riqueti de Mirabeau
membru al Comitetului Salvrii Publice; su- (1749-1791)
pranumit Organizatorul victoriei, controleaz Aristocrat i orator de mare talent. Se altur
afacerile militare, inclusiv înrolarea, în armatele strii a treia în Adunarea Naional din 1 789;
revoluionare (levee en masse); este exclus din Preedinte al Adunrii Constituante (1791);
Directorat în 1 797; în 1 801 este numit ministru , susine energic monarhia constituional; pro-
de rzboi sub Napoleon; se opune imperiului; în voac neîncrederea colegilor si i este izolat
1815 devine membru al guvernului provizoriu; înConvenia Naional din cauza aroganei i a imprevizibilitii sale; afe-
mai târziu, fuge în Prusia. meiat notoriu, caut o desfurare panic a revoluiei.
Georges Danton (1 759-1 794) Maximilien de Robespierre (1 758-1 794)

Avocat i talentat orator politic care particip Avocat, devinemembru al Adunrii Naionale
la asaltul Bastiliei în 1789; este cofondator în 1 789;791 este ales preedinte al Clu-
în 1
al Clubului Cordelierilor; construiete la Paris bului Iacobinilor;urmrete un program radical,

baza puterii politice i conduce luarea cu asalt a atacând monarhia i pe girondini; uneltete în-
palatului Tuileries în 1 792 ca ministru al justiiei,
; lturarea girondinilor i ajunge domine Co- s
L^^l creeaz premisele pentru Masacrele din sep- mitetul Salvrii Publice (împreun cu Saint-Just
(^ tembrie; în 1 793, îndeamn la moderaie pentru i Georges Couthon); coordoneaz Teroarea

a înltura dominaia bandelor; la începutul lui iacobini - eliminarea radical a opoziiei în
1794, este învins în lupta pentru putere de ctre iacobinii radicali; este Frana prin mijloacele legii mariale; este exclus din Convenie i executat
executat la 5 aprilie 1 794. în 1 794.
Camille Desmoulins (1 760-1 794)

Avocat i publicist care se altur lui Danton, Louis Antoine de Saint-Just (1 767-1 794)
fiind cofondator al Clubului Cordelierilor; con- în 1 792 devine cel mai tânr membru al Con-
tribuie la organizarea asaltului palatului Tuile- veniei; promoveaz un colectivism brutal, în

ries i
a Masacrelor din septembrie; în 1 793 care voina individual se subordoneaz voinei
încearc fr
succes s
obin graierea giron- celor muli; în 1 793 devine membru al Comi-
dinilor; în 1 794, prin ziarul su Vieux Cordelier tetului Salvrii Publice; se altur armatei ca
atac Teroarea iacobin; devine inta condu- ofier politic, având o putere extraordinar la
ctorilor iacobini i este arestat împreun cu prietenul su Danton, fiind începutul lui 1794; împreun cu Robespierre i Georges Couthon, for-
executat la 5 aprilie 1 794. meaz un triumvirat în timpul Terorii iacobine; este executat în iulie 1 794.
Jacques Rene Hebert (1 757-1 794)

Iacobin radical care fondeaz ziarul Le Pere
Duchesne în 1 789; în 1 792 se altur con- Jean Lambert Tallien (1 769-1 820)
siliului revoluionar local din Paris; joac un Devine secretar general al nou-formatei
rol determinant în Masacrele din septembrie; Comune din Paris; joac un rol hotrâtor
îi asum conducerea revoluionarilor socia- în înlturarea lui Robespierre din 1794;
liti de extrem stâng; face presiuni pentru ca membru al Comitetului Salvrii Publice, în-
transferarea puterii ctre Comuna din Paris chide Clubul Iacobinilor i pune capt Terorii
i pentru desfiinarea Bisericii; este învins iacobine; îi pierde influena dup desfiinarea
de Robespierre în lupta pentru putere, fiind Conveniei; în 1 795 devine membru în Consi-
executat la 24 martie 1 794. liul celor 500.
Revoluia Francez 1789-1799
1789 1790
15 ianuarie: Frana este reîmprit în
17 iunie: într-o aciune revoluionar,
83 de departamente {departements)
Starea a treia se declar Adunare
cu granie fixe i capital proprie.
Naional
20 iunie: Reprezentanii clerului i ai
burgheziei © depun în Sala Jeu de

Paume jurmântul de a nu se dizolva
pân când Coroana nu le va îndeplini
cererile.
4 Mai: Strile Generale O (formate din ^Vj
IM m rV'M
reprezentani ai
burgheziei) se întrunesc
aristocraiei, clerului
la
discuii privind reorganizarea finanelor

statului falimentar.
Paris pentru
i
27 iunie:
Ludovic XVI
clerului i
Adunrii Naionale.
Sub presiunea
ai
le
parizienilor,
cere reprezentanilor
aristocraiei s se alture
ir?
D<££
» iâifc JS MAm
WL
Air
_:
b£lZ*
*r» i^^^ji"
1 3 februarie: Urmând moiunea

episcopului revoluionar Talleyrand,
Convenia © desfiineaz toate
mnstirile i ordinele religioase.
9 iulie: Adunarea
Naional se
1 9 iunie: Nobilitatea ereditar este
declar un
abolit, iar titlurile i însemnele
organ cu putere
aristocraiei sunt anulate. Rmâne
constituional
valabil doar numele de familie.
(Assemblee
naionale iulie: Primii civili i nobili cad victime ale
constituante). furiei publice ©.
14 iulie: Cetenii
Parisului iau cu
asalt i distrug
Bastilia O, închi-
soarea de stat
reprezentând
simbolul vechiului
regim detestat.
Acest eveniment
este considerat a fi
începutul revoluiei.
14 iulie: La aniversarea lurii cu asalt
a Bastiliei, 30 000 de oameni srb-
1 7 iulie: Tricolorul albastru-alb-rou 26 august: ©
Declaraia Drepturilor toresc un Festival al fraternitii, pe
devine emblema revoluiei. Omului i Ceteanului, în 1 7 articole, Câmpul lui Marte, în prezena familiei
29 septembrie: Adunarea Naional proclam libertate i egalitate în regale i a reprezentanilor tuturor
aprob o nou lege electoral care drepturi, ca i dreptul la proprietate departamentelor. Printre alii,
înc se bazeaz pe sistemul cenzitar i la aprare împotriva oprimrii pentru Lafayette © depune jurmânt pe
1 2 septembrie: Apare primul numr al (proprietile deinute). Discuiile toi cetenii. Este considerat un constituie, care are putere juridic.
ziarului radicalAmi du Peuple (Prietenul continu, radicalii cerând pentru moment crucial în drumul ctre Epoca
Poporului) al lui Marat. prima dat dreptul la vot universal. Modern.
27 noiembrie: Legea prin care se insti-
tuie Constituia Civil a Clerului aaz

Octombrie: începe revolta în Olanda 5 octombrie: preoii pe aceeai treapt cu civilii i îi
spaniol, continuând în februarie 1 790. Parizience înfome- oblig s depun jurmânt

Unii revoluionari dezvolt un plan tate ©, particip de loialitate fa de constituie.
pentru numi pe Philippe Egalite
a-l la marul pâinii Mai puin de jumtate refuz
(ducele de Orleans) rege al Belgiei ctre Versailles, i emigreaz.
eliberate. Acesta se altur deschizându-i
radicalilor. drumul spre palat
i ameninând-o
pe regin. Demon-
Octombrie-noiembrie: Se înfiineaz stranii foreaz
în Paris primele cluburi politice dup curtea s se mute
model englez. Cei mai cunoscui sunt la Paris. Rolul decembrie:
moderaii Feuillants (în jurul marchizului ducelui de Iacobinii
de Lafayette), Cordelierii radicali (în Orleans ca posibil introduc

jurul lui Danton, Desmoulins i Marat) orchestrator al 2 noiembrie: în urma unei moiuni decembrie: boneta
i mai radicali (în jurul lui
iacobinii, cei acestor eveni- înaintate de Mirabeau, cel mai Protestatarilor roie ©,
Robespierre, Saint-Just i Couthon). mente nu a fost important orator al fazei timpurii, li se acord dreptul simbolul sclavilor de pe galere
Cluburile se considerau Sfânta Lig a elucidat înc în Adunarea confisc i naionalizeaz de vot pasiv. din Frana, ca decoraie de onoare
revoluiei. întregime. proprietile Bisericii. a revoluionarilor radicali.
1791 1792
Aprilie: Papa Pius VI condamn 6 ianuarie: Trei armate de la grania de
Constituia Civil a Clerului, care nord a Franei, cuprinzând un numr
propunea alegerea reprezentanilor mare de voluntari ©, sunt comasate i
Bisericii de ctre organele politice. mobilizate în principal de ctre girondini,
Dezaprobarea acestuia duce la de teama unui atac al trupelor germane.
schism i la refuzarea total a Voluntarii se înscriu în numr mare.
obiectivelor revoluionare de ctre
Ludovic XVI.
7 februarie: Austria i Prusia
formeaz o alian militar
împotriva Franei.
2 aprilie: Moare Mirabeau, un
orator excepional i conductor al
moderailor, care a susinut monarhia

constituional. Dup aceea, radicalii
20-21 iunie:
deghizate ctre
Fuga familiei regale
Montmedy este oprit
© m
monopolizeaz tribuna. la Varennes, în timp ce ducele de Provence
(mai târziu Ludovic XVIII) se refugiaz 25 aprilie: Ghilotina,
LA MARSEILLAISE
în Belgia. inventat de medicul
3 mai: Influenat de Revoluia 20aprilie: Convenia Guillotin, este folosit
Francez, Polonia devine primul stat Naional i regele declar pentru prima dat,
european cu o constituie scris. oficial rzboi Austriei. respectându-se hotrârea
Cu aceast ocazie, Rouget din 3 mai 1 791 prin care
de Lisle, din Strasbourg, decapitarea devenea
17 iulie: Iacobinii compune la 24 aprilie metoda de executare
protesteaz împotriva Marseilaise ©, care devine a pedepsei cu moartea.
imunitii regelui i, de imnul oficial al revoluiei. Devine instrumentul
pe Câmpul lui Marte, morii în timpul Revoluiei
cer judecarea acestuia. i un simbol al Terorii
Mulimea înfierbântat 10UGET DE LISLE
lacobine.
ucide doi suspeci ca
fiind spioni regaliti.
Garda Naionala 20 iunie: Câteva mii de sans-culottes parizieni înarmai
evacueaz câmpul. ptrund în Palatul Tuileries i-l vandalizeaz. îi bat joc
Acest Masacru de pe de rege, silindu-l s
poarte o bonet iacobin i bea în s
Câmpul lui Marte © sntatea revoluionarilor.
face 50 de victime
i duce la separarea
25 august: Prin Declaraia de la Pilnitz, împratul austriac definitiv dintre
Leopold II i regele prusac Frederic Wilhelm II încheie moderai i radicali. 3 august: Grupuri revoluionare de
un pact, iniial ambiguu, împotriva revoluiei. parizieni cer detronarea regelui.
1 august: Palatul Tuileries este asediat

din nou, de aceast dat de ctre 80 000
de sans-culottes ©. Familia regal
reuete s
fug, dar detaamentul de
gard este ucis. Rzboiul civil face 4 000
14 septembrie: Ludovic XVI semneaz © de victime. 1 3 august: Familia regal este închis
noua constituie a Franei înaintea Adunrii
la închisoarea Temple ©. Girondinii îi
Naionale i depune jurmânt pe ea. Frana
asum autoritatea guvernamental, iar
devine astfel monarhie constituional.
Danton devine ministru al justiiei.
1 7 august: Constituirea primelor

Septembrie: Frana anexeaz 30 septembrie: Se desfiineaz Adunarea Tribunale revoluionare.
Avignonul, care aparinuse papilor Naional Constituant.
înc din 1 348, fapt care fortific
opoziia puterilor europene împotriva
1 9 august: Generalul Lafayette
revoluiei.
fuge în Austria.
1 octombrie: Adunarea Naional

Legislativ {Assemblee naionale 20 septembrie: Victoria Armatei
legislative) nou-aleas îi începe lucrrile. Revoluionare © la Valmy împotriva
trupelor prusace i a armatei emigranilor.
8 noiembrie: Emigranii francezi, în Astfel, trupele revoluionare înainteaz i
numr foarte mare în acest an, sunt trec grania în zona Rinului, spre Belgia i
condamnai la moarte in contumacie, 20 octombrie: Brissot, purttorul de cu- Olanda.
iar proprietile le sunt confiscate. vânt al girondinilor, începe propaganda
pentru declanarea rzboiului.
3 decembrie: Ludovic XVI cere în secret 22 septembrie: Introducerea calendarului 21 octombrie: Generalul Custine
intervenia Prusiei. revoluionar. Anul al Doilea al Republicii invadeaz oraul Mainz, acolo
începe la 1 ianuarie 1 793. constituindu-se o republic dup
modelul francez.
1793
23 martie: Cderea guvernului moderat
alctuit din Feuillants: regele, sub
16 ianuarie: Ludovic XVI este condamnat
lamoarte de ctre Convenie, cu o
21 ianuarie: Ludovic XVI © este
ghilotinat la Paris.
presiunea girondinilor, îl numete pe Ro- majoritate de 361 la 360. Vrul su,
land ca ministru de interne i pe generalul Philippe Egalite, voteaz pentru
Dumouriez ca ministru de externe. execuie; girondinii se opun.
24 februarie: începutul revoltelor
populaiei Parisului din cauza
lipsurilor de alimente.
Mai: Euarea primelor ofensive franceze.
Regele se opune unui decret de expulzare
1 9 martie: începe cea mai mare
din Frana a preoilor care refuz
revolt regalist regiunea
s depun jurmântul i este poreclit
Vendee. Btliile crâncene,
în
de popor Domnul Veto (Monsieur Veto).

cum ar fi cea din octombrie 1 793
1 7 martie: convoac o
în Mainz se transform într-un
din Cholet, se
Convenie Naional i se proclam rzboi sângeros de gheril care
Republica German a Rinului; ulterior continu pân la începutul anului
se aprob unirea acesteia cu Frana. 1 794, reizbucnind în 1 795. Parisul
retrage în mod repetat trupele
de la grani i le detaeaz în
3 martie: Se înfiineaz Tribunalul
Vendee.
revoluionar © pentru condamnarea
oponenilor politici.
4 aprilie: Fuga în Austria a lui

Dumouriez, generalul principal
al revoluiei, i a viitorului rege
6 aprilie: Ca rezultat al moiunii lui Danton, al poporului, Ludovic Filip de
se înfiineaz Comitetul Salvrii Publice ©, Orieans, duce la la intensificarea
care curând devine adevratul organ proceselor în cadrul Tribunalului
25 iulie: Ultimatumul ducelui de de decizie. revoluionar.
Brunswick, generalul armatei austro-
prusace care amenina Parisul, are drept 2 iunie: Girondinii sunt înlturai
rspuns demonstraii patriotice. Se nate de la putere i executai pe tot
conceptul de înrolare în mas 20 mai: Este emis un decret prin care se 22 mai: în lupta pentru putere dintre parcursul anului. Unele orae,
(levee en masse) ©. stipuleaz un împrumut naional obligatoriu girondini i radicali, Hebert, purttorul printre care Marsilia, se ridic ulte-
de la bogai, în valoare de un miliard de livre. de cuvânt Comunei din Paris, este
al rior în sprijinul girondinilor. Parisul
arestat, îns la 27 mai este eliberat de este condus de Marat ca tribun al
masele populare. Marat cere înlturarea poporului, în alian cu radicalii de

girondinilor. stânga din jurul lui Hebert i cu ia-
1 3 iulie: Marat, cobinii lui Danton i Robespierre.

Prietenul
poporului ©,
este înjunghiat,
devenind dup
16 iulie: La Lyon © au loc revolte împotriva
iacobinilor. Comisarii parizieni Collot
moarte o legend d'Herbois i Joseph Fouche ordon
a revoluiei. împucarea a peste 5 000 de oameni.
Revoltele se potolesc abia în februarie
1794.
2-6 septembrie: Au loc Masacrele din

septembrie <£>: ca rezultat al discursu-
rilor aprinse ale agitatorului radical Marat.
1 7 iulie: Eliberarea definitiv a ranilor 28 iulie: Robespierre îl înltur pe Danton din Comitetul Salvrii Publice. începe
Cu permisiunea tacit a ministrului justiiei
se realizeaz fr
despgubiri. lupta pentru putere din interiorul iacobinilor, între moderaii care îl susin pe
Danton, aproape 1 1 00 de dumani ai re- Danton i radicalii, adepi ai lui Robespierre.
voluiei, printre care preoii refractari care
refuzaser s
depun jurmântul, sunt
ucii în închisorile pariziene de ctre ma- 25 august: La propunerea lui Carnot,
5 septembrie: Sans-culottes
sele cuprinse de paroxism. Sans-culottes se aprob oficial înrolrile în mas {levee
înfiineaz Tribunalele poporului. en masse). în cursul anului 1 793, acesta
parizieni încearc se revolte s
împotriva Conveniei.
recruteaz 1 1 armate, insumând un milion
de oameni, i introduce primul serviciu
militar obligatoriu din istorie.
20 octombrie: Ultimele armate 1 7 septembrie: Comitetul
invadatoare sunt alungate din Frana. Conveniei decide s întreasc
prin lege arestarea suspecilor. în
Trupele generalului Custine ocup
Frankfurt pe Main. 1 6 octombrie: Execuia reginei departamentele rsculate Nantes
Mria Antoaneta © .
i Lyon, comisarii Conveniei, dau
numeroase sentine de pedeaps
1 1 decembrie: începe procesul trdto- cu moartea.
rului Ludovic Capet, regele Ludovic XVI, 6 noiembrie: Philippe Egalite este 1 noiembrie: Hebert declar Notre Dame
a crui coresponden incriminatoare cu excutat sub acuzaia de pretenii de Paris templu al Raiunii i 1 9 decembrie: Introducerea
puterile strine fusese descoperit. la tronul francez. cere desfiinarea Bisericii; începe învmântului obligatoriu în
jefuirea locaelor sfinte din Paris. Frana.
1794 1795-1799
4 februarie: Convenia ratific în unani- 3 februarie 1 795: Trupele franceze
mitate abolirea sclaviei © în colonii. cuceresc Olanda i o proclam
Republica Batavia. Prin tratatul de pace Martie-mai 1 795: Populaia Parisului
de la Basel, Prusia i Spania prsesc se revolt din cauza lipsei pâinii.
8 februarie: Hebert lanseaz o coaliia puterilor europene.
provocare Comitetului Salvrii Publice
printr-o zi revoluionar în Paris i îi 21 februarie
acuz pe de restricionarea
iacobini 1 795: Convenia
libertii. legifereaz sepa-
B3 rarea Bisericii de
13 martie: Legea suspecilor
stat, care rmâne
24 martie: Hebert i hebertitii valabil i astzi.
din 1 7 septembrie 1 793 se însprete.
{Hebertistes), radicalii de stânga
ai Comunei din Paris, sunt executai
pentru instigarea maselor.
25 mai 1 795: Sfâritul Mai-iunie 1 795: Srbtoare la
Tribunalului revoluionar. Paris © dup eliberarea deinuilor

din închisoare i dup sfâritul
5 aprilie: Execuia lui Danton © i a lui 8 iunile: Pe Câmpul lui Marte © Terorii iacobine.
Desmoulins, care, în faa tribunalului, are loc Srbtoarea Fiinei Supreme,
îi dovedesc din nou talentul oratoric. o form de slujb religioas pentru 22 august 1 795: Frana
Aceste execuii elimin aripa moderat Raiunea revoluionar. aprob o nou constituie,
a iacobinilor care cutau potoleasc s înfiinând un Directorat 6 septembrie 1 795:
violenele i deschide o faz extrem format din cinci oameni Trupele franceze trec
a Terorii. Robespierre, Saint-Just i drept comitet de guvernare; Rinul la Diisseldorf.
Couthon domin ca triumvirat în 10 iunie: Triumviratul
conductorii sunt Barras ©,
Comitetul Salvrii Publice. aprob scandaloasa Tallien i Carnot.
Lege din 22 Prairial,
extinzând astfel aplicarea 30 septembrie 1 795:

pedepsei cu moartea
pentru a include aproape
© tf Directoratul declar
falimentul naional.
toate crimele împotriva

Republicii; aceast
lege marcheaz
punctul culminant al / 5 octombrie 1 795: La ordinele lui
Terorii iacobine. Barras, generalul Napoleon Bonaparte

apr Convenia împotriva insurgenilor
parizieni © ; regalitii încearc s se
revolte.
26 iulie: Revolte fie împotriva lui

26 octombrie 1 795: Ultima sesiune
Robespierre în timpul discursului su
a Conveniei Naionale; Directoratul
din Convenie.
preia puterea.
27-28 iulie: Triumviratul este înlturat

prinviolen ©
de ctre Convenie; 1 795-1 799: Guvernarea Directoratului
Robespierre este executat la 28 iulie, (republicanul Carnot este demis în
împreun cu Saint-Just, Couthon i 1 797). înaintarea victorioas, dar
August-septembrie: Moderaii
aliconductori ai iacobinilor. Iacobinii costisitoare, a trupelor revoluionare
lanseaz Teroarea alb împotriva
moderai, cunoscui sub numele de în Europa de Vest; în unele sate se
iacobinilor radicali rmai.
termidorieni, preiau puterea. instituie republici surori.
I august: Legea Regimului Terorii

din 22 Prairial este abrogat.
9 noiembrie 1 799: Napoleon preia
1 6 octombrie: închiderea cluburilor
puterea ca prim-consul în Consiliul
politice©; iacobinii se dizolv la celor 500, printr-o lovitur de stat ©.
I I noiembrie. O ultim încercare de
revolt a radicalilor sub Billaud-Varenne

i Collot d'Herbois este înbuit, iar
conductorii ei sunt deportai în Guyana

Francez (iunie 1 795).
~îa
*Sr \x
Dominaia napoleonian i 79 2 i8i 4
r
Frana revoluionar a fcut ca aproape întreaga Europ s se întoarc împotriva ei. între 1792
i 1806, aceasta s-a confruntat cu o serie de coaliii în schimbare, în patru rzboaie în care a
4E^ *L^ triumfat de fiecare dat. Condus de Napoleon ©, Frana a obinut supremaia asupra celei mai
*'
mari pri a Europei, impunându-i ideile i legile liberale în rile ocupate. îns dominaia lui
Napoleon era ambivalen. Cultiva emanciparea civic, dar reprima opoziia i autodetermi-
narea naional. Dictatura care se ascundea sub aparenta democraie a trezit rapid rezistena
Când lanul de victorii ale Franei s-a încheiat în 1812 în Rusia, celelalte puteri
statelor ocupate.
K| :
europene s-au revoltat la rândul lor. Btlia de la Waterloo din 1815 a marcat încheierea desti-
nului politic al lui Napoleon.
, g^^flf^y^
DSSnSM'c.T" *-^ Napoleon Bonaparte trecând Alpii, pictur de Jacques Louis David, 1 801
Rzboaiele revoluionare franceze i primele rzboaie napoleoniene

La început, Frana de-abia era în stare s se apere de coaliiile în schimbare ale puterilor europene,
dar sub conducerea lui Napoleon a izbutit s obin dominaia asupra Europei.
la Luneville, aducând Franei treia coaliii, format din Marea
pentru totdeauna malul stâng Britanie, Suedia, Austria i Rusia.
al Rinului. La 26 decembrie 1805, Napoleon
Pentru a tempera orgoliul lui a impus Tratatul de la Pressburg i Caricatur: Napoleon i prim-ministrul
britanic William Pitt cel Tânr împart
Napoleon i a menine o balan a organizat fondarea Confederai-
lumea, 1805
de puteri în Europa, prim-minis- ei Rinului, care urmrea împri-
trul britanic William Pitt cel rea Sfântului Imperiu Roman.
Tânr © continua s creeze noi Ca rspuns la aciunile ostile ale
Campania din Egipt a lui Napoleon
coaliii împotriva Franei, Marii Britanii, Napoleon a instituit
O în Rzboiul Primei Coaliii (1792- în Rzboiul celei de-a Treia mai târziu i blocada economic
1797), le levee en masse (mobilizarea Coaliii (primul dintre rzboaiele continental ©.
C general) i îndeosebi aciunea Când Prusia i-a cerut lui Napo-
decisiv a lui Napoleon din leon s se retrag din regiunea de
Btlia naval de la Trafalgar, 1 805
campania din Italia au condus la est de Rin, a început Rzboiul
la o victorie a Franei asupra celei de-a Patra Coaliii, câtigat Frana a ocupat Berlinul © i,
armatelor Austriei, Prusiei, Marii de francezi în btliile de la Jena dup Tratatul de la Tilsit care a
Britanii, Spaniei i Olandei. i Auerstedt de la 14 octombrie urmat, Prusia a fost împrit
Doi ani mai târziu, dup eecul 1806. în urma acestor btlii, în dou.
campaniei din Egipt ©, Napoleon
a înlturat Directoratul printr-o
lovitur de stat (coup d'etat), pentru

^3
Blocada continental: soldaii francezi
a se instaura în fruntea Franei. caut la negustorii din Leipzig bunuri
britanice, 806
1
1
A învins Austria în Rzboiul celei
de-a Doua Coaliii (1798-1802) de napoleoniene), amiralul Nelson
III { ^"fiSBS 1 .
la Marengo i a forat o instalare a reuit s distrug flota francez

la Trafalgar ©, la 21 octombrie 1805.
vm. « i wL
Aceast înfrângere a cauzat » 1 *rfc. XL ^r .£ mu -./
pierderi pe termen lung comer- m*^mw 1 »: * ;jm A y

'
"V-Jfr
*jTf*
T» "/»* r
ului francez extern. Cu toate
acestea, Napoleon a câtigat la
j E%
Austerlitz decisiva btlie a celor trei
împrai ©, la 2 decembrie 1805, 1

Q Btlia celor trei împrai asigurând înfrângerea celei de-a Napoleon intr pe poarta Brandenburgului din Berlin, 27 octombrie 1806
1 792-1 797 Rzboiul Primei Coaliii 1 800 Btlia de la Ma rengo 21 octombrie 1805 Btlia de
|
la Trafalgar 26 decembrie 1805 |
Tratatul de la Pressburg
1798-1802 RzboiulI celei de-a Doua Coaliii Februarie 1 801 j Tratatul de la Luneville 2 decembrie 1 805 Btlia celor trei împrai de la Austerlitz
16
1792-1814 Dominaia napoleonian 361
Pierderea hegemoniei asupra Europei

în 1810, Napoleon domina aproape întreaga Europ. Cu toate acestea, rzboaele
cu Spania i Rusia îi sunt fatale i duc la prbuirea imperiului su.
pentru o revolt împotriva
Franei, dar victoria lui Napoleon
de la Wagram © a adus Austriei
i mai multe pierderi teritoriale.

Rscoala din Tirol © a fcut parte
din revolta austriac, înbuit
rapid dup succesele sale iniiale;
liderul su, Andreas Hoffer, a
fost împucat în 1910 la Mantova.

Pentru a aduce pacea pe frontul
franco-austriac, Napoleon s-a
Execuiile de pe dealul Principelui Pio, executarea civililor rebeli de ctre soldaii cstorit cu fiica împratului Napoleon privete Moscova incendiat,
francezi, în mai 1 808, pictur de Francisco Goya, 1814 1812, gravur în lemn, 1 879
Austriei, Mria Luiza ©.
Napoleon a mrluit în Spania i gheril i a durat cinci ani, pân în acelai an, Rusia a refuzat realmente eficient dup Btlia
Portugalia, ocupând orae spanio- când spaniolii, ajutai de puterni- s accepte blocada economic de la Borodino, una dintre cele
le i instalându-i fratele, pe Iosif ca armat britanic de sub co- continental, care avea drept mai sângeroase din sec. XIX,
Bonaparte, ca rege, dup ce manda lui Arthur Wellesley, duce scop izolarea Marii Britanii. în soldat cu incendierea
a sechestrat familia regal de Wellington, victorios mai consecin, Napoleon invadeaz Moscovei © i cu refuzul
spaniol la Bayonne. La târziu asupra lui Napoleon, au Rusia în 1812 cu marea sa armat negocierilor de pace.
2 mai 1808, populaia s-a reuit s-i alunge pe invadatori de peste 600 000 de Armata lui Napoleon
rsculat. Rzboiul de la sfâritul lui 1813. Aceast soldai, dintre care numai a suferit atât de multe
Independen Spaniol O victorie a demonstrat jumtate erau francezi. lipsuri, încât a
a început ca rzboi de celorlalte naiuni c Armata francez fost forat s se

rezistena împotriva ajunge la Moscova retrag în timpul
Discursul ocupaiei franceze în septembrie. Ruii iernii, dup ce
arhiducelui
poate avea succes. se retrag, lsând în foarte muli
Carol de Austria, 1809:
Prim-ministrul Aus- urm doar pmânt combatani
Luptm pentru Germania, pentru indepen- triei, contele Johann pârjolit i diminuând muriser. Mitul
den i pentru restabilirea onoarei naio- Philipp von Stadion, astfel câtigurile invincibilitii lui
nale, aceasta este datoria noastr. Germani, credea în 1809 c era franceze. Aceast
Ud Mria Luiza, fiica
"
fii contieni de poziia voastr! Acceptai momentul potrivit tactic s-a dovedit împratului Austriei se spulber.
ajutorul atunci când vi se ofer; contribuii la
propria voastr salvare; fii demni de respect!
Orice neam care se uit pe sine este duma-

nul nostru.
Lupta pentru libertate a locuitorilor Tirolului Btlia de la Wagram din 5-6 iulie 1 809
14 octombrie 1806 Btlii simultane la Jena i Auerstedt 1809 Btlia de la Wagram 1 81 2 Napoleon invadeaz Austria
Cea 1 806 Impunerea Blocadei economice continentale Iulie 1 807 Tratatul de la Tilsit 1 81 Rscoala din Tirol Septembrie 1812 Btlia de la Borodino
i"
Codul civil al lui Napoleon Ascensiunea

Dominaia lui Napoleon asupra Europei nu s-a fondat numai pe succesele din rzboi, luiNapoleon
Bonaparte
ci i pe politica sa intern, în egal msur inovatoare i restrictiv.
(1769-1821)
în 1799, în acelai an cu lovitura
Nscut la 15 august
de stat din noiembrie O, care a
1769, la Ajaccio, în
dus la introducerea Consulatului,
Corsica, Napoleon
a fost impus o nou constituie,
a demonstrat
redactat i aprobat de Napo-
foarte devreme c
leon. Acesta s-a autoproclamat
poate face carier
prim-consul © i, în 1802, i-a asi- militar. A absol-
gurat aceast poziie pe via. Doi
vit ca locotenent de
ani mai târziu, a abolit Consulatul
artilerie în 1785, du-
i s-a autoproclamat împrat O al
p care a urcat rapid
Franei, în noiembrie 1804.
îngrad. Afostpromo-
Napoleon a cutat s centrali- vat brigadier general în
zeze puterea, s reorganizeze 1793, dup ce a preluat
economia i a fcut un acord
comanda unei brigzi
cu Papa Pius VIII, prin care a
Directoratul este dizolvat prin lovitura de stat din 1 799, pictur contemporan de artilerie i a re-
recunoscut catolicismul ca
câtigat Toulonul
religie a majoritii francezilor, valabil i astzi, Codul civil O
de la britanici. în
dar a acceptat naionalizarea al lui Napoleon CODtClVU. 1795, acesta a înbuit o revolt
proprietilor Bisericii. garanteaz egalitatea
regalist la Paris, fiind rspltit
A introdus serviciul civil (cu un individual în faa
cu funcia de comandant al ar-
legii, libertatea
matei interne. în 1796, i-afost
personal, dreptul
încredinat comanda armatei
-a la proprietate i
c din Italia. Cstoria acestuia cu
cstoria civil legal,
aristocrata Josephine de Beau-
o precum i divorul.
a. harnais din 1796 i-a înlesnit
UJ
Napoleon
accesul la personalitile influ-
a recunoscut de
ente din politic.
asemenea constituiile
i drepturile civile ale
Napoleon i consulii si
popoarelor de pe teritoriile pe
loc de munc garantat pe via); care le-a cucerit, în conformitate
a reformat sistemul educaional, cu acest cod. în mod ironic,

administrarea civil i tribunalele, drepturile i legile pe care el însui
i a centralizat guvernul, meni- le-a introdus au permis rezistena
nând totui legile civile de baz. împotriva expansiunii sale

Redactat în 1804 i rmânând teritoriale.
Constituirea Consulatului
Constituia din 1799 afost a cincea constituie din Frana de la începutul
Revoluiei Franceze. Aceasta susinea un Senat numit de un prim-consul,
un tribunat i un corp legislativ (Corps Legislaii). Cei trei consuli erau
alei de Senat pentru zece ani. Corpul legislativ, inima oricrei constituii
democratice, era subordonat primului-consul; acesta putea vota numai

legile care îi erau prezentate. Numai el putea propune legi noi i numi
judectorii i minitrii. Napoleon o încoroneaz pe Josephine împrteas a Franei la Catedrala Notre
Dame, dup propria sa încoronare, tabloul de Jacques-Louis David, 1 806-1 807
1 5 august 1 769 Naterea lui Napoleon 1 796 Napoleon deine comanda absolut a armatei din Italia 1802 Napoleon devine consul pe via
1 795 Napoleon devine comandant al armatei interne 1 800 înfiinarea Bncii Franceze
18
Imperiul
Domnia intern a lui Napoleon s-a caracterizat prin msuri represive i dure.
Drepturile umane i politice au tale erau reprimate. poporului francez pen-

fost adesea restricionate cu seve- Joseph Fouche O, tru un timp îndelun-
ritate în politica de zi cu zi ministrul poliiei gat, chiar i atunci
a consulatului i a Imperiului lui lui Napoleon, a când a proclamat
Napoleon. Acesta nu era guvernat instaurat un sis- imperiul.
de popor, ci, s-ar prea, în intere- tem modern de Când Napoleon a
sul lui, îns libertile fundamen- servicii secrete. fondat Legiunea

Drepturile Adu- de Onoare © în
nrii au fost limita- 1802, a pus bazele
te; ele aveau oricum unei noi elite sociale,
susin
o putere restrâns,
libertatea de exprimare
iar
H Joseph Fouche
care avea s-i
domnia cu devotament.
Biroul lui Napoleon din Malmaison
i libertatea presei erau restrânse Poziia social, rangul sau religia de onoare într-un ordin de merit,
de cenzur. Dar probabil c cei nu aveau nici o importan care s-a pstrat pân astzi.
mai muli doreau unitatea i pentru a fi admis. Dup înco- în art, epoca este reprezentat ao
recâtigarea prosperitii dup ronarea sa ca împrat în 1804, prin picturile lui Jacques-Louis
atâia ani de haos. Exemplul cel Napoleon a transformat Legiunea David i stilul clasic Empire.
mai semnificativ a fost expulzarea
scriitoarei i publicistei Germaine
Germaine de Stael, portret de Stael ©, din cauza criticii aduse
lui Napoleon. Sistemul legal era
abuziv i prevedea condamnarea
la moarte, aa cum s-a întâmplat
în cazul execuiei scandaloase
din 1804 a ducelui de Enghien. La
Niirnberg, johann Philipp Palm O

a fost împucat în 1806, fiindc ti-
prise un pamflet împotriva Fran-

ei, în ciuda acestor evenimente,
Napoleon - care susinea c do-

Execuia librarului Johann Philipp
rete s salveze revoluia i ideile
Palm, 1 806, litografie încret ei - a continuat s aib sprijinul Napoleon înmâneaz Crucea Legiunii de Onoare, pictur de J.-B. Debret, 1812
Execuia ducelui de Enghien

Dup tentativa nereuit de asasinare a lui Napoleon din 1803, conspi-
ratorii regaliti suspectai au fost tratai cu maxim severitate. Napo-
leon afcut un exemplu din descendentul
Bourbonilor Louis-Antoine-Henri, duce
de Enghien (1772-1804), care se afla în
exil în Germania. Tânrul duce afost r-

pit din castelul su din Baden i adus în
faa tribunalului militar. Nu s-a prezen-
tat nici o dovad a vinoviei sale, îns a
fost condamnat la moarte. La 21 martie
1804, ducele de Enghien

d a Jfost împucat
r * Ducele de Enghien, litografie,
la Vincennes, lâng Paris. cea 1 830
Camera împrtesei Josephine din reedina imperial de la Malmaison, 1 Paris
1 803 Tentativa de asasinare a lui Napoleon 1 804 Codul Civil al lui Napoleon 1806 Execuia lui Johann Philipp Palm
1802 înfiinarea Legiunii de Onoare 1 804 Napoleon este încoronat împrat 21 martie 1804 Execuia ducelui de Enghien
19
Dezmembrarea Sfântului Imperiu Roman

Una dintre consecinele rzboaielor împotriva lui Napoleon a fost sfâritul Sfântului
Imperiu Roman. Multe teritorii i proprieti din Germania au fost secularizate, iar
altor teritorii li s-au anexat regiuni independente. Austria a fost de asemenea slbit.
teritorii la vest de Rin Naiune German,

prin Tratatul de la Lu- dup multe secole de
neville O din 1801 au existen. Acesta nu
fost despgubii. Ma- era compatibil cu noul
joritatea proprietilor Imperiu Napoleoni-

catolice au fost con- an, fiindc îi periclita
fiscate i secularizate. ambiiile de a se extin-

Când a fost diminuat de în întreaga lume.
independena celor Din proprietatea Bi-
41 de teritorii libere, sericii Catolice au fost
acestea au fost trecute secularizate în total
sub autoritatea direct patru arhiepiscopii,
Ruinele abaiei cisterciene din Heisterbach, a împratului. în acest 18 episcopii i aproape

Rhinelandul german, distrus în timpul secularizrii, fel, teritoriile subor- 300 de mnstiri de
pictur de Steuerwaldt, 1 863
donate imperiului clugri i de maici,
Una dintre primele zone industriale din Westfalia,
în februarie 1803, Dieta imperial au sczut de la o mie la treizeci. abaii O - cea mai re- începutul sec. XIX
a Sfântului Imperiu Roman s-a Toate oraele imperiale libere i- prezentativ reducere a
întrunit la Regensburg O pentru au pierdut statutul excepional, proprietii i a influenei Bisericii a realizat numai obiectivele
ultima dat. Tema principal în afar de Bremen, Hamburg, de dup Reform. Cel mai mult au Franei, ci i pe cele ale Rusiei,
a fost reorganizarea politic i Liibeck, Augsburg, Niirnberg avut de câtigat prinii suverani i care era interesat s slbeasc
legal, sintetizat în Criza Dietei. i Frankfurt. Astfel a luat sfârit clasa mijlocie în ascensiune. Imperiul Habsburgic al austrieci-
-a Comercianii i industriaii au acum influena

c Prinii germani care pierduser Sfântul Imperiu Roman de lor. Prusia egala
reuit s dobândeasc proprieti Austriei în teritoriile germane, iar
o Reformele din Bavaria simplu i ieftin. Sub acest aspect, influena i autonomia statelor
a
Criza Dietei imperiale a oferit statelor germane numeroase posibili- reorganizarea a favorizat procesul mai mici a crescut odat cu
ti de reformare politic. Un exemplu îl reprezint politicile omului de industrializare O care începea, pierderea independenei
de stat Maximilian de Montgelas. Contele a realizat o expansiune în politica extern, Criza Dietei nu acestora în faa Franei.
semnificativ a Bavariei i a modernizat ara, centralizând adminis-

traia i depunând toate eforturile pentru a integra noile teritorii în
vechea Bavarie printr-o „con-

tientizare a ceea ce înseamn
statul Bavaria". Au fost create
curile regionale unificate, s-a
emis un edict religios care ga-

ranta egalitatea protestanilor
i a catolicilor, s-a introdus
educaia obligatorie, au fost

abolite privilegiile nobiliare i
s-a adoptat un cod penal libe-
ral. Dei constituia redactat

de Montgelas în 1808 prevedea
egalitate politic universal,
Bavaria a rmas o monarhie
absolutist conservatoare. Contele Maximilian de Montgelas

Sala imperial din Primria Regensburgului, locul de întrunire al Dietei imperiale
1 797-1 799 [Congresul de la Rastatt 1 805 Bavaria i Wurttemberg devin regate 1 2 iulie 1806 Rzboiul celei de-a Patra Coaliii
1 803 Criza final a Dietei imperiale 1 806 Baden, Hessen-Darmstadt, Berg devin ducate
Confederaia Rinului
Unirea celor ase state germane prin Confederaia Rinului a semnificat ruptura i sfâritul Sfântului
Imperiu Roman de Naiune German, determinându-1 pe împratul Francisc II s abdice.
1 )up Btlia de la Austerlitz i
dup Tratatul de la Pressburg de la
.•6 decembrie 180 care a urmat,
puterea Austriei a fost subminat
din ce în ce mai mult. Prusia a r-
mas neutr i, în 1806, Bavaria
si Wurttemberg ©, acum aliate
ale Franei, au fost ridicate la ran-
gul de regate ©. La 12 iulie 1806,

împratul Francisc II,
Napoleon a constrâns 16 state su-
discursul de abdicare,
dice i vestice germane s forme-
ze Confederaia Rinului, care i-a 6 august 1806
declarat apoi membrii suverani i

Noi, Francisc al Doilea, ales
separai de Sfântul Imperiu Ro- -a
m
prin voina Domnului drept o
man de Naiune German. Pentru Napoleon viziteaz pe regele Frederic de Wurttemberg
I îl la Stuttgart, 1 806,
gravur în lemn, începutul sec. XX sfânt împrat roman, sporind
a termina acest proces de dez-
o
întotdeauna prestigiul Im- D-
integrare,
pe Francisc
Napoleon
II
1-a obligat
s renune la titlul ;:
:
mm
"L. .
;$
periului, împrat ereditar al
de împrat al Sfântului Imperiu Austriei... rege al Germaniei,

Roman.
împrat
Acum rmsese doar
al Austriei. în 1809, Pacea
i mai mult
wmi Ungariei, Boemiei, Croaiei,
Dalmaiei, Slavoniei, Galii-
mjm i
de la Viena a redus ei, Lodomeriei i Ierusalimu-
extinderea Imperiului Austriac.
lui... rege ereditar al Austriei...
Dup cstoria lui Napoleon cu
Napoleon coace regi, caricatur de Napoleon, arul
proclamm... c vedem tronul
arhiducesa Mria Luiza, Austria Tratatul la Tilsit:
englezeasc, 1 806 Alexandru I i Frederic Wilhelm II i onoarea Imperiului în elibe-

a devenit pentru scurt timp aliata
rarea statelor confederale ale
acestuia, pân când s-a alturat Naiune German, care dinuise arbitrul împririi Europei în urma
Marii Aliane care a învins armata timp de mai bine de opt sute de victoriei de la Austerlitz. Dup Rinului de toate datoriile fa
francez la Leipzig, în 1814. ani, a devenit istorie. btliile de la Jena-Auerstedt, de Imperiul German, astfel c
La 6 august 1806, împratul a Prusia a fost de asemenea afec- Eylau O i Friedland, urmate de renun cu umilin la coroana
abdicat fr a avea un succesor, tat de procesul de dezintegrare, Tratatul de la Tilsit (1807) ©, de împrat i la guvernarea
iar Sfântul Imperiu Roman de dup ce Bonaparte a devenit Prusia i-a pierdut toate teritoriile Imperiului.
de la vest de Elba. Teritoriile
rmase care aparinuser anterior sus: Francisc Sfânt împrat

