Şcoala cu clasele I-VIII ,, Dimitrie Păcurariu”

Şcheia – judeţul Suceava

OCAUA LUI CUZA

- miniscenetă într-un act –

PERSONAJELE:
* ALEXANDRU IOAN CUZA
* NEGUSTORUL
* ORDONANŢA LUI CUZA
* PREZENTATORUL

DECORUL ŞI RECUZITA:
* O masă în scop de tarabă/tejghea;
* Două ,,putini”(confecţionate din coli de carton, pe care sunt desenate
cu ceracolor gros ,,doagele”, lipite sub formă cilindrică, pot avea şi torţi);
* Un ,,ciubăr”(se confecţionează ca putinele, dar mai larg);
* Un panou /planşă prin care să se evidenţieze importanţa
zilei de 24 Ianuarie;
*Portretul lui Alexandru Ioan Cuza.

COSTUMELE:
CUZA: ţinuta de domn:veston/sacou, împodobit sugestiv cu
epoleţi, decoraţii, cingătoare, sabie, chipiu cilindric
cu pană prinsă cu o broşă/medalie/stemă;
ţinuta de ,,ţăran”: suman (palton lung, negru sau
un halat flauşat negru), căciulă de miel, ţărănească;
NEGUSTORUL: gras, cu burtă, cu un fel de caftan lung,
încins cu un brâu lat şi cu un acoperământ fistichiu
pe cap;
ORDONANŢA: veston/sacou cu epoleţi şi cingătoare mult
mai puţin ,,ochioase” decât ale lui Cuza, căciulă cu
însemne mai modeste decât ale domnitorului.
Şcoala cu clasele I-VIII ,, Dimitrie Păcurariu”
Şcheia – judeţul Suceava

INTERPRETAREA SCENETEI

PREZENTATORUL: Domnitorul Alexandru Ioan Cuza obişnuia

adesea să se îmbrace ca un om de rând, ca să nu fie recunoscut, şi să se
amestece printre oameni ca să vadă cu ochii lui cum trăieşte poporul său.
Astfel, într-o zi şi-a pus suman şi căciulă ţărănească, a luat două putini cu
lapte acru şi a plecat la târg, la Galaţi : aflase că era acolo un negustor de
ulei care îi înşela pe cei săraci şi nu folosea ocaua cea hotărâtă prin lege.

*În timp ce prezentatorul citeşte sau spune din memorie,

,,negustorul” se află la tejgheua lui cu ciubărul/butoiul de ulei şi cu o
cană relativ mare alături. Sub tejghea se află o cană vizibil mai mică
decât prima. Undeva, lângă perete,ajutat de ordonanţa sa, Cuza îşi pune
peste ţinuta domnească ,,sumanul”, căciula şi ia cele două ,,putini”,
îndreptându-se apoi către negustorul care stă ţanţoş şi viclean şi îşi laudă
marfa.
NEGUSTORUL(strigând tare, pe cât posibil caraghios, agitându-se,
pentru a amuza publicul):
- Untdelemn buuun!! Untdelemn ieftiiin!! Luaţi de la mine
untdelemn!! Luaţi numai de la mine untdelemn!!
CUZA: ( se apropie smerit de negustor, cu cele două putini în mâini şi-i
vorbeşte cu respect şi teamă:
- Jupâne negustor, am de vânzare lapte acru bun şi proaspăt şi văd
că Domnia-Ta ai untdelemn de care eu am mare trebuinţă. Nu vei voi să-
mi dai pe şase ocale de lapte două ocale de untdelemn?
NEGUSTORUL: ( clipeşte viclean din ochi, îşi freacă mâinile şi barba,
măsurând cu dispreţ ,, ţăranul” şi-i răspunde repede, cu glas prefăcut)
- Ţi-l iau pe tot, ce să ne mai încurcăm cu şase ocale…Îţi fac un
bine…Uite ocaua, măsurăm laptele mai întâi şi apoi facem socoteala.
Aşaaa…una, două, trei …(aici negustorul mimează că numără pentru a
nu crea un timp ,,mort” prea lung, care ar plictisi publicul)…douăzeci şi
trei, ai douăzeci şi patru de ocale!(se uită în putine şi adaugă poruncitor)
Şcoala cu clasele I-VIII ,, Dimitrie Păcurariu”
Şcheia – judeţul Suceava

