Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 1
Curs 1
1 Generalităţi, definiţii
1
I.M.M. – Sem.2
2
I.M.M. – Sem.2
Exemplu:
Instrument ZEISS THEO 010A
PUNCT PUNCT DIRECŢII MĂSURATE MEDIA UNGHIUL
STAŢIE VIZAT ωAB
Poziţia I Poziţia a II-a
A 108. 77 90 308. 77 94 108. 77 92
S 40. 49 69
B 149. 27 64 349. 27 58 149. 27 61
S-au făcut mai întâi mediile citirilor către cele două puncte A şi B, în poziţia I (CS) şi
poziţia a II-a (CD), unghiul rezultând ca diferenţă a acestora.
3
I.M.M. – Sem.2
Exemplu:
Instrument ZEISS THEO 020B
PUNCT PUNCT DIRECŢII MĂSURATE MEDIA UNGHIUL
STAŢIE VIZAT ωAB
Poziţia I Poziţia a II-a
A 0. 00.00 200.00.50 0. 00.25
S 66.98.00
B 66. 98.00 266.98.50 66.98.25
4
I.M.M. – Sem. 2
1 C C0
(1 2 3 ..... n ) n
n n
Se utilizează pentru măsurarea mai multor unghiuri dintr-un punct de staţie. Prin
această metodă se măsoară direcţii care se compensează în staţie, iar din diferenţa direcţiilor
compensate se determină unghiurile orizontale. Observaţiile se fac în ambele poziţii ale
lunetei. Se alege ca direcţie de plecare viza spre punctul cel mai îndepărtat, care are şi ,
celelalte puncte vizându-se în sens topografic (orar) în poziţia I a lunetei şi se face închiderea
pe punctul de plecare. În mod similar se repetă măsurarea direcţiilor în sens antiorar în poziţia
a II-a, rezultând două tururi de orizont.
O serie este formată din două tururi de orizont, fiecare tur începe şi se termină pe
punctul de referinţă (de plecare).
Operaţiile de măsurare a direcţiilor se succed astfel:
- se blochează limbul, se vizează în sens orar punctele şi se citesc în poziţia I a lunetei
direcţiile CA1 (citirea de plecare), CB1, CC1, CD1, iar pentru control se vizează din nou primul
punct obţinându-se CA1';
5
I.M.M. – Sem. 2
C Ao C A o qu
C Bo C B 1 qu
C Co C B 2 qu
C C Ai n q u
o
A
6
I.M.M. – Sem. 2
Când numărul de vize în turul de orizont depăşeşte numărul admis (10-12 vize),
observaţiile se execută pe grupe de observaţii, după ce vizele s-au împărţit în 2-3 grupe, în aşa
fel încât 2 – 4 vize să fie comune la două grupe de observaţii. Pe viza de origine se introduce
de obicei valoarea zero.
Exemplu:
Instrument ZEISS THEO 010A
Exemplu:
200 g
La toate teodolitele de precizie m = 2 şi rezultă I . Dacă alegem de exemplu
n
n = 4, rezultă I = 50 g. Pentru a diminua influenţa erorilor de perioadă scurtă de gradare a
limbului, se modifică intervalele calculate cu câte 10c şi rezultă vaolrile direcţiei iniţiale
pentru fiecare serie:
Realizarea practică:
- se face un tur de orizont informativ şi se notează doar gradele şi minutele;
- direcţiile se măsoară cu două coincidenţe ale micrometrului, iar diferenţele între
valorile obţinute nu trebuie să depăşească 4cc;
- închiderea unui tur de orizont nu trebuie să depăşească:
7
I.M.M. – Sem. 2
T p n
p = abaterea standard de măsurare a unei direcţii
n = numărul de vize
- variaţia între direcţiile reduse la origine nu trebuie să depăşească 15 - 20cc.
- între serii este acceptată recalarea instrumentului;
- într-o serie se acceptă maximum 8 vize. Dacă numărul lor este mai mare, se vor
forma două grupe, care să conţină vize comune. De preferinţă direcţia de origine este inclusă
în cele două grupe.
e sin ' cc
cc
D
Exemplu:
e = 0.40m; D = 1700m; ω` = 98G.80c66cc
ε = 636620 cc · 0.40m · (0.999824 / 1700 m) = 150 cc
cc
8
I.M.M. – Sem. 2
A' Acc B' Bcc
Exemplu:
e = 0.50m; ω`A = 65G.12c50cc ; DCA = 1550m;
ω`B = 95G.84c80cc ; DCB = 1600m;
ε B = 175 ; ωB = ω`B + εB = 65G14c25cc ;
cc cc
e sin cc
cc
DCB
Exemplu:
e = 0.40m; DCB = 2500m;
β=84G.20c45cc ω` = 88G.24c59cc
εcc = 99 cc;
ω = ω’ + ε = 88G25c58cc
9
I.M.M. – Sem. 2
10
I.M.M. – Sem. 2
PROCEDURĂ :
1) Se alege punctul excentric în apropiere de punctul ţintă şi se măsoară distanţa dintre ele,
apoi se ţine prisma în punctul excentric.