II,
Roman, devenit Francisc

Sfântului Imperiu Roman au împrat al Austriei
I,
^^B ^^^fc *^k ^L-J devenit Confederaia Rinului,
ca parte a regatului Westfalia, Franceze au adus o i mai mare

sub regele Jerome Bonaparte i libertate a comerului i
Marele Ducat
Vi germane centrale
al Bergului. Statele
i nordice s-au
economiei.
Reformarea Germaniei i
L
unit apoi, astfel c cea mai mare dizolvarea Sfântului Imperiu
parte a Germaniei era acum Roman de Naiune German

controlat de francezi. Populaia prin Criza Dietei au permis
nu respingea dominaia napoleo- modernizarea politic i legal

nian, deoarece reformele intro- i industrializarea economic
Rzboiul celei de A Treia Coaliii, Btlia de la Eylau, 7-8 februarie 1807 duse dup modelul Revoluiei rapid a multor teritorii germane.
Octombrie 1806 Btliile de la Jena i Auerstedt Februarie 1807 Btlia de la Eylau Iulie 1 807 Pacea de la Tilsit
6 august 1806 Abdicarea Sfântului împrat Roman Decembrie 1806 Pacea de la Posen Iunie 1807 Friedland învinge Rusia
21
Rzboaiele napoleoniene
între 1813i 1815, puterile europene care luptau împotriva lui Napoleon reuesc în sfârit s
elibereze Europa de sub dominaia franceza i s se restabileasc ca naiuni independente.
încurajeaz armata cu implicate. Napoleon este forat
discursul emoionant s se retrag de-a lungul Rinului.
Ctre oamenii mei Confederaia Rinului se altur

(AnMeinVolfe).Dei coaliiei care înainteaz spre
rzboaiele de eliberare Frana i, în martie 1814, ocup

erau purtate de trupe Parisul. Napoleon este forat s
obinuite, poei patrioi abdice i pleac în exil pe insula
Napoleon în timpul exilului su pe insula Elba
precum Theodor Elba O. Tratatul de la Paris care a
înfrângerea din 1812 a lui Napoleon Korner le declarau rzboaie ale urmat reduce Frana la graniele
în Rusia declaneaz rzboaie de poporului german împotriva unei sale din 1792 i restabilete
eliberare în Europa. Generalul dominaii strine. Fcând apel la puterea Bourbonilor, dând tronul
Graf Yorck von Wartenburg O, naionalismul în formare, poetul lui Ludovic XVIII. Generalul Graf Yorck von Wartenburg
care conducea trupele chema cetenii la
prusace napoleoniene, arme.

trece de partea taberei Tot atunci se
adverse i asigur instituie Ordinul
neutralitatea Rusiei celor Trei Cruci *¥Jbd<*
prin Convenia de la de Fier €>, care
Tauroggen O. Dup reprezint i astzi
Uy/ A^~ey x<'- +^y*.
o lun, în februarie însemnul forelor
1813, aliana ruso- armate germane.
prusac este fcut Forelor prusace li
-o EI Crucea de Fier
o public la Kalisz. în s-au alturat Austria
consecin, Prusia îi mobilizeaz în august i Bavaria în octombrie.

c trupele miliieneti, susinute de La Leipzig, între 16 i 19 octombrie
UJ
armatele din teritoriu i de trupele 1813, armatele aliate ale Austriei, ST7*
de voluntari ©. Regele Frederic Prusiei i Rusiei câtig o victorie
Wilhelm III ezit la început, decisiv în Btlia Naiunilor,
îns mai târziu, la 27 martie numit astfel datorit numrului
1813, declar rzboi Franei. îi mare de combatani i de popoare
Btlia Naiunilor
de la Leipzig
Btlia Naiunilor de la Leipzig
a fost poate cea mai mare ciocnire

de fore din istorie de dinaintea
Primului Rzboi Mondial, desfi-
inând supremaia lui Napoleon

în Europa. Dup câteva confrun-
tri neâecisive din 18 octombrie
1813, trupele saxone i din Wiirt-
temberg se altur aliailor. Con-

Btlia Naiunilor de la Leipzig
temporaniipovestesc c un numr
foarte mare de rnii pentru care nu exista o îngrijire medical adecvat
au murit în chinuri îngrozitoare.
Trupele de voluntari urmându-l pe Major Lutzow în lupt
30 decembrie 181 2 Convenia de

I la Tauroggen 27 martie 1813 Declaraia de rzboi Franei 31 martie 1814 |
Ocuparea Parisului
Februarie 1813 Tratatul de la Kalisz 1 6-1 9 octombrie 1 81 3 Btlia Naiunilor de la Leipzig 6 aprilie 1814 Abdicarea lui Napoleon
22
i '<>2-i8i5 Dominaia napoleonian 367
Congresul de la Viena
Napoleon revine la putere înc o dat în 1815, dar este înfrânt definitiv la Waterloo.
I )up rzboaiele napoleoniene, Congresul de la Viena, prezidat de prinul austriac
I iirst von Metternich, caut s stabileasc o nou ordine în Europa.
Napoleon nu s-a resemnat cu 5 mai 1821. Regele Ludovic XVIII, rii sale în congres.
exilul. Fuge din insula Elba i care fugise în timpul Celor o Sut Cu toate acestea,
ijungelaCannesîn de Zile, îi recapt Frana a fost nevoit
martie 1815, adun tronul. Printr-un al s renune la teritoriile
i rupe i ia din doilea tratat de pe care le acaparase,
nou puterea la la Paris, Frana în plus, este fondat Marealul von Bliicher i ducele Wellington
întimpul întâlnirii la Waterloo
l'aris cu armata a fost forat Regatul Olandei; Elveia
sa - dar numai s plteasc este recunoscut ca
pentru o scurt reparaii pentru ar independent
perioad distrugeri i i neutr, iar Rusia,
( ele o Sut de s accepte Prusia i Austria îi
Zile. Aliaii pierderea altor mresc teritoriile. Italia

rspund prompt teritorii. Congresul rmâne divizat în m
o
la întoarcerea de la Viena © dou state separate.
lui Napoleon. Q
i
Metternich, Castlereagh
Hardenberg
îi desfura Aceast înelegere a
1
1 înfrunt tratativele înc avut un impact atât de
n Belgia i îl înving definitiv, din septembrie 1814, cu scopul de mare, încât Europa s-a
ub conducerea marealului a reorganiza teritoriile europene bucurat de pace timp
von Bliicher i a ducelui de i de a restabili echilibrul de fore. de 40 de ani.
Wellington ©, în Btlia de la Cu excepia Imperiului Otoman, Tot în cadrul

Waterloo O din 18 iunie. au participat conductorii tuturor Congresului de la Viena
Napoleon este exilat definitiv statelor europene ©: prinul s-a semnat i Actul
pe insula Sf. Elena, unde moare la Klemens von Metternich, cancelar Confederaiei, la 9 iunie
Wilhelm Freiherr
i preedinte al congresului care 1815, la care ader von Humboldt despre Congresul
a dominat negocierile; cancelarul 41 de state germane. de la Viena:
Karl August von Hardenberg; O confederaie
Treburile nu merg bine deloc... în mare
ministrul britanic de externe, german, în care
parte, motivul este c principalii nego-
vicontele Castlereagh; arul Prusia i Austria preiau
ciatori sunt, fiecare din propriile motive,
Aleksandru I i reprezentantul conducerea, ia locul
nite oameni cu totul nepotrivii pentru
francez Charles Maurice de Sfântului Imperiu
aa ceva. Fiecare merge pe drumul su ori,
Talleyrand-Perigord ©, care Roman de Naiune
înfrângerea trupelor lui Napoleon în cel puin, se silete s ofac, iar noi încer-
btlia de Waterloo, la 1 8 iunie 1815 reuete s fac auzit vocea German.
la
cm în zadar s gsim o punte de legtur
sau sfacem apel la raiune.
Qt* •*
~ * ' #'
II mUf ** mwi ^ ^fs sus: Wilhelm Freiherr von Humboldt

jos: caricaturCongresul de la Viena
Charles Maurice de Talleyrand-Perigord Tratative în timpul Congresului de la Viena
Mai 1814 Primul tratat de la Paris Martie 1 81 5 Napoleon ajunge la Cannes 1 8 iunie 1 81 5 Btlia de la Waterloo
Septembrie 1814 Congresul de la Viena 9 iunie 1815 Semnarea Actului Confederaiei 5 mai 1 821 Napoleon moare
23
Începutul revoluiei industriale

ÎN EUROPA CCA1750-1848
în sec. XIX, ceamai semnificativ schimbare produs în Europa a fost Revoluia

Industrial. Acest eveniment a început cu nite inovaii tehnologice ®, dar a dus
pân la urm la o imens transformare social. Dup Congresul de la Viena, pu-
terile europene au urmrit restabilirea structurilor politice i sociale din epoca
prenapoleonian. Cu toate acestea, Sistemul Metternich - principiul fundamental
al politicii din Europa - a euat foarte curând. Europa de Vest liberal a intrat în
conflict cu Europa Central i de Est conservatoare. în ciuda numrului mare de

msuri represive, micrile democratice au aprut în toat Europa, culminând cu
Revoluiile de la 1848.
Tablou cu ciocanul cu abur, inventat de James Nasmyth
Noile condiii de munc i de trai

De-a lungul sec. XIX, industrializarea s-a rspândit în toat Europa,
distrugând rmiele vechii ordini sociale i culturale.
Revoluia Industrial este numele a noilor descoperiri tiinifice de
sub care s-a fcut cunoscut uriaa la jumtatea sec. XVIII. Maina de
transformare social, economic filat O, rzboiul de esut mecanic,
i tehnologic ce a transformat procesul de pudlare pentru
Europa dintr-o societate agrar producerea oelului, motorul

cu aburi i mainile de treierat i
de cules au transformat în mod
-o decisiv bazele multor procese de
o
Prima roat de filat cu mai multe producie. Datorit motorului cu
Inventatorul britanic James Watt
G bobine, inventat de James aburi multifuncional O al lui
Hargreaves, 1 764
James Watt ©, multe lucruri piaa de desfacere. Potrivit libera-
într-una industrial. Feudalismul puteau fi realizate mai rapid, lismului economic, formulat de
a fost înlocuit de capitalism. mai ieftin i mai bine. economistul Adam Smith, egois-
Aceast schimbare a societii a Pe lâng acestea, s-a format o mul individului, ghidat „ca de
Adam Smith avut loc pe tot parcursul sec. XIX, nou structur organizaional a o mân invizibil", poate furniza
Avuia naiunilor, rspândindu-se treptat în toat procesului de lucru, graie divizi- un model de dezvoltare. Revoluia
scriere despre
Europa, de la vest la est. Anglia a unii muncii Pentru c
în fabrici. Industrial a fost stopat brusc oda-
interesele omului
de afaceri
cunoscut cel mai devreme acest fabricile mari © erau în mâinile t cu declanarea Primului Rzboi
proces, datorit materiei prime antreprenorilor cu acces la capi- Mondial, când s-au consumat
Oricine ofer altei persoane
aduse din întregul imperiu. tal, a fost posibil producerea în resurse considerabile ale Europei.
orice fel de negociere îi propu-
Au început s apar o mulime mas a bunurilor - care
ne urmtoarele: da-mi lucrul pe
de invenii tehnologice, ca urmare deveneau din ce în ce
care îl vreau i vei avea lucrul pe
mai ieftine. Restriciile
care îl doreti... Nu ne adresm tradiionale stabilite de
umanismului lor, ci iubirii de
breslele de comerciani
sine a acestora i nu vorbim ni- au fost înlocuite de
ciodat cu ei despre necesitile
un comer liber, care
noastre, ci de avantajele lor.
garanta industriailor
sus: Adam Smith, filozof independena fa de

moralist i economist politic toate reglementrile,
scoian Primul motor cu aburi multifuncional,
inventat de James Watt, 1 765 cu excepia celor de pe la Borsig, lâng Berlin, 1 847
1 764 Inventarea mainii de filat 1 785 începutul Revoluiei Industriale 1 796 Primul furnal din Germania
1 765 Inventarea motorului cu aburi 1 786 Prima fabric la Manchester 1822 Inventarea primului rzboi de esut mecanic
24
( ca 1750-1848 începutul Revoluiei Industriale în Europa 369
Consecinele progresului
Aspectele negative ale creterii economice au ieit la iveal foarte curând. Problema social
a fost una major în politic, prelungindu-se i dup sec. XIX.
p
v, acerb pentru slujbe, indiferent
cât de mic era salariul i cât
de grele condiiile de munc.

Pentru a iei din aceast situaie
disperat, muncitorii au început Emblema sindicatului Asociaia
siderurgitilor germani
s se uneasc în sindicate,
asociaii ©, © i partide politice, revoluiile liberale din sec. XIX,
cu scopul de a crea o baz legal erau în majoritate socialiti.

Copii muncind într-o min de crbuni britanic
în lupta pentru o legislaie care Politica social a devenit unul
Noile posibiliti de transport, neau tot mai sraci ©, în timp ce s reglementeze liberalismul dintre subiectele importante
cum ar fi cile ferate ©, au extins industriaii i marii proprietari laissez-faire al colii de la Manchester. ale politicii interne care trebuia
pieele dincolo de granie, sporind cunoteau o cretere economic. Meteugarii i muncitorii din soluionat cât mai repede de
presiunea concurenei. Fabricile Prpastia dintre clasele sociale se industrie care participaser la statele industrializate.
erau nevoite s îi diminueze adâncea tot mai mult. Aceasta a

m
o
in permanen costurile de condus, de exemplu, la Rscoala Karl Marx
producie. Marja de profit estorilor © din 1844, în timpul KarI Marx s-a nscut în 1808 la Trier, în Germania. A fost redactor-ef o
O-
descretea, determinând scderea creia trei mii de estori silezieni al ziarului liberal Rheinische Zeitung, care a fost interzis în 1843. In
alariilor i mrirea timpului de au luat cu asalt fabricile de textile. 1844, i-a întâlnit la Paris pe Heinrich Heine, Pierre-)oseph Proudhon,
lucru. Fora de munc ieftin a Alt problem a fost migrarea Mihail Bakunin i Frieârich Engels, personaliti cu care avea s lucreze
opiilor © a fost folosit din ce unei mari pri a ranilor la ora. tot restul vieii. Marx i Engels au colaborat la Manifestul comunist,
in ce mai mult. Muncitorii deve- Din cauza legii care permitea ca fr îndoial cea mai reprezentativ lucrare
terenul deinut în comun s fie a micrii muncitoreti, publicat în 1848.
trecut în proprietatea marilor Dup revoluiile de la 1848, Marx a fost
latifundiari pentru uz privat, obligat s emigreze la Londra, unde a trit
muli rani au srcit i s-au pân la moarte. A scris multe lucrri, în-
vzut obligai s se mute la ora, tre care programul pentru prima asociaie
fapt ce a afectat milioane de muncitoreasc internaional. Primul vo-
oameni din toat Europa. Acetia lum din teza sa Capitalul a fost publicat în
au fost s lupte pentru
nevoii 1867. Marx este în mod cert personalitatea
supravieuire ca muncitori, fr cea mai cunoscut i mai reprezentativ a
educaie sau drepturi, formând micrii socialiste i, poate, mintea ei cea
o armat de salahori de rezerv. economist german mai luminat.
tl Stindardul sindicatului producto-
ilor de igarete din Berlin, 1 858 Ei au intrat într-o competiie
Iren de pasageri la primul drum, Anglia Industrie artizanal într-un demisol, Berlin Rscoala estorilor din Silezia, 1 844
1 830 Deschiderea primei ci ferate 1837 Transmiterea primei telegrame Morse 1848 Publicarea Manifestului comunist
1834 înfiinarea Uniunii Vamale Germane 1 844 Rscoala estorilor din Silezia 1 867 Capitalul, de Karl Marx
25
Restauraia i revoluia din Europa 1815-1830

Prinul von Metternich a legat aproape toate statele Europei într-o Sfânt Alian
menit s asigure restabilirea vechii ordini politice.
Ministrul de externe i viitorul - al Prusiei. Mai târziu,
cancelar al Austriei, prinul toate statele Europei,
von Metternich, a urmrit % - Ili'fl ; cu excepia Marii

restabilirea unei ordini de stat Britanii, a Vaticanului
autoritare monarhice în Europa, j^mKw i a Imperiului Otoman,

i, în consecin, restrângerea s-au alturat acestei
libertilor civile câtigate în 1789. aliane.
Sistemul su a fost consemnat în Dup asasinarea

cele 65 de articole ale Actului poetului August von Confederaia German: adunarea Dietei la
Congresul de la Viena, gravur color, desen color, 1816

Frankfurt,
Confederaiei din 1815. Acestea Kotzebue (1761-1819),
1815
au contribuit la actul final de la care ridiculizase
Prinul von Metternich
Viena, ratificat la Frankfurt de Dieta Confederaiei Germane ©, fraternitile naiona-
la 20 iulie 1820, ca lege de baz liste, Metternich a Klemens Wenzel von Metternich (1773-1859)
a acestei formaiuni statale. emis Decretele de la

afugit din Rhinelandul ocupat defrancezi la
vârsta de 21 de ani. S-a stabilit la Viena, unde
Strategia de restaurare exprimat Karlsbad. Acestea
în acest document a fost aprobat stipulau cenzura presei i-a început foarte
i interziceau confrerii- curând cariera de

de puterile conservatoare din
succes în afaceri
Europa Central i de Est - Sfânta le. Lupta împotriva
Alian format din Austria, Prusia politicilor represive ale
externe. Afost unul
dintre participanii
i Rusia €*. La 26 septembrie 1815, lui Metternich a unit
la Congresul de la Viena O, forele liberale i naio- de seam la orga-
determinându- nizarea rzboaielor

tratatul a fost semnat de arul naliste,
O Aleksandru I al Rusiei O, de le s se alieze cu forele de eliberare, deve-
2 Ilustrare a Sfintei Aliane, prezentându-i

împratul Francisc I al Austriei progresiste, îndeosebi nind o figur de
pe cei trei împrai ai statelor membre:
O Rusia, Austria i Prusia i de regele Frederic Wilhelm III cu Frana. marc a Congresu-
PJ lui de la Viena din 1814-1815. Acolo a cutat
s stabileasc un echilibru al puterilor din

Europa, elaborând Sistemul Metternich.
Acesta era menit s evite izbucnirea rz-

boaielor i, în acelai timp, s restabileasc
ordinea social prerevoluionar. Confede-
raia German i Sfânta Alian, precum i

Decretele Karlsbad au contribuit la îndepli-
nirea acestor scopuri. Mai târziu, Metternich

i-a pierdut influena i a fost înlturat din
postul su, în 1848,
la începutul Revo-
luiei din Martie
de la Viena, îns a
cutat în continua-
re s aib un cuvânt
de spus în politica
extern.
sus: Klemens Wenzel von Metternich

jos: Caricatur Spiritul vremii noastre
ridiculizând Decretele de la Karlsbad
Sfânta Alian, 1814: împratul Franc întâmpina pe ar ndru I i pe regele Frederic Wilhelm III la Viena
3 octombrie 1814 începutul Congresului de la Viena 1815 înfiinarea societilor germane de duel ale studenilor 1817 Festivalul de la Wartburg
1 81 5 înfiinarea Confederaiei Germane 26 septembrie 1815 Semnarea Sfintei Aliane

26
( ca 1750-1848 începutul Revoluiei Industriale în Europa 371
Politicile euate ale Congresului i ascensiunea

micrii liberale
Prin Aliana Cvadrupl, Metternich a realizat o alian a Marilor Puteri care ar fi trebuit
sa stabileasc un echilibru de interese. Aceasta nu a dat îns roade pe termen lung.
frana a fost curând nevoit s îi revizuiasc politicile interne.
I a iniiativa lui Metternich, sau pedagogul

Austria, Prusia, Rusia i Marea Friedrich Ludwig
Britanie - Aliana Cvadrupl - Jahn © (pag. 377),
s-au întâlnit la mai multe au fost persecutai, Lupta Greciei pentru independen, 1821-1829
conferine pentru a se pune de Restaurarea nu a

ic ord în privina intereselor i reuit s reprime
i
deteniilor fiecreia, cu scopul de a aspiraia tot mai
restabili ordinea. în 1820, a intrat mare spre libertate
in vigoare dreptul de intervenie democratic i unitate

1 mpotriva micrilor liberale naional, abrogarea
naionale i internaionale - o tuturor msurilor de
politic extrem de conservatoare, cenzur i garantarea -a
m
o
1 >pus inteniilor Marii Britanii, unei voci parlamentare
1 are susinea tot mai mult pentru o clas de mijloc Btlia naval de la Navarino
Friedrich Ludwig Jahn, pedagog german
liberalismul în Europa. sigur pe sine i din ce
Aliana Cvadrupl, la fel ca i cderea lui Napoleon. Bourbonii în ce mai bine pregtit
Sfânta Alian, a luat sfârit odat care sprijineau restabilirea politic. Aceste aspiraii
cu diversificarea atitudinilor absolutismului conduceau au deschis calea
fa de eforturile Greciei © de din nou Frana. La început, revoluiilor de la 1848
a-i recpta independena de la Ludovic XVIII a încercats din întreaga Europ i
I mperiul Otoman. Marea Britanie, amelioreze situaia din ar au reprezentat motivul
I rana i Rusia au intervenit în printr-o politic de reconciliere, eecului micrii de
1 avoarea grecilor, în timp ce dar dup 1815 a intrat tot mai restaurare din Europa. Revoluia din Iulie de la Paris, 1 830
Prusia i Austria au rmas neutre, mult sub influena fratelui su
neavând nici un interes reacionar, care 1-a urmat la Liberalismul
s slbeasc Imperiul Otoman. tron în 1824. Carol X a cutat Ca rspuns la conservatorismul
I n Btlia naval de la Navarino © s restabileasc dominaia guvernelor europene, liberalis-
lin 1827, britanicii au distrus absolutist a regelui. Aceasta a mul clasei de mijloc s-a întrit.
ilota turcilor, fcând posibil durat îns numai pân în 1830, Bazat pe principiile iluminismu-
suveranitatea Greciei în 1829. când Revoluia din Iulie © -o lui, liberalismul politic susine
Ludovic XVIII, fratele regelui rscoal a populaiei pariziene, c libertatea individului repre-
I udovic XVI care fusese executat 1-a obligat pe regele Carol X© zint principiul de baz al unei
in 1793, urc pe tron dup s abdice la 2 august (pag. 386). guvernri juste, i respinge ideea
Acest succes a unui guvern care cere cetenilor
extins micarea o mentalitate servil i supunere
democratic în toat David Ricardo, economist i bancher d e autoriti, litera legii i
fa
Europa, aducând
englez .....
drepturile civile sunt garanta-
fiecrei ri sigurana te de principiul echilibrului de putere între autoritile legislative,
c poate implementa executive i judectoreti. Liberalismul economic - informa repre-
o constituie liberal. zentat de exemplu de economitii Adam Smith i David Ricardo -
Cu toate c politicienii favorizeaz comerul liber universal i respinge atât barierele vamale,
liberali i naionaliti, cât i intervenia statului în economie, chiar i atunci când aceasta
Carol X se îmbarc spre Anglia la 1 5 august 1 830,

cum ar fi scriitorul are ca scop dezvoltarea societii.
dup Revoluia din Iulie Ernst Moritz Arndt
20 iulie 1 820 Actul Confederaiei devine legea de baz a Confederaiei Germane 1830 Revoluia din Iulie de la Paris
819 Decretele de la Karlsbad interzic societile de duel 1 827 Btlia de la Navarino 2 august 1 830 Carol X abdic
27
Revoluiile de la 1848 din Europa

odat cu Revoluia din Februarie 1848.
Revoluiile liberale pornesc din Frana,
Micarea a antrenat întreaga Europ, excepie fcând Marea Britanie i Rusia.
Când Banchetele Reformei, o serie de Cehii s-au rzvrtit împotriva
întruniri politice radicale, au fost Habsburgilor în Rscoala
interzise în februarie 1848, la Paris penticostal de la Praga. Nobilimea
au izbucnit lupte de strad © maghiar a cerut de asemenea

între armat i opoziie. Acestea autonomia. Când Lajos Kossuth ©
au culminat cu asaltul Palatului a pregtit o insurecie ia
Regal © i cu abdicarea forat proclamat un guvem maghiar în
i fuga lui Ludovic-Filip, Regele martie 1848, guvernul austriac a
Bancher. A fost proclamat acceptat o nou constituie. Un an m

Lajos Kossuth
A Doua Republic i s-a mai târziu, Ungaria i-a declarat
constituit un guvern provizoriu, independena sub Kossuth, dar a o constituie cu un parlament
sub Alphonse de Lamartine O. fost înfrânt, iar guvernul su a bicameral. Revoluia paoptist
Alphonse de Lamartine
A Doua Republic a fost fost dizolvat de ctre austrieci, în i în Moldova, ara
s-a extins
condus de liberali i de socialiti în decembrie 1848, în sperana sprijinul crora venise Rusia. în Româneasc i Transilvania,
moderai. Au fost proclamate de a instaura securitatea i ordinea, martie 1849, noul împrat Franz culminând cu Adunarea de la Blaj,
dreptul unversal la munc i majoritatea votanilor francezi Iosif I a impus Austro-Ungariei de pe Câmpia Libertii din mai 1848.
votul universal pentru brbai. l-au ales pe Ludovic Napoleon,

Când acesta a fost demis, iar noua nepotul lui Napoleon Bonaparte,
Adunare naional conservatoare nou preedinte al republicii,
a închis atelierele naionale în trei ani, acesta, în urma unei
pentru omeri, care fuseser lovituri de stat, s-a transformat
deschise de curând, a izbucnit într-un dictator iar la sfâritul
c prima rscoal socialist O anului 1852 s-a încoronat ca
din Europa, în iunie 1848. împratul Napoleon III. Prin

c
o.
Rscoala a fost înbuit în politicai moravurile sale, acesta
sânge de guvern, care a instaurat a cutat în mod deliberat s-i
imediat dictatura militar. imite faimosul unchi. Tentativa
s-a soldat cu eec,

aceasta nereuind s
atrag popularitatea i
asentimentul râvnite Baricade pe strzile Parisului în timpul Revoluiei din Februarie, 1 848
atât de mult.
La Viena, rscoalele
muncitorilor i
studenilor din luna
martie au forat
guvernul s desfiineze
cenzul, i s-1 demit pe
cancelarul Metternich.
în Austria, în vreme
ce liberalii luptau
pentru idealurile
lor, naionalitile
nongermane au
EM cutat s-i câtige
Urmrile unei rscoale din Paris, iuniel 848 independena. Mul{imea parizian ia cu asalt Palatul Regal
Februarie 1848 întrunirile Banchetele Reformei, declarate în afara legii în Frana Martie 1848 Revolte în Austria, Boemia, Ungaria i Italia
22-24 februarie 1848 Insurecia din Paris, Ludovic-Filip abdic 1 8-1 9 martie 1 848 Lupte de strad în Berlin
28
( ca 1750-1* Revoluia Industrial din Europa 373
Rscoalele din Italia i Revoluia din martie din Germania

In Italia i Germania, unirea naional a fost una dintre principalele revendicri
revoluionare. Dac rscoalele din Italia © au fost reprimate de autoriti,
Revoluia din Martie din Germania © a condus la prima convenie
1 onstituional democratic, care îns a suferit eec.
în Italia, micarea revoluionar guvernului cu poporul

nu a urmrit numai reforme, ci i nu a durat mult: noul
( rearea unui stat naional italian, minister liberal a fost
mtr-o ar care înc nu dobândise înlocuit de unul con- Mulimea flutur steagurile în culorile germane
în timpul luptelor de strad din Berlin, 1 848
1 > contiin naional care s-i ani- servator în noiembrie
me pe toi. înc din ianuarie 1848, 1848. Adunarea
rscoalele din cele Dou Sicilii l-au Naional German ©
torat pe regele Ferdinand II ©s s-a întrunit la Frankfurt,
permit o constituie. Mai târziu în mai 1848, i a redactat

ms, Regele Bomba, dup cum mai o constituie liberal
ora numit Ferdinand, a izolat ora- pentru o Germanie
ele siciliene pentru a reprima re- unit. Aceasta a fost -o
m
o
volta, în alte pri ale Italiei, revol- respins cu arogan de
1 a împotriva ocupaiei austriece a regele Prusiei, confir- Funeraliile celor ucii în martie 1 848 la Berlin 2
o
i-uat, iar rscoalele din noiembrie Ferdinand II, regele celor Dou Sicilii, mând eecul absolut al
portret, sec. XIX
1
S48 de la Roma, la cererea Papei Revoluiei de la 1848 i,
Pius IX, au fost înfrânte de trupele în statele germane, Revoluia odat cu aceasta, sfâr-
hanceze i austriece. din februarie de la Paris a itul cii democratice
inspirat de asemenea forele liberale ctre unificarea
4FÎI revoluionare. Populaia, Germaniei. în schimb,
îndeosebi cea din sud-vestul pentru unificare s-a
rii, a început s cear drepturi apelat la fora armate-
democratice, una dintre lor prusace i la con-

consecine fiind faptul c multe ducerea cancelarului
Adunarea Naional German se întrunete
dintre statele mai mici au stabilit Bismarck (pag. 379). la Biserica Sf. Paul din Frankfurt, la 1 8 mai 1 848
Ministerele din martie, guverne
liberale ale clasei de mijloc. Motivele eecului Revoluiei de la 1848
Regele Prusiei, Frederic Multe dintre revendicrile revoluionarilor de la 1848 aufost îndeplinite
Wilhelm IV, a decis s acorde în urmtoarele dou decade, îns imediat dup încheierea revoluiei, se
concesii liberale. în timp ce le credea c protestele din toat Europafuseser zadarnice. Lipsa de unitate
anuna mulimii adunate în faa a participanilor este poate motivul principal al eecului. Programul
baricade la Berlin, în timpul luptelor

Palatului din Berlin, grzile sale au idealist, însumând o mare varietate de obiective - de la democraie i au-
ie strad din 8-1 9 martie 848 deschis focul. Au izbucnit lupte
1 1
todeterminare naional pân la ieftinirea pâinii -, nu s-a caracterizat
de strad sângeroase în niciodatprin coeren.
care au murit trei sute De asemenea, revolu-
de oameni ©. Frederic ionarii au subestimat
Wilhelm i-a onorat pe determinarea i reaua
cei czui în martie ©, credin a guvernelor
mergând clare prin timpului, care au re-
ora i purtând o primat în mod violent

banderol în culorile revoltele populare, în
micrii democratice timp ce le subminau
(negru, rou, galben), unitatea prin concesii. Revolte lâng podul Karol V din Praga, 1 848
Reprimarea revoltelor de la Napoli, 1 848 îns identificarea
1 8 mai 1 848 Adunarea Naional

I German Noiembrie 1 848 înfrângerea insureciei de la Roma Decembrie 1 852 Ludovic Napoleon este încoronat împrat
Iunie 1848 Rscoalele muncitorilor din Paris Decembrie 1848 Ludovic Napoleon este ales preedinte al Franei
29
Statele germane: reformarea

Austriei i Prusiei 1815-1871
Dup Congresul de la Viena, Austria a cutat s-i exercite influena asupra Europei: politica
lui Metternich de a restabili ordinea prerevoluionar a conturat decisiv politica european
i a fcut posibil ca Habsburgii s tergiverseze îndeplinirea cererilor de reform. Situaia din
Prusia © era diferit; înfrângerea umilitoare din partea lui Napoleon a dus la accelerarea
reformelor militare, iar birocraia i-a propus întrirea statului. Astfel, cele dou naiuni
germane mai mari s-au dezvoltat foarte diferit i au devenit rivale. Acest lucru explic de ce
Opera din Berlin, proiectat de
Bismarck a reuit s unifice Germania în anii 1860 fr sprijinul Austriei, dar în asentimentul
Karl
Friedrich Schinkel i construit în 1818
în Gendarmenmarkt întregii populaii.
Austria: slbiciune i stagnare intern

Sistemul conservator al lui Metternich a dorit stabilitate în Europa, dar a plasat Imperiul
Austriac în urma celorlalte state europene care au pit pe calea modernizrii.
Odat cu avântul industrializrii O, de o birocraie extrem

clasele de mijloc din Europa, de conservatoare.
din ce în ce mai încreztoare, Natura multietnic €>
au solicitat participarea la a Imperiului Austriac
viaa politic, în timp ce a dus la apariia mai

micrile sociale de protest multor conflicte
Austro-slavismul
cereau abolirea srciei. îns naionale. în anii
politica lui Metternich ©, care 1830, în statele slave Micarea naionalist slav dezvoltat
dorea s construiasc o unitate conduse de Habsburgi din panslavism în sec. XIX, mai ales
-o
o conservatoare în Europa dup a aprut Micarea în Imperiul Austriac, a fost denumit
rzboaiele revoluionare ale lui panslavic. Aceasta austro -slavism. Cehii erau primii care
o
o-
Napoleon Bonaparte, a înbuit afirma identitatea doreau s fie recunoscui ca egali ai ger-
UJ
liberalizarea socio-politic. Cu etnic a slavilor i manilor i ungurilor în cadrul statului
Prinul Klemens Wenzel von Metternich
toate acestea, doar represiunea solicita mai mult multinaional. Istoricul Frantisek Palacky
nu era suficient pentru a ine de un rival, ministrul de stat influen în imperiu, a condus primul
piept cererilor poporului pentru Franz von Kolowrat-Liebsteinsky, în Ungaria, sentimentul Congres slav, în
reform, îns Metternich nu avea care a reuit s reduc influena naionalist a crescut martie 1848 la
un orizont atât de larg încât s lui Metternich fr a aplica îns dup 1815, ducând la Praga, devenind
realizeze c erau necesare alte politicile de reform pe care le apariia micrilor mai târziu membru
abordri. în 1835 a fost combtut inteniona, acestea fiind blocate de independen. al Camerei superi-
oare a Austriei i
IIEIfel s * B
al Parlamentului
provinciei Boe-
mia. A promovat
Frantisek Palacky, 1 870
identitatea naio-
nal ceh în ziarul Muzeul Boemian i
în lucrrile Istoria Boemiei i Istoria
naiunii cehe în Boemia i Moravia.

Palacky este considerat printele naiona-
lismului ceh modern.
sus: Separarea locuitorilor germani ai Boemiei

de populaia ceh în Praga, în timpul Revoluiei
Reprimarea demonstranilor cehi de trupele imperiale Calea ferat austriac de la Viena la Baden, de la 1848
la Praga, la 1 2 iunie 1 848 acuarel, 1847
1 809 coli de gramatic înfiinate în Prusia 1 81 3 coal militar fondat la Berlin

1 807 Edictul de reform prusac 1810 Universitatea Frederic Wilhelm înfiinat la Berlin
;o
1S1 s— 1871 Statele germane: reformarea Austriei i Prusiei 375
Reformele prusace
Elita prusac a reacionat la înfrângerea din partea lui Napoleon la Jena i Auerstedt, printr-un
program de reforme care a transformat monarhia absolutist într-un stat birocratic modern.
Pedeapsa corporal a fost abolit, Au fost anulate restriciile

în 1813, a fost introdus serviciul privind mutarea i angajarea,
militar obligatoriu, iar la Berlin a puterea breslelor a fost

fost înfiinat mai târziu o coal simitor diminuat, iar legile
militar general, condus de discriminatorii pentru evrei au
faimosul strateg militar Karl von fost abolite. în scopul instruirii
Clausewitz ©. personalul necesar pentru

Baronul vom und zum Stein O administraia statului, ministrul
i succesorul acestuia, prinul de educaiei, Wilhelm von Humboldt

Hardenberg, au reformat admi- a reorganizat sistemul de
nistraia de stat, urmând direcii învmânt prusac i a creat un Karl von Clausewitz
similare. Acetia au reorganizat model admirat i preluat
departamentele guvernamentale de întreaga Europ. Statul
i au acordat o autonomie mai supraveghea tot sistemul, -a
m
fontele Neithardt von Gneisenau O
larg fiecrei municipaliti. asigurând pentru fiecare copil
în timpul Rzboaielor napoleo- Edictul de reform prusac © o educaie general, care punea
niene a ieit în eviden slbiciu din 1807 a abolit iobgia ia accent pe patriotism i pe datoria
nea Prusiei i necesitatea unor consolidat dreptul la proprietate. fa de stat. începând cu 1809, au
reforme radicale. Generalii von fost înfiinate peste tot coli
( ineisenau © i von Scharn- de gramatic i alte instituii
horst au început reformarea de învmânt, în 1810 fiind
prin restructurarea armatei | fondat la Berlin i Universi-
prusace. Prin reducerea tatea Frederic Wilhelm © Baronul von Humboldt
perioadei de serviciu mili- (astzi Universitatea
Dup ce a activat ca ministru
tar, acetia au creat rapid Humboldt). Reorganizarea
al educaiei în Prusia, Wilhelm
o armat de mobilizare de proprietii i prioritatea
von Humboldt (1767-1835) a
cea 150 000 de rezerviti, acordat dezvoltrii armatei
devenit ambasador în Austria
iar cei care nu aparineau au constituit premisele
în 1810, participând la Congre-
aristocraiei aveau ansa dezvoltrii Prusiei ca putere
KM Reformatorii Scharnhorst, Harden- sul de la Viena. Mai târziu, a
s devin ofieri de carier. berg i baronul vom und zum Stein
major, care a dominat Germania.
fost ambasador în Marea Bri-
tanie. In 1819 a prsit serviciul

^nMtcan&Bîii
de stat i a lucrat pe cont pro-
ton) K tub d.to «nari ta jDrtWrc mm ,

priu, ca personalitate academi-
trtangtnt CMtt, c. Baronul Wilhelm von Hum-

boldt s-a dedicat cu precdere
SufWung ber ptrfitaftat
filologiei, studiind multe limbi
<£r&unterf$dnigftit strine, de la limbile Europei
pân la cele din Asia de Est.

e**i «* ha e«fl94 et*
i«
Pe lâng traduceri ale operelor
clasice ale Antichitii, a publi-

cat lucrri de filozofie politic
i a dezvoltat o teorie proprie a

Dt D«to fttntf «*H9 tn g
învmântului.
sus: Baronul Wilhelm von

Edictul de reform prusac din807, 1 Universitatea Frederic Wilhelm, deschis în 1810 în fostul palat al prinului Humboldt, litografie, 1827
parte a Reformelor Stein-Hardenberg Henric, construit de J. Boumann în 1748-1755, acuarel,1860
1 81 5 Congresul de la Viena 13 martie 1848 Cancelarul austriac Metternich demisioneaz

1813 Mobilizarea militar introdus în Prusia Martie 1848 Primul Congres Slav de la Praga
îi
Politica de restaurare a Confederaiei germane )-i*SW>
Dup Rzboaiele napoleoniene, cancelarul Metternich a urmrit constituirea unei uniti conservatoare —?S— iion ' <Si)flfi> miîlrîi&iifir^ —-<^_
itMi ^fjîcrrri A i .tânii tvu .
'nulii Ion $uiuitrn ^t'tnm ,
, e-rr
în Confederaia german. Au fost introduse Decretele de la Karlsbad pentru a descuraja radicalismul. In ciuda *>mrarin) iirtr- ftw^y. poii AiHiinlim. $«*<*»*». :W«ii,
iii . }|,iIi|kii inii Mmunm ty«)M IW , I^Ni-mA, •?"•,
neîncrederii manifestate de muli liberali intelectuali, aceste msuri au fost eficiente pe termen scurt. ft iwtl l»rl)riuim. ;\tthiri] . îmrr.A'iintlIiti; ..Smttr.jHw,
iiii>.Vit>tr Abkllni.Awfiiurtliu IhfclWyiWhifotft

iu .iK.ihiY», iM'»i|i<ur .i|rai'n»i ttMmi tnVUni m. »
meninerea influenei ei în cadrul
urirj. Confederaiei. Mii'iii Ijiniiir funî* iiii> ju ii'iil'ni . Wmium.Mi'it
Si~ drir .iflot, .Vitt ">«rrtfi 4il(.t<u i(i 1
S-a discutat posibilitatea •.lui rninS W OI>uii|rrii Wr.iu|.W >*«^rr|j m JKm w

x.://...Â..JL '...i.y.^JL*.
unui nou imperiu german unit. //... .;......
.: -,
;
Ai* -y.^*y...- >.,....'...., ./.„;... *•.//.<-,.:

/...f.,
Soluia Germaniei reduse prevedea *./•••** < ..V--V •--/.,-<'.« *j^*...- .:...•.».,
y.^ y .,^ ;u</...,- .... :,,. l... ?.:....*,... U.

un german fr Austria, — ;. tlmii. /-/... M t;
,.::..:... .",..:...*'*
stat ..\f.<
&.,x..-ju rn^tu iUjt ..../,
f..i'
,? a
A.S.~ .:...',.'
y ._ r
*>..K _/.. .:r ..\ ,.:.,.... ~
sub supremaie prusac. Soluia
f.:.y
....... ,:/../.:.....
f, t/fi- fo...«t....>JiA.x
Germaniei mari includea Austria, W^W '•••' '"j

