UNIVERSITATEA „OVIDIUS” DIN CONSTANŢA

Facultatea de Drept și Științe Administrative

Programul de studii – Master
Domeniul de studii – Drept Maritim
Disciplina – Geopolitica Transporturilor Maritime

ASPECTE PRIVIND GEOPOLITICA MĂRII

NEGRE

Prof. Coordonator
Prof. univ. dr. CONSTANTIN ANECHITOAE

Masterand,
MĂRGULESCU ADELA
 Cuprins

Introducere_________________________________________________________3
Capitolul I

§ Geografia Mării Negre și a strâmtorilor Bosfor – Dardanele __________________3

Capitolul II

§ Geopolitica Mării Negre ______________________________________________4

Concluzii ___________________________________________________________5
Referințe bibliografice ________________________________________________5
Introducere

Considerată, alternativ, o “mare uitată” de navigatorii lumii libere, un “avanpost” al

comerţului mondial la Gurile Dunării, Donului sau Niprului, o “mare practic închisă” sau o
veritabilă “placă turnantă” între Europa, Asia Mică şi stepele nesfârşite ale Rusiei, Marea
Neagră revine astăzi în actualitate.1
Importanţa economică şi geopolitică a Mării Negre se defineşte şi se completează
într-o mare măsură prin funcţiile complexe ale strâmtorilor, ce îi asigură debuşeul în bazinul
egeean al Mediteranei. Strâmtorile Bosfor şi Dardanele constituie de fapt, intrarea şi ieşirea
dintr-un canal natural, ce se lărgeşte în partea centrală sub forma unui mic bazin marin –
Marea Marmara. Prin urmare, acestea formează, împreună cu Marea Marmara un ansamblu
unitar, a cărei importanţă geostrategică constituie elementul definitoriu al geografiei lor.
Lucrarea este structurată în două capitole, după cum urmează:
 În Capitolul I se regăsesc prezentate succint, aspecte geografice ale Mării Negre
și ale strâmtorilor Bosfor-Dardanele.
 Cel de-al doilea capitol prezintă importanța Mării Negre din punct de vedere
geopolitic .

Capitolul I – Geografia Mării Negre și a strâmtorilor Bosfor-Dardanele

I.I. Marea Neagră

Marea Neagră reprezintă întinderea de ape din bazinul geomorfologic denumit
pontic, unul din bazinele complexului tectonic tethysian, el însuși parte a orogenezei alpino-
himalayene, din care fac parte și munții care o mărginesc la nord (în Crimeea), la nord-est
(Caucazul) și la sud (lanțurile pontice). Aceasta se întinde pe o suprafață de 423.488 km²,
cel mai adânc punct aflându-se la circa 2212 m sub nivelul mării în apropiere de Ialta. Este
situată între Europa și Asia, având ca state riverane Rusia, Ucraina, România, Bulgaria,
Turcia și Georgia. Prin strâmtoarea Kerci este legată de Marea Azov, prin Bosfor este legată
de Marea Marmara, iar prin strâmtoarea Dardanele de Marea Egee și deci de Marea
Mediterană. Marea Neagră prezintă o serie de aspecte unice în lume: ape salmastre (în
medie 16-18 grame de sare pe litru față de 34-37 în alte mări și oceane), stratificare între
apele de suprafață oxigenate și cele adânci anoxice (fenomen denumit euxinism), limane la
gurile fluviale, floră și faună cu multe specii-relicve. 2
În prezent, Marea Neagră constituie, din punct de vedere geografic, un rest al unui
vast bazin marin – Marea Sarmatică – ce acoperea în Pliocen, un spaţiu imens din Europa
Centrală până în marginea Turkestanului de astăzi. Geneza tectonică şi particularităţile
fizico-geografice i-au imprimat caracteristici distincte, Marea Neagră rămânând o unitate
aparte în sistemul mărilor ce alcătuiesc marele bazin mediteraneean.
Caracterul său, de “mare închisă”, interioară, se reflectă direct şi cu pregnanţă într-o
serie de particularităţi rezultate din influenţa puternică exercitată de uscat asupra mării.
Legătura cu Marea Mediterană îi intermediază accesul la oceanul planetar, dar nu îi modifică
radical trăsăturile generale. Această ”legătură” se realizează prin strâmtorile dintre Marea
Neagră şi Marea Egee – Bosfor şi Dardanele.

I.II. Strâmtoarea Bosfor

Bosfor, cunoscută și ca „Strâmtoarea Istanbul” sau „trecerea boului” (în mitologia
greacă) este o strâmtoare între Europa și Asia, care leagă Marea Neagră cu Marea
Marmara.

1
G.Stanciulescu s.a., Managementul turismului durabil în tarile riverane Marii Negre, Bucureşti, Editura All
Beck, 2000, pag. 27-29
2
https://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Neagra
Are o lungime de aproximativ 30 km, cu o lățime maximă de 3.700 metri la intrarea nordică,
o lățime minimă de 700 metri între Kandilli și Așiyan și una de 750 metri între Anadoluhisarı
și Rumelihisarı. Bosforul alcătuiește granița dintre Rumelia, partea europeană a Turciei și
Anatolia partea asiatică. Aceasta este cea mai îngustă strâmtoare maritimă folosită pentru
navigația internațională.Ea leagă Marea Neagră cu Marea Marmara 3 . Adâncimea maximă
ajunge la 120 m, spre nord, către Marea Neagră şi coboară la 36 m în sud, la ieşirea spre
Marea Marmara.