2) Se vizează prisma ţinută în punctul excentric apoi se apasă butonul [DIST] pentru a măsura
distanţa.
3) Se apasă tasta soft [OFFSET] a modului de lucru MEAS
4) Se introduc coordonatele punctului de staţie.
5) Se selectează "Offset/Dist" apoi se apasă tasta soft [EDIT] şi se introduce valoarea pentru
‘Dist’ (distanţa dintre punctul excentric şi punctul ţintă), după care se selectează opţiunea
potrivită pentru ‘Direc.’ (poziţia punctului excentric faţă de punctul ţintă).
S 34.770m
ZA 8030'10" distanţa înclinată, unghiul vertical şi unghiul orizontal
HAR 120°10'00" către punctul excentric
Dist: 2 m distanţa dintre punctul excentric şi punctul ţintă
Direc.: poziţia punctului excentric faţă de punctul ţintă
OBS EDIT OK
11
I.M.M. – Sem. 2
• Selectarea poziţiei punctului excentric faţă de punctul ţintă se face cu ajutorul tastei { } sau
{ }; există 4 opţiuni :
: punctul excentric este în dreapta punctului ţintă
: punctul excentric este în stânga punctului ţintă
: punctul excentric este în spatele punctului ţintă
: punctul excentric este în faţa punctului ţintă
• Tasta soft [OBS] este pentru reobservarea punctului excentric.
6) Se apasă tasta soft [OK] => SET calculează şi afişează distanţa şi unghiul către punctul
ţintă :
Offset/Dist
S 34.980m distanţa înclinată,
ZA 8030'10" unghiul vertical şi
HAR 125°30'20" unghiul orizontal către punctul ţintă
7) Pentru a confirma valorile calculate (ceea ce înseamnă că acestea vor fi reţinute în memoria
de lucru) şi a reveni la ecranul anterior, apăsaţi tasta soft [YES].
• Pentru a calcula şi a afişa coordonatele punctului ţintă apăsaţi [XYZ].
• Pentru a renunţa la valorile calculate şi a reveni la ecranul anterior apăsaţi [NO].
• Pentru a înregistra în memoria internă (în fişierul curent) rezultatele măsurătorii, se
apasăasta soft [REC].
PROCEDURĂ :
1) Se vizează prisma ţinută în punctul excentric şi se apasă [DIST] pentru a măsura distanţa.
2) După măsurarea distanţei pe ecran vor fi afişate distanţa înclinată (S), unghiul vertical (ZA)
şi unghiul orizontal (HAR) către punctul excentric.
3) Se apasă tasta soft [OFFSET] a modului de lucru MEAS.
12
I.M.M. – Sem. 2
Când se utilizează sistemul 2RT500-K, tipul ţintei selectat trebuie să fie “Sheet”, iar
constanta prismei introdusă în aparat trebuie să fie 0 (zero).
13
I.M.M. – Sem. 2
z1 z 2 c1 400 g c 2 c1 c 2
z 200 g
2 2 2
unde:
- c1 reprezintă citirea la cercul vertical în prima poziţie a lunetei (CS);
- c2 citirea la cercul vertical în a doua poziţie a lunetei (CD).
14
I.M.M. – Sem. 2
Unghiul de pantă al terenului (α) poate fi calculat în funcţie de unghiul zenital mediu,
α = 100g - z sau, în funcţie de valorile unghiului zenital măsurat în cele două poziţii ale
lunetei:
α 1 = 100g – C1
α 2 = C2 – 300g
AB
'
"AB BA
'
BA
"
AB BA
2 2
Dacă:
AB BA T 2 e
unde eα este eroarea de citire a unei direcţii vizate într-o singură poziţie a lunetei la cercul
vertical. Se face media aritmetică între valorile absolute ale unghiurilor verticale măsurate
dus - întors şi se ia semnul unghiului de pantă de la dus:
AB BA
AB
2
15
I.M.M. – Sem. 2
Exemplu:
Instrument ZEISS THEO 010A
Pct. st. Pct. Unghiuri zenitale Unghiuri de panta Media
vizat unghiurilor
de panta
Poz. I Poz. II Media Poz. I Poz. II Mrdia
g g g g g g g
A B 93.8412 306.1572 93.8420 +6.1588 +6.1572 +6.1580
i = 1.64 + 6.1578
B A 106.1568 293.8418 106.1575 - 6.1568 - 6.1582 - 6.1575
i = 1.53
Figura 11
Măsurarea unghiurilor verticale spre semnale geodezice
dir c2 r2 i2 v2 l2
unde:
σc- abaterea standard de centrare a aparatului în punctul de staţie;
16
I.M.M. – Sem. 2
( 1 ) dir 2
(1 )
( 2 ) dir
2
- abeterea standard de măsurare a unui unghi cu “n” serii;
dir
( n )
n
În funcţie de precizia solicitată la măsurarea unghiurilor şi cunoscând abaterea
standard de măsurare a unei direcţii se poate stabili numărul de serii ce trebuie executate
pentru a atingere precizia solicitată:
2dir
n
2
17