-
if ...— «.A
dar i rivalitatea, cu rdcini Prima pagin din Actul Confederaiei

din 8 iunie 1815
adânci, între cele dou mari puteri
Austria i Prusia. dintre Prusia i Austria s-a aflat
Clubul gânditorilor, caricatur ce satirizeaz restriciile impuse asupra libertii în timpul revoluiei euate din în centrul politicii germane.
de exprimare i a presei de ctre Decretele de la Karlsbad German a
martie 1848, patrioii germani au Confederaia
La io iunie 1815, 37 de prini Naiune German, dizolvat în demonstrat pentru a-i exprima încercat s pun capt micrilor
suverani germani i patru 1806. Toate statele participante dezacordul cu privire la starea naionaliste din ce în ce mai
orae libere au semnat Actul au rmas independente i au de lucruri existent, fapt care puternice în multe orae
Confederaiei din 1815 ©, trimis reprezentani în Dieta O a alarmat multe dintre statele germane. Friile studeneti
suplinit de cele 65 de articole ale care avea sediul la Frankfurt, germane mai mici i le-a forat sau societile combatante au fost
actului final al Congresului de fiind condus de cancelarul s dea curs msurilor de reform considerate veritabile bastioane
la Viena din 20 iulie 1820, prin austriac, prinul von Metternich. liberale. în pragul revoluiei, ale radicalismului violent,
C care urma s se reglementeze Obiectivul acestuia era s alinieze Confederaia German a fost fiind interzise prin Decretele
O
z Confederaia German. Aceasta politicile externe ale fiecrui stat temporar abandonat. Din acest de la Karlsbad O (astzi
2 era considerat succesoarea i s duc o politic favorabil punct i pân la Rzboiul de Karlovy Vary)^
c Sfântului Imperiu Roman de Austriei, ceea ce însemna 7 Sptmâni din 1866, conflictul din 1819.
tu
Friile studeneti
Friile studeneti s-au format din corpu-

rile de voluntari care au luptat împotriva
lui Napoleon între 1812 i 1815. Acetia

au adoptat culorile voluntarilor de la
Liitzow - negru, rou i galben - drept

Johann Go"''* Fichte
culori germane. Au împrumutat con-
ceptele de naionalism i libertate de la JohannGottlieb Fichte i Ernst
Moritz Arndt i au susinut cererile de democratizare în timpul Festi-

valului de la Wartburg din 1817 i în memorandumul din 1818. în 1833,
unii dintre membri au atacat sediul poliiei din Frankfurt.
Studenii i muncitorii atac sediul poliiei din Frankfurt, 1 833

edin a Dietei din Frankfurt am Main, 1815
10 iunie 181 5 Aprobarea Actului Confederaiei 1 81 9 Decretele de la Karlsbad 1 832 Festivalul de la Hambach
1 81 7 Festivalul de la Wartburg 20 iulie 1 820 Constituiriea Confederaiei Germane 1 833 Atacul asupra poliiei din Frankfurt
32
i Ni 5-1871 Statele germane: reformarea Austriei i Prusiei 377
« Statele germane înainte de martie 1 848

Istoricii germani numesc etapa de dinaintea Revoluiei din Martie 1848 Perioada premartie,
ui timpul creia agitaia radicalist coexist cu ezitrile apolitice.
Reprimarea revoluionarilor i ctre castelul Hambach i au Martie 1848), susinut

.1 liberalilor a avut loc, conform cerut suveranitatea poporului i de personaliti
I )ecretelor de la Karlsbad, prin o Germanie republican unit. literare precum

i cnzura presei i desemnarea Evenimentele de la Hambach, Heinrich Heine i
unei comisii centrale de împreun cu asaltul asupra Georg Biichner (care
investigaie la Mainz. Misiunea a scris Pace bordeielor!
ci era spionarea intrigilor Rzboi palatelor!) a fost

Festivalul de la Hambach, 27-30 mai, 1 832
revoluionare i a asocierilor curentul denumit
demagogice. în plus, facultile Biedermeier. Acesta se
au fost epurate de studenii referea la stilul de via

aispeci; Cei apte de la Gottingen al clasei de mijloc,
©, grup în care se aflau i fraii care era fie apolitic,
( irimm, au fost victimele acestei fie orientat spre

cn
politici în 1837. Decretele de latura conservatoare.
O
la Karlsbad au fost provocate, Tipice pentru arta
la fel ca i alte msuri impuse Biedermeier sunt
de fervoarea revoluionar, de picturile lui Franz
isasinarea de ctre un student, în Cari Spitzweg, ale
1819, a lui Kotzebue, consilierul crui tablouri uor

Camer Biedermeier, pictur, cea 840
de stat rus.Au urmat msuri
1
satirice © ale vieii
disciplinare, arestri i detenii, Dietei de la Frankfurt, au clasei mijlocii din
Friedrich Ludwig Jahn, politician i fondator al
inclusiv cea a fondatorului reprezentat provocri însemnate Germania înfieaz micrii de gimnastic germane
micrii de gimnastic germane, pentru ordinea instituional. o lume armonioas.

l'riedrich Ludwig Jahn 0. Ca rspuns, autoritile au Stilul Biedermeier ©
Revoluia din Iulie 1830 din interzis toate asociaiile politice, tipic înfia noiunea
Irana a dat avânt grupurilor adunrile publice i festivalurile de Gemutlichkeit -
i naionaliste.
liberale i au intensificat cenzura presei. confort domestic i CtttUlanis wli^craw
Micarea de unitate i eliberare Organizatorii festivalului au moderaie -i era o
german a atins apogeul în fost arestai, iar profesorii reacie la opulena
mai 1832, la Festivalul de la implicai au fost suspendai stilului imperial. De
Hambach O. Peste 30 000 de din funcie. Contemporan asemenea, poate fi
Cântecul
persoane care purtau culorile curentelor radicale ale Perioadei considerat drept un
de la Hambach:
Germaniei, negru, rou i galben, premartie (între Congresul de la tip de evadare din
fragment
au mrluit peste Neustadt Viena din 1815 i Revoluia din climatul politic dur.
Vrem s întemeiem o patrie / iso
dedicm libertii: / Apoi, în faa
tiraniei / Germanul liber nu se va mai
I Dac în lupt
pleca.. . suntem /
Toi pentru unul i unul pentru toi, /
Puterea i majestatea poporului vor
înflori j i fiecare inim va strluci /

Pentru un singur scop, un singur bun, /
S ard flcrile libertii, pentru
binele patriei.
Cei apte de la Gottingen: W.E. Albrecht, Plimbarea de duminic, un portret uor ironic al unei
F. Ch. Dahlmann, H. Ewald, G.G. Gervinus, familii mic-burgheze de la ar, pictur în stil Biedermeier sus: Steagul Festivalului de la Hambach, 1 832
W. E. Weber, fraii J. i W. Grimm tipic, de Spitzweg, 1 841
Din 1 837 Cei apte de

|
la Gottingen sunt expulzai din Universitate 1
850 Restaurarea Confederaiei Germane
|
1857 Criz economic
|
martie 1848 Izbucnirea revoluiilor 1 852 Formarea Partidului central 1866 Rzboiul de 7 Sptmâni
33
Politica de restaurare a Austriei
Prin centralismul su rigid, guvernul austriac i-a frustrat pe naionaliti i pe radicali. Diplomaia
sa iscusit a reuit s pun capt temporar ambiiilor prusace în Germania.
a restabilit regimul absolutist Napoleon III (pag. 388), a dus la
printr-o politic sever de înfrângeri militare grave pentru
represiune. în 1849, ministrul Austria în btliile de la Magenta

de interne, baronul von Bach, a i Solferino.
inaugurat Sistemul Bach, o msur De asemenea, Franz Iosif I a
birocratic care centraliza fost forat s se confrunte cu

autoritatea la Viena. Prin Decretul provocri interne. Bach a fost
de Anul Nou din 1851, constituia destituit, fiind implementat împratul Ferdinand I al Austriei
liberal acordat revoluionarilor o constituie mai federalist.

a fost respins. Clerul catolic Manifestul din 26 februarie 1861
a fost întrit considerabil prin a favorizat din nou centralizarea

Acordul din 1855. Pe de alt parte, i a asigurat o poziie privilegiat
sprijinul ranilor a fost asigurat pentru germani în statul
prin abolirea iobgiei, iar clasele habsburgic multinaional,
Prinul Felix zu Schwarzenberg
de mijloc au avut tendina de fapt care i-a pus într-o poziie
Succesorul lui Metternich, prinul a sprijini regimul atunci când antagonic fa de reprezentanii
Felix zu Schwarzenberg ©, a acesta prea ameninat de agitaia celorlalte naionaliti.
stabilit o structur constituional radical. în acelai timp, Austria i Prusia
în care a încorporat diverse în afacerile externe, neutralita- s-au luptat pentru supremaie
naionaliti. A urmrit ca tea Austriei din timpul Rzboiului în Germania. Schwarzenberg
Ferdinand I ©s fie forat s Crimeii O din 1853-1856 (pag. 403) a reuit s înlture pericolul
abdice dup Revoluia din Martie a îndeprtat Rusia, fr a crerii confederaiei germane
O 1848. Franz Iosif I O, care în 1854 câtiga sprijinul Franei i al fr Austria i sub conducere
s-a cstorit cu Elisabeta, fiica Marii Britanii, lsând Austria în prusac, ce trebuia s fie aprobat Sisi
C ducelui Maximilian de Bavaria, a izolare. De asemenea, Austria a de ctre Parlamentul uniunii prusace
O. împrteasa Elisabeta, alinta-
Ui
fost încoronat ca succesor. Noul pierdut multe dintre teritoriile din Erfurt, în martie i aprilie
t Sisi, a fost o aristocrat
împrat a înclcat promisiunea sale italiene, inclusiv Lombardia, 1850. Prusia a fost astfel înelat
neconvenional, care nu dorea
reformelor democratice, fcut prin Tratatul de la Ziirich din i obligat s amâne uzurparea s se supun ceremoniilor Cur-
înainte de suprimarea sângeroas 1859, în timp ce micarea de rolului de conductor al
ii austriece. A cltorit mult
a revoltelor de la 1848. Guvernul unificare a Italiei, sprijinit de Habsburgilor în statele germane.
i a meninut contactul cu
aristocraia rebel din Unga-

ria. La cererea ei a fost stabi-
lit în 1867 dubla monarhie
a Austro-Ungariei, Ungaria
redobndindu-i astfel consti-
tuia. A fost asasinat la 10
septembrie 1898 de un anar-
hist italian. împrteasa a fost

adorat în timpul vieii pentru
frumuseea i spiritul su de
independen. Dup moarte, a

devenit o figur emblematic a
Imperiului Austro-Ungar.
sus: împrteasa Elisabeta,

portret de F. X. Winterhalter
Btlia de la Sitistra, în timpul Rzboiului Crimeii din 1 854-1 856 împratul Franz Iosif I al Austriei
Martie 1 848 Ferdinand abdic I 31 decembrie 1851 Decretul de Anul Nou respinge constituia 1 855 Concordatul
1 849 Introducerea Sistemului Bach 1853-1856 Rzboiul Crimeii 26 februarie 1861 Manifestul din februarie
$4
IS15-1871 Statele germane: reformarea Austriei i Prusiei 379
Ascensiunea Prusiei i declinul Austriei
Rzboiul de 7 Sptmâni din 1866 a pus capt influenei austriece în politica german.
Astfel, Confederaia German de Nord a început s fie dominat de Prusia.
Wilhelm I, fiul lui Frederic de neutralitatea acesteia într-un German de Nord,
Wilhelm III, 1-a urmat pe fratele posibil conflict cu Austria, format la scurt timp
su Frederic Wilhelm IV ca rege în ciuda acestor tensiuni, Austria dup aceea, acesteia
al Prusiei în 1861. _.. i Prusia au înfrânt împreun alturându-i-se statele
A fost un conductor Danemarca în 1864 în germane din sud. îns

cu idei absolutiste i Rzboiul pentru Schleswig Bismarck mai avea
autocrate. Fiind pus i Holstein ©. în 1866, de realizat unitatea Distrugerea traneelor daneze în timpul Rzboiului
m faa unui conflict Bismarck a reaprins formal a Germaniei, pentru Schleswig i Holstein, 1 864
constituional © disputa pentru su- sub conducere prusac.

in 1862, a lsat r premaie, ocupând Rzboiul franco-pru-
postul de cancelar V Holsteinul. Austria sac © - încheiat prin
i de ministru i-a asigurat o înfrângerea Franei
de externe al rezoluie a Dietei în Btlia de la Sedan

Prusiei lui Otto Confederaiei de la 1 septembrie 1870 -
von Bismarck. Caricatur: Bismarck Germane, prin a furnizat aceast
sfidând constituia
Prima aciune a care erau mobili- oportunitate. La 18
s înfrunte Camera
acestuia a fost zate trupele neutre ale confede- ianuarie 1871, în Sala
Deputailor prusac i s impu- raiei, în cazul în care Prusia ar fi Oglinzilor a palatului
n un set de reforme militare, declarat rzboi Austriei. Prusia de la Versailles, Wil-

Bismarck i generalul Moltke lâng Koniggrtz
anunându-i astfel dominaia. i cele 18 state germane din nord helm I © s-a autopro-
Bismarck i-a oprit pe Habsburgi, aliate au înfrânt Austria i cele clamat împrat al noii
boicotând Dieta prinilor de 13 state aliate ale acesteia din Germanii unificate. Cu
la Frankfurt în 1863, în care se Confederaia German, la 3 iulie toate c Prusia asigu-
convenise discutarea propuneri- 1866, la Koniggrtz ©. Tratatul de rase Germaniei un rol
lor de reform a Austriei pentru la Praga care a urmat, semnat la important în Europa,
Confederaia German. Apoi s-a 23 august, a dizolvat Confederaia întrirea acesteia a
orientat ctre Rusia pentru German. Prusia a dominat alarmat celelalte Mari
a se asigura Confederaia Puteri. Frana, care

dup înfrângere pier-
duse Alsacia i Lorena, Trupe franceze i prusace în ambuscad, în timpul

era îngrijorat i ostil. Btliei de la Worth, 1 870
Otto von Bismarck:
Germania nu dorete liberalis-
mul Prusiei, ci puterea acesteia...
Nu prin discursuri i majoriti

rspundem la marile întrebri ale
prezentului - aceea a fost greeala

de la 1848 i 1849 - , ci prin fier
i sânge.
Dintr-un discurs susinut în

faa Camerei Deputailor din
Prusia, la 30 septembrie 1862
Regele Wilhelm I al Prusiei este proclamat împrat german în Sala Oglinzilor de la stânga: Otto von Bismarck
palatul Versailles, dup victoria Prusiei asupra Franei, 1 871
Din 1861 Bismarck devine can celar al Prusiei 1 864 Rzboiul cu Danemarca pentru Schleswig i Holstein
|
Septembrie 1 870 Btlia de |
la Sedan
1 863 Dieta I prinilor de la Frankfurt 23 august 1 866 I Tratatul de la Praga 1 8 ianuarie 1 871 Wilhelm este proclamat împrat german
I
Î5
Germania imperial 1871-1914
Dup fondarea Reichului, Bismarck a iniiat o politic de aliane menit s creeze

un echilibru de putere în Europa, izolând tot mai mult Frana. Pe plan intern, s-a
luptat cu puterea Bisericii Catolice într-o Kulturkampf (lupt culturala). De asemenea,

a cutat s controleze rspândirea socialismului printr-o strategie de ademenire,
promovând reforme sociale, dar interzicând organizaiile i literatura socialist.
Dup destituirea din 1890 a lui Bismarck, din cauza alianei formate între Frana
i Rusia, Reichul german a fost prins între dou fronturi, - exact situaia pe care a
cutat s o evite dintotdeauna. La Belle Epoque a devenit o perioad care anuna o
izbucnire de tensiuni, atât în politica intern, cât i în cea extern.
Congresul de la Berlin, 13 iunie-13 iulie 1878: Bismarck i deputatul rus Valeri uvalov
Politicile europene de alian

împrai, Tripla Alian i Tratatul de reasigurare au protejat temporar
Liga celor Trei
Imperiul German în reeaua de mari puteri europene.
Reichul german, înfiinat prin spaiu de disput în care interesele
constituia de la 16 aprilie 1871, expansioniste ale Austriei i

cuprindea 22 de state de sine Rusiei creau tensiuni. Pentru a
stttoare i trei orae libere. evita expansiunea, Germania a
Monarhia constituional era semnat Tratatul de reasigurare cu

acum guvernat de un cancelar Rusia în 1887, prin care ambele
imperial numit de kaizer (împrat) îi exprimau neutralitatea. Când

i, la fel ca în cazul lui €> Bismarck, Marea Britanie s-a aliat cu Italia Caricatur ilustrând Tripla Alian dintre
Germania imperial, Austria i Italia;
care era i prim-ministru al i Austria - i, astfel, indirect
Bismarck apare ca îmblânzitor de lei
Prusiei i ministru de externe. i cu Germania - prin Antanta

o Alianele înfiinate de Bismarck Mediteraneean în 1887, toate Wilhelm II
O-,
UJ
au protejat temporar marele marile puteri ale Europei, cu dup demiterea
lui Bismarck
imperiu în cadrul sistemului de excepia Franei, erau acum legate
El Otto von Bismarck
puteri europene. în 1873, Bismarck de Germania prin diferite aliane, Postul de ofier de serviciu pe
a format Liga celor Trei împrai pact cu Austria ©; aceast nou îns Tratatul de reasigurare nu a nava-stat mi s-a încredinat
împreun cu Austria i Rusia, înelegere a devenit O Tripla fost reînnoit dup demiterea în mie. Cursul rmâne neschim-
îns deja din 1878, când a avut loc Alian în 1882, odat cu 1890 a lui Bismarck. în schimb, bat. Cu toat viteza înainte!
Congresul de la Berlin ©, aliana a alturarea Italiei. Rusia a semnat un pact militar cu
început s se clatine, iar Germania Balcanii O, butoiul cu praf de Frana în 1892, plasând Germania
a abandonat-o în favoarea unui puc al Europei, au rmas un între dou mari puteri aliate.
////.. Sj£*m.<^/#.. ...... J.A
&U:
......
5e ~&.&r+jr
y'//>!. .1... < '?.;....*'/
&/X. ...
y V mtar
///.
'//~,,
/„//... /.ij.. J.y. .... s~../. /....
Cpitanul prsete corabia;

caricatur despre demiterea
lui Otto von Bismarck de
ctre Wilhelm II
Rzboiul Ruso-Turc, 1877-1878 Pactul austro-german, semnat la 1 7 octombrie 1 879
16 aprilie 1871 Constituirea Reichului 1 873 Liga celor Trei împrai 1878 Congresul de la Berlin 1 881 Reînnoirea Ligii celor Trei împrai
1 873 Prbuirea Bursei vieneze 1878 Abolirea social-democraiei 1 879 Dubla alian cu Austria
36
I.S71-1914 Germania imperial 381
• Caracteristicile politicii interne
Bismarck nu s-a bucurat de succes în lupta sa împotriva influenei politice

1 catolicismului, deoarece se împotrivea micrii sindicaliste.
In primii ani ai Reichului politica popor". Organizaiile
de comer liber a lui Bismarck, muncitoreti i pam-

susinut de plile mari fcute fletele erau interzise.
de Frana pentru reparaii, au de- Aceste msuri s-au

k'rminat dezvoltarea economiei. artat de asemenea fr Kulturkampf 1 871 -1 889, caricatur la adresa lui
Bismarck i Papa Leon XIII

I'erioada a fost marcat de un nu- succes. Pân s abroge
:
nr mare de construcii i de spe- legea în 1890, se formase
ulaii bursiere, care s-au diminuat deja Partidul Social
lup prbuirea Bursei vieneze © Democrat, iar electora-
din 1873. Bismarck a introdus apoi tul acestuia se triplase.
laxe vamale de protecie în 1879, Introducerea treptat
care au scindat Partidul Naional a securitii sociale ©,

1 iberal CD pe care îl avusese aliat din 1883 pân în 1889, a
in tot acest timp. îndeplinit unele dintre -3
Kaizerul Wilhelm II
O
Naional-liberalii reprezentau revendicrile muncito-
numirea îns era menit s

ndeosebi interesele clasei de
mijloc, preocupate de progresul
seama statului, au interzis
iezuiilor, au transferat statului

rilor,
previn cereri politice

O JMMHi
Prbuirea Bursei vieneze din 9 mai 1 873
ndustrial, i pe cele ale protestan- supravegherea colilor i au fcut mai radicale.
: ilor, intelectualii clasei de mijloc, posibil închiderea mnstirilor. La 15 iunie 1888, Wilhelm II ©
lornice s opreasc influena Preoii care refuzau s recunoasc devine kaizer dup moartea
i>isericii Catolice, reprezentate legile erau persecutai. Aceste tatlui su Friedrich III, care
in Reichstag (Parlament) de ctre msuri au rmas îns ineficiente, domnise numai 99 de zile
l'artidul de Centru ©; din acest iar Bismarck s-a vzut nevoit s le dup moartea în acelai an a
motiv l-au susinut pe Bismarck abroge în mare parte în anii 1880. tatlui su, Wilhelm I. Bismarck
ui lupta sa împotriva influenei Bismarck a combtut rspân- nu împrtea în mare parte

politice a catolicismului Kultur- direa socialismului în rândul dorina lui Wilhelm de a împca
kampf&. La începutul anilor 1870 muncitorilor printr-o strategie cu muncitorii prin mai multe
iu intrat în vigoare legi care au dou tiuri. Legea antisocialist reforme sociale i nici alte idei „Anul celor trei
interzis clerului catolic s fac din 1878 a fost menit s „contra- ale noului kaizer. în consecin,
împrai"
leclaraii politice în timpul slujbei, careze eforturile democraiei soci- Wilhelm 1-a demis pe Cancelarul 1888 este cunoscut în Germania
iu lsat instruirea acestora în aliste, care este periculoas pentru de Fier la 20 martie 1890. sub numele de anul celor trei
împrai. Dup moartea kaise-
rului Wilhelm Ila 9 martie, la
vârsta de 91 de ani, fiul su Fre-

derich III era deja grav bolnav de
cancer la laringe i îi pierduse
vocea. Acesta respira printr-un
tub de argint introdus în trahee.
Poporul îi pusese speranele în

el, datorit convingerilor sale
politice liberale, îns acesta a
murit în var. L-a urmat fiul

su Wilhelm II.
m moned comemorând Anul

Caricatur la adresa legilor sociale: Liderii Partidului de Centru: Rudolph von Benningsen, liderul sus:
;
de munc,
»omerii cer locuri Windthorst, von Mallinckrodt Partidului Naional Liberal, gravur în celor trei împrai
nu bunstare social i Reichensperger lemn de A. Neumann, cea 1 880
1883-1889 Legile securitii sociale 1 887 Tratatul de reasigurare cu Rusia 20 martie 1890 Bismarck este demis
1882 Tripla Alian 1 887 Antanta Mediteranean 1 5 iunie 1888 Wilhelm II este proclamat kaiser
37
Reichul german din 1890 pân în 1 914: Noua direcie

Dup demiterea din 1890 a cancelarului imperial Bismarck, la doi ani de la urcarea pe tron,
Wilhelm II O anuna o er nou. Cu toate acestea, societatea din timpul su îi pstreaz
tradiiile învechite.
Wilhelm II nu a urmat direcia interne pragmatice i conciliante Caracteristica principal a epocii
strategic ferm a lui Bismarck. ale lui Caprivi au fost tratate wilhelmiene O a fost contradicia
Noua direcie trasat de el cu dispre de conservatori, iar dintre modernizarea economic
promitea s încheie stagnarea cele pentru comer, care au i tradiionalismul elitei. Aristocra-
politic intern. Catolicilor care transformat Germania în cea mai ia, care dduse tonul reformelor
fuseser îndeprtai în micarea important putere economic a sociale, a încercat s-i menin
Kulturfeamp/li se ofereau acum rolul de conducere. îns acest rol

concesii, legea antisocialist fusese pierdut de mult în favoarea
nu a fost promulgat, iar noua clasei de mijloc, care controla atât
legislaie a muncii ce interzicea, industria, cât i piaa financiar. Kaizerul Wilhelm

de exemplu, angajarea copiilor, Cu toate acestea, nu s-a permis
arta latura protectoare a modernizarea, îndeosebi în Prusia,
monarhiei. îns interesul partea cea mai influent a Reichu-
kaizerului pentru problemele lui. Aici, componena parlamen-

sociale s-a diminuat când a vzut Social-democratul August Bebel inând tului a fost determinat, pân în
o cuvântare în Reichstag
c muncitorii, chiar i dup 1918, de privilegiile electorale ale
aceste „cadouri", nu au putut fi lumii în anii 1890, i-au atras anti- clasei superioare, aceasta opunân-
îndeprtai de Partidul Social patia marilor proprietari. Caprivi du-se tot mai mult Reichstagu-
Democrat. a fost obligat s demisioneze din lui © progresist. Afacerea Zabern

în persoana contelui Leo von postul de prim-ministru al Prusiei din 1913 a artat faa real a epocii
Caprivi ©, Wilhelm avea acum în 1892 i din cel de cancelar wilhelmiene: un parlament nu
-a
o un cancelar imperial mai puin imperial în 1894, deoarece poate realiza nimic împotriva
dominant, care nu îi incomoda plnuia, la fel ca Bismarck, s unui guvern autoritar care rs- D
o „guvernarea personal". Politicile rstoarne Reichstagul. punde numai în faa kaizerului. Contele Leo von Caprivi
Afacerea Zabern
Afacerea Zabern din 1913 a cla-

rificat importana Reichstagu-
lui. Dup ce militarii germani
au arestat protestatarii de la
Zabern, Alsacia, fr baze lega-
le, cancelarul imperial Theobald
von Bethmann Hollweg, l-a sus-
inut, chiar dac nu îl aproba, pe ministrul de rzboi prusac Erich von
Falkenhayn s mascheze împreun cu kai-

zerul abuzul de putere al militarilor. Pentru
prima dat, Reichstagul i-a exprimat prin

vot lipsa de încredere în guvern, la 4 de-
cembrie 1913, cerând demisia cancelarului,

îns nu exista nici o baz constituional
pentru aceast iniiativ, i în consecin
ea nu a fost realizat.
sus: Theobald von Bethmann-Hollweg, stânga

stânga: Erich von Falkenhayn
Bal din timpul perioadei wilhelmiene, pictur de Adolf von Menzel, 1 878
1890 Numirea lui Leo von Caprivi cancelar imperial 1 890 Expirarea legii antisocialiste 1 894 Aliana franco-rus
1 890 Expirarea Tratatului de reasigurare 1890-1891 Legi de protecie a muncitorilor 1896 Telegrama Kruger
?8
IN71-1914 Germania imperial 383
i Diplomaia fr tact
Wilhelm nu s-a artat foarte priceput în politicile externe. Germania s-a izolat tot mai
mult de Europa din cauza diplomaiei sale imprudente.
Wilhelm II i-a început politica helm a cutat relaii strânse cu soare", dup cum se
extern a Noii direcii prin aban- Marea Britanie, recunoscând pro- exprima ministrul de
donarea politicii lui Bismarck de tectoratul britanic al Zanzibarului externe von Biilow în
meninere în echilibru a puterilor în schimbul Heligolandului, îns 1897. Germania s-a im-
europene. Germania cuta acum i-a uimit apoi pe britanici, în 1896, plicat politic în Africa,
o politic imperialist de condu- prin telegrama Kruger O - un me- în China (pag. 417) i
„Discursul hun"
saj prin care felicita preedintele în Pacific. Rscoalele
republicii sud-africane Transvaal, din Africa de Sud-Vest, în al su scandalos „Discurs hun" din 27
Paul Kruger, pentru victoria buri- cum ar fi cele ale tribu- iulie 1900, kaizerul Wilhelm II i-a trimis
lor asupra britanicilor. Mai mult, rilor herrero O i ale trupele în China pentru a reprima rscoala
Wilhelm dorea s construiasc hotentoilor (koikoi), boxerilor împotriva strinilor, enunând ur-
o flot german © cu ajutorul au fost reprimate bru- mtoarele: „Iertare nu li se va da. Prizonieri
amiralului von Tirpitz i, în con- tal. Conflictul cu Frana nu se vor lua. Oricine v cade în mâini tre-
secin, a iniiat o btlie naval în timpul Crizei din buie pedepsit. De mult, acum o mie de ani,
cu Marea Britanie la mijlocul Maroc © (1905-1911) hunii condui de Attila se fceau cunoscui
anilor 1890, btlie care a condus a lsat Germania fr în lume... Fie ca lafel sfacei i voi cunoscut
Germania la limita resurselor sale aliai în Europa - cu neamul german în China pentru o mie de
financiare. Când Germania s-a excepia singurului su ani, pentru ca nici un chinez s nu îndrz-
apropiat de Imperiul Otoman în prieten Austro-Unga- neasc s înfrunte vreodat un neaml"
Caricatur ilustrând prima criz din 1898 i a început construcia cii ria - i încercuit din
sus: kaizerul Wilhelm îi ia la revedere de
II
Maroc, 1905-1906
ferate Berlin-Bagdad © în Orien- punct de vedere militar. la un grup de expediie la Bremerhaven, în
cere a lumii. Noul su cancelar tul Apropiat, britanicii au consi- Germania a decis s-i timp ce acetia pleac s
reprime rscoala
boxerilor, la 27 1900
iunie
Caprivi a refuzat reînnoirea Tra- derat aceast aciune o intruziune extind puterea mili-
tatului de reasigurare cu Rusia în în sfera lor de influen i, prin tar i naval în ciuda
1890. Frana a profitat de pe urma urmare, s-au aliat mai întâi cu eforturilor britanicilor
acestui fapt i s-a aliat cu Rusia francezii, în 1904, apoi i cu Rusia, de a o tempera. Când
in 1894, fcând posibil un rzboi în 1907, creând Tripla Antant i motenitorul tronului
pe dou fronturi împotriva Ger- izolând Germania, creia îi rm- austriac a fost împu-
maniei. sese aliat doar Austro-Ungaria. cat la Sarajevo în 1914,
în ciuda teoriei inevitabilitii în problemele coloniale, Primul Rzboi Mondial

rivalitii anglo-germane, Wil- Germania „îi dorea locul ei sub devenise inevitabil. Calea ferat Berlin-Bagdad, construit în 1 903-1 940
**
<• ' . <
'— .*-••
/»->- *v-
*.*... .>.*••.-- ;*•- *£--?
Vr~ /""--*-- v ~
,>;-•' t*- *• Fr~ *•*"
* .,«, *.yx- ,.-.,.,.*.- «•'
.4.. .„.•,.,_,- •-.-,.
AC.-L. . j*u
;»-,, _.~t-. V ,^ —?—<- *«..,-}»-••»
,«_;»;~ . £ A-.-'-y^.
/«**- —*?fT*
*. JLr A*—4p~+-JtT~
^j«-^-"^.V L -V/--y-
*. /• *.
/[, (,i<. yMsjfy,
o *A
sus: telegrama Kruger; Wilhelm îl
felicit pe preedintele burilor, Paul
Kruger, pentru victoria sa asupra
britanicilor
stânga: rscoala triburilor herrero, din
sud-vestul Africii germane, 1 904-1 905 S.M.S. Kaiserin Augusta, crucitor de clasa II
1 898 I începutul programului de dezvoltare naval 1 905 Prima criz

|
din Maroc 1 91 2-1 91 3 |
Rzboaiele balcanice 28 iunie 1 91 4 |
Asasinarea lui Franz Ferdinand
1 903 Construcia cii

I ferate Berlin-Bagdad 1911 A doua criz din Maroc 1913 Afacerea Zabern
39
Austro-Ungaria 1867-1914
Austria, slbit politic atât în interior, cât i în exterior, a fost nevoit s cedeze rolul
de conductor al Germaniei dup victoria repurtat de Prusia în 1866. Puterile con-
servatoare au cutat s menin vechea glorie a Habsburgilor, îns industrializarea
accelerat a avut consecinele sale. Micrile naionale continu cretere din in-
în
teriorul statului multietnic, îndeosebi cele ale maghiarilor i slavilor, au obinut

constant noi concesii de la Curtea din Viena, iar în acest proces au fost cultivate
xenofobia fa de austrieci i antisemitismul o. în mijlocul acestui butoi de pulbere
s-a dezvoltat unul dintre cele mai importante curente culturale din secolele XIX
i XX: modernismul vienez.
Karl Lueger, primarul antisemit al Vienei,
la un bal
Instituia monarhiei dualiste
Austria i Ungaria au format o uniune personal în 1867. In perioada liberalizrii

care a urmat, s-au manifestat curente naionaliste i antisemite.
Parlamentul maghiar, Uniunea dintre a fost introdus

care a avut o Austriai Ungaria obligativitatea
existen scurt în era acum doar serviciului militar i

timpul Revoluiei pragmatic; acestea a educaiei gratuite.
de la 1848 {pag. 372), erau legate numai Contele von Taaffe,
a fost reinstituit în printr-un monarh ca prim-ministru al
1867, când s-a creat comun - împratul Austriei, a tratat cu

i un minister ma- Austriei, care a fost fermitate atitudinea
O ghiar. Cancelarul încoronat i rege conservatoare a

imperial austriac, Friedrich Ferdinand, conte al Ungariei ©- Bisericii i a pus ba-
von Beust, gravur în lemn
o
cx
contele von Beust printr-o armat zele statutului social
UJ
a fost nevoit s acorde concesii mixt i prin ministerele de austriac. Cu toate aces-
minitrilor maghiari Ferenc Deak externe, de rzboi i de finane. tea, pentru a obine
i contelui Gyula Andrassy O. La 21 decembrie 1867, kaizerul sprijinul majoritii, a
Franz Iosif I & a proclamat trebuit s caute ajutor
Constituia din decembrie, care îndeosebi din partea Kaiserul Franz Iosif I, portret, 1 895
a rmas valabil pân în 1918, membrilor slavi din

i a reglementat reprezentarea consiliul imperial is
în Parlament a celor dou state. acorde drepturi, mai
Aceste instituii, împreun cu ales cehilor. Ceha a de-
monarhul, controlau acum venit limba oficial în
politica imperiului. în 1868, Boemia în 1880 iar, în
prinul Karl Auersperg a devenit 1882, limba de predare
prim-ministru. A introdus la Universitatea din
personaliti liberale în Cabinetul Praga. Prin politicile
su. A început o liberalizare sale multinaionale

de zece ani, în timpul creia s-au proslave, Taaffe i-a atras
pus în aplicare legi progresiste, antipatia conserva-
în 1868, influena Bisericii torilor naionaliti i

Catolice asupra politicilor antisemii, printre care
pentru educaie i familie a slbit i a primarului Vienei, încoronarealui Franz Iosif I ca rege al Ungariei la
Contele Gyula Andrassy, cea 1 865 considerabil. în anul urmtor, Karl Lueger. Budapesta, 8 iunie 1867, gravur în lemn, 1889
1867 Reinstituirea Parlamentului maghiar 21 decembrie 1867 Proclamarea Constituiei 1879 Dubla Alian
1867 Uniunea personal a Ungariei i Austriei 1875-1890 Maghiarizarea din Ungaria

40
I.S67-1914 Austro-Ungaria 385
Politicile de alian ale Monarhiei Dunrene

Politicile multinaionale ale statului au euat, Monarhia Dunrean
cutând s se alieze cu Germania împotriva Rusiei.
Monarhia imperial i regal a întreprins de guvernul de la Rusiei în Balcani, cu
Austro-Ungariei nu a reuit s Budapesta a încurajat eforturile sprijinul naionalitilor
integreze numrul mare de gru- de eliberare din anii 1870 ale slavi, Austria a intrat
puri etnice sub dominaia sa. în slavilor de la sud i a contribuit într-o Dubl Alian ©
mod paradoxal, acest fenomen a la sporirea tensiunii în Balcani, cu Germania lui
idus o anumit stabilitate, atâta accelerând izbucnirea Primului Bismarck.

1 imp cât nu se putea realiza nici Rzboi Mondial. Aceste eforturi Politica extern a
1 uniune semnificativ între au condus în 1914 la asasinarea Monarhiei Dunrene Semnarea Dublei Aliane la 1 7 octombrie 1 879:
numeroasele naionaliti rivale, de ctre un naionalist sârb a urmrit formarea de kaizerulWilhelm i kaizerul Franz losif împreun
I
cu minitrii de externe Bismarck i Andrassy

în acest timp, funcionarii impe- a motenitorului tronului aliane. în 1872 a format
riului au rmas loiali patronilor austro-ungar, arhiducele Franz Liga celor Trei împrai, împreun pene s-au simit ameninate de
I labsburgi. Ferdinand - nepotul împratului, cu Germania i Rusia. în plus, aceast concentrare de putere. în
Germanii i maghiarii erau detestat de sârbi din cauza Austro-Ungaria a garantat c va consecin, Marea Britanie, Rusia
tavorizai în privina drepturilor opoziiei sale ferme fa de veni în ajutorul Germaniei dac i Frana au format Antanta în m
-o
c
Je vot i a participrii la procesul micrile separatiste. în contextul aceasta s-ar confrunta cu un atac 1907. Astfel, Europa a fost divizat
politic, aa c monarhia dual a declinului constant al puterii din partea ruilor i a francezilor în dou blocuri militare, între care
controlat minoritile prin fora otomane în aceast regiune i în 1882, aliana s-a extins odat avea s izbucneasc, apte ani mai
irmatei. Maghiarizarea forat fiind deranjat de expansionismul cu aderarea Italiei. Statele euro- târziu, Primul Rzboi Mondial.
sus: Membrii Secesiunii vieneze Sal de expoziie folosit de Secesiunea vienez,

centru: Egon Schiele, autoportret, 1912 construit în 1 897-1 898 de Joseph M. Olbrich
Modernismul vienez
în jurul anului 1900, s-a format Tânra Vien, un curent literar
Jugendstil (Art Nouveau vienez), în jurul lui Arthur Schnitz-

ler i Hugo von Hofmannsthal, a crui pies, Jedermann (Orice
brbat, 1903) a surprins spiritul vienez al epocii, de o superficialitate
morbid iprofund decadent. Ali autori ai vremii, renumii i astzi,
sunt Karl Kraus, Robert Musti i Hermann Broch. In pictur, care se
distaneaz depasiuneaBelletpoquepentrugrandoare, seremarc
Egon Schiele i mai ales Gustav Klimt, unul dintre membrii fondatori
ai micrii Secesiumea vienez. Dintre compozitori se manifest
Gustav Mahler t dodecafonicii Arnold Schoenberg i Alban Berg, iar
dintre arhiteci AdolfLoos i Otto Wagner. Prietenul lui Schnitzler,
Sigmund Freud, a dezvoltat psihanaliza, care a influenat puternic

Sigmund Freud, printele psihanalizei,
Gustav Mahler, portret, cea 1 905 modernismul vienez. 1909
1 882 înfiinarea Universitii la Praga Din 1 883 Majoritate ceh în Parlamentul provincial
1 880 Ceha este limba oficial în Boemia 1882 Tripla Alian 1 907 Antanta
41
Frana 1814-1914
Dup Napoleon Frana îi recâtig poziia în rândul marilor puteri europene. Dinastia
I,
Bourbonilor încearc s restabileasc monarhia prerevoluionar, îns represiunea politic

i nedreptatea social conduc la mai multe revolte o, care câtig treptat for i avânt. A
Doua Republic, care a rezultat dup Revoluia de la 1848, era din nou transformat în-
tr-un imperiu printr-o lovitura de stat a preedintelui Ludovic-Napoleon. îns, în timp,
se reafirm interesul pentru
politici liberale, iar conservatorii se afl sub o presiune din ce
în cemai mare. Imperiul sfârete odat cu înfrângerea suportat din partea Germaniei în
1870-1871, iar a Treia Republic elimin definitiv bonapartismul în lupta dintre ideile repu-
blicane i cele conservatoare.
Libertatea cluzind poporul, alegorie a Revoluiei din Iulie reprezentat de
Marianne, simbol al Republicii franceze, pictur de Eugene Delacroix, 1 830
Domnia Bourbonilor i Revoluia de la 1830

Frana devine monarhie constituional sub Bourboni. Politicile lor de restaurare
determin izbucnirea Revoluiei din Iulie 1830.
La 4 iunie 1814, dup aproape conferin care a urmat

un an de la înfrângerea Congresului de la Viena, rezolv
definitiv a lui Napoleon în problema recunoaterii Franei

Btlia de la Waterloo i exilul ca mare putere european.
su la Elba, Frana primete Carol, fratele lui Ludovic,
La Charte Constitutionelle, o se afla printre conductorii

nou cart pentru o monarhie ultraregaliti, care au câtigat
constituional. Aceasta o influen semnificativ
cuprindea unele elemente în politica intern de dup D
Regele Carol X
democratice, cum ar fi un cod 1820. Acetia reuesc s emit
o
(X
civil i un Parlament bicameral, restricii referitoare la dreptul de de Adolphe Thiers © câtig
tu
cu o Camer a nobilimii, aleas vot, restabilesc cenzura presei majoritatea în Camera inferioar
Regele Ludovic XVIII
de ctre rege, i cu o Camer i redau Bisericii proprietile în 1830. Carol a dizolvat-o
a deputailor aleas prin vot. de proprieti. Aceast politic secularizate. Dup moartea lui imediat. în ziua urmtoare, a
Bourbonul Ludovic XVIII © a continuat dup perioada Ludovic din 1824, Carol © urc început Revoluia din Iulie O,
conduce un regim de restauraie de O Sut de Zile (pag. 377) ale pe tron i continu politica Carol X abdic © i emigreaz
care favoriza aristocraia i lui Napoleon, în 1815. în 1818, reacionar anterioar. Opoziia în Anglia. Regele Ludovic-Filip
marea burghezie deintoare Congresul de la Aachen, o clasei de mijloc liberale conduse urc pe tron.
Revoluia din Iulie: lupte de strad în Rue de Rohan, Regele Carol X emigreaz în Marea Britanie în 1 830, Adolphe Thiers, preedintele celei de
la 29 iulie 1830 dup abdicare A Treia Republici, 1 871 -1 873
4 iunie 1814 \ La Charte constitutionelle Din 1824 Monarhia lui Carol X 1830 Carol X abdic
1818 Congresul de la Aachen 1830 Revoluia din Iulie 1830-1848 Regele-bancher Ludovic-Filip
42
iS 14-1914 Frana 387
Revoluia de la 1848 i lovitura de stat a lui Ludovic-Napoleon

Problemele sociale din timpul lui Ludovic-Filip au culminat cu Revoluia din Februarie 1848
si cu o nou constituie care introducea un sistem prezidenial conservator,
care avea s fie înlocuit foarte curând de un Al Doilea Imperiu.
Muncitorii i clasa de mijloc, au demisionat. Dup reprimarea
care fuseser pân atunci slab Rscoalei muncitorilor din iunie ©
reprezentai din cauza sufragiului a aceluiai an, de ctre noul guvern
cenzitar (doar deintorii de mari moderat ales, Frana a adoptat o
proprieti aveau drept de vot), constituie în noiembrie 1848.
loreau o republic. îns deputaii în decembrie, Ludovic-Napoleon,
burghezi care dominau a doua nepotul lui Napoleon I, a

( amer au decis s continue fost ales preedinte de ctre
monarhia constituional, sub popor. Ludovic-Napoleon a
cgek-bancher Ludovic-Filip de cerut sprijinul micii burghezii Regele-bancher Ludovic-Filip depune
jurmântul pe cart, la 7 august 1 830
I )rleans ©. în defavoarea majoritii
urmtori, Frana a Lupte pe baricade din timpul Rscoalei
în anii parlamentare, cu scopul de a declarat sfâritul celei de A Doua
muncitorilor din iunie 1848
. unoscut o industrializare rapid, restaura bonapartismul. Când Republici, iar la 2 decembrie -a
c
care a cauzat grave probleme în 1834. Lipsa recoltelor i crizele guvernarea acestuia a ajuns la 1852 a urcat pe tron ca împrat
ociale. Gânditorii i filozofii economice, precum i dorina termenul limit de patru ani, în Napoleon III ©, fiul lui Napoleon I
Nocialiti, precum Pierre-Joseph de a avea o democraie real, 1851, a dizolvat Parlamentul i i al Mariei-Luiza de Habsburg.
l'roudhon i Charles Fourier ©, nu un guvern i mai corupt i-a arestat pe oponenii si <B>
care criticau regimul, au exprimat decât cel dinainte, au generat cei mai importani. în ianuarie i
doleanele pturii de jos de a-i în cele din urm Revoluia din 1852, printr-un referendum, a
"'flBî ai(C %
îmbunti condiiile de trai. Februarie 1848 ©. Guvernul fost adoptat o nou constituie, L THp^
Viaa insuportabil i-a fcut provizoriu a proclamat A Doua care stipula o perioad de guver- tC^Khk . , . >
|ie estorii din Lyon s se Republic, iar Ludovic-Filip i nare de zece ani. Câteva luni W" '^^^H _^m
rscoale mai întâi în 1831 i apoi prim-ministrul Franois Guizot mai târziu, Ludovic-Napoleon a
Enrichissez-vous! vî
r
Ca reacie la cererea populaiei de a aboli votul cenzitar, Francois Gui- '
-S
zot, prim-ministrul liberal moderat al „regelui-bancher" Ludovic-Filip,
se pare c ar fi rspuns: „Nu va fi nici o reform. îmbogii-v, apoi Eli Bfe .i iivKHJi
vei putea vota." Charles Fourier
Pierre-Jospeh Proudhon (1808-1865), tipograf i jurnalist, a formu-

lat celebra afirmaie Proprietatea este furt într-un pamflet din 1840
Lovitura de stat a lui Ludovic-Napoleon
de la2 februarie 1851 i întemniarea intitulat Ce este proprietatea? Anarhist, Proudhon a respins orice
eprezentanilor opoziiei
form de visând la o societate în care oamenii s triasc i s
stat,
lucreze dup propria voin, fr nici un interes personal, numai în in-

teresul tuturor. Dup 1848, Prou-
dhon a fost membru al Adunrii
Constituante, iar în 1849 a fost
arestat ca oponent al lui Ludovic-
Napoleon. Dup eliberarea sa din

1852, a trit în exil în Belgia, dar
a reuit s se întoarc în Frana,

dup graierea sa din 1862, în
sperana
r de a continua cauza re-
)e la stânga la dreapta: Napoleon III,
5
Proudhon i copiii sai, pictura de Revoluia din Februarie 1 848: tricolorul
su Ludovic-Napoleon, Napoleon formei sociale. Gustave Courbet, 1 863 rmâne steagul naional
fiul I
al celei de
i-Sonaparte i fiul su, Napoleon A Doua Republici
1 831 Rscoala estorilor din Lyon 1 848 Rscoala din Iunie de la Paris Decembrie 1848 Ludovic-Napoleon devine preedinte
1848 Revoluia din Februarie Noiembrie 1848 Adoptarea noii constituii 2 decembrie 1852 Monarhia lui Napoleon
43
Al Doilea Imperiu
Domnia lui Napoleon III a deviat într-o direcie autoritar, pe care a trebuit
s o abandoneze în favoarea dezvoltrii liberale.