Da’ pune-l şi pe acesta care a rămas pe fund că nu am umplut bine

ocalele…
CUZA:(rugător): Dar, jupâne… erau pline ochi…
NEGUSTORUL:(nepăsător): Lasă, lasă, că faci tu altul! Să-ţi pară
bine că ţi-l iau aşa scump cum ai cerut!
CUZA:(mai rugător):Jupâne…nu-i scump…sunt sărac…numai laptele
acesta îl am…
NEGUSTORUL:(nerăbdător şi iritat): Hai, nu mai lungi vorba! Să-ţi
măsor untdelemnul şi să scap de tine, sărăntocule!
*Negustorul scoate de sub tejghea cealaltă oca, mai mică, şi vrea să
măsoare untdelemnul cu ea.
CUZA:(speriat):Ce faci, jupâne, de ce nu măsori cu aceeaşi oca?! Asta e
mai mică!
NEGUSTORUL:(sigur pe el): Nu se poate, nu vezi că-i plină de lapte?
Se strică untdelemnul! Şi nu-i deloc mai mică…ţi se pare ţie…
CUZA:(cu glas plângător): Jupâne, nu-ţi fă păcat cu mine! Spăl eu
ocaua!!!
NEGUSTORUL:(furios): Ce te pricepi tu, nemernicule, la ocale? Îţi
măsor cum vreau eu!!!
CUZA:(amărât): Nu-i cu dreptate, domnia-ta…
NEGUSTORUL:(strigând furios, cu răutate): Dreptatea o fac eu cum
vreau! Vezi că acum pun argatul să-ţi ardă câteva să te satur de dreptate!
La aceste vorbe, ,,ţăranul” face semn ordonanţei, schimbă căciula cu
chipiul, îşi scoate sumanul, pe care îl dă ordonanţei şi rămâne în hainele
domneşti. De multă uimire şi spaimă negustorul rămâne încremenit şi
scapă ocaua din mână.
CUZA:(supărat, dar în acelaşi timp demn şi stăpânit): Ei, negustorule,
uite cum te-am prins că eşti lacom, necinstit şi nemilos cu cei săraci şi nu
respecţi legea dreptăţii!!
NEGUSTORUL:(cade în genunchi şi se roagă milog): Iertare, Măria-Ta,
iertare că nu o să mai înşel pe nimeni niciodată...
CUZA:(mai binevoitor): Recunoşti că ai greşit?
Şcoala cu clasele I-VIII ,, Dimitrie Păcurariu”
Şcheia – judeţul Suceava

NEGUSTORUL:(răspunde pe nerăsuflate): Recunosc, Măria-Ta!

Recunosc!
CUZA:(cu interes ): Şi spui că o să fii om cinstit şi drept de acum încolo?
NEGUSTORUL:(răspunde repede cu un fel de bucurie): Drept şi cinstit,
jur, Măria-Ta! (apoi întoarce faţa de la domn, spre public şi spune ca
pentru el, cu bucurie răutăcioasă): Am scăpat uşor!
CUZA:(privindu-l lung ): Ca să dovedeşti că vei fi cinstit precum ai jurat,
trebuie să spui şi celorlalţi că trebuie să fie drepţi…
NEGUSTORUL:(îl întrerupe nerăbdător pe domn şi zice repede a
lehamite): Spun, spun, Măria-Ta…
CUZA:(foarte serios şi categoric): Atunci ia sfoara asta, leagă ocalele una
de alta … (îl ajută să lege ocalele, în timp ce negustorului îi dispare treptat
bucuria răutăcioasă şi îi apare o expresie de îngrijorare) …aşa…pune-le pe
după gât şi mergi azi toată ziua prin târg, până a asfinţi soarele, şi spune
tare oamenilor cu care oca trebuie să măsoare şi cu care nu.
NEGUSTORUL:(îngrozit, disperat, rugător): Măria-ta, ai milă, o să râdă
lumea de mine!!! Vai, o să fiu de râsul calicilor…
CUZA:(îl întrerupe sever): Vrei altă pedeapsă poate? Să-ţi iau averea
pentru necinste e mai bine?
NEGUSTORUL:(speriat peste măsură, cu ochii mari, răspunde cu
supunere, bâlbâindu-se caraghios): Vai, nu! Spun, merg, strig, leg, măsor,
numai nu-mi luaţi bănişorii…
Cu ocalele după gât, negustorul dă un ocol prin faţa spectatorilor, ridicând,
pe rând, câte o oca şi strigând: Cu asta – da! Cu asta – nu! Cu asta – da !
Cu asta – nu!
În urma lui ordonanţa domnitorului îl scutură de mânecă atunci când se
opreşte din strigat – e suficient să strige de cinci – şase ori.
DUPĂ TERMINAREA ,,OCOLULUI PRIN TÂRG” ACTORII SE
GRUPEAZĂ ŞI FAC O REVERENŢĂ ÎN FAŢA PUBLICULUI.
Realizare - înv. CROITOR VIORICA