I.III. Strâmtoarea Dardanele

Denumită de turci Arcdeniz, iar în antichitate Hellespont, continuă de fapt Bosforul,
asigurând legătura de ape dintre Marea Marmara şi Marea Egee. Numele său provine de la
vechea cetate grecească Dardanos, situată la intrarea strâmtorii dinspre Marea Egee.
Strâmtoarea are o lungime de 6 km, o lărgime medie cuprinsă între 3 şi 7,5 km și o
adâncime care variază între 55 şi 82 m. Apa curge prin strâmtoare în ambele sensuri: un
curent de suprafață dinspre Marea Marmara spre Marea Egee și un curent de fund, mai rece
și mai sărat, în direcția opusă. La fel ca Bosforul, separă Europa (peninsula Gallipoli)
de Asia. Strâmtoarea are statut de cale de navigație internațională, iar împreună cu Bosforul,
Dardanelele leagă Marea Neagră de Marea Mediterană. 4

Capitolul II – Geopolitica Mării Negre

Pentru a putea face o justă prezentare a aspectelor de geopolitică ale Mării Negre,
este imperios a aduce în discuție strâmtorile Bosfor și Dardanele. Marea Neagră este o
importantă cale navigabilă, legând regiunile riverane cu Marea Mediterană și prin aceasta cu
Oceanul Planetar.
În decursul istoriei popoarelor sale riverane, Marea Neagră a cunoscut şapte
perioade istorice alternative: trei de libertate de navigaţie şi patru de îngrădire a navigaţiei
europene. În perioadele “închise”, monopolul a fost exercitat succesiv de: Imperiul Roman
(secolul 1 î.e.n. – 330), Imperiul Bizantin (330-1204), Imperiul Otoman (1484-1829) şi
Uniunea Sovietică (1945-1989). Perioadele de liberă navigaţie au imprimat o activitate
comercială prosperă cetăţilor din această parte a Europei, supuse unui dublu şi încrucişat
proces de culturalizare şi de evoluţie politică autonomă.
Datorita plasării geografice, Marea Neagră a fost considerată un timp o mare închisă,
care nu are importanță strategică. S-a sustras acestui statut, în primul rând prin creşterea
importanței comerciale a Dunării şi, în al doilea rând, prin descoperirea zăcămintelor
petroliere din Marea Caspică. Transportul acestora spre Europa şi spre întreaga lume,
realizându-se prin una dintre principalele rute - Marea Neagră.
De peste două milenii şi jumătate, Bosforul şi Dardanelele s-au bucurat de un rol
primordial în navigaţia europeană, fiind considerate printre cele mai importante din lume.
Uşor de străbătut, acestea au asigurat şi asigură legătura directă dintre regiunile de la nordul
şi de la sudul bazinului pontic, făcând joncţiunea dintre drumurile de uscat şi cele maritime
ce se întretăiau în regiunile limitrofe acesteia. Strâmtorile au devenit şi mai importante după
construirea Canalului Suez. Acesta marca încrucişarea drumului maritim al strâmtorilor cu
drumul de uscat dintre Europa şi Asia de Sud-Vest, ambele reprezentând de-a lungul istoriei
cele mai importante rute comerciale.
Importanţa economică, politică şi militară cu totul excepţională a celor două strâmtori
ponto-mediteraneene derivă atât din particularităţile lor fizico-geografice, cât mai ales din
rolul geostrategic al acestora.
3

Prin aşezarea lor geografică, la răspântia a două continente, în aria de interferenţă

dintre domeniul cultural central-european (bazinul Dunării), cel mediteraneean şi anatolian,

3
https://ro.wikipedia.org/wiki/Bosfor
4
https://ro.wikipedia.org/wiki/Dardanele
prin faptul că unesc o mare închisă cu una deschisă, iar o altă cale maritimă între ele nu
există, cele două strâmtori sunt printre cele mai importante pentru navigaţia internaţională şi
în special pentru ţările riverane la Marea Neagră. Acestea trebuie să le deschidă calea spre
apele Mediteranei şi totodată să le asigure securitatea navigaţiei.
Regimul juridic al celor două stâmtori este reglementat în funcţie de interesele
fundamentale ale statelor riverane, cu respectarea suveranităţii acestora, a normelor
dreptului internaţional şi a regimului navigaţiei internaţionale, în care sunt implicate şi alte
state.

Concluzii
Din cumularea a două trăsături esenţiale – prezenţa unor întinse spaţii stepice dincolo de
bazinul pontic şi legătura lesnicioasă cu celelalte mări ale lumii prin strâmtori – rezultă rolul
important jucat de Marea Neagră de-a lungul a trei milenii de istorie.