Parlamentul nu deinea o putere francezi. De asemenea, Frana
prea mare în timpul domniei lui i-a impus dominaia în
Napoleon III. Biserica i armata Indochina {pag. 420), Siria i
aveau o mult mai mare influen Senegal. în Mexic îns împratul
în treburile statului. Clasa de francez instalat a fost detronat Boulevard des Italiens din Paris
mijloc inferioar ca numr a {pag. 434) în 1867. Planul de
acceptat statul autoritar de frica absorbie a Luxemburgului i

violenei socialiste. Clasa de Belgiei a euat, de asemenea.
jos a fost redus la tcere prin Pe plan intern, opoziia liberal
crearea unor locuri de munc cu a ieit victorioas în 1869. Napo-
ocazia renovrii i modernizrii leon s ajung la
III a fost obligat
Parisului. Baronul Georges- un compromis cu democraii i s

Eugene Haussmann, prefect renune la o mare parte a puterii
al Departamentului Senei, a
D regimului su autoritar, în favoa-
Abdelkader
remodelat oraul aerisindu-1 cu rea lui Empire liberal (Imperiul
bulevarde O i parcuri precum universale organizate la Paris în liberal). Rzboiul Franco-Prusian

Bois de Boulogne. Expoziiile 1889 au demonstrat progresul
mg^j wjyr^. industrial al Franei.
între 1853 i 1856, Frana

«^ a luptat în Rzboiul Crimeii Charles Baudelaire
mj/B împotriva Rusiei, de partea
w^jM Poetul Charles-Pierre Baude-
Imperiului Otoman. Participarea
laire (1821-1867) este poate cel
-o
o sa la Rzboiul Franco-Sardinian
^^Ki mai important liric francez al
IrB împotriva Austriei în 1859 - pe
&
o
O.
UJ
"-wl
Ml
1
care Frana 1-a câtigat în primul O^

înfrângerea francezilor la
MMI
Sedan,
Epocii Moderne.
faima datorit
i-a dobândit
culegerii sale
rând datorit victoriei în Btlia
1 septembrie 1870 de poezii Florile rului (Les
de la Solferino, la 24 iunie 1859 -
du
(S v a fost de asemenea profitabil, din 1870-1871, provocat de Prusia,
fleurs
ie, în 1857, a
mal), a crei apari-
declanat un scan-
wt cuceririndu-se Nisa i Savoia. a culminat cu Btlia de la Sedan
dal în societatea burghez din
Dup ce Frana a anexat Algeria de la 1 septembrie 1870 i cu
Frana. Dup un proces în care
Im KHf în 1834 i a cucerit-o definitiv prbuirea celui de Al Doilea
.
era acuzat c aduce o ofens

în 1847, luptând împotriva Imperiu. împratul a fost luat
.
<< moralei publice, afost obligat s
lui Abdelkader, aceasta a fost prizonier i, în urma negocierilor,
wh /.
exploatat agricol de ctre Frana a trebuit s cedeze
îi retrag ase dintre poemele
Teatrul de oper din Paris construit de publicate. Cele mai importante

Charles Garnier în 1 871 -1 874 colonitii europeni, în majoritate Germaniei Alsacia i Lorena.
teme ale esteticii urâtului sunt
moartea i erotismul, în opoziie

cu romantismul. Baudelaire x-a
influenat mai ales pe scriitorii
britanici i americani, cum ar
fi Edgar Allan Poe. A trit mai

muli ani în Belgia, murind în-
s la Paris, oraul su natal, la
31 august 1867.
sus: Charles Baudelaire,

Dl autoportret din 1 860
Acvariul de la Expoziia Universal de la Paris d împratul Napoleon III în timpul Btliei de la Solferino
1834 Anexarea
|
Algeriei 1853-1856 Rzboiul |
Crimeii 26 iunie 1859 Btlia de la Solferino 1870-1871 Rzboiul Franco-Prusian
1847 Cucerirea Algeriei 1859 Rzboiul Franco-Sardinian 1 869 Empire liberal

44
iS 14-1 914 Frana 389
A Treia Republic
\1 Doilea Imperiu a fost urmat de A Treia Republic, o perioad marcat de scandaluri
politice interne. Pe plan extern, Frana a reuit s se reintegreze treptat
111 comunitatea statelor europene.
I a scurt timp dup capitularea a intrat în declin, din cauza care s-a format în 1898, împreun
condus de
irmatei franceze i scandalurilor. Criza
crizelor cu socialistul Aristide Briand
contele Mac-Mahon © la Sedan economic din 1882 a înrutit i cu prim-ministrul Georges
in Rzboiul Franco-Prusian, la starea populaiei, sporind Clemenceau au declarat în 1909
l'aris a fost proclamat A Treia popularitatea conservatorilor. separarea Bisericii de stat, precum
Republic. în 1871, Adunarea Georges Boulanger a decis s i iniierea unor programe sociale.
Naional 1-a ales pe Adolphe se revaneze fa de Germania Pe plan extern, Frana urmrea
I hiers în fruntea noului guvern. dup pierderea Alsaciei i Lorenei o politic de aliane, pentru a-i
( omunitii i socialitii care se prin Tratatul de la Versailles menine interesele coloniale i
1 lturaser Comunei din din 1871. El a unit conservatorii, a evita un posibil rzboi cu
i 'aris ©, © au stabilit o form radicalii i monarhitii într-o Germania. în 1902, Frana a primit
Turnul Eiffel din Paris, inaugurat
ocazia Expoziiei Universale din
cu
1889
de republic socialist, care este micare naionalist autoritar, o asigurare de neutralitate din
înfrânt de trupele lui Mac-Mahon denumit Partidul celor nemulumii, partea Italiei în cazul unui atac om
o
in Sptmâna sângeroas din mai. care amenina serios republica. german. Aliana dintre Frana i
Mac-Mahon a fost ales preedinte Victoria republicanilor în Rusia din 1894, la care a aderat i o
a.
sau substituent al monarhiei de alegerile din 1889 a prevenit Marea Britanie, a deveni în 1907
ctre majoritatea conservatoare, declanarea dictaturii lui Tripla înelegere (Antanta).
ins a demisionat în 1879, din Boulanger. Republica a fost Antigermanismul cetenilor

cauza acaparrii puterii de zguduit în anii 1890 de Scandalul francezi, exacerbat de Criza
atre republicani. Majoritatea Panama i de Afacerea Dreyfus, din Maroc, a fost încurajat dup
republican moderat, condus care a determinat polarizarea 1913 de preedintele Raymond
de preedintele Jules Grevy, s-a politic. Coaliia majoritar din Poincare ©, care spera s recâtige
meninut pân în 1887, apoi republicani i radicalii de stânga, teritoriile pierdute de la Prusia.
Afacerea Dreyfus
Cpitanul evreu Alfred Dreyfus a fost acuzat pe nedrept

Marealul Maurice Mac-Mahon, al doilea
de spionaj înfolosul germanilor, fiind arestat, degradat i preedinte al celei de A Treia Republici
condamnat în 1890 de un tribunal militar la închisoarepe
via pe Insula Diavolului. Afacerea Dreyfus a împrit
Le Petit Journal
naiunea în dou. De exemplu, dac Emile Zola a obi-
nut redeschiderea procesului prin scrisoarea sa deschis
J'accuse, antisemiii, nai-

onalitii i antiparlamenta-
Baricade în Place de la Concorde în timpul ritii s-au constituit în opo-
Comunei din Paris
ziie. In 1898, principalul
document-probs-a dovedit
afi unfals, iar Dreyfus afost
achitat în 1906. Afacerea
a fost o confruntare dur

între ideile restauraiei i
cele republicane, iar repu-
blica s-a întrit i mai mult

Coperta publicaiei Le Petit «
urma
. .
r
triumfului
-j •! 1 •
ED
Journal,ia\
in ideilor
/
3 ianuarie lonc
de la 110 1 895: J
Preedintele Raymond Poincare, pe
Cuinele primriei din Paris, incendiate de comunarzi degradarea lui Alfred Dreyfus liberale.
coperta publicaiei Le Petit Journal
.1 24 mai 1871 din 26 ianuarie 1913
Martie-mai 1871 Comuna din Paris 1890-1906 Afacerea Dreyfus 1 905 Separarea Bisericii de stat
1 871 Adolphe Thiers devine prim-ministru 1 875 Proclamarea celei de A Treia Republici 1892-1893 Scandalul Panama
I 1 907 I Tripla înelegere (Antanta)
45
Marea Britanie is 3 o i 9i4
Datorit industrializrii timpurii, dezvoltarea economic a Angliei se afla cu aproape jumtate

de secol înaintea celorlalte state de pe continent, îns condiiile de munc erau groaznice,
ducând la pauperizarea muncitorilor. Pentru a diminua tensiunile sociale a fost necesar
adoptarea unor legi pentru protecia muncitorilor i extinderea gradual a dreptului de vot
în rândul pturilor largi ale populaiei. Sub regina Victoria ©, a crei domnie a început în
1837, economia a cunoscut o dezvoltare impetuoas, îns problemele sociale nu au disprut,
iar micarea muncitorilor a revendicat reforme mai ample. Imperiul colonial britanic a fost
restructurat treptat în sec. XIX, transformându-se în Federaia Naiunilor (Commonwealth).
Regina Victoria I a Marii Britanii i a Irlandei i împrteas a Indiei, portret la aniversarea a 50-a de la urcarea pe tron, în 1 887
Reformele politice ale monarhiei constituionale

Anii 1830-1840 s-au caracterizat printr-o serie de reforme de succes în Marea Britanie.
Dup moartea lui George IV © Partidului Conservator
(pag. 287), a urcat pe tron i Unionist din Marea

William IV, un rege cu idei Britanie, care a cutat
reformatoare. Votul s-a s atrag o parte
modernizat prin Legea reformei cât mai mare din
din iunie 1832. în acelai timp electorat. îns Partidul
puterea Parlamentului a sporit, Conservator Britanic
deoarece populaia oraelor a Cartier srac din Londra, cea 1 850 s-a scindat în 1846, George IV, rege al Marii Britanii,
crescut rapid ©, datorit migraiei când prim-ministrul Sir în perioada când era prin de Wales,
portret de Thomas Gainsborough, 1 781
C
•— de la sate. împrirea locurilor în Robert Peel s-a orientat
o
-o ctre comerul în aprilie 1829, datorit prim-
c Parlament nu mai corespundea liber.
2 numrului de votani, districtele De asemenea, ministrului Arthur Wellesley,

o
cx
de votare fiind reorganizate în reformele erau duce de Wellington © i a altora
UJ
favoarea oraelor. De asemenea, necesare i pentru s-a aprobat Decretul de degrevare
Legea corporaiilor municipale stabilirea unei echiti romano-catolic © (Roman Catholic
(Municipal Corporations Act) din între confesiuni. în Relief Act). Cunoscut sub numele
1835 favoriza alegerea consiliilor comparaie cu membrii de Emanciparea catolic, aceast lege
oreneti. Protestul împotriva Bisericii Anglicane, a pus capt discriminrii oficiale a
Caricatur la adresa legilor de reform privind
reformei electorale liberale din
emanciparea catolicilor: Muntele muncind sau
catolicii aveau puine catolicilor, crora li s-a permis s
1832 a consemnat formarea mult zgomot pentru nimic drepturi civile. Abia devin membri ai Parlamentului.
Cartitii
Cu toate c reforma votului din 1832 urmrea întrirea clasei

mijlocii,numrul de votani era înc foarte mic - cea patru
procente din populaie. Astfel, în 1837, asociaie de munci-
tori din Londra a prezentat în Camera Comunelor Cart

bB
a poporului. Cartitii cereau drept de vot universal pentru
brbai, cu alegeri care s reprezinte proporiile reale ale po-
pulaiei, vot secret iplata deputailor, astfel încât i cei sraci
s poatface parte din Parlament. Acesta a respins documen-

tul, în ciuda petiiilor cu aproape 3 milioane de semnturi i
a grevei generale. Conductorii cartitilor au fost arestai în Friedrich Engels vorbete la adunarea cartitilor
Prim-ministrul Arthur Wellesley, duce
timpul tulburrilor din Wales din 1839. din 1843
de Wellington, portret de Francisco
Goya, 1814
1802 Se aprob Legea fabricilor 1 6 august 1 81 9 Masacrul de la Peterloo 1824 Introducerea dreptului la grev
1 81 5 Legea cerealelor 1 81 9 Interzicerea muncii copiilor în fabricile de bumbac Aprilie 1 829 Aprobarea
|
Decretului de degrevare romano-catolic
46
iS?o-1914
Marea Britanie 391
Reformele sociale ale Capitalismului de la Manchester

In timp, diversele inovaii i seria de legi care implementau reforma social au îmbuntit
condiiile de via ale pturii de jos din Marea Britanie.
ter. Conservatorii au contientizat legi erau uor de înclcat. Prima
c pentru a menine pacea intern lege eficient a fabricilor a fost
era nevoie de reforme. Prima din- aprobat în 1833. Aceasta limita
tre Legile fabricilor fusese apro- numrul de ore de munc pe zi
bat în 1802, stipulând sanciuni pentru femei © i copii; copiii sub
pentru munca nocturn a copiilor 13 ani nu erau lsai s lucreze mai
i limitând ziua de munc la 12 mult de nou ore pe zi. Un depar-
ore pentru ucenici. Angajarea în tament de supraveghere controla Muncitor srac cu familia sa, în timpul
ucrând într-o fabric de plut

fabrici a copiilor © cu vârsta de respectarea legii. Unele dintre îm- grevei docherilor din 1 889 de la
Londra
pân la nou ani a fost interzis buntirile condiiilor de via i
I a 16 august 1819, o demonstraie în 1819. în 1824, muncitorilor li se de munc © se datoreaz lui An-
muncitorilor a fost înbuit în recunotea dreptul la grev O thony Ashley Cooper ©, al apte-
l\ Uisacrul de la Peterloo, când cavale- i la formarea asociaiilor. îns lea conte de Shaftesbury. Acesta a
i
ia a deschis focul asupra mulimii nu exista nici un fel de control încurajat construirea locuinelor so- m
-o
idunate pe strzile din Manches- o
din partea statului, iar aceste ciale i a înfiinat coli pentru copiii
sracilor. De asemenea, a introdus
c
Robert Owen anumite legi sociale, inclusiv cea
I» V99, la vârsta de 28 de ani, Robert Owen devine coproprietar din 1842 prin care se interzicea
la o fabric de bumbac din New Lanark, Scoia. Nu permite munca angajarea femeilor i copiilor în
copiilor, limiteaz ziua de lucru la 10 ore i jumtate, devenind astfel mine, i cea din 1847, prin care
un susintor al primelor legi de protecie a muncii. Muncitorii si ziua de munc era reglementat la
locuiau într-un complex de lo- 10 ore pentru femeile i tinerii ca- a
Richard Cobden
cuine construite special pentru re lucrau în fabrici . Pentru a men-
ei, copiii lor mergeau la coal ine un pre ridicat la grâul brita- 1846, dup mari presiuni din par-
i îi puteau cumpra alimente nic, Parlamentul a aprobat în 1815 tea colii de la Manchester - un
ieftine de la magazinele pe care un tarif împotriva importurilor, grup de industriai textili condus
acesta le subveniona. Chiar i cunoscut ca Legea cerealelor (Corn de Richard Cobden ©, care, având
cu aceste costuri suplimentare, Laws), îns preul ridicat al pâinii interes pentru comerul liber,
fabricile lui erau prospere. Mi- a provocat rebeliuni ale maselor. s-a aliat cu muncitorii. Liga împo-
carea cooperatist, înfiinat în Ca reacie, George IV a restrâns triva legii cerealelor, înfiinat
1&44 în Rochdak AngH<*> *+ drepturile civile, mai ales cel la de Cobden i John Bright în 1838,
coal în New Lanark, fondat >
de Robert Owen preluat ideile. libera asociere i libertatea presei. a cerut educaie public general
Legea cerealelor a fost abrogat în i reform electoral.
taie depompare la un canal din Birmingham, cu maina Copii muncind într-o min de crbune din Anglia dup Anthony Ashley Cooper, al aptelea
pompat a lui Watt, care uura mult munca Revoluia Industrial, pictur, sec. XIX conte de Shaftesbury, pictur, cea 1 870
832 Proiect de reform 1 837 Carta poporului 1 844 Lansarea Micrii cooperatiste
1835 Legea corporaiilor municipale 1838 înfiinarea Ligii împotriva legii cerealelor 1846 Scindarea Partidului Conservator
47
Creterea economic i bunstarea social în Epoca Victorian

Creterea economic din primii ani de domnie ai reginei Victoria s-a diminuat, problemele sociale
revenind în atenia politicii interne.
Regina Victoria I
Regina Victoria a Angliei i

împrteas a Indiei a urcat
pe tron la 20 iunie 1837. Dom-
nind timp de 64 ani, a marcat o
Palatul de cristal din Hyde Park, Londra, construit pentru Oameni ateptând în faa unui azil pentru sraci i pentru cei
Expoziia Universal din 1 851 fr adpost întreag epoc în istoria Marii
Britanii. Epoca Victorian s-a
Dup perioada turbulent de al încrederii tot mai mari în unio-
caracterizat prin prosperitate
reforme, Marea Britanie a trecut niti. Muli omeri emigrau © în
economic i prin poziia de
prin decenii mai linitite. Marea America sau Australia. Comitetul
lider a Marii Britanii în lu-
Expoziie din 1851, care prezenta de reprezentare a muncii (Labour
me. De asemenea, în aceast
faimosul Palat de cristal O, era un Representation Committee), înfiinat
perioad a fost promovat un
simbol al economiei înfloritoa- în 1900 i redenumit Partid Labu-
stil de via conservator i
re. Datorit faptului c reforma rist în 1906, era tot mai influent.
convenional. Soul reginei
din anii 1830 instituise structuri Liberalii David Lloyd George i
Victoria, prinul Albert de
parlamentare, revoluiile de la Lupta irlandezilor Winston Churchill O revendicau Saxa-Coburg-Gotha, i-a im-
1848 din întreaga Europ nu au pentru independen bunstarea populaiei. în câiva
pus opiniile conservatoare în
O afectat Marea Britanie. Creterea în 1845, creterea spectaculoas ani s-au fcut o serie de progrese:
faa unei regine orientate ini-
economic spectaculoas a fost a populaiei irlandeze i degera- s-au introdus pensiile, ajutorul de
ial spre liberalism.
O urmat de o criz care a exacerbat rea cartofilor au dus la o foamete omaj, asigurarea naional de s-
sus: Regina Victoria srbtorind
ntate i un
I
problemele sociale O. Unionitii cumplit, care a durat pân în salariu minim pentru
jubileul de aur
care se organizaser în 1868 în 1849. Prim-ministrul, lordul anumite grupuri sociale. Amen-
Congresul Sindicatelor (Trade Uni- John Russell, a refuzat ajutorul damentul înaintat de William
on Congress) aveau din ce în ce mai de stat pentru ameliorarea crizei. Gladstone proiectului de reform
muli membri. Greva docherilor în schimb, a trimis soldaipentru din 1867 i-a asigurat cu drept de
din Londra din 1889 era un semn a contracara tulburrile izbucni- vot pe muncitorii de la ora, iar în
te. Peste un milion de irlandezi 1884 acest drept li s-a acordat i

au murit de foame i din cauza ranilor. Femeile, reunite în aso-
epidemiilor, iar alte dou mili- ciaiile Suffragette ©, luptau i ele
oane au emigrat. Naionalitii pentru a obine drept de vot.
au cerut independena politic

a Irlandei, iar societi secrete,
precum Fenianii (the Fenians),

i-au asasinat pe reprezentanii
guvernului britanic. Irlanda a de-
venit independent abia în 1921,
cu excepia prii ei de nord.
sus: Populaie rural înfometat,

în faa unei case srace,
în timpul foametei din Irlanda Winston Churchill la Camberwell Coperta revistei The Suffragette,
Emigrani crându-se pe o corabie din 1845-1849 Labour Exchange, o agenie de plasare editat de Christabel Pankhurst,
supraîncrcat a forei de munc, cea 1910 23 mai 1913
20 iunie 1837 încoronarea Victoriei I 1842 Rzboiul opiului 1 851 Expoziia Universal de la Londra 1868 Congresul sindicatelor
1839 Raportul Durham 1 845-1 849 Foametea în Irlanda 1 858 Rscoala ipailor
48
i.Xo-1914 Marea Britanie 393
Politica de colonizare în ajunul Primului Rzboi Mondial

Marea Britanie i-a extins vastul imperiu colonial, îns a intrat treptat în conflict
1 u Imperiul German, care îi dorea propriul su „loc sub soare".

Hong Kong © - pe care Anglia Transformarea imperiului
le arendase pentru o perioad într-o Federaie de Naiuni
de 99 de ani prin Tratatul de la (Commonwealth) în sec. XX a
Nanjing care a încheiat Rzboiul început cu Raportul Durham
opiului din 1842 - i Singapore din 1839, care prevedea unirea
au asigurat expansiunea în China i autonomia guvernamental a
i Pacific. Din aceast cauz îns provinciilor canadiene ©. Astfel,
Marea Britanie a intrat în conflict rmâneau sub tutela

coloniile
cu Rusia. în Btlia pentru Africa, rii-mam, pân când obineau i

Marea Britanie a intrat în disput independena politic. Teritoriile
cu Frana i Germania pentru colonizate s-au unit în federaii
ultimele regiuni necolonizate mari i au adoptat constituii

oroana confecionat pentru încoro- din lume. Egiptul dup modelul britanic. Steagul egiptean este arborat
irea lui George V ca împrat al Indiei, a fost ocupat de Canada, Australia, la Fashoda, Sudan, dup retragerea tu
-o
1911 forelor franceze, în 1 898 o
Marea Britanie în Noua Zeeland
ung domnie a reginei Victoria 1882, în primul i pri din 2
o
o.
ii 837-1902) a fost marcat rând pentru Africa de Sud
le pretenii imperialiste i Canalul Suez au fost definite
Ic expansiunea continu a (pag. 410). în ca dominioane -
imperiului colonial. în 1858, anii 1890, Marea regiuni
and Compania Indiilor Britanie s-a guvernamentale

)rientale a fost desfiinat, în aflat în pragul LI înaintarea trupelor auxiliare în interiorul
indiene ale armatei britanice în
orii Rscoalei ipailor {pag. 414), unui rzboi cu timpul luptelor lasud-vest de Imperiului
oroana © Britanic a preluat Frana pentru Ypres, în 1915, desen pentru Britanic,
un corp de iluminat
itribuiile guvernului Indiei, controlul asupra autonome din
1
1 fruntea cruia a fost aezat Sudanului, condus mai târziu punct de vedere administrativ - la
; in vicerege englez, Victoria de condominiul anglo-egiptean Conferina colonial din 1887.
iiitoproclamându-se împrteas în Criza de la Fashoda O. Ambele Odat cu intrarea lor în Primul Caricatur la adresa Germaniei: Viitorul
Indiei în 1876. Coloniile din puteri s-au aliat împotriva Rzboi Mondial ©,© de partea pe ap - îndrznete s
se aventureze
pe mri, în cutarea puterii
Imperiului German © în 1904, patriei-mam, statutul coloniilor
formând Tripla înelegere i al dominioanelor s-a schimbat, alte teritorii dup Primul Rzboi
(Antanta), la care s-a alturat acestea fiind recunoscute în Mondial, când unele dintre fostele
i Rusia în 1907. Coloniile cu 1917 drept naiuni autonome ale colonii germane i otomane au
populaii mari de emigrani federaiei imperiale. La Federaia devenit protectorate sau teritorii
europeni au cerut autonomie. Britanic s-au mai adugat i sub mandat britanic.
Soldai ai trupelor auxiliare indiene

militari britanici în Primul Rzboi m
Mondial Port din Hong Kong, 1 847 Râul St. Lawrence, Quebec, Canada, pictur, cea 1 850
1887 Conferina colonial 1 898 Criza de la Fashoda 1 904 Formarea Triplei înelegeri (Entente cordiale)
1 882 Egiptul devine protectorat britanic 1 889 Greva docherilor din Londra 1900 Fondarea Partidului Laburist 1921 Irlanda obine independena
49
RILE DE JOS 1815 -1914
Dup Tratatul de la Campo Formio din 1797, Austria a fost forat s cedeze Franei terito-
riile din partea sudic a Olandei {pag. 291). La Congresul de la Viena, s-a hotrât ca acestea s
Olanda unit, care trebuia s funcioneze ca o zon-tampon pentru Frana. îns
fie alipite la
diferenele confesionale, politice i culturale au dus în 1830 la separarea Belgiei. în Olanda

i Belgia a început procesul de industrializare. Economia belgian a beneficiat de teritoriile
colonizate din Africa. Regii olandezi au domnit i în Luxemburg ca Mari Duci. Diferenele
dintre legile de succesiune la tron au dus la separarea Luxemburgului de Olanda în 1890.
Wilhelm II, rege al Olandei
Olanda i Luxemburgul
Structurile democratice au fost implementate treptat în Olanda condus de dinastia
de Orania-Nassau. Luxemburgul a devenit independent în anii 1890.
Congresul de la semnificativ autoritatea, constituie liberal a Olandei
Viena din 1815 a în anii 1880, Olanda în 1890 când a urcat pe tron
creat Regatul a cunoscut o regina Wilhelmina ©. îns legea Muncitor la rzboiul de esut, pictur
de Vincent van Gogh înfiând estori
Unit al Olandei, cretere economic Luxemburgului nu permitea lucrând la maini, 1 884
care cuprindea spectaculoas, accesul femeilor la tron i ara
Belgia de azi, care a determinat a ieit din uniunea cu Olanda.
fosta Oland dezvoltarea micrii Când împratul Napoleon III ©
austriac. în timpul muncitoreti ©, O, a încercat s cumpere ara în
Revoluiei de la 1845, care, în 1894, a dat 1867, a aprut o situaie de
regele Wilhelm II O, natere Partidului criz, deoarece Prusia nu era de
El Napoleon III,
c fiul conservatorului împrat francez, pictur Muncitorilor Social- acord. Conferina de la Londra
Wilhelm I, a fost de F.X. Winterhalter, Democrai. în urma din 11 mai 1867 a încheiat criza
1857
o obligat s accepte Congresului de la Luxemburgului, asigurându-i
monarhia constituional. Viena, Luxemburgul a fost independena i neutralitatea.
La un an dup moartea sa, a urcat ridicat la rangul de Mare Ducat Acest acord a fost dezaprobat
pe tron su Wilhelm ©.
fiul III autonom, îns a fost guvernat de germani la începutul
Congresul celei de-a doua
în timpul domniei acestuia, de Olanda pân în 1867. Astfel Primului Rzboi Mondial,
Internaionale Socialiste de
Parlamentul i-a extins a putut beneficia de noua când acetia au ocupat ara. la Amsterdam, 1 4-20 august 1 904
Wilhelm I al Olandei
Wilhelm I de Orania-Nassau, a
crui dinastie a guvernat Olanda,

a luptat împotriva armatei revo-
luionarilor francezi între 1793 i
1795. Acesta a trit apoi în exil în
Anglia. A fost încoronat rege al
Olandei i Mare Duce de Luxem-

burg la 16 martie 1815. Politicile
sale dure fa de belgieni au de-

terminat declararea independen-
ei Belgiei în 1830. în Olanda, acesta a refuzat Parlamentului orice
restrângere a autoritii sale, fiind obligat s abdice înfavoarea fiului

Ceremonia de încoronare a su, Wilhelm II Wilhelm III, rege al Olandei i Mare
Wilhelminei, la 31 august 1890 Duce de Luxemburg, cea 1 865
16 martie 1815 Wilhelm este încoronat rege

I al Olandei 26 septembrie 1830 Revoluia din Septembrie din Belgia
1 797 Tratatul de la Campo Formio 25 august 1 830 Revolt la Bruxelles 4 octombrie 1830 Belgia îi declar independena
50
i i
s— 1914 rile de jos 395
Dezvoltarea economic i politic a Belgiei

l'-clgia avea un sistem de stat liberal înc din 1830, fiind, dup Marea Britanie, cea mai industrializat
1 1 1 din Europa. Ea cuta, de asemenea, s obin colonii în Africa.

In 1815, Congresul de la Viena a 25 august 1830, în zorii Revoluiei
unit regiunea catolic a Olandei pariziene din Iulie. Soldaii

1 1 istriece cu Regatul rilor de Jos olandezi au fost alungai din
1 Uite, situat la nord de aceasta Bruxelles în timpul Revoluiei din
1 condus de Casa protestant Septembrie O, la 26 septembrie,
ilc Orania-Nassau. Flamanda iar la 4 octombrie 1830, guvernul

;i devenit limba oficial, fapt provizoriu belgian a proclamat
i-are a lezat mândria naional a independena statului. Belgia

Politica
I
" 'pulaiei care vorbea valona. a adoptat o constituie liberal
colonial
Acest lucru, îrrtpreun cu la 7 februarie 1831 i a instaurat
a Belgiei
alte politici discriminatorii, o monarhie constituional.
Regele Leopold II a finanat
dar i cu restriciile politice i Anglofilul Leopold I de
explorarea Africii Centrale, la
< 1 momice, au condus la Saxa-Coburg-Saalfeld a fost
încoronat rege © la 4 iunie 1831. care a participat, printre muli
Revolta din Bruxelles de la
în 1839, Luxemburgul a cedat alii, i SirHenry Morton Stan-
vestul regiunii Valonia Belgiei, Castelul aerian, Expoziia Universal de ley. Expediia sa a contribuit la
la Anvers, Belgia, 1 894
devenit între timp independent, fondarea Statului Liber Congo
urm (Zairul de mai târziu). Regele

îns Olanda a recunoscut a fost rezolvat în cele din
independena Belgiei numai printr-o lege de sorginte liberal. era suveranul acestuia, cu un
dup Protocolul de la Londra din Diferenele dintre valoni, vorbitor statut neutru la Conferina
când graniele rii de limb francez din sud, i Congoului de la Berlin din 1885.
19 aprilie 1839,
fuseser fixate, iar neutralitatea flamanzii din nord nu erau doar Când au ieit la iveal metodele
sa era garantat de Marile Puteri. de ordin lingvistic i cultural, ci inumane de exploatare a rii i
tulburrile provocate de acestea,
Din punct de vedere al dezvoltrii i de ordin economic, deoarece
economice, Belgia © a fost prima sudul era mai industrializat. regele Belgiei a fost obligat s
ar din Europa la începutul Sufragiul universal pentru pun statul Congo sub control
sec. XIX. Pe plan intern, conflictul brbai a fost introdus pentru guvernamental în 1908. Suc-
cesorul lui, Albert încoronat
dintre viziunea catolic i cea prima dat în 1893, în urma unei I,
Revoluia din 1830

împotriva stpânirii olandeze a lui
a belgienilor
liberal asupra politicilor din greve generale © iniiate de în anul urmtor, a restructurat
organizarea coloniei.
1 -ilhelm I, gravur în lemn, 1 864 domeniul educaiei din 1879 social-democrai.
sus: Sir Henry Morton Stanley i

unii dintre adepii africani ai ace-
gravur în lemn,1890
stuia,
Rezerva de filde din
jos:
Congo - mrturie a exploatrii
resurselor naturale ale Africii,
'remonia de încoronare a regelui Leopold I la 4 iunie 1831, la Palatul Regal Armata reprim greva minerilor gravur în lemn, 1890
i Bruxelles, pictur din 1 856 dinMons, 1893
/ februarie 1831 Constituie liberal în Belgia 1885 Conferina Congoului de la Berlin 1890 Wilhelmina devine regin a Olandei
1 1 mai 1 867 Conferina de la Londra 1890 Luxemburgul obine independena

Si
396 Marea istorie ilustrat a lumii Epoca Modernî
Congresul de la Viena
Italia între
i Primul Rzboi Mondial 4 i8, 5 i9i
Dup restabilirea regatelor i statelor italiene în conformitate cu hotrârile Congresului de

la i de restauraie nu au reuit totui s împiedice formarea
Viena, politicile conservatoare
unei micri de unificare naional i ulterior crearea Regatului Italiei. Unirea a fost mai mult
una politic, nu i de ordin social sau economic. Sudul agricol srac avea puine puncte de
tangen cu nordul industrializat, ultimul determinând politica noului stat. Guvernul prim-
ministrului Crispi, care urmrea scopul ca Italia s aib mai multe de spus în politica extern,
a fost înlocuit de perioada lui Giolitti, în care s-au produs reforme sociale, iar economia a]
cunoscut progrese.
Monumentul lui Garibaldi la Roma, înlat în 1895
Apelul la eliberare i micarea de unificare violent
în Italia, restaurarea regatelor i a statelor de dinainte de rzboi se afla în opoziie

cu micarea de unificare naional.
în timpul Congresului de la a avut drept urmare o de Sardinia-Piemonte nu a

Viena, Italia a fost readus micare de rezisten, avut succes în încercarea
în mare parte la starea sa mai ales în rândurile lui de a cuceri regiunile

prenapoleonian: Napoli i Sicilia burgheziei liberale care italiene din Austria
au fost reunificate în Regatul cerea reprezentare în 1848-1849 ia

Celor Dou Sicilii ©, Regatului politic i independena trebuit s abdice în
Ferdinand IV, regele Celor Dou Sicilii,
Sardiniei i-au revenit Piemontul naional a Italiei. favoarea fiului su,
pictur de A. R. Mengs, 1 760
i Savoia, iar Lombardia i Veneto Activitile societilor Victor Emmanuel II O.
T3
O
2
au devenit parte a Imperiului secrete precum O Bustul lui
în 1849, papa Pius IX
Austriac. Pe lâng realinierea Carbonari © i Tânra Giuseppe Garibaldi, a fost demis pentru
cea 1870
o regiunilor, s-au revizuit Codul Italie (Giovane Italia) scurt timp din Statele
cx
Civil i reformele politice erau o expresie a micrii de Papale, la Roma proclamându-se
din perioada napoleonian. unificare naional Risorgimento o Comun Republican, de ctre

Absolutismul regatelor italiene (Reînvierea). Regele Carol Albert Giuseppe Mazzini i Giuseppe
Garibaldi O, ©. Acetia au fost
Giuseppe Mazzini înfrâni de trupele franceze ale
Giuseppe Mazzini (1805-1872), lui Ludovic-Napoleon, care au
care a fost la început carbonar, intervenit pentru a-1 reinstaura pe
a înfiinat societatea secret pap. Comuna a czut în iulie.
Tânra Italie în timpul exilului
su din 1831. A fost condamnat la

moarte în contumacie pentru încu-
rajarea armatei rebele sardiniano-
piemonteze. Toate revoltele pe care
le-a provocat au fost fr succes:

în Piemonte în 1833, la Bologna
în 1843, în Calabria în 1844 i la
Giuseppe Mazzini
Rimini în 1845. Rebeliunile de la
Mantova i Milano au fost reprimate de asemenea. Mazzini, al crui

scop era unificarea Italiei ca republic democratic, a refuzat coroana
întâlnire secret a Mulime în faa bisericii Sf. Mria Maggiore, la
dup ce Italia s-a unificat ca monarhie. A murit la Pisa în 1872. carbonarilor, gravur proclamarea republicii romane, 9 februarie 1 849,
în lemn, sec. XIX gravur în lemn, sec. XIX
Februarie 1 849 Proclamarea

|
republicii romane Mai 1 860 Expediia
|
celor o mie condus de Garibaldi 1871 |
Roma devine capitala oficial a Italiei
24 iunie 1 859 Btlia de la Solferino 1 870 Roma este ocupat de trupele italiene Dup 1 878 Se înfiineaz organizaia Italia Irredenta
S2
iX 15-1914 Italia între Congresul de la Viena i Primul Rzboi Mondial 397
Calea ctre unificare i visurile de extindere

< avour i Garibaldi au câtigat lupta pentru unificarea Italiei. Reformele interne
.ui fost însoite de încercarea de a transforma Italia într-o mare putere european.
Dup Revoluia de la 1848, 1892, Partidul Socialist
1 niunea Sardinia-Piemonte i-a Italian (Partito Socialista
pstrat constituia parlamentar. Italiano) a devenit
( amillo Benso <E>, conte de prin-cipalul partid din Expediia celor o mie a lui Garibaldi ajunge
( avour, care a devenit prim- Italia. Dup 1878, în la Quarto, lâng Genova, la 6 mai 1 860
1 mnistru al regatului în 1852, a timpul domniei regelui
decis s introduc reformele i Ummberto ©, s-a I
1 cutat un partener de alian înfiinat organizaia
pentru unificarea Italiei. Ajutat de Italia Irredenta, dedica-
Frana, Cavour a câtigat Btlia t încorporrii zonelor

de la Solferino ©, cu Austria, la Regele Umberto i principele
I
italiene esalvate. Trentino
.'4 iunie 1859, în urma creia motenitor Victor Emmanuel al Italiei, i Istria s-au aflat în
viitorul rege Victor Emmanuel II
s a ales cu Lombardia. în 1860, centrul acestor eforturi
I milia-Romagna, Toscana, regiunilor Marche i Umbria, i au conturat politicile m

-o
Bersaglieri, un corp de elit al armatei piemonteze, o
Modena i Parma-Piacenza aproape toat Italia s-a unit într- de alian ale noului escortând prizonierii austrieci capturai în timpul
un singur stat. A fost proclamat pân la Primul rzboiului din 1 859, în care Piemonte i Frana
au votat pentru alturarea stat o
au înfrânt Imperiul Austriac în nordul Italiei o-
la Sardinia-Piemonte. în Regatul Italiei, avându-1 ca Rzboi Mondial.
mai 1860, Expediia celor o mie a rege pe Victor Emmanuel II <D. Francesco Crispi a urmrit 26 aprilie 1915 a semnat tratatul
lui Garibaldi © a cucerit Regatul Primele alegeri parlamentare crearea unei Italii mai puternice secret de la Londra cu puterile
t clor Dou Sicilii. Dup aderarea au loc în 1861. Italia a obinut i mai credibile i a dorit s Antantei. Tratatul oferea
Veneto într-un rzboi împotriva obin colonii noi, cu sprijinul Italiei Trieste, Tirolul de Sud i
Austriei în 1866, dar a decis s celor doi aliai, Austro-Ungaria Dalmaia în schimbul intrrii în
renune la Trentino i Istria. i Imperiul German, cu care a rzboi. Italia a declarat rzboi
Dup ocuparea Statelor Papale în format Tripla Alian în 1882. Austro-Ungariei la 23 mai 1915 i
1870, papa a preluat conducerea îns umilitoarea înfrângere din Germaniei la 28 august 1916.
doar în Vatican i Roma. Roma 1896 în lupta împotriva Abisiniei

s-a alturat în final Italiei în 1871, a spulberat speranele Italiei de
devenind capitala rii. Liberalii, a crea un imperiu est-african.

condui de prim-ministrul Dup asasinarea lui Ummberto
Agostino Depretis, au început în 1900, Victor Emmanuel III a
reformele sociale i i-au extins preluat tronul. Prim-ministrul de
electoratul, ajungând la apte stânga, Giovanni Giolitti, a impus

Camillo Benso di Cavour, cea 1 855 procente din populaie. Fondat în în anii care au urmat numeroase
reforme: a fost introdus dreptul
la grev i la securitate social,
iar sufragiul s-a extins asupra
tuturor brbailor. Pe plan extern, Papa Pius IX
Giolitti a asigurat continuitatea, Pius IX, care provenea dintr-o
în 1911, forele italiene au ocupat familie de nobili din Italia, a
Tripolitania, iar dup o lupt proclamat infailibilitatea papei
împotriva Imperiului Otoman, în 1870 i, se spune, a prsit

Italia a preluat controlul Statele Papale cu aceste cuvin-
arhipelagului Dodecanez i te: „Poate c sunt infailibil, dar
al restului Libiei. La începutul oricum sunt falit."
Primului Rzboi Mondial, sus: Papa Pius IX, 1 846-1 878
Monumentul lui Victor Emmanuel II la Roma, construit între 1 885-1 91 Italia a rmas neutr, îns la
1 892 înfiinarea primului Partid Socialist Italian 1911 Forele italiene ocup Tripolitania 24 iunie 1915 Tratatul de la Londra
1896 Rzboiul împotriva Abisiniei 1 900 Asasinarea lui Ummberto 1911-1912 Rzboiul
I Italo-Turc
53
Portugalia i Spania 1815-1914
Pe plan economic i politic, Peninsula Iberic © rmâne în urma Europei de Vest i suport
pierderi de resurse economice i de prestigiu dup ce coloniile sud-americane i-au câtigat
independena. Portugalia nu reuete s se industrializeze în sec. XIX, iar democratizarea
sa are loc abia în secolul urmtor. în Spania, modernizarea se produce de asemenea doar în
salturi dup restaurarea Bourbonilor, puterea catolicismului, a armatei i a nobilimii abso-
lutiste fiind înc foarte puternic. Dup o perioad mai stabil între 1870 i 1880, conflictele
coloniale de ordin politic conduc la o destabilizare care stopeaz i pentru mai departe
reformele liberale.
Vedere a râului Douro, care curge din munii înali de lâng Soria de-a lungul
Peninsulei Iberice la Porto, la vrsarea în Oceanul Atlantic
Portugalia: lupta liberal i falimentul statului
Lupta dintre forele politice conservatoare i cele liberale din Portugalia a limitat modernizarea
rii i a fcut imposibil reforma agrar. în 1911, Portugalia devine republic.
în 1821, regele portughez lui Ioan VI, Pedro - interne, în care
Ioan VI © a revenit în Portugalia care se afla înc în interveneau uneori
din exilul su în Brazilia (pag. 299), Brazilia - a preluat puterile strine.
la un an dup ce ara fusese tronul portughez Pân în 1892, ara

transformat în monarhie sub numele de a fost falimentar.
constituional prin revoluia Pedro IV i a întrit Sub Carol I ©,

liberal. Fiul su, împratul drepturile regelui succesorul mai
Pedro I al Braziliei, a proclamat printr-o nou slab al lui Ludovic,

T3
C independena coloniei pentru a constituie. Apoi prim-ministrul
2 o salva de Coroan. în Portugalia, a garantat o cart Joo Franco a
c regina i fiul ei Miguel au încearcat constituional abolit Parlamentul
UJ Manuel II pleac în exil din
o lovitur de stat împotriva lui i a abdicat în Portugalia în 191
(Cortes)îni907
Ioan VI în 1824, îns aceasta a favoarea fiicei sale i a instaurat

fost contracarat cu sprijinul Mria da Gloria. Sfânta Alian o dictatur. în anul urmtor,
englezilor. în 1826, dup moartea 1-a obligat îns s-1 numeasc Carol i fiul cel mare al
regent pe fratele su Miguel în acestuia, Ludovic Filip, au
1827. Regentul s-a autoproclamat fost asasinai. Pe tron a urcat
regele Miguel I în 1828 ia Manuel II, în vârst de 19 ani.
reintrodus absolutismul. Englezii în ciuda guvernelor de coaliie,

Mria II da Gloria, regina Portugaliei
au venit din nou în ajutorul a amnistiilor i a legislaiei
Portugaliei, iar Pedro a reuit liberale, neexperimentatul rege
s o readuc la tron în 1834 pe al Portugaliei a fost exilat © în
regina Mria II O, fiica sa. în anii Marea Britanie, dup o lovitur de
care au urmat, au avut loc lupte stat republican. La 31 august 1911,
permanente între septembritii s-a proclamat o nou constituie

liberali i cartitii conservatori, liberal. în 1916, Portugalia a
în 1836, printr-o revoluie se intrat în Primul Rzboi Mondial

restabilete constituia din 1832, împotriva Germaniei. Forele
iar revolta popular din 1846- portugheze au suferit pierderi
1847 a fost reprimat. Guvernele uriae, dar au obinut câteva

Carol I, regele Portugaliei,
cu soia sa, Amelie, i primul
regilor Pedro V i Ludovic I © au teritorii coloniale mici care Ol
nscut, Ludovic-Filip, 1 888 fost marcate de tulburri politice aparinuser Imperiului German. Ludovic I, regele Portugaliei
1822 Independena Braziliei 1834 Mria II da Gloria revine la tron 1847-1874 RzboaieleI Carliste 1892 Falimentarea Portugalk
1828 Independena Uruguayului 1846-1847 Revolt popular 1876 Noua Constituie în Spania
54
iSi 5-1914 Portugalia i Spania 399
i
Spania: feudele familiale i modernizarea lent
I izboaiele Carliste i revoltele au obstrucionat dezvoltarea Spaniei în sec. XIX. Perioada de înflorire
1 are a început imediat dup 1876 se termina deja spre sfâritul secolului.
i 1 sfâritul Rzboaielor Napo- apoi a anulat constituia de la 1812
leoniene regele Ferdinand VII al prin care cuvântul liberal a deve-
paniei ©, ©, mai mult decât nit cunoscut în lume. Revoluia

.ili monarhi europeni, {pag. 361) popular din 1820 a fost zdrobit
.1 urmrit o politic de restaurare cu ajutorul Franei, iar autoritatea Moned de argint în valoare de opt
absolut a lui Ferdinand a fost reali, înfiându-l pe regele Ferdinand VII
i .ne a întâmpinat reacii extreme.
i armata regal spaniol, turnat în 1 822
1 1
1 1814, dup reîntoarcerea sa restabilit. în 1831, a desemnat-o
ilin Frana, a restaurat Inchiziia, pe fiica sa nou-nscut, Isabela ©, Mai târziu, Statele Unite au inter-
ca noua regin, în detrimentul venit în Cuba ©, aprinzând scân-

fratelui su, Don Carlos, fapt care teia Rzboiului Hispano-Ameri-
a declanat Rzboaiele Carliste. can din 1898, prin care Spania a Zumala-Carregui, comandantul forelor
pretendentului la tron Don Carlos,
Acestea au durat mai mult de 40 de pierdut Cuba, Puerto Rico, Filipine
cucerete Bilbao în iunie 1 835,
ani, la sfâritul lor Alfonso XII ©, le i Guamul în favoarea Statelor în timpul Rzboaielor Carliste
fiul Isabelei, pre- Unite. înfrângerea
luând tronul dup Spaniei a produs in-
o Prim Republic stabilitate intern.
scurt. Alfon- Faciunile anarhiste
so XII a înlturat i socialiste au

absolutismul prin devenit mai puter-
constituia din nice, iar micrile

1876, care a inter- regionale revendi-
zis atât regelui, cât cau autonomia.
i armatei, s se Caricatur spaniol care punea eful conservator Cubanezii ard rafinria de zahr de la
la îndoial motivele din spatele guvernului din Los Ingenios, lâng Trinidad de Cuba,
implice în politic. al
sprijinului Statelor Unite ale în timpul Rscoalei din 1878
Urmtoarele dou Americii în revolta antispaniol 1907, Antonio
decenii au fost din 1 895 din Cuba: De mult Maura, nu a dat do- rscoal, iar Maura a fost înlocuit
stm cu ochii pe bucica aia,
marcate de stabili-
e timpul s
o înghiim!
vad de înelegere de jose Canalejas y Mendez, de
tate i prosperitate pentru liberali, iar orientare liberal. Reformele sale
crescând. Carlitii au fost înfrâni în 1909 a încercat s-i foloseas- promitoare au fost întrerup-
în cele dou rzboaie ©, fiind c pe muncitorii din Barcelona te, acesta fiind asasinat în 1912.
înbuit i Rscoala din Cuba CD în conflictul legat de controlul Spania a rmas neutr în timpul
din 1878, care a reizbucnit în 1895. Spaniei în Maroc. A izbucnit o Primului Rzboi Mondial.
abela regin a Spaniei

II,
Rzboaiele Carliste
Rzboaiele Carliste îi au originea în disputata succesiune a lui Ferdi-
nand VII, care a desemnat-o pe fiica sa, Isabela II, ca motenitoare a tronu-
lui. Carlitii, care doreau s-l aduc pe tron pe Carol, fratele lui Ferdinand,
au purtat rzboi împotriva adepilor Mriei Cristina, mama Isabelei. Cum
puterea carlitilor se afla în zona rural din nordul Spaniei, acetia au luptat
împotriva sudului mai urbanizat. în 1839, au fost înfrâni, dar încoronarea
Isabelei în 1843 a provocat Al Doilea Rzboi Carlist. Isabela a rmas la pu-
tere pân la Revoluia glorioas din 1868. în 1870, Amadeo,fiul regelui

italian, a urcat pe tron, dar a fost obligat s renune în 1873. Dup Prima
Republic, în urma puciului din 1874 pe tron a fost urcat Alfonso XII, fiul Revolt împotriva reginei Isabela II,
Isabelei, punându-se astfel capt Rzboaielor Carliste în 1876. Madrid, 1868

Alfonso XII, rege al Spaniei
1898 Rzboiul Hispano American 1 908 Carol I este asasinat 31 august 191 1 Aprobarea constituiei democratice
1 895 Rscoala din Cuba 1906-1908 Dictatura lui Joo Franco 1910 Proclamarea republicii
SS
SCANDINAVIA ccai8oo-i 9 i 7
De-a lungul sec. XIX rile scandinave - Danemarca, Norvegia i Suedia o - au devenit
treptat state democratice moderne. La începutul sec. XX, acestea au început s se contureze
ca modele de state prospere, care au fcut ca Scandinavia dat drept exemplu înc pe s fie
atunci. în acelai timp, Danemarca a suportat pierderi teritoriale i a avut probleme eco-
nomice, iar Finlanda a rmas în mare parte dependent de Rusia, chiar i dup obinerea
independenei politice. Suedia a avut parte de cretere economic, dar unirea cu Norvegia
nu a durat mult, deoarece aceasta i-a dorit autonomia naional.
Rsritul lunii la Valdres, pictur de Eugen, prin al Suediei, 1 890
Obinerea independenei de ctre Danemarca i Finlanda

Danemarca a pierdut Norvegia în favoarea Suediei, dup care a suportat o criz economic
major. Finlanda a reuit s-i câtige independena fa de Rusia în 1917.
în 1801 i 1807, Forele Marine multor piee a dus la inflaie, conferit Danemarcei
Regale Britanice O distrug for- srcie i chiar la falimentarea reputaia de model de stat
tificaiile i flota danez la Co- dup o criz econo-
statului, social. Planul Rusiei de a
penhaga ©, care rezista blocadei mic ce a durat pân în anexa toat Finlanda sus: Nyhavn din Copenhaga, parte
a portului original
britanice în Europa de Vest. Dane- 1828. în 1849, ara devine a fost pus în apli- stânga: Bustul arului rus Nicolae I,
monarhie constituional care dup Tratatul marmur, Christian Daniel Rauch
cu vot universal i educa- de la Tilsit din 1807.

ie pentru toi. Un an mai Micarea naional
devreme, Danemarca finlandez de eliberare
luptase cu Germania pentru dup înfrângerea lui Napo-
Schleswig © i Holstein, iar în leon nu a avut succes din cauza
O 1864 © izbucnete un al Doilea politicii de restaurare a arului rus

Bombardarea i ocuparea Copenhagi Rzboi Germano-Danez, în care Nicolae I ©. Reformele liberale
de Forele Marine Britanice în 1 807
O Danemarca a pierdut ambele du- ale lui Aleksandru II - printre care
D-
UJ
marca a fost obligat s se alieze cate i Lauenburgul, pstrându-i dreptul de a folosi limba finlan-
cu Napoleon, îns, în consecin, neutralitatea, chiar i în timpul dez, reinstaurarea Parlamentului

a pierdut controlul asupra Heligo- Primului Rzboi Mondial. O con- finlandez în 1869 i crearea unei Soren Aabye
Kierkegaard
landului i Norvegiei în favoarea stituie parlamentar i legislaia armate regulate în 1878 - au fost
Suediei, prin Tratatul de la Kiel socialist a ministrului-preedinte anulate de Aleksandru III. în 1899, în perioada sa de criz, Dane-
din 1814. Aceast pierdere a mai Jacob Estrup în anii 1890 i-au Finlanda i-a pierdut statutul de marca a dat lumii pe unul din-
autonomie prin Manifestul din tre marii filozofi ai sec. XIX.
Februarie al lui Nicolae II, dei 1-a Seren Aabye Kierkegaard s-a
RF[J
EL*- ^#^ J0 ir recptat pentru un timp dup nscut în 1813 la Copenhaga.
Revoluia din 1905 din Rusia. La Dup absolvire, a publicat -

mc Mm %
'
v iliifi
decembrie Vladimir Lenin a timp de zece ani, începând cu
% 1 Jsm , ft
m m '
m
..
:
31 1917,
confirmat independena Finlandei. 1843 - tratate filozofice în care

i*
_i *
v** - H| >
flfe a pus bazele existenialismului,
*"^ *lj%u' *dMSF
una dintre micrile filozofice
ih^'~ '^"^B ^wL "^wS^-
1 f l JjtoJLfV
cele
lelor
mai semnificative
XIX-XX, influenânâu-i
ale seco-
m **
^HP^
^J
--^;t»4ib*!Pfcbn .
NI**-
\ &.
%%
pe K. Barth, M. Heidegger,
K. Jaspers, G. Marcel
A murit la Copenhaga, în 1855.

i alii.
ilL.
Atacarea traneelor de la Diippel lâng Sonderburg, Danemarca, de ctre Danezi fugind din Flensburg de trupele sus: Soren Kierkegaard
trupele prusace, la 1 8 aprilie 1 864 prusace, 1 848
1814 Tratatul de la Kiel 1821 Desfiinarea marii nobilimi (Storting) 1864 Al Doilea Rzboi Germano-Danez
1815 Norvegia a obinut administrare proprie 1848-1850 Primul Rzboi Germano-Danez
56
< ca 1800-1917 Scandinavia 401
11 Modernizarea Suediei i unirea cu Norvegia

in sec. XIX, Suedia a devenit un stat democratic modern. S-a unit cu Norvegia,
1 .ire la începutul secolului urmtor a ales independena.
I ( >vitura de stat din 1809 a adus la Bernadotte devine rege al Suediei în cretere i dorina de autono-
abdicarea regelui suedez Gustav IV i Norvegiei în 1818, ambele state mie. Sufragiul universal a fost
Adolf © în favoarea unchiului dezvoltându-se împreun atât din introdus în 1898, iar în 1905 nor-
s.'iu, Carol XIII, care a fost obligat punct de vedere economic, cât vegienii au votat desprirea de
a cedeze Rusiei teritorii finlande- i cultural ©. Fiul su, Oscar I Suedia. în noiembrie 1905,
ze importante i Insulele Âland. (1844-1859) ©, a sprijinit reformele prinul Carol al Danemarcei ©

In 1814, Suedia a câtigat Norvegia liberale i micarea panscandinav, a fost încoronat ca rege al Nor-
care avea scopul de a unifica na- vegiei, cu numele de Haakon VII.

iunile de pe peninsul. Carol XV, Norvegia a instituit o legislaie
social exemplar i a rmas Oscar rege al Suediei i Norvegiei,
fiul lui Oscar, a continuat aceste I,
promotor al Scandinaviei unite

reforme i a transformat Suedia neutr în Primul Rzboi Mondial,
într-un stat constituional la fel ca toate celelalte naiuni
modern. Fratele su, Oscar II ©, scandinave.Un numr mare de

a continuat s îmbunteasc emigrani au prsit Suedia i
O
legislaia social. în timpul Norvegia în a doua jumtate a
domniei lui Gustav V ®, Suedia a sec. XIX - aproape 1,5 milioane c
o-
adoptat votul universal i msuri din Suedia i alte 100 000 din
eficiente de prosperitate social. Norvegia - îndreptându-se mai
Uniunea suedezo-norvegian din ales spre America de Nord. Soci-
1815 a garantat Novergiei propria alismul suedez a fost susinut de
administraie, dezvoltarea industriei,

( Mieri fortându-l pe regele suedez
Gustav IV Adolf s abdice în urma unei legislaie i armat, dei avea succes mai
lovituri de stat, 1 3 martie 1 809 Oscar II, ultimul rege al Suediei i Nor-
dar subordonate mult în zonele
vegiei înainte de separarea tronurilor
* le la Danemarca, dar a i cedat regelui suedez. rurale mai srace
i egiunea Pomeraniei, ultimul Parlamentul ale rii, care Cele dou limbi
1 1 intre teritoriile sale germane. norvegian a erau atrase de norvegiene
Carol 1-a adoptat pe marealul desfiinat marea teoriile coope-
Sub steagul redeteptrii na-
1 1 ancez Jean-Baptiste Bernadotte © nobilime (Storting) rrii i securitii
ionale, norvegienii au adop-
1 a motenitor la tron, pentru a în 1821. Revoluiile sociale.
tat limba lor matern. Pân
1 >bine sprijin din partea Franei. europene de la 1848 au
EE1 Bernadotte sau Carol XIV Ioan,
atunci, limba scris oficial a
Sub numele de Carol XIV Ioan, generat un entuziasm naional rege al Suediei i Norvegiei
guvernului i cea literar era
un dialect norvegian al dane-
zei, Riksmâl („limb naio-

nal"). Filologul Ivar Aasen
a creat Landsmâl („limba de
la ar"), bazându-sepe vechi-

le dialecte rurale norvegiene,
vorbite la jumtatea secolului.
Astzi, acestea - denumite

acum Bokmâl (limba cri-
lor)i Nynorsk (norvegiana
nou) - sunt sprijinite în mod
egal de autoriti i ambele se
' 'ompozitorul norvegian Edvard Grieg, Gustav V,rege al Suediei, cu soia sa, Haakon VII, rege al Norvegiei, fostul înva în coal.
pictur de Lenbach Victoria von Baden prin Carol al Danemarcei
1 899 Manifestul din Februarie 1 909 Sufragiul universal în Suedia
1 898 Sufragiul universal în Norvegia 1 905 Norvegia se desparte de Suedia 31 decembrie 1917 Finlanda obine independena
57
4Q2 Marea istorie ilustrat a lumii Epoca Modern
Rusia - de la tratatul de la tilsit

la abdicarea ultimului ar 1807-m?
în secolul XIX, Rusia a rmas cu mult în urma progresului politic i economic care
a transformat radical Europa Occidental. în Rusia, autocrat pe plan intern i cu
o economie bazat pe un sistem de agricultur semifeudal, a crescut tot mai mult
prpastia dintre majoritatea covâritoare a populaiei i marea nobilime. Dei a
cucerit vaste teritorii, eecurile acesteia în politica extern au slbit puterea arului O.
Tentativele de reform erau întotdeauna urmate de perioade de reprimare extrem,

determinând radicalismul liberalilor moderai. Dup începutul industrializrii,
muncitorii de la ora s-au alturat intelectualilor radicali în lupta lor cu autocraia
Reedina tarului: Palatul de iarn din St. Petersburg arist i au participat la Revoluie.
Expansionismul, Polonia i Revoluia din Decembrie

Rusia a reuit s-i extind vastul teritoriu, iar Polonia lupta fr succes s-i recapete independena.
Tinerii ofieri liberali urmreau s instaureze reforma, dar revolta lor a euat.
Pactul cu Napoleon încheiat insulele Âland i Finlanda, Viena în 1815, în scopul de a
prin Tratatul de la Tilsit din 1807 de la Suedia, i Basarabia, menine ordinea monarhic în
ofer arului rus Aleksandru I © dup Rzboiul Ruso-Turc din Europa, determin politica de
posibilitatea s-i extind 1806-1812. în 1813, cucerete dup restauraie (1820) a arului,
imperiul. Rusia câtig, în 1809, Daghestanul dup un rzboi cu în definitiv, Rusia devine un jan-
Persia; arul Pavel I ocupase deja darm al Europei care lupt împo-
Georgia, aflat în vecintate, triva radicalismului politic, stând
în 1801. Dup înfrângerea lui la pând i intervenind în sprijinul

Napoleon în Campania din regimurilor care erau ameninate
arul Aleksandru I Pavlovici, portret
Rusia i eliminarea definitiv de rscoalele populare. de Francois Gerard, 1814
o a acestuia în Btlia de la
cl-
uj
Waterloo, Congresul de la Viena Decembritii
din 1815 acord de asemenea Muli intelectuali rui au fost influenai de ideile reformei occidenta-
Rusiei cea mai mare parte a le, opunându-se autocraiei ariste. Unii au format societi secrete. La
Marelui Ducat al Varoviei. scurt timp dup moartea lui Aleksandru I, un grup de tineri liberali,
Polonia nu era pregtit s care doreau s stabileasc o monarhie constituional, organizeaz o

accepte dominaia ruilor. Dei rscoal la St. Petersburg în decembrie 1825. Dei cererile acestora erau
rmâne iniial regat independent, moderate, Nicolae s-a artatfoarte alarmat de eveniment. Reacia extre-
Soldaii i cetenii se pregtesc s rezistena - îndeosebi Rscoala mi severitatea domniei sale se leag adesea de efectele acestei rscoale
apere capitala Poloniei, Varovia, de din Noiembrie 1830 O - este asupra arului în tineree. In consecin, ase sute de decembriti au fost
asaltul trupelor ruseti din 1 830
reprimat, iar Polonia îi pierde condamnai, cinci executai i peste o sut exilai.
autonomia. Urmtoarea revolt
a polonezilor din 1863 este de
asemenea înbuit O, iar Rusia

dizolv complet regatul cinci ani
mai târziu.
Pe plan intern, Aleksandru I
aplic la început unele reforme

Medalion cu liderii
liberale,cum ar fi reorganizarea revoltei decembriste:
guvernului i a sistemului de edu- Pestei, Rîleev,
Prometeul polonez ca personificare Execuia decembritilor la bordul navei de rzboi Bestujev, Muraviov,
caie. Sfânta Alian format de
a rebelilor, în ghearele vulturului, ruseti Marele cneaz Vladimir Kahovski
simbolul heraldic al Rusiei ariste Rusia i Austria la Congresul de la
1806-1812 Rzboiul Ruso-Turc 1813 Rzboiul cu Persia 14 septembrie 1829 Tratatul de la Adrianopol
1 807 Tratatul de la Tilsit 1825 Rscoala decembritilor 1830 Rscoala din Polonia
58
l8 07-1917 Rusia - de la Tratatul de la Tilsit la abdicarea ultimului ar 403
1 Cuceririle teritoriale i Rzboiul Crimeii

Nicolae I intensific politica represiv i implic ara în Rzboiul Crimeii.
Nicolae I ©, fratele i succesorul suzeranitatea Rusiei în Caucaz Rusiei. Ruii reuesc s anihileze
lui Aleksandru I, sporete i „protectoratul" rii Româ- flota otoman © la 30 noiembrie
represiunea prin interzicerea neti © i Moldovei, prin Tratatul 1853, îns atunci când coaliia
universitilor liberale i arestarea de la Adrianopol din 14 septem- declar rzboi Rusiei în 1854,
disidenilor. Dup revoluiile brie 1829. Armata lui Austria refuz s lupte cu
europene din 1848, a continuat Nicolae I ocup vechiul ei aliat Rusia.
msurile restrictive, trimiând aceste teritorii în Neutralitatea Habs-
1 rupele ruseti s lupte împotriva 1853, cu scopul burgilor a determi-
revoltei maghiarilor din Austria. de a prelua nat înstrinarea
Mai mult, plnuia rusificarea controlul ambelor pri,

populaiei neslave din imperiu Dardanelelor, în septembrie,
prin limb i religie, în sperana împlinindu-i aliaii lanseaz

c-i va face pe supui mai astfel visul un atac în Crimeea, Cucerirea fortului Malahcv din
Sevastopol de ctre generalul francez
credincioi. de a obine i asediind Sevasto-
Mac-Mahon, 8 septembriel 855
Pe plan extern, a continuat acces naval la polul ©, portul
direcia expansionist. în 1828, Marea Mediteran. principal al flotei partea de sud a Basarabiei, precum
Persia a fost obligat s cedeze Atitudinea Ru- ruseti din Marea i protectoratul asupra Principate-
Hijarul Nicolae Pavlovici
teritorii din Armenia. Al aselea siei îngrijoreaz
I
Neagr. Dup 11 luni lor Române care rmân sub suze-

Rzboi Ruso-Turc stabilete puternic celelalte mari puteri, de- de asediu, ruii se predau la ranitatea Porii Otomane. Marea
terminând sângerosul rzboi din 9 septembrie 1855. La 30 martie Neagr este declarat zon neutr
Crimeea. Imperiul Otoman 1856, în urma prevederilor demilitarizat, eveniment care a
se aliaz cu Frana, Marea Britanie Tratatului de la Paris © care a reprezentat o înfrângere major a
i Regatul Sardiniei împotriva urmat, Rusia pierde Armenia i ambiiilor ruseti în regiune.
Rzboiul Crimeii
Rzboiul Crimeii a fost mai
mult decât un conflict militar,
constituind mai curând un
punct de turnur, care a marcat
rsturnarea balanei de puteri
stabilit dup Congresul de la
Viena. Pentru prima dat în
patru decenii, Marile Puteri

frâm din ara Româneasc Congresul de la Paris din ianuarie-martie 1 856 se angajeaz într-un rzboi de
proporii, iar Sfânta Alian
dintre Austria i Rusia se pr-
buete. Dei modest, succesul
forelor britanice i franceze a

ajutat la protejarea Imperiu-
lui Otoman, aflat în declin, de
expansionismul rusesc. Rolul

Rusiei în problemele conti-
nentale, dezvoltat sub arii
Aleksandru I i Nicolae I, se
diminueaz semnificativ dup

Rzboiul Crimeii.
Distrugerea unei pri a flotei otomane de ctre rui în portul Sinope, 1 noiembrie 1 853
1853-1856 Rzboiul Crimeii 9 septembrie 1855 Cucerirea Sevastopolului 1863 Rscoala din Polonia
Septembrie 1854 începutul asediului Sevastopolului 30 martie 1 856 Tratatul de la Paris

59
Rusia sub Aleksandru II
arul Aleksandru II extinde imperiul ctre Oceanul Pacific. Reformele sale precaute nu satisfac
micarea reformist, iar arul este asasinat de militanii radicali în 1881.
Construcia podului peste râul Enisei, parte a cii ferate Biroul tarului Aleksandru II din Palatul de iarn Aleksandru II, i Mare Duce
arul Rusiei
transsiberiene, construit între 1891 i 1904 din Sankt Petersburg de Finlanda, în uniform militar
Aleksandru II ©, © care îi aprob cererile de reform în mai mult Imperiul Otoman ©. gsete nici o soluie pentru
urmeaz tatl la tron în 1855, Rusia i abolete iobgia în 1861, Prin Tratatul de la San Stefano Problema rsritean a dezintegrrii
încheie Rzboiul Crimeii. Dup iar trei ani mai târziu introduce din 3 martie 1878, Rusia câtig Imperiului Otoman sau pentru
dezastrul din sud, Rusia instituiile de guvernare domenii reprezentative ale prevenirea crizei iminente
orienteaz planurile local alese prin vot - otomanilor i dobândete astfel din Balcani.
expansioniste ctre zemstve -i serviciul hegemonia regiunii
est. în 1856, Rusia militar obligatoriu, Mrii Negre.
anexeaz o parte a îns aceste msuri Marile Puteri
insulei Sahalin, iar în nu satisfac opoziia, revizuiesc substanial
1858 cucerete toate iar societile acest acord în cadrul
teritoriile de pân la secrete rmân active. Congresului de la

-o - prin
o Coasta Pacificului, Grupul autointitulat Berlin (pag. 380)
K—
03
unde fondeaz
Zasulici,
Veralvanova
membr
Narodniki © (Prienii Tratatul de la Berlin
U
O Vladivostokul © a micrii narodnicilor, poporului) era activ din 13 iulie 1878, care
Mihailovka, lâng Capitularea fortreei turceti Plevna, astzi în
în 1860. arul vinde îndeosebi în zonele limiteaz influena
oraul Smolensk Bulgaria, 10 decembrie 1877: Osman Paa, rnit
Alaska Statelor Unite rurale. Rscoala Rusiei -, îns nu este prezentat arului Aleksandru II
în 1867. în 1891 începe construcia sârbilor i muntenegrenilor

cii ferate transsiberiene O, care împotriva dominaiei otomane Piotr Kropotkin
leag provinciile îndeprtate ale din 1876 deschide Rusiei o alt în 1862, la 20 de ani, Piotr Alekseevici Kro-
imperiului. în anii 1860 i 1870, oportunitate de a-i satisface potkin îi satisface stagiul militar, lucrând
Rusia cucerete i mai multe ambiiile în Dardanele. Rusia totodat ca geograf în Siberia. In anii 1870,
teritorii din sud-est, graniele se altur rebelilor, declanând cltorete în Europa de Vest pentru Socie-
imperiului extinzându-se astfel al Optulea Rzboi Ruso-Turc tatea Geografic Rus i se familiarizeaz cu
pân în India. Aleksandru II în ianuarie 1877, care a slbit i teoriile socialiste revoluionare, devenind un
anarhist convins. Dup revenirea la Sankt Pe-

tersburg, în 1874, este arestat pentru complot
împotriva arului, dar evadeaz i ajunge în
Europa de Vest doi ani mai târziu. Este condamnat la domiciliu forat
timp de patru ani în Frana, în anii 1880, apoi triete în exil în An-
glia, pân în 1917. Aici scrie numeroase lucrri, dintre care se remarc
faimoasa schi despre utopia anarhist, Ajutorul reciproc (1902).
Deziluzionat de politica bolevic a lui Lenin dup revenirea în Rusia,
acesta se retrage treptat din viaa politic.
sus: Cneazul Piotr Alekseevici Kropotkin

Portul Vladivostok de pe coasta Pacificului, întemeiat în 1 860
1864 Introducerea
|
serviciului militar obligatoriu 1 876 Rscoala sârbilor i muntenegrenilor 3 martie 1878 Tratatul de la San Stefano
1861 Abolirea iobgiei 1867 Alaska este vândut SUA 1877 Al Optulea Rzboi Ruso-Turc 13 iulie 1878 Tratatul de la Berlin
60
1807-1917 Rusia - de la Tratatul de la Tilsit la abdicarea ultimului ar 405
Rzboiul Ruso- Japonez i Prima Revoluie

Rzboiul împotriva Japoniei a fost pierdut, determinând izbucnirea Revoluiei din 1905,
dar arul a reuit s recapete controlul.
numerice, Rusia sufer înfrângeri
pe uscat i pe ap, culminând cu
Btlia naval de la Tsushima
din mai 1905. Rusia este obligat
s-i recunoasc înfrângerea în
Tratatul de la Portsmouth din 1905.
Umilirea Rusiei în rzboi a scos
în eviden slbiciunea guvernu-
arul Aleksandru III Aleksandrovici,
lui rusesc, dând natere Revoluiei care a anulat reformele tatlui su, por-
tret de Ivan Nikolaevici Kramskoi
din 1905 ©. în consecin, a fost
Asasinarea arului Aleksandru II de ctre militanii arul Nicolae II
adoptat o nou lege de vot
radicali, 13 martie 1881, la St. Petersburg Aleksandrovici
cenzitar, care aducea o majoritate
întrit. Msurile xenofobe se conservatoare în a treia Dum,
înspresc: discriminarea evreilor adunarea legislativ, care s-a
ia proporii ©, iar rusificarea întrunit pân în 1912 fr s aib

minoritilor etnice crete. vreo realizare. Necesitatea schim-
Toate aceste aciuni dau avânt brii a fost evideniat în Primul
rezistenei antiariste. Dei Rusia Rzboi Mondial. Revoluia din
era înc departe de adevrata Octombrie (noiembrie dup stil
industrializare - reformele nou) din 1917 determin abdicarea
economice se introduc în anii ultimului ar. La scurt timp dup
1880 pentru a spori producia aceasta, în 1918, Nicolae II i Lenin printre revoluionari în timpul
în fabrici - ideile socialiste se întreaga sa familie sunt împucai. Revoluiei din Decembrie 1 905
rspândeau treptat în rândurile
muncitorilor. Organizaiile
Duminica sângeroas
formate erau conduse cel mai
Pogromul evreilor din Rusia, din a doua adesea de persoane aflate în exil.
lumtate a sec. XIX în politica extern, Rusia

formeaz o alian cu Frana
împotriva Puterilor Centrale în
1890, stabilind astfel configuraia
fronturilor pentru Primul Rzboi

Mondial.
Ultimul ar, Nicolae II ©,
încoronat în 1894, continu O întrunire a zemstvelor din St. Petersburg cerea arului schimbri de-
Infanteria cazacilor din Rzboiul politica de expansiune în Rsrit. mocratice. O concentrare de trupe din 22 ianuarie 1905 a înconjurat mul-
Ruso-Japonez, 1904-1905
Aceasta determin conflictul imea de aproape 200 000 de oameni. Sute de participani au fost ucii
Aleksandru II este asasinat cu o Rusiei cu Japonia, o putere dup ce soldaii au deschis focul la ordinul unchiului arului. Aceast
bomb în 1881 de ctre membrii în formare, care urmrea de Duminic, denumit sângeroas, a provocat furia întregii naiuni,
grupului terorist Narodnaia asemenea s întemeieze un în ciuda Manifestului din Octombrie al lui Nicolae II, au avut loc rscoa-
Volea (Voina poporului). Fiul i imperiu pe continentul asiatic. le în toat ara. Guvernul a înbuit revoluia la începutul anului 1906 cu
succesorul su, Aleksandru III ©, Conflictul pentru Manciuria ajutorul armatei. Duma a fost dizolvat dup protestul împotriva unei
anuleaz multe dintre reformele degenereaz în Rzboiul noi legi fundamentale a imperiului, antidemocratice, din 6 mai 1905.
liberale ale tatlui. Autoritatea Ruso-Japonez ©, printr-un atac
stânga sus: Duminica sângeroas din St. Petersburg, 22 ianuarie 1 905
zemstvelor a fost redus, cenzura al Japoniei asupra portului rusesc dreapta sus: Caricatura la adresa lui Nicolae 1 905 II,
sporit, iar fora poliiei politice Artur. în ciuda superioritii
Din 1821 Construcia cii ferate transsiberiene 1905 Prima Revoluie Rus Mai 1 905 Btlia de la Tsushima
1904-1905 Rzboiul Ruso-Japonez 22 ianuarie 1 905 Duminica sângeroas 7 noiembrie 1 91 7 A Doua Revoluie Rus 61
Marea istorie ilustrat a lumii Epoca Modern
Balcanii 18211914
Pân la mijlocul secolului XIX, Balcanii aparineau aproape în totalitate Imperiului Otoman.
Acesta îns intr în declin, astfel c la începutul Primului Rzboi Mondial, controlul su în Europa
se restrânge la un spaiu destul de mic. Grecii au fost primii care s-au rsculat împotriva turcilor ®
în Rzboiul de Independen din anii 1820, fiind urmai de alte popoare care erau sprijinite de
Rusia, aceasta considerându-se drept protectoare a micrii slave de eliberare naional. îns rile
din Balcani s-au luptat i între ele pentru teritorii, determinând o situaie politic exploziv care a
constituit una dintre cauzele izbucnirii Primului Rzboi Mondial.
Colonelul Favier conduce grecii în btlia împotriva turcilor, poster decorativ, 1 827-1 828
Grecia obine independena

Rzboiul de independen victorios al Greciei a servit drept exemplu pentru rile
din Balcani în lupta lor de eliberare de sub dominaia otoman.
Micarea de eliberare naional Germanos de Patras © sultanul Mahmud II

din Grecia ia avânt la sfâritul Europa îi sprijin pe a trebuit s cear
sec. XVIII, determinându-i pe greci: cu bani i, mai sprijinul viceregelui
greci s se elibereze de sub jugul presus de orice, cu egiptean Mehmet

otoman {pag. 408). Dei rscoala voluntari, printre Aii. Egiptenii recu-
care i lordul By- ceresc sudul Pelo-
ron ©, care vine în ponesului în 1826.

Grecia s se alture Rusia, Marea Brita-
luptei pentru inde- nie i Frana trimit

penden ©. Majo- apoi o flot în Grecia,
i „copiii si": Kapodistrias,
>C3
C ritatea acestora erau B George I,
care distruge flota tur-
Elada
Ipsilanti, lordul Byron, episcopul
-a
romantici, motivai
regele Greciei
ceasc la Navarino, în
Germanos i alii, pictur de
O Theodoros Vryzakis
de ideea de eliberare a unei ri 1827. Rusia iese de asemenea vic-
Alexandru Ipsilanti Lordul Byron
o cu trecut glorios, descendent din torioas din Rzboiul Ruso-Turc Contele loânnis
Cl-
lui Alexandru Ipsilanti ©, condu- Grecia Antic. Lupta îndârjit pe din 1829, iar Grecia - care cuprin- Antonios Kapodistrias
ctorul societii secrete Eteria, a ambele fronturi a fost însoit de dea la început îndeosebi Pelopo-
Contele loânnis Antonios Ka-
euat în 1821, regiunea Pelopones masacre © în rândul populaiei nesul - primete statutul de regat
podistrias era ministrul de ex-
se rscoal de asemenea, sub civile. Peloponesul a fost recucerit independent la Conferina de la
terne al Rusiei i negociatorul
conducerea episcopului aproape complet de turci, dar Londra din 3 februarie 1830.
arului Aleksandru I la Congre-
Primul rege al grecilor este
sul de la Viena
Otto de Bavaria, încoronat în
din 1815. Aces-
1832. Acesta îns nu a reuit s
ta a renunat
reprime rscoalele interne, fiind
la postul din
obligat s abdice în 1862. Este Rusia în urma
urmat la tron în 1863 de prinul
disputei cu a-
William George al Danemarcei,
rul cu privire la soarta Greciei.
încoronat ca George I ©, care
Kapodistrias particip apoi la
domnete 50 de ani, sfârindu-i
Rzboiul de Independen al
domnia în 1913, când este asasinat
Greciei i este ales preedinte al
la Salonic.
Greciei independente în 1827.
între timp, grecii reuesc s-i
Este asasinat la 9 octombrie
extind teritoriul, ducând rzboa-
1831, la Nauplia.
ie împotriva Imperiului Otoman
Episcopul Germanos de Patras bine- Masacrul de la Chios, reprimarea sus: loânnis Antbnios
cuvânteaz steagul Greciei indepen- otomanilor în aprilie 1 822, pictur de
în destrmare i dup Rzboaiele Kapodistrias
dente, pictur de Theodoros Vryzakis Delacroix, 1 824 Balcanice din 1912-1913.
1821 Rscoala condus de Alexandru Ipsilanti 1829 Rzboiul Ruso-Turc 1859 Unirea rii Româneti cu Moldova
1827 Btlia de la Navarino 1832 încoronarea lui Otto de Bavaria ca rege al Greciei 1 885 Serbia declar rzboi Bulgariei
62
1821-1914 Balcanii 407
Butoiul cu pulbere al Balcanilor

Naiunile balcanice au reuit s se elibereze i s-i câtige independena
fa de Imperiul Otoman, îns s-au luptat între ele pentru teritorii.
Bulgaria, România - creat în Bulgaria formeaz Liga Balcanic Muntenegru se aliaser deja
1859 prin unirea rii Româneti i declar rzboi Imperiului Oto- împotriva Bulgariei. Tratatul de
cu Moldova -, Muntenegrul i man în octombrie 1912. La scurt la Bucureti din 10 august 1913
Serbia devin autonome prin timp îi recapt aproape toate stabilea ca Bulgaria s cedeze
Tratatul de la San Stefano, care teritoriile din Europa, reducând teritorii României; Macedonia era
a urmat Rzboiului Ruso-Turc Imperiul Otoman la teritoriul absorbit în cea mai mare parte
din 1877-1878. Bulgaria devine de Serbia i România, iar Albania
un principat obligat s plteasc devenea independent.
haraci sultanului. Serbia visa îns îns, nici dup asta tensiunea
s creeze un mare imperiu, astfel din Balcani nu a sczut. Serbia
c regele Milan I Obrenovici © devenise mai puternic, fapt privit a
declar rzboi Bulgariei în 1885 cu ostilitate de Austro-Ungaria, Regele Milan Obrenovici
I
pentru cucerirea Macedoniei; din cauza numrului mare de

Austro-Ungaria s-a asigurat ca slavi de pe teritoriul acesteia. m
O
Serbia s nu câtige decât o mic Când motenitorul tronului Aus-
regiune la vest. Prinul Alexandru I tro-Ungariei, arhiducele Franz
o
Cu
de Bulgaria îi pierde tronul în Ferdinand este împucat © la
urma unei lovituri de stat orga- 28 iunie 1914 la Sarajevo, de na-
nizat de Ferdinand I © al Casei

Locuitorii Melknikului
înainte de prsi
incendiaz oraul
ionalistul sârb Gavrilo Princip,
I
a-l
de Saxa-Coburg-Gotha, care se se declaneaz Criza din Iulie, în

autoproclam ar al Bulgariei în ocupat de Turcia de astzi. Trata- timpul creia Serbia nu reuete
1908 i declar ara independent. tul de la Londra din 30 mai 1913 la- s îndeplineasc ultimatumul
Bosnia i Heregovina sunt ocu- s turcilor doar un mic teritoriu în austro-ungar, fiindu-i declarat
pate în acelai an de ctre Austro- Europa, dar nu rezolv problema rzboi. Situaia se înrutete du-
Ungaria, provocând «D o criz a controlului Macedoniei, pentru p intervenia altor naiuni
anexrilor care a fost la un pas care concurau Bulgaria i Serbia, europene, determinând izbucni-
de a degenera într-un rzboi cu în consecin, Serbia i Grecia rea Primului Rzboi Mondial. Ferdinand I
Serbia, aceasta vzându-i spul- încep cel de Al Doilea Rzboi Bal-

berat visul de instaurare a unui canic © împotriva Bulgariei la 29 Congresul de la Berlin
imperiu sârbesc. iunie 1913. La începutul lunii iulie,

i 13 iulie 1878, reprezentanii Marilor Puteri - Austo-Un-
între 13 iunie
Serbia, Muntenegru, Grecia i România, Imperiul Otoman i
garia, Marea Britanie, Frana, Italia, Rusia, Imperiul German i Impe-
riul Otoman - se întrunesc în sperana cvor putea rezolva situaia din

Balcani. Celelalte puteri erau interesate mai ales de stoparea expansiunii
Rusiei de la Marea Nea-
gr ctre Dardanele,
care ar fi plasat-o astfel
într-o poziie strategic
de dominare a Europei
i Orientului Apropiat.
Nordul Bulgariei este
declarat independent,
iar Rumelia de est, afla-
t în sudul Balcanilor,
devine provincie auto-
Metafor a crizei anexrilor: clopotul nu Asasinarea motenitorului tronului Congresul de /a Berlin pictur
^
de Anton von
rsun, pentru c fiecare naiune Austro-Ungariei, Franz Ferdinand, noma. Werner, 1881
îl trage în partea ei de Gavrilo Princip
Martie 1912 înfiinarea Ligii Balcanice 30 mai 1 91 3 Tratatul de la Londra 1 august 1 91 3 Tratatul de la Bucureti
Octombrie 1912 Primul Rzboi Balcanic 29 iunie 1913 Izbucnirea celui de Al Doilea Rzboi Balcanic 1914 Criza din Iulie
63
Imperiul otoman CCA1800-1914
în sec. XIX, Imperiul Otoman o, care în perioada sa cea mai prosper se întindea
de la Marea Mediteran pân
cunoate un declin politic i economic.
în Persia,
Pe la otoman a promovat reforme, îns acestea nu

sfâritul anilor 1700, guvernul
erau susinute de vechea elit i, mai târziu, nu au mulumit nici tânra generaie
liberal care devenea tot mai puternic. Aceast perioad de reforme a fost însoit
de pierderi substaniale de teritorii, care au marcat începutul declinului i apoi
prbuirea marelui imperiu.
Palatul Dolmabahce Sarayi de lâng Istanbul,
capitala Imperiului Otoman, finisat în 1 843
Pierderile teritoriale i reformele interne

La sfâritul sec. XIX, Imperiul Otoman suport mari pierderi teritoriale, mai ales în Balcani.
Pe plan intern, sultanul pregtete reforme.
Rusia, intervin tot mai mult, de guvern. De asemenea, acesta

sprijinind independena a sprijinit oamenii de tiin,
Bulgariei, României, Serbiei i fondând coli de stat i pledând
Ieniceri atacând lupttorii greci în
Muntenegrului la Congresul de la pentru secularizarea general. timpul Rzboiului pentru Independen
*«;*.^.,*»«>»*i Berlin din 1878. în nordul Africii, Sub sultanul Abdul-Medjid I a al Greciei, pictur de Eugene
Delacroix, 1827
Egiptul îi cuta de asemenea început epoca Reformei Tanzimat,
independena fa de Imperiul o nou etap de reforme liberale. armatei ©, a fost reorganizat
Otoman. în ciuda sprijinului Pe lâng restructurarea administraia dup model

iniial oferit turcilor de aliana francez i toi supuii imperiului
Decret semnat de sultanul Mahmud II
dintre Austria, Prusia i Marea au obinut drepturi egale. Se
Revoluia Francez i rzboaiele Britanie, egiptenii ies învingtori construiesc numeroase drumuri,
de eliberare împotriva lui în 1841. Statele din Maghreb ci ferate ©, se introduce
o Napoleon trezesc de asemenea se afl din ce în ce mai mult telegraful. Pentru realizarea
o.
nzuinele de libertate i sub influena Europei. în 1830, reformelor, s-a apelat la
sentimentele naionale în Frana ocup, apoi colonizeaz împrumuturi din strintate, îns
teritoriile europene dominate Algeria, iar în 1881 transform guvernul nu a reuit s plteasc
de turci. Grecia © se revolt i Tunisia în protectorat francez. dobânda dup 1875.
îi câtig în final independena Pe plan intern, sultanii otomani Aceast situaie, la care s-au
în 1829, iar restul Balcanilor erau nevoii s accepte slbirea adugat corupia i mania de
este cuprins de rscoale pe puterii lor centrale. Primul lux i opulen a sultanilor -
tot parcursul sec. XIX. Marile aa-numit sultan reformist este Abdul-Medjid tocmai îi
puteri europene, mai ales Selim III, care urc pe tron în construise un palat nou mre ©
1789i reorganizeaz statul, pe malurile Bosforului - a
administraia financiar i armata determinat în final colapsul
Reprimarea rscoalei ienicerilor
dup modelele Europei de Vest. din 1826 financiar al Imperiului Otoman.
îns acesta nu a reuit s se opun
rezistenei elitei tradiionale -
îndeosebi ienicerilor, care în cele
din urm l-au asasinat. Planurile
sale au fost continuate apoi de
sultanul Mahmud II ©, care a
desfiinat corpul ienicerilor dup
Monumentul funerar contelui von
al
Moltke, instructor militar pentru restruc-

rscoala din 1826 O i 1-a înlocuit Viaduct de cale ferat în strâmtoarea Scri în palatul Dolmabahce
turarea armatei lui Mahmud II, Istanbul cu o armat regulat controlat Ushak Sarayi
1826 Desfiinarea
|
corpului ienicerilor 1 830 Frana
|
ocup Algeria 1875 Imperiul Otoman d faliment
1829 Grecia îi câtig independena 1841 |
Egiptul îi cucerete independena 1877 Crearea Parlamentului
|
64
Cea 1800-1914 Imperiul Otoman 409
Sfâritul reformelor i micarea Junii turci

Micarea Junii turci dorea modernizarea politic i economic a Imperiului Otoman,
îns iniiativele acesteia au euat.
Dup moartea sultanului Abdul marcheaz alte pierderi teritoriale 1912-1913 au slbit i mai mult
Medjid I O, în 1861, pe tron urc otomane. Domnia lui Abdul- imperiul aflat în declin, lsându-i
fratele su Abdul-Aziz, Hamid II devine curând numai un mic teritoriu - Tracia
dar este forat s una dictatorial de Est - în Europa. Guvernul
abdice în 1876 i centralizat. otoman a încercat s-i pstreze
fiind înlocuit de Masacrul celor neutralitatea în timpul Primului
Abdul-Hamid II. 200000 de Rzboi Mondial, dar a fost atras

Acesta iniiaz armeni © din de partea Puterilor Centrale, prin
o constituie, 1896 a avut promisiunea de sprijin i finanare
garanteaz loc în timpul din partea Germaniei în lupta
libertatea domniei sale. cu Rusia arist. El Sultanul Abdul-Medjid I
religiei i a presei Dei sultanul

i instaleaz a reuit s
un Parlament © îmbunteasc m
-o
c
în 1877, pe care ii situaia economic,
- K' Enver-Paa
j. 1
dizolva atunci când
. « .
regimul su autocrat 2
o
o-
imperiul trebuie s fac presiunii a determinat rezistena liberalilor
asupra europenilor. Rusia declar organizai în micarea Junii turci.
rzboi Imperiului Otoman. Prin în 1909, izbucnete un puci cu

Tratatul de la San Stefano din 1878,
Turcia cedeaz Rusiei Basarabia.

sprijinul generalului
Junii turci
Enver-Paa €>.
preiau puterea, restabi-
I
Congresul de la Berlin (1878) lesc constituia i Parlamentul 00
o
i guverneaz timp de zece ani I
sub domnia lui Mehmet V ©.

Ei au încercat s modernizeze Masacrul armenilor din spaiul turcesc al Armeniei, 1 896
ara, limitând influena religiei
în coli i în sistemul juridic, Micarea Junii turci

în paralel demarând procesul
Aceast micare a fost fondat de Midhat-Paa în 1868, cu scopul
de industrializare. îns nici
de a reforma instituiile turceti. în Jurul anilor 1880, muli funci-
aceste aciuni nu au reuit s
onari, ofieri i intelectuali, majoritatea tineri, care nu erau de acord
salveze bolnavul Europei. Cele
Primul Parlament turc se reunete cu sistemul autocrat de guvernare
în 1877 dou Rzboaie Balcanice © din
din Turcia i care urmreau revi-
talizarea rii, i-au unit forele.

Junii turci susineau o strategie de
liberalizare, cu scopul de a stabili
o monarhie constituional, dar
sunt forai la început s acioneze

din strintate. Mai multe grupuri
i-au unit forele, destituindu-l pe
Abdul-Hamid II i instalându-l pe
tron pe sultanul Mehmet V. Cu toate
acestea Junii turci nu au reuit s
revigoreze vechiul Imperiu Otoman, Marinari loiali sultanului îl împuc
fi , ./ , .. , . , pe comandantul micrii Junilor
fundforaisrenunelaguvernare ^c/, care ordonase armatei s
Prinul Reshad este proclamat sultanul Turcii se retrag din regiunile cucerite ale în octombrie 1918. atace palatul sultanului
Mehmet V statelor balcanice
1 875-1 878 Criza din Balcani 1881 Tunisia devine protectorat francez 1 909 Puciul condus de Enver-Paa
1 878 Congresul de la Berlin 1896 Rscoala i masacrul
|
din Armenia 1 91 2-1 91 3 |
Rzboaiele Balcanice
65
Egiptul 17981914
Egiptul a fost cucerit de sultanul Selim I în 1517, fiind condus de guvernatori ai dinastiei
Mamelucilor. Aceast regen se încheie dup victoria campaniei lui Napoleon. Dup ex-
pulzarea francezilor, Egiptul este condus de generalul turc de origine albanez Mehmet
crui reforme politice au pus bazele statului egiptean modern. Pentru a accelera
Aii ©, ale
dezvoltarea economic, statul a fcut împrumuturi uriae, ceea ce a dus la restrângerea
bugetului i apoi la faliment. De aceast situaie profit puterile europene - mai ales Marea
Britanie, care ocup Egiptul la sfâritul sec. XIX.
Mehmet Aii, guvernatorul Egiptului
Egiptul sub Mehmet Aii

Mehmet Aii a extins graniele Egiptului i a început modernizarea.
Napoleon ajunge la Alexandria în în dezvoltarea industriei i
1798 i începe cucerirea Egiptului. agriculturii. Pentru a obine
Campania este însoit de controlul rutelor comerciale,
cercetarea €> i jefuirea comorilor extinde graniele rii de la

arheologice egiptene. Francezii est i sud. Ibrahim-Paa, fiul
îi înving pe mameluci © lâng adoptiv al lui Mehmet Aii, îi
piramide O, provocând astfel înfrânge în 1819 pe wahhabiii Rzboinic mameluc
Marea Britanie, care avea interese care triau în Peninsula Arabia
în Africa de Nord i Imperiul i conduce campanii ulterioare

Otoman. Dup ce otomanii Canalul Suez în 1820-1822 în Sudan, i în
îi alung pe francezi în 1803,
înc din Antichitate, între Ma- 1833 în Siria. Cu numai câiva
Egiptul devine autonom, dei ani înainte, flota egiptean îl
rea Mediteran i Marea Roie
formal aparinea înc Imperiului
exista o rut scurt folosit ajutase pe sultanul Mahmud II
Otoman. Paa Mehmet Aii O, un sporadic. încurajat de investi-
împotriva grecilor. Acum,
albanez care luptase ca general egiptenii atacau la rândul lor
gaiile oamenilor de tiin ai
turc împotriva lui Napoleon, Imperiul Otoman. Expansiunea Oameni de tiin msoar Sfinxul
lui Napoleon, Said-Paa conce- din Giseh în cadrul expediiei în Egipt
devine guvernatorul otoman sioneazfrancezului Ferdinand
egiptenilor a fost blocat numai
al Egiptului în 1805. Pentru
de Lesseps construirea unui ca-
dup intervenia Prusiei, Austriei,
a-i consolida puterea acesta i - care erau
nal care s lege cele dou mri Marii Britanii Rusiei
desfiineaz Corpul mamelucilor

în 1854. Construcia a durat
interesate s evite cucerirea
în 1811. în anii urmtori, investete Constantinopolului. Flota
zece ani. Dup deschiderea ca- lui
nalului în 1869, majoritatea

Ibrahim-Paa a fost înfrânt în
aciunilor companiei au revenit

Btlia naval de la Navarino O,
în 1827. Egiptenii controlau
francezilor, iar restul egipteni-
lor. Canalul Suez prezenta un

înc Siria, pe care o pierd în Napoleon înfrânge pe mameluci
îi în
1839, atunci când atac pentru btlia de lâng piramide

interes deosebit pentru brita-
nici, deoarece scurta drumul pe

a doua oar Imperiul
mare ctre India, aa c acetia Otoman. Dup aceast

dat, Egiptul devine
au cumprat aciunile falimen-
tare ale egiptenilor în 1875 i viceregat, iar Mehmet
au ocupat militar canalul în
Aii urc pe tronul
1882.
Egiptului, obinând
pentru fiul su,
sus: Vicontele Ferdinand de
Lesseps Ibrahim, dreptul la
Mehmet Aii, însoit de fiul su,
Ibrahim-Paa succesiune. Btlia naval de la Navarino, 20 octombrie 1 827
1 798 Napoleon ajunge în Egipt 1803 Retragerea francezilor din Egipt 1827 Btlia naval de la Navarino
1 798 Btlia de lâng piramide 1811 Sfâritul dominaiei Mamelucilor 1839 Pierderea Siriei
6o
1798-1914 Egiptul 411
Dezvoltarea intern a statului i influena crescând

a puterilor europene
Construirea Canalului de Suez i dezvoltarea infrastructurii au condus la ruinarea financiar
a Egiptului, care lupta ocup Canalul de Suez
împotriva rebeliunii din Sudan. Marea Britanie
i controleaz mai târziu întreaga ar.
Mehmet Aii, promoveaz Egiptului de a-i redobândi
o politic prooccidental i autoguvernarea, a fost înlocuit

împrumut sume imense de de unchiul su Hussein Kamil
bani din strintate. Proiectele în 1914. Pentru a împiedica
de dezvoltare ale succesorului Egiptul s susin Puterile

su, Ismail-Paa ©, necesit de Centrale în cadrul Primul Rzboi
asemenea împrumuturi externe, Mondial, aa cum a procedat
Navele suveranilor traverseaz construcia de fabrici, dezvoltarea Imperiul Otoman, statul a fost
Canalul Suez pentru prima dat drumurilor i a sistemului potal declarat protectorat britanic. Said-Paa
la 1 7 noiembrie 1 869
i, mai ales, construcia Canalului
Mehmet Aii moare în 1849, Suez © - concesionat de Said-
iar succesorii si continu Paa în 1854 _ au suprasolicitat
modernizarea rii, îns intr bugetul statului. Datoriile tot -o
o
tot mai mult sub influena mai mari i-au obligat pe egipteni
puterilor europene. Said- s accepte în cabinet minitri o
a.
Paa, al patrulea fiul al lui francezi i britanici, în schimbul
unor pli. Ismail-Paa, care ieise
odat victorios în luptele din sud,
reuind s extind hegemonia

Egiptului pân la graniele cu
Ethiopia, a fost demis i înlocuit
de fiul su, Tawfiq-Paa, care a
restructurat finanele publice ale
rii. între timp, Marea Britanie

Trupele britanice ocup Canalul Suez
era interesats câtige controlul
asupra Canalului Suez ©. Dup
Rscoala lui al-Mahdi
ce britanicii obin aciunile
egiptene în 1875, împotriva
Dup Mehmet Aii, în 1 874, egip-
s mai I- Paa tenii continu cucerirea Suda-
I
lui Tawfiq-Paa izbucnete o

rscoal a militarilor egipteni, nului, care în 1877 este plasat
sub administrarea guvernatorilor

condus de ministrul de rzboi
Arabi-Paa, în 1881. în 1882,
britanici. în 1881 izbucnete o
cretinii din Alexandria sunt

rscoal împotriva ocupaiei,
mcelrii, iar britanicii intervin sub conducerea lui Muhammad Monumentul funerar Mu-
al lui
imediat, înbuind rscoala, apoi Ahmad. Autoproclamat Mahdi hammad al-Mahdi din Marea Mo-
schee de la Omdurman, Sudan
cuceresc ara. Egiptul devine un (cel bine condus de Dumne-
condominiu anglo-egiptean, zeu - salvatorul mesianic ateptat de musulmani), acesta a sprijinit
la adaug Sudanul între

care se rzboiul împotriva Egiptului, cucerind Kordofanul în 1883 i, doi
1895 i 1899. Dinastia lui Mehmet ani mai târziu, Khartoumul, dup victoria asupra britanicilor. Este
Aii se menine sub conducerea recunoscut apoi drept conductor al Sudanului de Rsrit, îns moare
lui Abbas II Hilmi-Paa <D, dar în acelai an la Omdurman. Statul lui al-Mahdi rezist doar pân la
de fapt ara este condus de un invazia egiptenilor i britanicilor, fiind înfrânt în 1898 la Omdurman.
Caricatur ridiculizând relaia dintre
general-guvernator britanic. Din 1899, Sudanul devine de asemenea condominiu anglo-egiptean.
Abbas Hilmi i II trupele britanice de
ocupaie Abbas, care sprijinea eforturile
1 854 Concesionarea construirii Canalului Suez 1881 Rscoala lui al-Mahdi 1914 Egiptul devine protectorat britanic
1 881 Rscoala lui Arabi-Paa 1882 Britanicii ocup zona canalului

67
PERSIA I AFGHANISTANUL ccaiSoo -1914
în sec. XIX,competiia dintre Marea Britanie i Rusia © pentru controlul „cen-

trului Asiei" a exercitat o mare influen asupra Afghanistanului i Persiei.
Planurile de expansiune ale Rusiei în sudul Asiei reprezentau o ameninare
pentru India, bijuteria coroanei Imperiului Britanic. Puterile europene ameninau
din afar Persia i Afghanistanul i cutau s-o influeneze pe plan intern, de-
stabilizând regimurile ambelor state. Descoperirea petrolului în Persia (1908)
a crescuti mai mult miza competiiei, dar Afghanistanul a reuit s îi asigure
o oarecare autonomie, ca stat tampon între Imperiul Rus i India Britanic.
Recepie la ambasada Rusiei de la Teheran, în aniil 830
Persia: dependena de britanici i rui

Dou mari puteri, Rusia i Marea Britanie, doreau s-i subordoneze Persia, fapt confirmat
prin imixtiunile lor tot mai numeroase în politica intern a acesteia.
în timpul domniei sale, Fath Aii, care cltorise în toat Europa, din partea clericilor iii influeni.
ahul Persiei, sufer numeroase iniiaz o politic prudent de începând cu anii 1840, ahul
înfrângeri din partea ruilor, reforme. Mentalitatea liberal a dus lupte cu babismul, care
în tratatele de la Golstan din 1813 european ajunge astfel i în Per- a generat mai târziu credina
i Turkmanchay din 1828, perii sia. Marea Britanie avea un interes baha'i ©. Acesta a apelat la
pierd toate teritoriile din Caucaz. deosebit i o influen puternic msuri severe împotriva grupului
între anii 1870i 1880, ruii exer- asupra economiei Persiei. în con- care scinda islamul, omorându-i
cit i mai mult presiune asupra secin, ahul s-a vzut nevoit s-i aproape pe toi adepii acestei m
rii, ocupând teritoriile persane tolereze pe negustorii influeni, micri dup o tentativ de Nasir ad-Din ah
"O i de la
O de la estul Mrii Caspice susintori ai britanicilor, care asasinare din 1852.
sudul Mrii Arai, iar în 1884 cuce- se opuneau sistemului autocrat, Tensiunea intern cretea dup
O
Ci-
resc spaiul din jurul Mervului. cerând s fie implicai în luarea fiecare concesie fcut de ah în
Tensiunea intern crete de deciziilor. în acelai timp, orice favoarea britanicilor, care cereau,
asemenea. în timpul domniei sale, concesie acordat reformei de exemplu, permisiunea de a

din 1848-1896, Nasir ad-Din ah ©, era acuzat de europenizare construi o cale ferat i indus-
trializarea rii. Garantarea
Puurile de iei din Persia monopolului comerului cu tutun
Primele rezerve de petrol din Persia au fost pentru Marea Britanie a determi-
descoperite în 1908, iar într-un an au fost nat proteste de amploare. în 1906,
construite primele rafinrii. Compania ahul este obligat s convoace

petrolier anglo-persan a forat puuri de o Adunare naional i s adopte Abdu'l-Baha, fiul întemeietorului religiei
baha'i, ine o predic despre credina
iei în sud-vestul provinciei Khuzestan din o constituie, transformând Persia sa la Constantinopol
Golful Persic, care astzi dispune de mai în monarhie constituional. Mu-
mult de zece procente din rezervele de petrol hammad Aii ah, care a venit
cunoscute ale lumii. Guvernul britanic îi la putere în anul urmtor, încearc
asigur poziia de control în companie i s anuleze aceste modificri, îns

ocup regiunea sub pretextul aprrii inte- tensiunile i rscoalele O îl
Pu de iei din Baku
reselor sale comerciale, desemnate anterior foreaz s abdice. Când Rusia
drept teritoriu neutru într-un acord cu Rusia. îns încercarea britani- i Marea Britanie semneaz
cilor de a controla ara în totalitate i implicit petrolul acesteia a euat Antanta anglo-rus în 1907 la
în urmtoarele decenii, în parte din cauza ostilitii populaiei persane Sankt Petersburg, acestea împart
fa de ocupaia strin. Persia în zone de influen, pe care

Lupttori în rscoala care a condus la
ajung s le ocupe în 1909. abdicarea lui Muhammad Aii în 1 907
1813 Tratatul de la Golstan 1 828 Tratatul de la Turkmanchay 1852 Tentativa de asasinare a lui Nasir ad-Din ah
1826 Cucerirea Kabulului 1 838-1 842 Primul Rzboi Anglo-Afghan 1 855 Tratatul de la Peshawar
68
Cea 1800-1914 Persia i Afghanistanul 413
Afghanistan: independen precar Sayyid Jamal ad-Din

Britanicii i ruii au rmas neutri în lupta pentru hegemonie strategic în Asia Central, permiând al-Afgani
astfel Afghanistanului s obin o oarecare independen. Sayyid Jamal ad-Din, nscut
Ahmad ah Durrani, care urcase se hotrsc s declare rzboi, lâng Kabul în 1838, a fost un
reformator islamic i un activist
pe tron în 1747, fondeaz statul în timpul Primului Rzboi Anglo-
Afghanistan modern. Acesta Afghan din 1838-1842, britanicii politic. Acesta a propovduit c
islamul este modalitatea de a-i
1-a extins în toate direciile, cuceresc Kandaharul i Ghazni.
îndeosebi în nordul Indiei. îns Shuja ah, unul dintre nepoii uni pe musulmani i de a rezis-
ta în faa colonizrii europene
imperiul se prbuete complet lui Ahmad ah Durrani, este
în jurul anului 1818, din cauza instaurat ca suveran acceptat de
a teritoriilor islamice. A studiat
disensiunilor din interior. în 1826, britanici. Contraatacul lui Akbar la medresa (coal teologic)
din Kabul, apoi a trit în India,
Dost Mohammed Han cucerete Han, fiul lui Dost Mohammed
Kabulul i stabilete un nou Han, se dovedete victorios, iar
Arabia, Turcia i Egipt, dar a
emirat, care este tratat imediat de trupele britanice sunt nevoite s cltorit i în Europa, Rusia i
Statele Unite. Britanicii l-au
britanici i rui ca o ameninare se retrag. Dost Mohammed Han
deportat pe ad-Din din Egipt
la adresa intereselor lor. Dup îi reia emiratul, iar conflictul Un sol afghan cu însoitorii si, Rusia,
anii 1 830 în 1879. i-a atras dup aceea
ce Dost Mohammed Han începe se încheie panic în 1855, prin
sprijinul populaiei persane,
negocierile cu ruii ©, britanicii Tratatul de la Peshawar. de la Durând sunt stabilite fron-
prin denunarea dependenei
Când Shir Aii Han © decide s tierele Afghanistanului cu India
conductorilor islamici de Euro-
reia dialogul cu Rusia în 1878 i britanic, acestea reprezentând
pa i prin susinerea Reformei.
refuz s accepte o reprezentan astzi grania dintre Afghanistan
Este din nou deportat, de aceas-
britanic la Kabul, armata Marii i Pakistan.
Britanii invadeaz din nou în 1907, Afghanistanul devine
t dat în Imperiul Otoman,
Afghanistanul. De aceast dat independent în mod indirect, fiind arestat în 1896, dup îm-
îns, afghanii nu reacioneaz pentru c Rusia i Marea Britanie pucarea lui Nasir ad-Din ah
deloc la cucerirea Kabulului © cad de acord s renune la pre- de ctre un militant suspectat c
ar fi un adept al su.
în timpul celui de Al Doilea teniile lor teritoriale din zon.
Rzboi Anglo-Afghan din Afghanistanul ajunge un stat
1878-1879 © Prin Tratatul de la tampon între dou mari puteri
Gandamak © care încheie rzbo- europene i, în ciuda alianei
iul, Yaqub Han cedeaz definitiv anglo-ruse, rmâne neutru în
Shir AiiHan d
ordine în timpul celui de Marii Britanii pasul Khyber ©i timpul Primului Rzboi Mondial,
Al Doilea Rzboi Anglo-Afghan
din 1878-1879
alte teritorii; britanicii acord ga- îns Marea Britanie îimenine
rania proteciei împotriva agre- influena în ar, mai ales în
siunilor strine, dar obin dreptul politica extern afghan, pân
de a importa produse britanice în în 1919, când motenitorul tronu-
ar i de a controla politica exter- lui este asasinat din cauza atitudi-
n afghan. în 1893, prin Tratatul nii probritanice a monarhiei. Vârful muntelui Hindukush
Fortrea ocupat de trupele britanice

la frontiera cu Imperiul Rus Cucerirea Kabulului de forele britanice în 1 879 Semnarea Tratatului de la Gandamak, mai1879
1 878-1 879 Al Doilea Rzboi Anglo-Afghan 1 906 Convocarea Adunrii Naionale 1 909 Prima rafinrie de petrol
1 893 Tratatul de la Durând 1907 Tratatul de la Sankt Petersburg 1 909 Persia este ocupat de Rusia i Anglia
69
Marea istorie ilustrat a lumii
Islamul
Astzi, în multe ri occidentale, islamul este mai mediatizat ca
oricând, îns informaiile nu sunt întotdeauna documentate.
A fost descris ca un pericol real la adresa Occidentului din cauza
terorismului islamitilor radicali ©, care atinge punctul culmi-
nant la 11 septembrie 2001. Uneori, în climatul politic nu se face
distincia între islamul fundamentalist i cel de mas, iar elemen-
tele comune ale islamului, iudaismului i cretinismului, la fel i
bogata istorie cultural i intelectual a civilizaiilor islamice, sunt
trecute cu vederea.
Pelerini la Marea Moschee din Mecca, gravur color, cea 1 860
Teologizarea politicii, aa cum umilinele suferite de-a lungul încât foloseau aceast dat pentru al Pmântului. Cere supunere fa
s-a întâmplat în istoria mondial anilor colonizrii i sprijinul începutul calendarului islamic, de Allah © cel atotputernic,
a umanitii, a dus întotdeauna acordat de Occident regimurilor în Medina, Mahomed pune atottiutor i milos i descrie
la radicalism i fanatism religios autoritare din Orientul Mijlociu bazele unei societi puternice judecata de apoi, în care toat
i, dincolo de orice raiuni, a avut postcolonial, au dus la formarea de credincioi, cu o coeziune atât omenirea d socoteal în faa
de obicei ca rezultat suprimarea unui curent de opinie dumnos politic, cât i religioas. Lui pentru faptele svârite.
i intolerana fa de cei de alt fa de Occident în unele Credincioii ajung în Rai, iar
credin. ri islamice. învturile religioase pctoii în Iad. Aceste aspecte

în aceast perioad de ale islamului
expansiune i cuceriri, islamul, Nu exist alt Dumnezeu decât
spre deosebire de cretinsm, Allah, iar Mahomed esteproful Lui
se dovedete relativ tolerant, este mrturisirea de credin a

deoarece Coranul propovduiete islamului, shahadah. El include
respectul pentru alte religii, cele mai importante dou

mai ales pentru religiile biblice, principii de credin ale islamului:
iudaism i cretinism ©. monoteismul i credina în
Libertatea practicii religioase învturile i practicile (sunnih)
fcea parte din regulile marilor profetului, Coranul reprezentând
imperii islamice, un exemplu învturile lui Allah pentru Ma sha-a Allah (Este voia lui Allah),
faianf din perioada otoman, sec. XIX
fiind Spania Evului Mediu sau Musulman citind Sfânta Scriptur într-o omenire, dezvluite în mod direct
moschee din Multan, Pakistan
politica Imperiului Otoman lui Mahomed. Coranul îl proclam sunt comune iudaismului i
pentru numeroii supui cretini. începuturile islamului pe Dumnezeu creator al Raiului i cretinismului.
Zicala Mai bine sub turban decât La începutul istoriei islamului se Standardele etice impuse
JLt. X
sub mitra papal se referea la afl profetul Mahomed i un mic adepilor islamului sunt desprinse
preferina unor cretini ortodoci grup de adepi, care îi declar din Coran i din pildele Profetului.
pentru domnia sultanului credina într-un Dumnezeu unic. Ele sunt incluse în legea islamic,
decât pentru persecuiile Dezvoltarea i rspândirea isla- sharia, care reprezint un ghid
suportate sub catolici. Probabil, mului au fost iniiate în 622 de
emigrarea profetului,
cunoscut sub numele
© (în arab
$ pentru o via virtuoas. Regulile
cele mai importante pentru
practicarea religiei formeaz
Vi
de Hegira cei Cinci Stâlpi ai Islamului:
hijrah), din Mecca cea repetarea shahadah-ului, cele cinci
ostil ctre Medina mai rugciuni zilnice ©, pomenile,

deschis. Primii mu- postul în timpul lunii sfinte a
sulmani au considerat
emigrarea profetului
EM I^P^^WC^CSSSfeSBH Ramadanului i
fiecrui musulmanla Mecca
pelerinajul
©
Conductorul reelei Al-Qaeda, Osama bin Laden Hegira de la Mecca la Medina din 622,
(dreapta) vorbind la un eveniment atât de important, gravur în cupru, 1 844 cel puin o dat în via.
622 Hegira lui Mahomed 632-661 Domnia celor Patru Califi Drepi 661 -750 Califatul Omeiazilor 750-1 258 Califatul Abbasizilor
632 Moartea lui Mahomed 635 începutul expansunii islamice 680 Martiriul lui al-Husayn
70
Islamul
Shia i Sunni în provincii. înc de la început, Panarabismul i

Cea mai mare sciziune a islamului sistemul de guvernare era panislamismul
a fost declanat de problema autocrat, conductorul fiind Naionalismul i-a fcut apariia
succesiunii lui Mahomed. Dup investit cu autoritate divin, în lumea islamic abia în sec. XIX,
moartea acestuia în anul 632, unul îns acesta era legat prin legea sub influena imperialismului,
dintre grupuri considera c doar islamic, autoritatea lui fiind de dezvoltându-se astfel o coniin
ginerele lui, Aii i urmaii acestuia obicei restricionat de crturari panarab. La început, aceast
erau succesorii de drept (imami) ai influeni (ulema) i de clerici. nou contientizare a fost direc-
Profetului. Aceast faciune este Prima dinastie care a domnit ionat în principal împotriva
cunoscut sub numele de Shia, peste un imperiu islamic extins a Imperiului Otoman i mai târziu
iar adepii si poart numele de fost dinastia Omeiazilor, urmat împotriva imperiilor coloniale
iii (de la Shiat Alt, Partidul lui Aii). de dinastia Abbasizilor. Fazele ul- europene. Micarea panarab, a
terioare ale expansiunii crei figur important a fost în Demonstrani pe strad ducând un afi
prin care cheam ia Rzboiul Sfânt Uihad)
au fost coordonate de anii 1950-1960 preedintele egip-
triburile turcice i de tean Gamal Abdel Nasser, este coexist cu Islamul tradiional,
mongolii din Asia Cen- mai curând de sorginte istoric, iar autoritatea de stat cea mai
tral. Ultimul care a în- cultural i lingvistic decât reli- important rmâne comitetul
corporat sub conduce- gioas. Aceasta a euat, din cauza religios al consiliului grzilor.
rea sa pri importante ideologiilor i scopurilor politice ara în care sistemul juridic
ale lumii islamice, dar diferite. Pe de alt parte, obiectivul i viaa public sunt determinate
i de alte credine, a fost panislamismului era dezvoltarea în cea mai mare parte de Sharia
Credincioi la rugciunile de vineri, pe o strad Imperiul Otoman, care unei cooperri i solidariti este Arabia Saudit. Cele mai
de lâng un bazar din Istanbul, Turcia
s-a destrmat în 1923. motivate religios. Micarea a multe naiuni au guverne laice,
Ei reprezint 10-15 procente din Rspândirea politic a islamu- început s se dezvolte în sec. XIX îns rar democratice, care
populaia musulman de astzi. lui a venit odat cu islamizarea i a luptat împotriva gândirii propovduiesc separarea religiei
iiii se împart în grupuri diverse, rilor cucerite, care, în principiu, naionaliste prin valori islamice de stat. Fundamentalismul
în funcie de numrul de imami nu mod forat,
a avut loc în comune. islamic © poate fi privit ca o
de drept © pe care îi recunosc: împreun, musulmanii i cei contra-micare a laicizrii
susmul zayadit, septiman i de alt credin s-au bucurat Statele islamice astzi politicii i a condiiilor de via
duodeciman. Shia se deosebete de stabilitate politic i de o La sfâritul sec. XIX, influena care de obicei avantajeaz
de Sunni prin învturi i tradiii infrastructur foarte bun. politicii occidentale asupra doar o minoritate privilegiat,
diferite. Martiriul lui al-Husayn, contiinei naionale, aa cum a începând cu anii 1960 se remarc
un nepot al lui Mahomed, din fost cazul guvernului condus de o renatere © a islamului. îns,
anul 680, este un eveniment Kemal Atatiirk în Turcia, duseser de obicei, conflictele sociale i
semnificativ pentru iii. deja la mutaii ireversibile în frustrarea trezit de dictaturile
societatea islamic, cum ar sufocante i corupte sunt cele

Rspândirea politic i fi schimbarea obiceiurilor, care coordoneaz economiile
expansiunea militar îmbrcminte occidental i închise i rata mare a omajului,
In timp ce dup sec. XIX islamul chiar suprimarea religiei în viaa acestea ducând la încurajarea
se rspândete în lume prin zilnic. Implementarea modern rspândirii radicalismului i
migraii, expansiunea lui în a principiului islamic de unitate fundamentalismului islamist.
etapele sale timpurii a avut loc în religie i politic a avut succes
prin campanii militare. în primii doar la câteva naiuni.
80 de ani, califii i comandanii Se poate vorbi de „stat islamic"
< >tirilor acestora au deschis doar în câteva cazuri. Cu toate
zon care se întindea
slamului o c Republica Islamic Iran a fost
Je la râul Indus, în est, pân în întemeiat în urma revoluiei
Spania, în vest. Califul conducea populare a credincioilor,
Moscheea de Aur Al-Kazimain din Femeie musulman purtând chador,
întregul Imperiu Islamic, iar societatea civil este complex.
Bagdad, un loc de pelerinaj iit, în îmbrcminte care acoper tot corpul,
guvernatorii acestuia domneau care se afl mormintele a doi imami Stilul de via laic din marile orae purtat în anumite zone din Iran
1453 Otomanii cuc eresc Constantinopolul

|
1923 Prbuirea Imperiului Otoman 1979 Revoluia islamic în Iran
Sec. XI-XIII |
Cruciadele 1492 Sfâritul Reconquistei\n Spania 1956-1970 Gamal Abdel Nasser este preedinte al Egiptului
71
India CCA1800-1914
Dominaia britanic asupra unor teritorii extinse din India necesita o adminis-
traie de proporii i participarea elitelor locale. în mod ironic, unificarea forat
a vastului subcontinent fragmentat a condus la trezirea interesului pentru istoria,
cultura ©i religia © naional. Aceasta i-a determinat pe indieni s formuleze

de-a lungul sec. XIX o serie de revendicri, la început participarea la guvernare,
apoi autodeterminarea. Congresul Naional Indian constituia organul liberalilor
de orientare naional, care a iniiat lupta pentru independen în sec. XX.
Zeia Durga se lupt cu demonul Mahishasura
Extinderea guvernrii britanice asupra teritoriilor
din India i izbucnirea Rscoalei ipailor

Compania Indiilor Orientale cpta o putere tot mai mare în ar. Introducerea unei 4,
administraii i a unui sistem educaional dup model apusean a dat natere unei clase
de intelectuali indieni care au început foarte curând s pretind drepturi democratice. Oraul Delhi, cea 1850
India era o combinaie de 500 de schimbat radical dup

teritorii guvernate separat. Acestea Rscoala ipailor din
au fost anexate treptat de britanici 1857 din Delhi ©, care,
în timpul rzboaielor împotriva dei limitat la nordul i

Confederaiei Maratha din centrul Indiei, a ajuns s
i 1817-1818. ar. 9
1775-1782, 1803-1805
Teritoriile cucerite erau fie ad-

afecteze întreaga
Conflictul a fost provo-

m
ministrate direct de britanici, fie cat de refuzul ipailor
lsate sub conducerea unui prin Gara unei staii de tren indiene de a folosi arme unse cu
din rejeaua deschis în 1 853
grsime: de porc - pro-
fin
vasal indian O. Numai sikhii i
o gurkhaii au rmas independeni de tip vestic. Dup absolvire, hibitiv pentru musul- * :
Cl- *
uj
fa de guvernarea britanic. indienii deveneau funcionari, mani, i de vit - sacr
Dezvoltarea sistemului de ad- avocai sau profesori. în 1857, s-au pentru hindui. Emblema rajahilor indieni
ministrarei a infrastructurii deschis universiti în Madras,
a cptat prioritate - s-a construit Bombay i Calcutta. O mic parte Rscoala ipailor
o reea extins de ci ferate @, dintre cei bogai plecau la studii ipaii erau soldai indieni recrutai mai ales din regiunea Punjab, care
pus în funciune în în Marea Britanic S-a fusese anexat în 1849. Rscoala ipailor (sau Rscoala indienilor)
1853, pentru a des- nscut astfel o clas a izbucnit în 1857. Cauzele principale au fost indignarea fa de aro-
chide partea de restrâns de indi- gana cu care ofierii britanici tratau soldaii misionarilor cretini,
centru a rii; eni cu educaie precum i nesocotirea practicilor religioase indigene. ipaii i-au elibe-
s-au construit occidental, unii rat pe soldaii întemniai la Meerut, lâng Delhi, omorând ceteni
drumuri mai dintre ei fiind britanici în aceast aciune. Rscoala a aprins spiritele în rândurile
bune i un indignai de clasei nobililor din Oudh, de cu-

sistem potal anexrile i cu- rând deposedai de putere, astfel
modern. De ase- ceririle britanice. încât prinii, nobilii feudali i
menea, s-a intro- Organizaiile poli- ranii au luptat cot la cot. Delhi
dus un sistem juridic
pentru toat ara i
U Astrolab indian
tice
curând
au scris foarte
petiii, prin
a fost cucerit, iar ultimul Mogul,
Bahadur ah II, a fost proclamat

o singur moned. La începutul care cereau drepturi democratice împrat al Indiei. Delhi i terito-
sec. XIX, necesitatea calificrii
cadrelor locale a dus la înfiinarea

i accesul la bunuri. Vocile critice
au fost ignorate total de britanici
riul Lucknow aufost recucerite de
britanici în acelai an.
^
rscoalei
unor instituii educaionale la început, îns situaia s-a
1849 Anexarea Punjabului de ctre britanici 1858 Este desfiinat Compania Indiilor Orientale 1877 Victoria devine împrteas a Indiei
1857 Rscoala ipailor 1858 Britanicii conduc India

72
Cea 1800-1914 India 415
Redeteptarea naiunii indiene

Clasa de intelectuali indieni se organizeaz în micri politice i naionale, cerând schimbarea
atitudinii Marii Britanii fa de India.
Dup Rscoala ipailor din 1857, cuprindea statele din zilele ideile democratice. Micarea de
ultimul Mogul, Bahadur ah II noastre Sri Lanka, Pakistan, eliberare naional cunoate o
este înlturat, iar Coroana Bangladesh i Myanmar. în mare dezvoltare în anii 1870. Pe
Britanic preia controlul direct cea de-a doua jumtate a de-o parte exista dorina de a fi
al Indiei. Compania Indiilor secolului, britanicii continu recunoscui de Occident; pe de

Orientale este desfiinat în dezvoltarea administraiei i alt parte se afla contiina naio-
nal © i religioas. Aceste dorine Victoria, regina Marii Britaniii
contradictorii aveau s limenteze a Irlandei, împrteas a Indiei
disputele indienilor în sec. XX.
Guvernarea viceregelui liberal,
lordul Ripon, încurajeaz demer-
surile naionale. în 1885, este fon-

dat Congresul Naional Indian,
care avea s poarte primele nego- m
o
cieri cu britanicii, apoi s aduc
independena Indiei. în 1906,

o
o.
musulmanii indieni îi formeaz
propriul partid, Liga Musulman,
Hindui cerind de mâncare de la brita- Uniti se revolt
militare indiene care îi reprezenta mai bine ca
nici, cea 1873 împotriva forelor ocupante britanice
minoritate. Când britanicii do-
1858, iar regina Victoria © se infrastructurii. Banii strâni din resc s împart regiunea Bengal
autoproclam împrteas impozitele pe proprietate, din pentru a forma o provincie majo- Rabindranath
Tagore
a Indiei & în 1876; din acest monopolul opiului i din taxa ritar musulman, se organizeaz
moment i pân la cucerirea pe sare erau trimii la Londra, atacuri, boicoturi i o rscoal ©. în 1913, Rabindranath Tagore
independenei Indiei, regina în timp ce populaia Indiei Britanicii sunt forai s abando- devine primul scriitor din Asia
britanic îi pstreaz titlul. tria în mizerie fiind exploatat neze planul. Pentru c bengalezii care câtig Premiul Nobel
Guvernatorul general, fost fr mil. Milioane de oameni rebeli deveniser periculoi pen- pentru literatur. Evenimentul
director al Companiei Indiilor muriser de foame ©. Noua tru vicerege, centrul de guvernare a sporit sentimentul naional
Orientale, este numit vicerege. generaie de intelectuali indieni este mutat de la Calcutta la Delhi al indienilor, cultura lor fiind
Pe lâng India, domeniul su era animat tot mai mult de în 1911. acum recunoscut ca egal sub
anumite aspecte de ctre occi-
dentali. Tagore a fcut tot ce a
putut pentru ranii din satele
bengaleze. între altele, a înfiin-
at un siloz cooperativ degrâne

i a construit drumuri i spita-
le. A criticat sistemul educaio-
nal britanic i neglijarea limbii
materne din cauza acestuia. A

înfiinat o coal dup vechiul
model Ashram în Shantini-
ketan, Bengalul de Vest, unde
exist i astzi o universitate.
George V, regele Marii Britanii i al Irlandei, este încoronat împrat al Indiei Cântrea la sitar, miniatur sus: Rabindranath Tagore
în timpul unei ceremonii inute la Delhi în 1 91 din Dhubela, Rajahstan, cea 1 800
1905 Rscoala din Bengal 1911 Delhi devine reedina guvernului
1 885 înfiinarea Congresului Naional Indian 1 906 înfiinarea Ligii Musulmane 1913 Rabindranath Tagore primete Premiul Nobel pentru literatur
73
4i 6 Marea istorie ilustrat a lumii Epoca Modern
^ w
China pana la ultimul împrat
CCA 1840-1912
Momentul de vârf al dinastiei Qing (1644-1912) inea de domeniul trecutului. China

pierdea vzând cu ochii puterea politic i economic în faa britanicilor, care tri-
umfaser în cele dou rzboaie ale opiului. Britanicii, ruii i francezii pretindeau tot
mai multe teritorii chinezeti. Pe plan intern, dinastia Qing se confrunta cu societi
secrete i cu micri religioase, precum i cu un consum considerabil de opiu de ctre
populaie. Astfel slbit, statul chinez se destram în final dup reforme precaute, fiind
înlocuit de republic în 1912.
D Poster chinezesc criticând influena crescând a europenilor în ar
Comerul cu opiu i porturile deschise pentru europeni

Rzboaiele opiului au sporit influena economic i culturala european O în China.
Dup ce britanicii încep s la Nanjing la 29 august 1842. Prin imperiale, sub conducerea lui
importe opiu din India în China, acesta li s

se cerea chinezilor Hung Hsiu O, în Rscoala de la
balana comercial a Chinei plteasc reparaii de rzboi, s Taiping, i îi declar un stat pro-
slbete semnificativ. Importul cedeze teritoriul Hong Kong în fa- priu, care cuprindea o mare parte
de opiu în China era interzis voarea britanicilor i s deschid din sudul i sud-vestul Chinei,
de legea chinez, ara fiind în stare cinci porturi noi pentru comerul având Nanjingul drept capital.
s produc o cantitate suficient britanic. îns noile condiii tot nu Rscoala este înfrânt în 1864 de
pentru uz medical. Utilizarea au satisfcut Marea Britanie, dinastia Qing, în ajutorul creia
oblig pe chinezi
Britanicii îi s
cumpere opiu englezesc din India
opiului a fost interzis în 1810. deoarece nu coincideau cu ideea veniser britanicii i francezii.
Când guvernul imperial chinez acesteia despre comerul liber. Au murit 20 de milioane de
O din Canton confisc mari cantiti Europenii triumf i în oameni. Provincia Yunnan a fost n
2 de opiu, în 1840 se declaneaz Al Doilea Rzboi al Opiului, sau zguduit de rscoalele musul-
z
Cl-
Primul Rzboi al Opiului €>, Rzboiul Lorcha (1856-1860). Prin manilor, între 1864 i 1878.
uj
deoarece britanicii refuzaser s Tratatul de la Tianjin din 1858 €>, în Sinkiang, în partea de vest a
acetia îi asigur înc zece porturi Imperiului Chinez, Yakub Beg a
deschise. Când chinezii maltrateaz întemeiat un imperiu musulman

prizonierii britanici, 20 000 de turc, din 1865 i pân în 1877, auto- Tratatul de la Tianjin dintre Anglia
soldai englezi i francezi distrug proclamându-se han al Kashgariei. i China, 26 iunie 1858
palatul de var al împratului €*.

Tratatul de la Beijing din 1860 le-
galizeaz comerul cu opiu.

în plus, dup reducerea taxelor de
import, în China sunt introduse
nenumrate produse europene
ieftine, distrugând prin aceasta
economia chinez i orice ans
de modernizare.
Pe plan intern, micarea Taiping
renune la comerul cu acest drog. (Marea Pace) - o sintez între religia
O flot militar a fost trimis tradiional i viziunea cretin ca-

pentru a impune continuarea re cerea un sistem social egalitar -
comerului. Chinezii, a cror for devenea un adversar de temut al
slbise considerabil, sunt forai dinastiei Qing. în 1851, adepii si

s accepte tratatul inegal semnat se rscoal împotriva guvernrii Palatul imperial de var din Beijing
1840 I Primul Rzboi al Opiului 1851 Rscoala de la Taiping 1858 |

Tratatul de la Tianjin 1864-1878 Rscoalele musulmanilor
|
din Yunnan
29 august 1842 Tratatul de la Nanjing 1856-1860 Al Doilea Rzboi al Opiului 1 860 Tratatul de la Beijing
~4
Cea 1840-1912 China pân la ultimul împrat 417
Sfâritul imperiului
Influena Chinei în Asia se diminueaz vizibil. Rscoala boxerilor demonstreaz
slbiciunea guvernrii Qing, care este înlocuit curând de republic.
Dup ce în 1860 China îi constituional i s continue mo- la Wuchang un puci

pierduse teritoriile de la nord în dernizarea, îns etapa de reforme care se rspândete în
favoarea Rusiei, aceasta pierde a fost stopat de lovitura de stat imperiu, forându-1
Vietnamul în favoarea Franei, a puternicei împrtese vduve pe ultimul împrat

prin Rzboiul Sino-Francez Tzu-Hsi, sprijinit de adepii Puyi s abdice. Acesta
din 1884-1885 §i conservatori. în 1899, urcase pe tron în co-
Birmania, câtigat aceasta recunoate pilrie, în 1908, dup Btlia din Rzboiul Sino-Japonez, 1 894-1 895
de Marea Britanie societatea secret a ce împrteasa vduv

in 1886. Intervenia boxerilor ©, care în- Tzu-Hsi, fiind pe patul
Japoniei i Chinei cepe s câtige teren. de moarte, îl desemnase

într-o rscoal din Boxerii denunau ex- ca succesor. Republica
Coreea în 1894 ploatarea rii de ctre proclamat la sfâritul

declaneaz Rzboiul europeni i urmreau anului de revoluionarii
Sino-Japonez ©. s restabileasc gloria din jurul lui Sun Yat- rn
in ciuda superioritii D pierdut a Chinei, Sen © a fost guvernat

-o
o
Amulet a boxerilor
numerice a trupelor în acest scop atac © din 1912 de generalul Grup de boxeri înarmai
o
o-
chineze, rzboiul - mai ales dup sediile europenilor i ucid perso- Yuan Shikai. Dup
pierderea Btliei navale din nalul. Rscoala boxerilor © din acordul semnat cu noul
estuarul râului Yalu - se încheie 1900, înfrânt de trupele japone- conductor chinez,
cu înfrângerea acestora i cu ze, europene © i americane, a Puyi îi retrage titlul
pierderi semnificative de teritorii. condus la restrângeri i mai mari imperial. De asemenea,

China este obligat s renune ale drepturilor de suveranitate ale acordul stipula ca fos-
la influena asupra Coreei, care Chinei. Curtea chinez a fost pre- tul împrat se va bucu-
dobândete apoi independena. gtit pentru reforme abia dup re de acelai protocol
Trupele europene îi înfrâng pe boxeri i întreprind
Ctre sfâritul sec. XIX, vocile ce ruii i japonezii au împrit ca i monarhii strini. expediii punitive
care cereau mai multe reforme, între ei Manciuria în sfere
dup modelul japonez (pag. 418) de influen în 1904-1905. Rscoala boxerilor
sunt auzite de împratul Au fost planificate o constituie i Rscoala boxerilor a fost declan-
Te Tsung. Acesta dorea s formarea Parlamentului, aciunile at de asasinarea la Beijing a
transforme China în monarhie fiind îns ezitante. în 1911, are loc ambasadorului german, baronul
von Ketteler, la 20 iunie 1900, i
de asedierea ambasadelor de ctre
societatea lor secret I-he-tuan.
Rscoala a fost înfrânt în final
de o armat internaional de in-
tervenie format din trupe japo-
neze, europene i americane, care
au ocupat Beijingul la 14 august
1900. Rsculaii au fost pedepsii
Asasinarea ambasadorului german, printr-o serie de campanii extrem

baronul von Ketteler, la 20 marea-
de sângeroase, conduse de
iunie 1900
lul conte vonWaldersee. Conflictul
s-a încheiat în septembrie 1901 prin Protocolul boxerilor, care, printre
alte condiii dure, obliga China s plteasc reparaii de rzboi i s

mi accepte baze militare strine pe teritoriul ei.
Rscoala boxerilor din Beijing Sun Yat-Sen
1884-1885 Rzboiul Sino-Francez 14 august 1900 Ocuparea Beijingului 1911 Puci la Wuchang
1 865 Imperiu Turc Musulman la Sinkiang 1894 Rzboiul Sino-Japonez 1 901 Protocolul boxerilor 1912 Proclamarea republicii
75
Japonia 1854-1912
în sec. XVII, sub shogunii dinastiei Tokugawa, Japonia fusese izolat aproape în
întregime. Era condus de o clas superioar de nobili, cel mai înalt în ierarhie fiind
shogunul. Cu toate c oferise imperiului o lung perioad de pace i înflorire cul-
tural ©, accesul ctre modernizarea occidental era blocat mai ales în domeniile
tehnologiei i politicii. Sub presiunea politic intern, ultimul shogun este forat s
abdice în 1868, în favoarea împratului, care accelereaz procesul de modernizare,
în timpul Epocii Meiji, Japonia ajunge rapid campioana industrializrii în Asia i
duce o politic extern de succes.
Marele val, gravur color în lemn de Hokusai, 1 830
Sfâritul izolrii i schimbrile interne

Statele occidentale contribuie la dezvoltarea Japoniei transformând-o într-un important
centru comercial. Criza intern conduce la anularea shogunatului.
La începutul sec. XIX, shogunii comer. Ca urmare, statele la putere a împratului (tenno).
dinastiei Tokugawa încearc s europene © încheie tratate Susintorii modernizrii i

in Japonia departe de lumea similare, iar în 1860 solii japoneze puterile strine înarmate accen-
Tratatul comercial dintre Statele Unite
occidental. îns Statele Unite cltoresc în Europa pentru a tueaz deficienele shogunatului
i Japonia, 31 martie 1 854
cer deschiderea Japoniei i impun începe comerul cu Occidentul. Tokugawa. Shogunii admit c
Tratatul de la Kanagawa © din Multe tratate erau dezavantajoase Japonia trebuie s-i adapteze
1854, care asigur americanilor pentru Japonia, adesea oferind politica la noile condiii. Acestea
utilizarea a dou porturi pentru strinilor privilegii substaniale. sunt anticipate de conductorii
Aceast deschidere a rii militari ai provinciilor Satsuma,

-o Ukiyo-e: Imagini a avut consecine i pe plan Choshu i Tosa, care cuceresc
2 ale lumii plutitoare
intern. Japonezii îi considerau pe palatul imperial din Kyoto ©,
o Datând din sec. XVII, subforma strini nite intrui. Atunci când la 3 ianuarie 1868. Tokugawa
a.
unor gravuri în lemn colorate de mai muli samurai naionaliti © Yoshinobu se vede nevoit s-i
mân, cu subiecte preluate din i-au atacat pe comercianii strini, redea împratului puterea, care
viaa boem a societii, arta nave de rzboi europene au fusese în mâinile shogunilor
colii Ukiyo-e prezenta actori bombardat Kagoshima în 1863 i peste 250 de ani. în 1868, oraul
i curtezane. Mai târziu, erau Shimonoseki în 1864. Edo este declarat capital,
reprezentate peisaje i scene în Japonia se formeaz un fiind redenumit Tokyo, iar
citadine. în sec. XIX, cei mai grup de influen care cere în 1869 tenno Mutsuhito (Meiji)
Vase europene i americane
importani artiti Ukiyo-e au reorganizare politic i revenirea se stabilete aici. la Yokohama
fost Ando Hiroshige i Hoku-

sai, arta lor intrând în declin în
Epoca Meiji.
Rsrit de lun deasupra unui

peisaj cu râu, gravur în lemn
de Ando Hiroshige
Samurai în armur Palatul imperial din Kyoto, cea 1 900
1854 Tratatul de la Kanagawa 1864 Atac european la Shimonoseki 1871 Abolirea structurii feudale
1863 Atac european la Kagoshima 3 ianuarie 1868 Ocuparea palatului imperial din Kyoto
76
1854-1912 Japonia 419
Modernizarea i cuceririle teritoriale

Reformele Epocii Meiji modernizeaz Japonia i o transform în cea mai mare
putere politic i militar din Asia de Est.
Rzboiul Boshin, un rzboi civil feudal tradiional i numesc gu- viciul militar obligatoriu, dup
scurt împotriva ultimilor adepi ai vernatori care iau locul sistemului modelul prusac - este obligat s
dinastiei Tokugawa, duce direct la anterior de autonomie local. înbue revolta de la Satsuma.
Epoca Meiji. Tenno Mutsuhito ©, Consultanii militari i inginerii Statul prusac a servit drept model
i în cazul elaborrii noii consti- împratul Mutsuhito {Iluminatul)
supranumit Meiji (Iluminatul) pro- europeni restructureaz armata,
cu familia sa
moveaz pe plan extern o politic industria i transportul ©. Legile tuii din 1889, care, formal, tran-
expansionist i stabilete drept i instituiile de educaie se reîn- sorma Japonia într-o monarhie
constituional. în 1890, se for-
meaz un Parlament cu o Camer
Superioar i una Inferioar, dei
împratul înc avea dreptul s
intervin în politic prin decrete
sau dizolvând Camera Inferioar.
De asemenea, armata avea drept m
o
de veto în cazul numirilor în foto-
liile ministeriale. Industrializarea
o
cerea extinderea teritoriilor rii,
mai ales pentru a prelua materii

prime i a extinde exportul pe Staie de cale ferat între Ueno i
Nakasendo
piee externe. în anii 1870, Japonia
ajunge la o înelegere cu Rusia în Saigo Takamori
ceea ce privete Insulele Kurile din cc
Generalul Saigo Takamori con- o
Atac japonez asupra aprtorilor chinezi
nordul Japoniei i ocup Insulele I
ducea o armat de peste 50 000

obiectiv modernizarea Japoniei noiesc dup model occidental. chineze Ryukyu, în sud. Japonezii
de samurai în Rzboiul Boshin.
prin reforme radicale, care se Cu toate acestea, ritmul rapid al se folosesc de Rscoala din Co-
împreun cu Kido Takayoshi
realizeaz mai ales sub condu- schimbrilor a dus la rezisten. reea pentru a prelua i mai multe
i Okubo Toshimichi, era unul
cerea puternicilor minitri Kido Când clasa rzboinic a samu- teritorii chineze. Câtig Rzboiul
dintre Cei trei eroi ai guvern-
Takayoshi, Saigo Takamori i Ok- railor a fost desfiinat, în 1877, Sino-Japonez © din 1894-1895, rii Meiji Se retrage curând din
ubo Toshimichi. Prin decretul de ministrul de rzboi Yamagata iar prin Tratatul de la Shimono-
viaa public i înfiineaz o
la 1871, acetia abolesc structura Aritomo - care introdusese ser- seki preiau Taiwanul i Insulele
coal pentru samuraii care
Pescadores. De asemenea, Japonia
fuseser demii din posturi. In
învinge în Rzboiul Ruso-Japo-
1877, Saigo conduce revolta de
nez ©din 1904-1905, a crui miz
,***?*|^ ' '
.,
erau Manciuria i Coreea; printr-
la Satsuma, iniiat de samu-
raii care se simeau dezonorai
un tratat negociat la Portsmouth,
de pierderea privilegiilor. Rnit
New Hampshire, în 1905, Japonia
s Mfi câtig jumtatea sudic a Insulei
grav în lupt,
^^ 2^] te^*r -4'

Sahalin i dreptul de concesiune
asupra Peninsulei Liaodong. în
le
zilor
cere camara-
si s-l
^î^BJ 1910, Japonia anexeaz Coreea. în

decapiteze,
pentru a evi-
1912, tenno Mutsuhito moare © ta capturarea
la Tokyo. în timpul domniei lui,
i o mai mare
Japonia devine cea mai industri-
w dezonoare.
,.' .
m^fi- alizat ar din Asia i în acelai

timp o mare putere politic i Samurai în poziie
Declaraia oficial de rzboi a Japoniei Moartea împratului Mutsuhito, de atac
împotriva Rusiei, 1 februarie 1 904 ilustraie color, 1912 militar.
1 877 Revolta de la Satsuma 1904-1905 Rzboiul Ruso-Japonez 1912 Tenno Mutsuhito moare la Tokyo
1 877 Desfiinarea samurailor 1 895 Tratatul de la Shimonoseki 1910 Japonia anexeaz Coreea
77
42 o Marea istorie ilustrat a lumii Epoca Modern
Asia de Sud-Est PANA IN 1914
în sec. XIX i la începutul sec. XX, cu excepia Siamului (Thailanda de astzi o) aproape toat Asia
de Sud-Est erasupus colonizrii de ctre puterile europene. în afar de britanici, care îi extinseser
imperiul indian spre est, anexându-i i mai multe teritorii coloniale, Olanda, care controla Indonezia,
i Frana erau puterile coloniale cele mai importante în Asia de Sud-Est. Prins între Birmania, ocupat
de britanici, i Indochina, controlat de francezi, Siamul reuise s scape de colonizare, prin politica
îneleapt a regilor Mongkut i Chulalongkorn. Aceti regi au deschis ara ctre modernizare i in-
dustrializare dup model occidental.

Figur protectoare la Wat Phra Kaeo (Templul lui Buddha de smarald) la Bangkok, sec. XIX
Cucerirea Asiei de Sud-Est de ctre Frana i Marea Britanie

Indochina i Birmania cad victime ambiiilor expansioniste ale Franei i Marii Britanii.
în 1802, Frana pune capt Spania se retrage, îns
luptelor interne pentru putere în comandantul francez
Vietnam, contribuind la victoria continu expansiunea,
lui Nguyen Anh asupra dinastiei guvernând cu ajutorul
conductoare Tay Son. Nguyen ofierilor si, i
centralizeaz administraia, punând astfel bazele
urmând modelul chinez, i îi Imperiului Francez în
extinde semnificativ stpânirea, Orientul îndeprtat.
în 1801, îi revendic titlul de Pân în 1867,

împrat i face eforturi pentru francezii cuceriser Rzboiul FrancoSinez pentru provincia Tonkin, Btlia Executarea misionarului francez
de la Nam Dinh, 1 883, litografie de epoc Pierre Borie, 1 838
a-i câtiga pe proprietarii de Cochinchina, partea
-o
o pmânturi de partea sa, împotriva de sud a Vietnamului, iar administrarea comun a vechiului sfera de influen. în 1824, în
2>
ranilor care se rsculaser. i nordul
în 1883-1884, centrul Imperiu Khmer. La solicitarea timpul Primului Rzboi Anglo-
c îns succesorul su, Minh Mang, Vietnamului. Annam i Tonkin © regelui khmer Norodom, Birmanez, început prin cucerirea
o.
UJ
nu mai poate controla situaia. devin protectorate ©. în prima Frana - interesat mai ales de capitalei Rangoon, britanicii
Persecutarea misionarilor jumtate a sec. XIX, Cambodgia orez i cauciuc - stabilete un anexeaz doar unele teritorii. în
cretini © sub domnia lui este asediat de Siam i Vietnam, protectorat ©. Susine monarhia Al Doilea Rzboi Anglo-Birmanez,
Minh ofer Franei i Spaniei în 1845, cele dou puteri ajung i o consiliaz. Se instruiete o Marea Britanie ocup partea de
pretextul s atace Vietnamul. la un acord care prevedea elit administrativ naional i sud, unde se gseau câmpii fertile
se modernizeaz infrastructura de orez, devenind astfel cel mai

rii. Uniunea Indochinei ©, important exportator al acestui
care cuprindea Vietnamul i produs din Asia. în 1885, dup Al
Cambodgia, era cea mai mare Treilea Rzboi Anglo-Birmanez,
posesiune colonial francez, toat Birmania era deja teritoriu
dup teritoriile africane. între colonial britanic.
timp, Birmania, astzi yfMVV

Myanmar, intr în
zona de interes a Marii
Britanii. Când Birmania

ocup teritorii întinse
din Siam, Compania
Indiilor Orientale
se folosete de
aceast oportunitate
Stabilirea protectoratului francez Cambodgia ca protectorat francez,
în Annam, 1883 1 885
pictur, pentru a-i extinde Prizonieri ai francezilor în Indochina
1824 Primul Rzboi Anglo-Birmanez 1855 Tratatul de supunere a Birmaniei
1802 înlturarea dinastiei Tay Son de Nguyen Anh 1 845 Acordul dintre Siam i Vietnam 1863 Stabilirea Protectoratului Franei asupra Cambodgiei
78
Pân în 1914 Asia de Sud-Est 421
Modernizarea i independena Siamului

Regii Mongkut i Chulalongkorn deschid Siamul ctre influena occidental,
evitând astfel colonizarea rii.
deschii la ideile Sftuit de europeni,

de modernizare îmbuntete
occidentale pân infrastructura rii,
în punctul în care construind strzi i

se puteau folosi de canale, modernizeaz
avantajele acestora i agricultura i creeaz
a evita ocuparea rii. o armat dup
Odat cu trecerea model european.
Vietnamului sub Chulalongkorn Chulalongkorn (Rama V), regele Siamului,
cu familia, fotografie, cea 1 905
ocupaie francez, (Rama V) ©, fiul lui
Siamul era ameninat Mongkut, continu direcia Chulalongkorn

atât de Frana, la început de tatl su, în timpul
Rama V, cunoscut îndeobte
est, cât i de Marea lungii sale domnii © din
drept Chulalongkorn, a fost în-
Britanie, în Birmania. 1868-1910. Administraia este
coronat rege al Siamului îni868.
Pentru c nu avea de reformat i organizat mai
Acesta împrtea ideile tatlui
ales, regele siamez strict în form centralizat i
su, regele Mongkut, privitoare
Mongkut (Rama IV) se implementeaz un sistem
la modernizarea rii dup mo-
încheie în 1855 un tratat juridic modern, bazat pe ideile
del european. Chulalongkorn a
de supunere fa de de stat constituional european
fost primul rege siamez dup
Marea Britanie, prin i pe respectul pentru drepturile
Chakri Maha Prasat (Marele Palat) din Bangkok
Rama Kamheng care a ieit din
care fcea concesii omului. Chulalongkorn abolete
construit sub Rama V ar, cltorind în India, Birma-
mari, cum ar fi sclavia. Se construiesc spitale
nia, Java i Singapore în 1871, i
în sec. XIX, Chakri O, dinastia prezena unui consulat britanic i un sistem potal, se continu
i
care a vizitat Europa în 1907. A
conductoare a Siamului, la Bangkok, i oferea britanicilor construcia de drumuri
se confrunta cu planurile de avantaje dup modelul tratatelor începe construcia unei reele
reuit s reprime o serie întreag
de tentative de lovituri de stat,
expansiune ale Marii Britanii. inegale ale europenilor cu China. de ci ferate. Negocierile franco-
Astfel, în 1826, Siamul se vede Mongkut, un clugr care

fost britanice referitoare la frontierele
îns acestea l-au determinat s
realizeze doar reformele începu-
nevoit s încheie un acord deshumase rmiele pmânteti coloniilor acestora cu Siamul
te. Marele rege iubit, moare la
comercial care sporea puterea ale regelui Rama Kamheng, au loc în 1895. în timpul crerii
23 octombrie 1910, aceast zi
britanicilor, ai cror comerciani importante pentru identitatea Indochinei franceze, Siamul
fiind de atunci comemorat în
erau prezeni înc din sec. XVII. Thailandei, cunotea temeinic pierde Laosul ©, regiuni din
Thailanda.
Acesta îns prevenea colonizarea lumea european. Dup venirea Cambodgia i propriul teritoriu
total. Urmtorii regi ai Siamului sa la putere în 1851, acesta renun cu excepia centrului su, care îi
aplic aceeai strategie, sunt la politica anterioar de izolare. menine independena.
Procesiunea funerar a regelui

Vizita lui Chulalongkorn (Rama V), regele Siamului, Canonierele franceze pretind Laosul de la Siam, siamez Chulalongkorn
la Otto von Bismarckîn Friedrichsruh, 1 898 ziar din epoc
1 867l Francezii cuceresc Cochinchina 1885 Birmania devine colonie britanic 1907 Pierderea recoltelor din Battambang i Siam
1868-1910 Domnia lui Chulalongkorn (Rama V) 1 885 Pierderea zonei de est a Mekongului
79
Constituirea i colonizarea statelor

AFRICANE 1812-1914
La începutul sec. XIX, Africa nu era aproape deloc colonizat, excepie fcând zonele de
coast. Avanposturile europene deveniser neprofitabile dup ce Congresul de la Viena din
1814-1815 interzisese comerul cu sclavi o; statele africane pe de coasta de vest i sultanatul
est-african Zanzibar au profitat totui de pe urma comerului cu sclavi pân târziu în sec.
XIX. Statele formate în Africa erau meninute sub dominaia protectoare a puterilor europene,
îns multe state independente reuesc s îi impun drepturile, pân când europenii p-
trund în interior i împart Africa între ei la Conferina de la Berlin din 1884-1885.
Militarii britanici transmit populaiei africane mesajul de abolire

a comerului cu sclavi, gravur color, sec. XIX
Constituirea statului în sec. XIX

In Africa de Vest i de Est, a cror configuraie fusese trasat în secolele anterioare prin
comerul cu sclavi, s-au înfiinat state care au rezistat i dup perioada colonizrii.
în timpul Congresului de la Viena colonia Liberia O, care devine Marii Britanii. în timpul domniei
din 1814-1815, puterile coloni- republic independent în 1847. sale, Ioan a respins cu succes ata-
ale europene interzic prin lege în 1870, Mohamed bin Hamad curile unitilor militare egiptene.
comerul cu sclavi O, îns nu i (Tippu Tib) înfiineaz un impe- Succesorul su, Menelik II €*, s-a
deinerea de sclavi, riu comercial arab în aliat cu Italia, care îi exercita in-
care fusese una dintre estul regiunii Congo, fluena asupra Abisiniei.
sursele de îmbogire doar din raiuni eco- Când imperiul Abisiniei a Menelik II, împratul Abisiniei
>03
C pentru state vest-afri- nomice, în Abisinia încheiat aceast alian, italienii
-o
O cane precum Ashanti, (Ethiopia), Ras Kassa au declarat rzboi. Trupele lui
Dahomey, regiunile reunete imperiul în Menelik triumf în Btlia de la
o.
care astzi formeaz 1853, dup ce guver- Aduwa 0, iar prin Pacea de la
Emblema Liberiei: soare,
Ghana, i sultanatul corabie, porumbel cu o
natorii provinciilor Addis Abeba din 1896 se asigur
est-african Zanzi- scrisoare în cioc, frunze diminuaser drama- independena statului. în Africa
de palmier i un tun
bar ©. De-a lungul tic puterea împratu- de Vest, la începutul sec. XIX,
sec. XIX, numeroase state africane lui {pag. 333) în sec. XVIII. Acesta Usmandan Fodio declar un jihad Vântori de sclavi atac un sat pentru a
captura localnici, gravur în lemn, 1 884
au fost reconstituite sau extinse, a domnit ca împratul Theodor II sau rzboi sfânt musulmanilor
în 1822, sclavii eliberai din Statele pân în 1868, când a fost înlocuit din statele-ora Hausa din nordul armatelor sale, dan Fodio începe
Unite ale Americii înfiineaz de Ioan IV, care avea sprijinul Nigeriei de astzi. Prin victoria constituirea unui mare imperiu
islamic. Câiva ani mai târziu,
fiul su, Mohammed Bello

creeaz un califat împrit în
emirate. Prin cuceriri pân în

îndeprtatul inut Yoruba i prin
victoria în Adamawa (astzi în
nordul Camerunului), acesta a
domnit peste un teritoriu care
se întindea de la Sokoto pân la

Imperiul Fulani. Emirii nu i-au
pierdut puterea nici în timpul
protectoratului britanic,
iar imperiul a supravieuit

Nave comerciale americane i britanice în portul din Zanzibar Menelik II în Btlia de la Aduwa epocii coloniale.
1814-1815 Comerul cu
|
sclavi este interzis la Congresul de la Viena 1828 Asasinarea
I regelui zulu Shaka 1839 înfiinarea Republicii Natal
1822 întemeierea Liberiei 1837 Marea migraie a burilor 1847 Independena Liberiei
So
1812-1914 Constituirea i colonizarea statelor africane 423
Africa de Sud între buri i britanici
în Africa de Sud ia natere statul rzboinic al populaiei zulu, care intr rapid în conflict cu burii,
în ciuda puternicei rezistene, Marea Britanie cucerete Republica Burilor.
în Africa de Sud, Tshaka © intr sub dominaie britanic, (Transvaal) i Statul Liber
înfiineaz statul Zulu ©, pe care în urma tensiunilor interne, Orange - republica burilor,
îl conduce ca rege pân la asasi- îndeosebi ale celor rezultate dup întemeiat la scurt timp dup
narea sa din 1828. Acesta devine interzicerea comerului cu sclavi, Natal. Dar, atunci când s-au gsit
practic stpânul sudului Africii, pe care, dup învturile Bisericii diamante în regiunile de grani
de la colonia Capului pân la râul Olandeze Reformate, burii îl con- dintre colonia Capului i teritori-
Zambezi. i-a susinut puterea siderau ca venit de la Providen, ile burilor, i aur lâng Johannes-
în imperiu prin intermediul unei în jur de 5000 de buri pornesc în burg, britanicii au continuat s
organizri stricte i prin adminis- 1837 din colonia Capului într-o exercite presiunii asupra burilor.
trarea naiunii. Reformele Mare migraie spre interiorul Dup anexarea Transvaalului din
sale militare, introduce- rii, unde populaia zu-
Monument pentru regele zulu Tshaka,
rea unei noi ordini de lu le opune rezisten. ridicat în locul asasinrii sale,
lupt i a unui nou Zuluii îl ucid pe Piet la Stanger, Kwadukuza,

reedin
v m
fosta sa
tip de suli pentru Retief, conducto- fKss&rS
confruntrile de
aproape au asigurat
rul burilor,
btlia urmtoare
dar în -
m w* «^81 în 1902, Transvaalul
Liber Orange sunt declarate

i Statul
O
-^ »2)m a-
succesul poporului din 1838, sub con- Caricatura cu „Ohm" Kruger i regele colonii britanice cu autonomie
zulu în campanii. ducerea lui Andries Eduard VII al Angliei: Noua scrumier administrativ. Statele burilor
a domnului Kruger
Prin cucerirea unor Pretorius, burii omoa- au fost integrate în Uniunea
r peste 3000 de zului. i i au
vaste teritorii, zuluii au
alungat poporul bantu,

D Cecil Rhodes
Dup victorie, burii
1877, burii se
pe britanici. în anii
revolt îi
urmtori,
înfrâng Africii de Sud în 1910,
devenit domenii ale Imperiului
mai ales triburile herero i mata- înfiineaz Republica Natal în Cecil Rhodes ©, prim-ministrul Britanic.
bele. Fratele vitreg i succesorul 1839, îns i aceasta este anexat coloniei Capului din 1890, încer-
lui Shaka continu politica sa, inde britanici, în 1843. cuiete republicile burilor prin
trând curând în conflict cu burii, în anii 1850, Marea Britanie cucerirea Rhodesiei i Bechuana-
descendenii colonitilor olandezi recunoate independena landului. Prin aducerea de trupe,
din colonia Capului. în 1806, burii Republicii Sud-Africane britanicii îl provoac pe preedin-
tele Transvaalului, Paul Kruger ©,
s declare rzboi în 1899. în
Rzboiul burilor, britanicii pierd
Lagr de concentrare britanic în care
btliile iniiale împotriva genera- au fost internai burii din mai 1 900
lilor Smuts ©, Botha i Hertzog în
Natal i în colonia Capului. îns în

1900, trupele Marii Britanii cuce-
resc capitala Statului Liber Oran-

ge, Bloemfontein; Johannesburg
este cucerit în mai, iar Pretoria,
capitala Transvaalului, în iunie.
Kruger fuge în Europa, dar burii

încep un rzboi de gheril. Timp
de doi ani rezist atacurilor bri-
tanice, pân când sunt înfrâni de
lordul Kitchener. Acesta permite
distrugerea fermelor burilor
i trimiterea femeilor i copiilor Jan Christiaan Smuts, ulterior prim-

Femei zulu dansând la o nunt, 1 970 în lagre de concentrare ©. ministrul al Africii de Sud, 1910
1853 Reînfiinarea Imperiului Abisiniei 1896 |

Pacea de la Addis Abeba 1 902 Pacea de la Vereeniging
1877 Anexarea Transvaalului de ctre britanici Din 1899 Rzboiul burilor 1910 întemeierea Uniunii Africii de Sud
Si
Africa: europenii împart continentul

Cercetarea centrului Africii începe odat cu expediia condus de Henry Morton Stanley.
Pentru a evita izbucnirea unui rzboi, puterile coloniale decid s împart continentul
la Conferina de la Berlin.
înc de la începutul dezbaterilor

inspirate de noile filozofii având ca
origine iluminismul, comerul cu
Expediia lui Stanley transport o barc
sclavi O a determinat proteste de prin jungl
proporii referitoare la drepturile
omului, iar documentele

Congresului de la Viena din
1815 au interzis în totalitate
comerul cu sclavi. Flota britanic
a jucat un rol semnificativ în
Henry M. Stanley cu participanii la

expediie, gravur în lemn, cea 1 890
Conferina de la Berlin din 1884-1885
La Conferina de la Berlin din 1884-1885, puterile coloniale au cutat scurta semnificativ rutele de
s ajung la un acord i s îi defineasc interesele în Africa. Actul comer pe mare ctre India.
general semnat în februarie 1885 a fost dezastruos pentru Africa. Acor- Expediia din regiunea Congo O
dul permitea oricrei ri europene care explora un teritoriu african i realizat de Henry Morton
Bani din ghioc, utilizai ca metod care pretindea posesia acestuia s îl pstreze, atât timp cât informa Stanley © ofer europenilor
de plat în comerul cu sclavi posibilitatea de a ptrunde în
celelalte puteri semnatare cu privire la acest lucru. De vreme ce acordul
din Africa
ddea drepturi teritoriale primului sosit, a început ultima etap a luptei interiorul continentului. în 1878,
O stoparea comerului cu sclavi. pentru Africa. Reguli similare se aplicau pentru colonizarea coastelor: Stanley se altur regelui Belgiei,
Bazele africane ale companiilor graniele coloniilor de coast puteau fi mutate în interior dup bunul Leopold II O, ajutându-1 s îi
O comerciale europene îi plac, pân se ajungea la teritoriul altei mari puteri. Graniele erau tra- stabileasc dominaia asupra
G-
pierdeau astfel sursa principal sate arbitrar i ignorau delimitrile culturale africane. Acest acord a Statului Liber Congo, pe care îl
de venituri i o mare parte din avut drept consecin numeroase rzboaie între statele africane i alte înfiineaz sub controlul su
puterea economic, diminuat popoare, care dureaz i în zilele noastre. personal. La scurt timp dup
i mai mult dup deschiderea aceasta, marile puteri ale lumii
sus: Conferina de la Berlin, 1 5 noiembrie 1 884-26 februarie 1 885
Canalului Suez în 1869, care împart definitiv continentul
la Conferina de la Berlin din
1884-1885 ©.
în anii 1880, valoarea econo-
mic a coloniilor sporete din
nou, deoarece nevoile de materie
prim ale Revoluiei Industriale
în extindere le fcea din nou
profitabile din punct de vedere
economic; unele colonii aduc sta-
telor coloniale europene o putere

financiar enorm. în plus, fiind
sigure de superioritatea culturii
lor, naiunile europene tindeau

s-i impun idealurile în toat
lumea, desconsiderând cultura
Leopold II, regele Belgiei Bismarck taie tortul Africii, caricatur, 1 885 inuturilor colonizate.
1869 Deschiderea Canalului Suez 1 881 Frana anexeaz Tunisia
Din 1878 Belgienii înfiineaz Statul liber Congo 1 884-1 885 Conferina de la Berlin
82
1812-1914 Constituirea i colonizarea statelor africane 425
Marile Puteri coloniale

Zonele de expansiune ale Franei i Marii Britanii acopereau sudul Egiptului,
iar Criza Fashoda a fost aproape de a declana un rzboi.
înc din anii 1870, sub prim-mi- Germania i Italia visau de
nistrul Benjamin Disraeli ©, asemenea s obin regiuni în

britanicii se luptau s-i constru- Africa. Germanii se angajaser -
iasc un imperiu mondial (pag. 393). mai întâi sub form de colonii de
Intenia era de a cuceri cât mai comer private, apoi subordonate
multe teritorii i, prin urmare, a imperiului german în 1891 - în
obine putere economic mai Togo i Camerun, precum i
mare. Materia prim, fora de în Africa de Est german (Tan-
cea mai
Disraeli la Canalul Suez, ruta
munc, pieele i - mai ales - ganyika) i de Sud-Vest german scurt ctre India: „O, de ce drumul
transform (Namibia), unde, în 1904 i în ctre casa mea nu îmi aparine?",
soldaii din colonii
caricatur, litografie
Marea Britanie într-o mare putere 1905-1907, reprim sângeros ©
a lumii. Un deceniu mai târziu, la rscoalele populaiilor herero i de la Aduwa, sunt alungai de abi-
apogeul puterii celei de-a Treia maji-maji. sinieni în 1896 (pag. 422). Pân în
Republici, francezii urmreau Regina Victoria i prim-ministrul Visul Italiei de a înfiina un im- 1936, când Italia a preluat aproape
Benjamin Disraeli
aceleai scopuri. La fel cum brita- periu colonial est-african se des- în totalitate controlul Abisiniei,
nicii au cucerit Egiptul în 1882 ©, Cap-Cairo, un lan neîntrerupt de tram atunci când italienii, dup posesiunile italiene au fost
Frana a profitat de situaia eco- colonii de la Capul Bunei Speran- înfrângerea definitiv din Btlia limitate la Eritreea i Somalia.
nomic deplorabil a Tunisiei, e la Marea Mediteran, pentru
stabilindu-i brutal © domnia care plnuise construcia unei ci
protectoare în 1881. De la bazele sale ferate. Criza Fashoda © din 1898
de coast din Senegal, Coasta de era cât pe ce s produc un rzboi

Filde, Dahomey i Congo, Frana între Frana i Marea Britanie,
îi asigur o reea colonial care evitat numai graie reinerii de

se întindea peste Africa de Vest, care au dat dovad ofierii de rang
fiind legat de coloniile franceze mijlociu care comandau forele
de la nord, Tunisia i Maroc, prin militare aflate fa în fa, gata
Deertul Sahara. de lupt,
Cuceririle franceze aduc rapid în timp ce aceste dou puteri
un conflict cu Marea Britanie, care coloniale îi împreau între ele
planificase aa-numitul Drum cea mai mare parte a Africii,
Rscoale ale populaiei din Tunisia dup ocupaia francez a rii,
litografie color, cea 1 91
Criza Fashoda din 1898
Dup ce lordul Kitchener distruge Imperiul

Mahdi al Sudanului, acesta se îndreapt ctre
sud, unde la Fashoda se aflau trupele franceze

conduse âeJean-Baptiste Marchand i le forea-
z s se retrag. Marea Britanie vedea Sudanul
ca parte a Egiptului britanic, îns francezii îl
considerau un teritoriu liber, care putea s fie

ocupat. Ministrul de externe francez Theophile
Delcasse propune compromisul. In 1899, se decide ca britanicii s aib

suveranitate asupra regiunii de peste Nil, iarfrancezii s controleze spa-
iul de la Darfurpân la lacul Ciad - aa-numita Afric ecuatorial.

Conflictul dintre puterile coloniale Craniile btinailor herero executai
sus: Maiorul francez Jean-Baptiste Marchand îl întâmpin pe trimisul Anglia i Frana: Frana este ilustrat sau mori în lupt sunt împachetate i
britanic, generalul Kitchener, la Fashoda, desen, 1 898 ca Scufia Roie, Anglia fiind Lupul, trimise Institutului de patologie
caricatur, 1 898 din Berlin, fotografie, 1 905
1 891 Togo i Camerunul sunt colonizate de germani 1 898 Criza Fashoda 1905-1907 Rscoala populaiei maji-maji
1 896 Btlia de la Aduwa 1 904 Rscoala populaiei herero

8?
Statele Unite: ascensiunea la rangul

de putere mondial 1789-1917
Statele Unite ale Americii ©, cu puternice tradiii spirituale europene, se strduiau s-i dez-
volte propria identitate. Prin Doctrina Monroe (America americanilor) se implementeaz o
politic de izolare pe plan extern. Pe parcursul sec. XIX, Statele Unite îi extind prin cuceriri
i anexri de teritorii strine. Dup 1828, diferenele dintre statele din sud i cele din nord se
accentuau tot mai mult, îndeosebi în problema deinerii de sclavi. Rzboiul de Succesiune
din 1861-1865 traumatizeaz tânra ar. îns Uniunea se menine, datorit victoriei nordi-
tilor. Dup Rzboiul de Succesiune, începe ascensiunea economic i tehnologic a rii.
Intrarea Statelor Unite ale Americii în Primul Rzboi Mondial în 1917 marcheaz abandonarea
izolaionismului.
Statuia Libertii din New York, dezvelit la 28 octombrie 1 886
Anii de fondare
în anii de început, exista o polemic intens cu privire la orientarea socio-politic a tinerei
republici. Implicarea nefericit a Statelor Unite ale Americii în disputele europene a condus
la politica izolaionist, formulat în 1823 de preedintele James Monroe.
Dup ce cele 13 state iniiale ratific promova industria i comerul, i s tolereze ca flota britanic
în 1787 constituia SUA, la doi ani susinut de Alexander Hamilton s debarce i s caute nave
dup ce aceasta a fost formulat la i de alii, adoptat ale Statelor Unite,
Philadelphia, George Washington ulterior de Partidul constrângându-i pe

este ales preedinte, iar John Federalist; sau o marinarii americani s
Adams vicepreedinte, executând Americ orientat ctre li se alture. în 1803, George
-o
un mandat din 1789 pân în agricultur, cu state Thomas Jefferson Washington,
c
2 1793
1797. în primii ani sunt explorate individuale puternice, (1801-1809) cumpr
c opiunile politice deschise tinerei idee sprijinit de vastul teritoriu dintre Politica noastr const în a nu
o.
UJ
naiuni. Se dezvolt dou poziii: Partidul Democrat râul Mississippi i face aliane permanente cu nici
Thomas Jefferson
o direcie ctre o guvernare condus de Thomas Munii Stâncoi, aa- o parte a strintii.
puternic naional care ar Jefferson. în 1794, fermierii sunt numita Achiziie a Louisianei, de la
sus: George Washington
obligai s accepte o acciz Frana, dublând teritoriul Statelor
federal pentru whisky. Unite. Pe plan extern, Statele de ctre fermierii €> care cutau
Dac Washington promovase Unite se implic în rzboiul dintre terenuri noi. Aceasta a determinat
o politic de neintervenie, în Napoleon i Marea Britanie, conflicte interminabile cu
timpul preedintelui John Adams ducând la un rzboi împotriva triburile de amerindieni care
(1797-1801) se pune întrebarea britanicilor sub preedintele fuseser înghesuite spre nord sau
dac America trebuie s se James M. Madison. Experiena colonizate în rezervaii O.
Fermieri migreaz ctre Black Hills alieze cu Frana sau cu Anglia aceasta 1-a fcut pe James Monroe
(1817-1825) s proclame Doctrina
Curtea Suprem Monroe la 2 decembrie 1823, în
Tinerele State Unite se strduiau s urmeze separarea puterilor susinut care se stipula c Statele Unite
defilozofulfrancez Montesquieu.)ohn Marshall, care afostprim-judec- nu se vor implica în conflicte
torul Curii Supreme din 1801 pân în 1835, a restricionat în mod repetat europene i nici nu vor tolera
prezumia de autoritate a preedinilor Thomas Jefferson ijames M. Ma- tentativele de colonizare din partea
dison. în cazul Marbury vs. Madison din 1803, acesta a reuit s acorde puterilor europene în America.
Curii Supreme dreptul de a examina constituionalitatea legilorfederale

Dup creterea economic de
i, dac este cazul, de a le declara nule. dup Rzboiul din 1812, urmeaz
dezvoltarea teritoriilor centrale Rezervaie de indieni, fotografie, 1 906
1 787 Ratificarea constituiei 1 797 John Adams devine al doilea preedinte 1 803 Achiziia Louisianei 1 823 Doctrina Monroe
4 februarie 1 789 George Washington devine primul preedinte 1 801 Thomas Jefferson devine al treilea preedinte 1 8 iunie 1812 SUA declar rzboi Angliei
1789-1917 Statele Unite: ascensiunea la rangul de putere mondial 427
Reorientarea politic i expansionismul

Sub preedintele Andrew Jackson, democraia popular i dominaia partidelor încep s contureze
sistemul politic al Statelor Unite. Preedintele James K. Polk anexeaz spaii din vest, extinzând
în continuare teritoriile naiunii, ale crei granie se îndreptau ctre Pacific.
Din 1830, Jackson desfoar

o politic dur. Triburile
amerindiene © sunt expulzate
în vest ©, în teritorii pustii,
sau colonizate în rezervaii O
deplasate continuu din cauza
expansiunii permanente.
Geronimo, ultimul conductor apa
Texas îi declar independena
fa de Mexic în 1836. Mexicul Unite ale Americii se mai dublase
trimite imediat trupe în scopul o dat, iar în California fuseser

de a-i restabili autoritatea. descoperite mine de aur, dând
Dup o serie de înfrângeri, startul Goanei dup aur ©. în oraele
între care se numr masacrarea din vest domnea legea pistolului.
colonitilor americani de
Sioux i generalul William T. Sherman semnând tratatul fortului Laramie, trupele mexicane la Alamo, Criza nulificrii
1 868 care garanta indienilor sioux un teritoriu nerevendicat
în San Antonio, în martie 1836,
în noiembrie 1832, statul Caro-
Crizele economice din anii 1820, 1836, a desfiinat a doua banc a texanii înfrâng în final armata
lina de Sud condus de John Cal-
în urma crora muli fermieri au Statelor Unite ale Americii ia mexican la San Jacinto. houn amenin cu secesiunea,
rmas datornici la bnci, au fost dezvoltat un program de ajutorare Aceast perioad se încheie ameninare care a fost adus la
urmate de o turnur politic, i colonitilor.
a fermierilor odat cu venirea preedintelui îndeplinire în 1860. Preedintele
Andrew Jackson (1829-1837) ©, Democraia Jacksonian marcheaz James K. Polk© (1845-1849)-
Jackson a calificat aceasta drept
primul preedinte care nu fcea politica SUA pân în 1860. Polk declar c destinul manifest trdare i se pregtea s intervi-
parte din elita de est, introducând Aceasta implica dominaia clasei al cetenilor SUA este s n militar, îns nu i-a realizat
politica omului simplu. între 1832- mijlocii asupra elitei economice, locuiasc pe întregul continent, iniiativa. Conflictul, meninut
dezvoltarea sistemelor proclamând Texasul ca stat în pân la Rzboiul de Succesiune,
de partide i dominaia Congresul din martie 1845 i a început la o cin prezidenial
politic a prilor de provocând astfel cu bun tiin în aprilie 1830. Jackson a pro-
vest i de sud asupra un rzboi cu Mexicul ©. pus un toast: „Uniunea noastr
celei de nord-est. Acesta începe în iunie 1846 i federal, trebuie s fie i va fi
Legile protecioniste se încheie cu victoria SUA. în
meninut", la care Calhoun
de taxare vamal februarie 1848, Mexicul este obligat
a rspuns: „Uniunea noastr
emise în 1828, în ciuda s încheie pace, Statele Unite ale drag nu va fi meninut fr
obieciilor vehemente Americii anexând California i libertile noastre."
ale statelor din sud New Mexico.
înaintate de John în plus, guvernul SUA
Calhoun, au condus semnase Tratatul de
la Criza nulificrii, o la Oregon cu Marea
controvers cu privire Britanie, prin care îi
la dreptul stat de a asigura teritoriul dintre
nesocoti legile federale, Munii Stâncoi i

considerându-le nule. Oceanul Pacific. Grania
Jackson a ameninat canadian a fost stabilit
Sudul cu intervenie la paralela 49.
armat, salvând astfel Pân în 1848, Ocuparea capitalei Mexico de trupele americane
Sptori caut aur într-un râu, cea 1 890 Uniunea. teritoriul Statelor conduse de generalul W. Scott, 1 4 septembrie 1 847
1 830 Actul de strmutare a amerindienilor 1845 James K. Polk devine preedinte Iunie 1846 Rzboiul cu Mexicul
1 829 Andrew Jackson devine preedinte 1836 Independena Texasului Martie 1 845 Texasul este admis 5 iunie 1848 Tratatul de la Oregon
85
începutul Rzboiului de Secesiune

în semn de protest fa de alegerea în 1860 a candidatului Abra-
ham Lincoln, adept al abolirii sclaviei, ca preedinte al Statelor
Unite, unsprezece state din Sud ies din Uniune. în consecin, în
1861 izbucnete un sângeros rzboi civil.
nord de Maryland ctre

sfâritul sec. XVIII, dar
Sudul, cu economia sa
bazat pe plantaii ex-
tinse, nu putea supra-

vieui fr sclavi, prin-
cipala for de munc.
Disputa se înteise din
nou dup Rzboiul
""
cu Mexicul din 1848,

Sclavi pe o plantaie de bumbac din Sud, când noile teritorii
gravur în lemn, 1 885
obinute - California,
Problema nerezolvat a deinerii New Mexico i Texasul - urmau
de sclavi O creeaz o prpastie s fie încorporate în Uniune ca
înfrângerea trupelor nordiste în btlia de la Bull Run, 21 iulie 1 861
adânc între statele din Nord, state. Norditii doreau s interzic
în care predomina burghezia sclavia în toate statele, iar suditii au slbit Partidul Democrat aflat
orientat ctre comer, i Sudul nu erau de acord, pretinzând ca fi- la putere, în timp ce la noul Partid
patriarhal agrar. Sclavia fusese ecare stat s aib putere de decizie Republican aderau grupri politice
deja abolit în toate statele de la individual. Neînelegerile interne diverse ce militau împotriva
sclaviei. în 1860, pentru prima dat,
C un candidat republican, Abraham

Lincoln, câtig alegerile prezi-
c deniale (1861-1865). în semn de
a.
protest, Carolina de Sud iese din
El Jefferson Davis
Uniune, declarându-i indepen-
dena. Alte zece state (Mississippi, Abraham Lincoln,
Florida, Alabama, Georgia, Lou- Discursul de la Gettys-
isiana, Texas, Virginia, Arkansas, burg, 19 noiembrie 1863
Tennessee i Carolina de Nord) Este mai important pentru
se altur protestului, prsind noi s fim aici, dedicai marii
Uniunea, iar în februarie 1861, sarcini pe care o avem de re-
Atacul de la fortul Sumter din Charleston, 1 861 formeaz Statele Confederative alizat - de la aceti defunci
ale Americii, cu propria onorabili cptm o dedicare i
Partidul Republican constituie i propriul preedinte, mai mare pentru cauza pentru
Partidul Republican a fost format în 1854, Jefferson Davis ©. La 12 aprilie care ei i-au dat dovada supre-
prin unificarea grupurilor care militau îm- 1861, trupele din Carolina de m de devotament - s facem
potriva sclaviei din partidele Democrat i Sud deschid focul asupra ca aceti oameni s nu fi murit
Whig. Iniial, obiectivul principal era anula- norditilor staionai în fortul degeaba - ca în aceast naiune,
rea Actului Kansas-Nebraska din 1854, care Sumter din Charleston O, cu ajutorul lui Dumnezeu, s se
permitea ca în teritoriile din vest sfie intro- marcând începutul Rzboiului nasc din nou libertatea -i ca
dus sclavia. Republicanii erau reprezentai de Secesiune american O. guvernarea oamenilor, de ctre
i susinui îndeosebi în statele din nord i Dup succesele iniiale ale oameni, pentru oameni s nu
din vest. Abraham Lincoln Confederaiei, situaia se schimb piar din aceast lume.
în favoarea Uniunii în 1863.
6 noiembrie 1860 Abraham Lincoln este ales preedinte 18 februarie 1861 Jefferson Davis devine preedintele Statelor Confederative ale Americii
24 decembrie 1 860 Carolina de Sud iese din Uniune 1 2 aprilie 1 861 Izbucnirea Rzboiului de Secesiune 9 aprilie 1 865 Sfâritul Rzboiului de Secesiune
86
Victoria Uniunii i reconstrucia Rscoalele indienilor
De la victoria din 1865 a Uniunii i pân în 1877, politica american a fost dominat de dispute Deschiderea
referitoare la reconstrucia Sudului distrus la începutul Rzboiului de Secesiune. Vestului de
Construcia cii ferate transcontinentale a adus o cretere economic. ctre coloniti,
a avut un succes la fel de mare ca mineri în c-

pe vremea când era general. utare de aur
Cel de al doilea mandat al su i calea ferat

.. . SittinqBull
a fost umbrit de scandaluri s-a realizat m
de corupie. Dup retragerea detrimentul btinailor ame-
trupelor nordiste din Sud în 1870 ricani. Teritoriile lor au fost
i dup încheierea oficial a expropriate cu brutalitate, fiind
Reconstruciei, vechile sisteme de forai s triasc în rezervaii.

discriminare aveau s revin rapid Triburile care i-au aprat teri-
pe plantaii, dei nu sub form toriile erau tratate violent, chiar
de sclavie deschis. La sfâritul anihilate. Printre cele mai am-
sec. XIX, se introduce segregarea ple conflicte se numr Btlia

rasial strict, care afecteaz de la Little Bighorn din 1876,
colile, transportul în comun unde indienii sioux condui de
i restaurantele. comandantul SittingBull au ni-

Procesiune de celebrare dup abolirea sclaviei, 1865 condus
Dup Rzboiul de Secesiune, micit expediia de atac
La începutul anului 1864, Lincoln în 1870, producia sa agricol nu Nordul cunoate o cretere de George Armstrong Custer.
s ajung nici la jumtatea economic puternic, îndeosebi în 1890, a existat o tentativ

îl numete pe generalul Ulysses S. avea
Grant O comandant suprem al celei din 1860. Majoritatea repu- datorit construirii cii ferate de a-l aresta pe Sitting Bull,
forelor nordiste. La 9 aprilie 1865, blicanilor radicali din Congres in- transcontinentale ©. în jurul în timpul creia a fost ucis.
la Appomattox, Virginia, Grant îl sist îns asupra demontrii totale anului 1893, au fost terminate La 29 decembrie 1890, cavaleria
oblig pe generalul Confederaiei, a structurilor guvernamentale i cinci linii de cale ferat, deschi SUA a masacrat 200 de indieni
Robert E. Lee ©, s capituleze, sociale i instaleaz administraii zând drumul spre Vestul slab sioux la Wounded Knee, în
încheind astfel rzboiul. Cinci zile militare pentru a controla statele colonizat. Dakota de Sud.
mai târziu, Lincoln este împucat din Sud. Biroul Oamenilor Liberi,
de un sudist fanatic la Washington. instalat în 1867 pentru protejarea

La 18 decembrie 1865, sclavii sunt sclavilor eliberai, a fost copleit
eliberai © prin cel de-al 13-lea de mai bine de trei milioane de
amendament. La fel ca Lincoln, sclavi eliberai - aproape jum-
succesorul su Andrew Johnson tate din toat populaia statelor
(1865-1869) pledeaz pentru o

politic de reconstrucie i recon-
din Sud. Atitudinile sociale din
Sud aveau s se schimbe treptat,

o vt . ^^ Btlia de la Little Bighorn
Procesiune a Ku Klux Klan-ului
ciliere cu Sudul patriarhal, care îndeosebi cu privire la drepturile
era atât de înapoiat, încât, pân civile ale fotilor sclavi. O micare
rasist care cuprindea
numeroase societi
secrete, cea mai mare
fiind Ku Klux Klan ©,
îi teroriza pe sclavii
eliberai. Reformarea
fundamental a socie-
tii sudice eueaz în

stadiile sale incipiente,
sub Grant care, ca pre-

Ulysses Grant, coman- Robert Lee, comandantul
dantul forelor nordiste forelor sudiste edinte (1869-1877), nu Calea ferat Atlantic- Pacific, 1 868
1 -3 Iunie 1863 Btlia de la Gettysburg 24 decembrie 1 865 înfiinarea Ku Klux Klan-ului 29 decembrie1890 Masacrul de la estuarul Wounded Knee
1 865 Lincoln este asasinat 1 8 decembrie 1 865 Eliberarea sclavilor Mai 1 869 Terminarea cii ferate transcontinentale
87
Creterea economic
Intre 1877i 1897, dezvoltarea rapid a oraelor din Statele Unite, produs de fora de munc
a imigranilor i de muncitorii din industrie, a fost însoit de probleme sociale i economice.
afacerile cu petrol. în cu bomb. în conse-

1873, Andrew Carnegie cin, patru anarhiti
începe construcia sunt spânzurai, dei
industriei oelului. nu exista nici o dovad
Dezvoltarea rapid a a vinoviei lor. Eveni-
oraelor O i creterea mentele din piaa Hay-
permanent a num- market au inspirat în
rului de imigrani © mod direct srbtorirea

nevoiai din Europa pe plan internaional a State Street, Chicago, 1 903
i Asia a condus la zilei muncii pe data de 1 mai. taxe vamale pentru bunurile
Rebeliunea din piaa Haymarket, Chicago, 1 886
dezvoltarea cartierelor în timp ce uniunile îi consoli- exportate - Tariful McKinley i 1890
Ridicarea Statelor Unite la rangul etnice în marile orae i la o cre- dau organizarea, clasa de mijloc i Tariful Dingley în 1897. Prin 1909,
de putere mondial începe prin tere uria a numrului de mun- cerea introducerea unor msuri taxele vamale atingeau 57 de
progresul su economic rapid. Nu existau
citori din industrie. care s aduc la dezvoltarea procente. în 1893, cderea pieelor
Dup construcia de ci ferate, reglementri pentru condiiile de economic a rii. strine i speculaiile riscante de
descoperirea petrolului O a con- munc. Grevele neautorizate i O problem controversat a la burs determin declanarea
dus la continuarea expansiunii actele de violen erau la ordinea fost cea a taxelor vamale protec- unei crize economice grave în
economice i la sporirea puterii zilei, iar uniunile se organizau ioniste, care favorizau vânzarea Statele Unite ale Americii.
financiare, precum i a capitalului numai local. produselor americane în ar, în
de investiii economice. John D. Rebeliunea din piaa Haymarket defavoarea celor europene, dar
Rockefeller înfiineaz Standard din mai 1886 O a demonstrat ameninau sectoarele care erau
Oii Company în 1870, creând urgena soluiilor sociale. în tim- dependente de articole importate.
primele trusturi din Statele Unite; pul unei demonstraii în mas, Preedintele Grover Cleveland
prin 1911, acesta controla doisprezece oameni, printre care (1885-1889 i 1893-1897), un
o aproximativ 90 de procente din i poliiti, sunt ucii dup un atac oponent al taxelor vamale
Ol
prohibitive, nu a reuit s-i
Examinarea medical a imigranilor,
Trusturile împiedice succesorii s impun Ellis Island, New York, 900
1
Un trust este un amalgam

de companii independen-
te care sunt reunite într-o
singur companie cu capi-
tal comun, cu scopul de a

controla piaa, mai exact,
de a crea monopol într-un
anumit sector industrial.

Aciune Standard Oii
Spre deosebire de un cartel,
un trust are administraie i capital unic i o
organizare centralizat. Chiar de la înfiina-

rea trusturilor, guvernul SUA a încercat s le
interzic, pentru a asigura competiia liber,
dar cel mai adesea succesul acestuia a fost mo-

derat. Printre legile antitrust din SUA se nu-
mr Actul Sherman (1890), Actul Elkins

(1903), Comisia de comer federal i Actul
J.D. Rockefeller, 1936 Clayton (1914). a. <
Rafinrie de petrol din California, 1 925
1870 înfiinarea lui Standard Oii Company 1 -4 mai 1 886 Rebeliunea din piaa Haymarket 25 aprilie 1898 Declaraia de rzboi Spaniei
începând cu 1 873 Dezvoltarea industriei oelului 1 890-1 897 Mrirea taxelor vamale de import cu 50% 6 septembrie 1 901 McKinley este asasinat
Politica imperialist
între 1897 i 1898, William McKinley i Theodore Roosevelt intensific expansiunea imperialist
a SUA în America Latin i în regiunile din Caraibe. Dup 1913, preedintele Woodrow Wilson
se concentreaz asupra politicii interne, dar contextul extern îl foreaz s intre în
Primul Rzboi Mondial de partea Aliailor în 1917.
Republicanul William McKinley pe democrai. Wilson
(1897-1901) este primul preedinte tempereaz politica de

modern al Statelor Unite ale Ame- expansiune, concen-
trându-se îndeosebi
Preedintele McKinley
ricii (1897-1901). El a întrit auto-
despre Doctrina Monroe
ritatea personal a preedintelui, asupra problemelor
a instituit taxe vamale de import, interne. Programul su Izolarea nu mai este posibil sau
a introdus standardul în aur pen- Noua libertate urmrea dorit. Perioada de exclusivism a
tru dolar i a întrit încrederea în reforme sociale. Wil- trecut. Expansiunea comerului
guvern a comercianilor, a indus- son a avut o politic reprezint viitorul. Rzboaiele
triailor i a sindicatelor. în 1898, liberal pentru diferi- comerciale nu sunt profitabile.
McKinley intervine în lupta de tele culturi i a promis O politic de bunvoin i de
eliberare a Cubei de sub dominaie s respecte drepturile relaii de comer prietenos va
spaniol. Interesul guvernului era altor naiuni. Dup împiedica represaliile.
îndreptat ctre noile piee i surse izbucnirea Primului sus: William McKinley
Cltoria de inaugurare a Canalului Panama
de materie prim din America Rzboi Mondial, Wil-
Latin i din regiunea Pacificului, Reales în 1904, acesta intervine în son rspunde printr-o declaraie
pân în Orientul îndeprtat. Cuba numeroase ri din America Cen- de neutralitate. Demersul su era
devine republic prin Tratatul de tral i mediaz Rzboiul controversat, îns promisiunea
la Paris, iar Filipinele, Guamul i Ruso-Japonez din 1904-1905, de neintervenie i-a asigurat rea-
Puerto Rico sunt cedate de Spania aciune care îl face s devin legerea în 1916. Cu toate acestea,
Statelor Unite ale Americii, fapt primul preedinte american care a fost obligat, mai ales de repu-
care genereaz în 1899 constitu- primete Premiul Nobel pentru s acioneze, cu atât mai
blicani,
irea unor ligi antiimperialiste în pace (1906). Dup instalarea unui mult c rzboiul submarin fr
cercurile democrate. guvern dependent de SUA în restricii afecta comerul SUA.
Dup asasinarea lui McKinley Panama în 1903, Roosevelt obine Cu aprobarea Congresului, Wil-
în septembrie 1901, succesorul su, controlul zonei viitorului canal i son declar rzboi Germaniei ©
Theodore Roosevelt (1901-1909), construiete Canalul Panama © la 6 aprilie 1917. Preedintele Woodrow Wilson
intensific politica expansionist. (deschis în 1914), care leag

Pe plan intern, realizeaz un con- Pacificul de Atlantic.
trol mai eficient al trusturilor i în 1913, Woodrow Wilson

mediaz conflictele muncitorilor. (1913-1921) © îi readuce la putere
Corolarul Roosevelt
La 6 decembrie 1904, preedintele Theodore

Roosevelt amendeaz Doctrina Monroe prin
Corolarul Roosevelt. Acesta proclam drep-

tul americanilor de a interveni în emisfera ves-
tic (America Latin i regiunea Pacificului) i
justific dreptul Statelor Unite ale Americii de
a-i exercita puterea politic pe plan internai-
onal, în America Latin. Rolul Statelor Unite

de „jandar al lumii", controversat i astzi, în-
cepe în timpul guvernrii sale. Theodore Roosevelt
Militari americani navigheaz ctre Europa, 1917
14 septembrie 1 901 Theodore Roosevelt devine preedinte 1 913 Woodrow Wilson devine preedinte 1 91 6 |
Wilson este reales
6 decembrie 1904 Proclamarea Corolarului Roosevelt 15 august 1914 Inaugurarea Canalului Panama 6 aprilie 191 7 SUA declar rzboi Germaniei
America Latin i8io-i 9 i 4
Când Napoleon ocup Peninsula Iberic, coloniile spaniole i portugheze din America
Latin vd în înfrângerea metropolelor europene o oportunitate pentru autodeterminare.
Inurmtoarele dou decenii, majoritatea statelor sud-americane au reuit s-i câtige
independena sub conducerea creolilor btinai - descendenii colonitilor spanioli. Bra-
zilia a fost singura ar care a reuit s se elibereze de sub dominaia colonial fr lupt.
Rzboaiele civile i luptele politice interne au avut repercusiuni o perioad îndelungat
dup obinerea independenei în majoritatea statelor Americii Latine. Organizarea lor
politic alterna între monarhii ©, dictaturi i republici.
Palatul imperial din Petropolis, lâng Rio de Janeiro, Brazilia, construit în 1 845
Rzboaiele sud-americane pentru independen

Simon Bolîvar lupt pentru independena Venezuelei i Columbiei, iar Jose de San Martin
elibereaz Chile. împreun, cei doi conduc fore care
îi alung pe spanioli din Peru i din
restul continentului. :3| y
Simon Bolîvar Napoleon Bonaparte ca ciilor Unite Rio de La Plata (astzi

(1783-1830) ©, unul împrat. împreun Argentina, Uruguay, Paraguay i
dintre conduc- t-v cu Francisco Bolivia). Dup alungarea forelor
torii rzboaielor de Miranda O, locale spaniole din nord-vestul
pentru indepen- printele inde- regiunii printr-o serie de btlii
den, s-a nscut pendenei sud-americane, corp la corp, armata argentinian
într-o familie de contribuie la eliberarea condus de Jose de San Martin ©
aristocrai de vi Venezuelei O de sub pornete s elibereze Chile i
spaniol, în Caracas, stpânirea Spa- Peru. San Martin trece El Libertador Simdn Bolivar intrând
ttM Simon Bolivar Caracas, Venezuela, 1813
Venezuela. Dup niei între 1811 munii Anzi împreun
în în
c moartea mamei sale, când avea i dei Spania cu revoluionarul

ei.
1812, abandonaser deja oraul, iar
numai nou ani, se afl un timp în reuete ulterior s chilian Bernardo Peru se autoproclam indepen-
Spania, unde i-a format o prere îi restabileasc do- O'Higgins. Armata dent în 1821. San Martin devine
proast despre curtea lui Carol IV. minaia. Pornind din rebelilor îi înfrânge preedinte i se altur armatei
Dup doi ani de edere în Frana Noua Granada (care pe spanioli în 1817 lui Simon Bolivar, care venise
revoluionar, revine în Venezu- cuprindea Columbia la Chacabuco i în Peru din nord. Btliile de la
ela, dar merge din nou la Paris, de astzi) Bolivar reia proclam indepen- Junin i Ayacucho din Peru
Francisco de Miranda
unde particip la încoronarea lui btlia, iar Venezue- dena statului Chile în din 1824 marcheaz sfâritul
la este din nou eliberat în 1817. în 1818. Când San Martin traverseaz dominaiei Spaniei în America
1819, Bolîvar anun unirea Peru i ajunge la Lima ©, spaniolii de Sud.
Venezuelei cu Noua Granada,
care deveneau Gran Columbia, i
instalarea sa la preedinie. Pana-
ma se alipete la Gran Columbia
în 1821, iar Ecuadorul, în 1822. La
sud, elitele locale din provincia
Rio de La Plata se folosiser de

slbiciunea guvernului central al
Spaniei napoleoniene pentru a-1
îndeprta pe vicerege în 1810. în
Dezvelirea monumentului dedicat

Jose de San Martin, 1 909
lui
1816, Congresul de
proclam independena
la Tucamân D
Provin- Oraul Lima, cea 1 850
1 81 6 |
Provinciile Unite Rio de La Plata 1 81 7 |
Independena Venezuelei 1819 |
înfiinarea Gran Columbiei 1 824 Btliile de
I la Junin i Ayacucho
1 81 7 Btlia de la Chacabuco 1818 Chile obine independena 1821 Peru obine independena 1828 Santa Cruz preia puterea
90
1810-1914 America Latin 433
Dezvoltarea dup obinerea independenei

Dup obinerea independenei, multe dintre noile state sud-americane se confrunt
cu frmântri politice i cu dictaturi militare.
Când Peru i Venezuela se retrag conducerea generalului
din Gran Columbia în 1830, Bartolome Mitre în 1861
Bolivar © demisioneaz, iar i îi instituie propria
ara se divide în Noua Granada - preedinie. între
dup 1861, Columbia -, Bolivia i 1879 i 1880, Cucerirea
Ecuador. în 1828, în timpul unui deertului, condus
rzboi civil din Bolivia, generalul de Julio Argentino Generalul Jose de Urquiza este asasinat
peruvian Andres Santa Cruz Roca împotriva la 1 1 aprilie 1 870, la San Jose
preia puterea, iar în 1836 foreaz amerindienilor, aduce

unificarea Boliviei cu Peru. îns rii spaii agricole
foarte curând, Argentina i Chile imense în pampas©
lil Simbn Bolivar
dizolv aceast confederaie împreun cu Chile,
i îl demit pe Santa Cruz. în se arta în continuare îneltoare. acesta ajunge la un
urmtoarele decenii, generalul Statul e zguduit de rzboaie acord cu privire la -o
m
o
Ramon Castilia reuete s aduc civile sângeroase. Confruntri împrirea rii de Foc.
stabilitate în Peru. ara cunoate similare au loc în multe state Statele Unite au fost
o cretere economic, iar materii sud-americane devenite arbitru în disputa în
prime precum guano i salpetru independente: în centrul acestor care Argentina a cucerit
îi sporesc puterea financiar. în conflicte se aflau dezacordurile regiuni din Brazilia în
Bolivia îns, stabilitatea intern cu privire Vântor de strui clare în pampasul argentinian
la structura politic 1895 i, în 1902, iar prin
a rii. în Argentina, msurile medierea Marii Britanii de cupru, argint i salpetru,
generalului Juan Manuel de Rosas, care cucerise Insulele Falkland deschiderea de piee pentru
care urmrea unitatea naional în 1833 - câtig Patagonia © de produse agricole, dezvoltarea
prin mijloace autoritare, la Chile. Chile reuete doar s reelelor de transport navale i
aduc stabilitate rii pentru înlture ultimele trupe spaniole în de ci ferate i îmbuntirea
mult timp. în 1852, generalul 1826. Constituia restauraionist educaiei reprezint elementele
Jose de Urquiza © rstoarn a generalului Joaquin Prieto fundamentale ale acestei
Rzboiul Salpetrului dictatura i, dup ce intr în este respins de liberali pân în renateri. în 1891, preedintele
în 1879, o companie chiliana de

vigoare constituia federal, 1859, dar fr succes. Guvernul în funcie Jose Manuel Fernândez
salpetru din Antofagasta, parte

devine preedinte al Republicii lui Prieto i cele de dup el se este înlturat, iar Rzboiul Civil
a Boliviei, se împotrivete unei

Argentina. Provincia Buenos strduiesc s instituie o situaie care urmeaz se încheie prin
majorri de impozite. Drept pe- Aires CD, care fusese obligat s politic intern stabil, ajutând la asediul capitalei Santiago,
deaps Chile cucerete provinci- accepte constituia în timpul renaterea economic i cultural. cu preul a mai bine de zece
ile Tacna i Arica din Peru, un

Rzboiului Civil, se revolt sub Exploatarea zcmintelor mii de viei.
aliat al Boliviei. Mai târziu, în
1881, ocup Lima. Dup Tra-
tatul de la Ancon, semnat la
20 octombrie 1883, Peru pierde

provinciile Tacna, Arica i Tara-
pacâ în favoarea statului Chile.
Dup pierderile din Antofagas-

ta i dinprovincia Atacama, Bo-
livia nu mai are acces la mare.
sus: Exploatarea salpetrului

în Chile Ushuaia, cel mai sudic ora din lume, fondat în 1 868 Buenos Aires, capitala Argentinei independente i cel mai
pe canalul Beagle, Insula ara de Foc, Argentina mare ora-port al su, în anii 1 840
1830 |
Declinul Gran Columbiei 1852 Cderea
|
dictaturii lui de Rosas în Argentina 1881 |
Ocupaia chiliana a Limei 20 octombrie 1883 |
Tratatul de la Ancân
1 831 I Guvernarea lui Prieto în Chile 1 879-1 980 Cucerirea deertului
I 1 879-1 883 Rzboiul
I Salpetrului
91
Mexicul în secolul XIX

ne 1
Mexicul a avut de câtigat în lupta pentru independen. Sub o alternan de monarhii

i republici, se produce liberalizarea i dezvoltarea treptat a economiei.
preedinte. Tânra republic
if i!t;<cr
era divizat de conflictele dintre
9k jf^»'
''
^t^Ti^Bli
partizanii statului centralizat -

"-^JBfT Tfe.
i cei ai sistemului federalist.
Guadalupe Victoria a fost
înlturat de Santa Anna în 1833. 4 m / \ m -
Acesta îi menine pentru o lung *-..J

'ii y* t H| P'VPJEk'SI
perioad influena asupra politicii
rii. Statele Unite ale Americii O

Centrale, care înglobau cea mai Generalul Agustin de Iturbide semneaz
declaraia de independen a Mexicului
mare parte a statelor din America
Central de astzi, se retrag din guvernul su, resentimentele
Republica Mexic între 1838-1839. ranilor fr pmânt explodeaz
Antonio Lbpez de Santa Anna Porfirio Diaz, preedintele Mexicului
Dup un rzboi împotriva alimentând Revoluia Mexican ©
în Noua Spanie (Mexic), nevoia conductorul rebelilor, Vicente Statelor Unite, Mexicul este forat din 1910, condus de Emiliano
independenei i autodeterminrii Guerrero, i proclam monarhia s îi cedeze teritoriul de la nord Zapata, Francisco Villa i Venu-
cretea la fel de mult ca în restul în 1821. Marea burghezie de Rio Grande în 1848. SUA stiano Carranza. Dup succesul
Americii spaniole. în 1810, Miguel a creolilor i înaltul cler se intervin i în politica sa intern, Revoluiei, Carranza devine
Hidalgo y Costilla, un preot de la alturaser lui Guerrero pentru susinându-1 pe liberalul Benito preedintele Mexicului i adopt
ar, face apel la populaie pentru a preveni acceptarea constituiei Juârez împotriva conservatorilor. o constituie liberal în 1917.
a lupta împotriva spaniolilor. liberale spaniole. Iturbide Ca preedinte, Juârez

Declaraia de independen este domnete pentru scurt timp ca plnuia s dezvolte
-a
o proclamat în 1813 i se decreteaz împratul Agustîn I al Mexicului, ara i cuta s evite
o constituie republican. ara nu apoi este destituit de ctre plata dobânzilor ctre
o
a.
devine îns independent oficial Antonio Lopez de Santa Anna O creditorii strini.
decât atunci când conductorul în 1823. Se adopt o constituie Drept rspuns, statele
militar al creolilor, Agustîn republican i federal în 1824, în cauz - Marea

de Iturbide ©, se aliaz cu iar Guadalupe Victoria este ales Britanie, Spania i
Frana - invadeaz
Revoluia mexican Ciudad de Mexico
în 1863 i îl numesc
în 1910, dup realegerea lui Diaz,
împrat pe arhiducele
Execuia împratului Maximilian, pictur de Edouard
izbucnete o revoluie condus de
austriac Maximilian. Manet, 1868-1869
politicieni. în scurt timp îns, revo-
Juârez recucerete
luia se transform într-o rscoal
îns ara i îl împuc
a ranilor (campesinos) care îi
pierduser proprietile în urma po-
pe Maximilian O în
1867, sub incidena
liticilor lui Diaz. în sud, acetia lupt
legii mariale. Printr-o
sub conducerea lui Zapata pentru
lovitur de stat,
recuperarea pmânturilor; în nord,
generalul liberal
sub Villa, lupt pentru obinerea de
terenuri agricole. Dup mai multe
Porfirio Diaz © vine
la putere în 1876 i
conflicte între conductori, Carranza
continu reformele
iese învingtor i se autoproclam
pe plan intern
preedinte. în timpul mandatului su Zapata, portret pe un manifest dis-
i dezvoltarea Partizanii revoluionarului Emiliano Zapata mar
adopt reforme agrare. tribuit în timpul Revoluiei Mexicane în
economic. Sub în timpul Revoluiei Mexicane, pictur
1 81 I începe lupta pentru independen în Mexic 1 825-1 827 Rzboiul

|
dintre Brazilia i Argentina 1 828 Pacea de
|
la Montevideo
1821 Declaraia oficial de independen a Mexicului 1825 Independena Braziliei 1840-1848 Rzboiul dintre SUA i Mexic
92
1810-1914 America Latin 435
Brazilia în secolul XIX

Brazilia este singura ar din America Latin care i-a câtigat
independena fr lupt, separându-se de Portugalia în 1822.
La începutul sec. XIX, Brazilia La 7 septembrie 1822, el declar
a fost locul de refugiu al regelui independena pmânturilor de
portughez Ioan VI, sub escort pe rmurile râului Iparanga i,
naval britanic, dup înlturarea în acelai an, se încoroneaz ca
sa de ctre Napoleon. El a trans- Pedro I © împrat al Braziliei.
format Rio de Janeiro © în capi- Acesta a fost un monarh consti-
tala regatului portughez. Rio era tuional. Dup o campanie îm-

deschis comerului internaional. potriva armatelor portughezilor,
Se înfiineaz ministere i multe în care amiralul britanic, lordul
alte organe de guvernmânt. în Cochrane, comanda nou-formata

Rio se construiesc spitale, teatre, flot brazilian, portughezii sunt
Cartierul Copacabana din Rio de Janeiro, cea 1915
biblioteci, academii navale i obligai s prseasc Bahia. în
militare i o coal de medicin. 1825, Portugalia recunoate in- îndeosebi în sudul Braziliei. Cea
Dup Congresul de la dependena Braziliei. mai mare problem intern era m

-o
o
Viena, Ioan revine Dup un rzboi sclavia ©. Când un grup influent
în Europa în 1821 cu Argentina de oponeni cer abolirea sclaviei,
pentru a domni din 1825 i 1827, Pedro II o scoate în afara legii în
la Lisabona, în Brazilia pierde 1888, fr a-i despgubi îns pe
timp ce fiul su provincia de la deintorii de sclavi. în consecin-

Pedro
în locul
O rmâne
su ca
nord de Rio de
La Plata, ulterior
, acest grup puternic ader
bra republican. Dup o rscoal
la ta-
I
regent. Cu toate Uruguay - prin a garnizoanei din Rio de Janeiro
El Pedro I, împratul Braziliei
acestea, Pedro se Pacea de la Monte- din 1889, condus de generalul
opune planurilor Parlamentului video din 1828. Aceast nereuit Manuel Deodora da Fonseca în
Portugaliei de a transforma iar pe plan extern, precum i conflic- 1889, Brazilia devine republic, iar
Brazilia în colonie, conducând tele cu Parlamentul i cu clasele acesta este primul ei preedinte.
micarea brazilian care lupta sociale dominante, îl oblig pe în 1891, o adunare a decis soarta
Pedro II, împratul Braziliei, cea 1 870
pentru independen. Evenimen- Pedro I s abdice în 1831. Sub noii constituii pentru Statele
tele sunt influenate de micrile guvernul liberal al lui Pedro II © Unite ale Braziliei. Fonseca este tratatelor semnate cu statele
pentru autonomie i de ideile libe de dup 1840, ara se stabilizeaz. destituit în acelai an de ctre vecine. în timpul rzboiului
rale de pe întregul continent. Economia cunoate o cretere Floriano Peixotos i urmeaz o începe industrializarea, odat
rapid, datorit numrului mare serie de dictatori. Pân la Primul cu deschiderea de piee noi,
de imigrani europeni i dez- Rzboi Mondial, teritoriul iar infrastructura rii se
voltrii plantaiilor de cafea ©, Braziliei se extinde în urma consolideaz.
mi
Plantaie de cafea din Brazilia Pedro declar independena
I la Rio de Janeiro, 1 822 Sclav biciuit în Brazilia
1 848 Tratatul de la Guadalupe Hidalgo 1 867 Maximilian este executat 1 888 Sclavia este abolit în Brazilia 1910 Revoluia Mexican
1864 Maximilian este încoronat împrat 1 876 Lovitura de stat a lui Porfirio Diaz 1889 Brazilia devine republic
93
t
ii kww r
a 1 '' JBH
r
Cuprins
1 " Jl
Execuia împratului Maximiiian,
™ . - i i
tablou de Edouard Manet, 1868-1869 (vezi pag. 92)
i
Epoca modern
1789-1914
4 Epoca civic 58 Rusia - de la Tratatul de la Tilsit
6 Revoluia Francez la abdicarea ultimului ar

io Studiu de caz - Revoluia Francez 62 Balcanii
16 Dominaia napoleonian 64 Imperiul Otoman

24 începutul revoluiei industriale în Europa 66 Egiptul
30 Statele germane: reformarea Austriei i Prusiei 68 Persia i Afghanistanul

36 Germania imperial 70 Islamul
40 Austro-Ungaria 72 India
42 Frana 74 China pân la ultimul împrat

46 Marea Britanie 76 Japonia
50 rile de Jos 78 Asia de Sud-Est
52 Italia între Congresul de la Viena 80 Constituirea i colonizarea statelor africane
i Primul Rzboi Mondial 84 Statele Unite: ascensiunea la rangul
54 Portugalia i Spania de putere mondial

56 Scandinavia 90 America Latin
Copyright © 2005 Peter Delius Verlag, Berlin Editor: Vidracu i fiii
Traducere i adaptare din

limba englez:
Graal Soft - Integrated Translation Services
Redactori: Mariana Bdescu, Cristina Marin,
L I r E R A
Anatol Vidracu
Editura „Litera Internaional" Coperta: Vladimir Zmeev

O. P. 53; CP. 212, sector 4, Tehnoredactare i prepress: Vlad Panfilov
Bucureti, România
Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale
tel./fax (021) 3196390;
a României
e-mail: comenzi@litera.ro
Marea istorie ilustrat a lumii. -
Copyright © 2008, Litera Internaional Bucureti : Litera Internaional, 2008
pentru versiunea în limba român
7 voi.
Toate drepturile rezervate
ISBN 978-973-675-470-8
Ne putei vizita pe Voi. 5. - ISBN 978-973-675-512-5
Rzboinic mameluc
(vezi pag. 66)
A www.litera.ro
94(ioo)(o84)
Tiprit la G Canale, Bucureti

MAREA
IN 7 VOLUME
PREISTORIA • PRIMELE IMPERII
LUMEA ANTIC
EVUL MEDIU
ÎNCEPUTUL PERIOADEI MODERNE
RZBOAIELE MONDIALE $1 PERIOADA INTERBELIC
LUMEA CONTEMPORAN
colecia Financiarul

Marea Istorie Ilustrata A Lumii - Vol. 5 - Epoca Moderna - Text

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Marea Istorie Ilustrata A Lumii - Vol. 5 - Epoca Moderna - Text

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

colecia Financiarul

Europa, transformarea revoluionar a sistemelor de guvernmânt i

Fraternitate) dobândete o for covâritoare. Revoluia Francez a avut drept

cadrul ei o clas muncitoare srac, opus clasei de mijloc de negustori i

prin deviza sa, Libertate, egalitate, fra- punerea reformei constituionale,

ordini sociale paneuropene, bazate multe realizri fiind anulate dup

egalitate, fraternitate sau moarte,

ca împrat al Franei în 1804 i, prin expansiune militar, a început s

Europa. Ideile lansate de revoluie i ce condiiile economice de la ar continuau s se deterioreze, ranii

al lui Napoleon, statele din Europa urmat revoluiilor de la 1848.

Imparatul Napoleon, portret de

drepturilor de proprietate. man. Suprapunerile de interese,

reglementrilor au contribuit la deteriorarea condiiilor de lucru i de rina Congoului inut la Berlin

din zbor pe vulturul imperial german

s se întâmple acest lucru. aliane i o tot mai acerb compe- mC^^'^^uCT/^^^^^^^ju

Revoluia Francez 17891799

irea unei societi morale, în care bunul comun s stea înaintea

intereselor personale: Libertate, Egalitate, Fraternitate! Dar, radica-

Asaltul Bastiliei din 14 iulie 1 798 tricolorului

în mai 1789, regele Ludovic XVI Omului i Ceteanului

situaia financiar catastrofal a evenimentul.

deja începuse. Dou numai pltitorilor de taxe bogai

albastru, alb, rou, - ca monarhia. Majoritatea membrilor

Etapa radicalizrii Sans-culottes

turi) s-au consi-

urban, luptând în primele rân-

duri ale revoluiei. Periodicul în

respecte constituia ©, în ziua în Strintatea a început s se Micarea revoluionar se

întreaga ar mai ales

20 aprilie 1792 Declaraia de rzboi Austriei 20 septembrie 1 792 Btlia de la Valmy

Jean-Marie Roland. septembrie). în martie 1793, radicalii

exportului revoluiei foarte scurte, acetia s-au dovedit

în restul Europei. S-au extrem de duri fa de inamicii Jean-Paul Marat:

de modul adunrii în acelai timp, rzboiul cu rile

retezate v-arfi asigurat pacea,

socialiti de stânga eveniment, reprezentanii

Femeile din toate paturile sociale au vzut revoluia

lui Bastiliei, femeile s-au aflat în primele rânduri

ale maselor revoluionare. Acestea

erau ridiculizate de oponeni,

care le numeau soldai în

fuste, îns ele au jucat un rol semnifi-

sus: Revoluionar înarmat

încercat s instituie un cult

pompoas Srbtoare a Fiinei

dup care a culminat cu scena

desfiinat Tribunalele revoluio- ductor al Franei, purtând titlul

Prizonieri în faa Tribunalului revoluionar

în interiorul micrii iacobine Danton. Robespierre a instaurat

început a fost lupta pentru putere Publice. Acesta a fost dominat

i-a executat pe radicalii rmai ordinea de zi se aflau execuii în

Lazare Carnot (1 753-1 823)

Georges Danton (1 759-1 794) Maximilien de Robespierre (1 758-1 794)

al Clubului Cordelierilor; construiete la Paris bului Iacobinilor;urmrete un program radical,

(^ tembrie; în 1 793, îndeamn la moderaie pentru i Georges Couthon); coordoneaz Teroarea

Camille Desmoulins (1 760-1 794)

tribuie la organizarea asaltului palatului Tuile- veniei; promoveaz un colectivism brutal, în

Jacques Rene Hebert (1 757-1 794)

20 iunie: Reprezentanii clerului i ai

burgheziei © depun în Sala Jeu de

discuii privind reorganizarea finanelor

1 3 februarie: Urmând moiunea

tuie Constituia Civil a Clerului aaz

pierderi pe termen lung comer- m^mw 1 »: ;jm A y