Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca

Facultatea de Psihologie și Stiințe ale Educației

Departamentul de Psihologie clinică, consiliere psihologică și Psihoterapie

PROIECT DE CERCETARE
Efectele meditației bazate pe mindfulness și relaxarea musculară progresivă asupra distresului
cauzat de coronavirus și anxietatea de sănătate în rândul adulților tineri

Student
Dombi Orsolya

2021
 1. Introducere
1.1. Fundamentarea teoretică

Incertitudinea în jurul pandemiei de coronavirus poate crește sentimentele de stres,

anxietate, frustrare și frică ale oamenilor. Oamenii reacționează în mod diferit la stres, dar
studiile au arătat că distresul cauzat de Covid-19 are un efect negativ asupra sănătății mintale.
Menținerea sănătății fizice și menținerea sănătății mintale pozitive în timpul unei situații
virale este esențială (Yıldırım & Solmaz, 2020). Membrii societății se pot confrunta cu
experiențe negative, cum ar fi boala, neputința, frica sau moartea, ceea ce poate duce la o
scădere a indicatorilor de sănătate mintală și la o creștere a anxietății de sănătate (Khosravi,
2020). În studiile anterioare au dovedit faptul că tinerii obțin un punctaj mai mare la
chestionarul de stres al coronavirusului, deoarece ei sunt mai preocupați de consecințele
viitoare ale pandemiei și provocările economice (Salari et al., 2020).

Numeroase studii au arătat că tehnicile de relaxare, cum ar fi relaxarea musculară

progresivă sau tehnicile de reducere a stresului bazate pe mindfulness reduc stresul,
anxietatea, depresia și promovează o calitete a vieții mai bună (Callus et al., 2020).

Un studiu anterior care a implicat 51 de persoane care erau infectați de coronavirus a

arătat că relaxarea musculară progresivă reduce anxietatea și promovează un somn mai bun la
pacienții infectați cu Covid-19 (Lui et al., 2020).

S-a demonstrat că scăderea sănătății fizice și mintale crește susceptibilitatea la infecția

cu coronavirus. Covid-19 influențează foarte mult rutina zilnică a oamenilor și
comportamentului prosanogen și cercetările au arătat că activitatea fizică și meditația pot
reduce deteriorarea sănătății mmintale în timpul pandemiei de coronavirus (Green et al.,
2021). Meditația îmbunătățește aparent reglarea emoțiilor, reducând stresul și anxietatea care
s-au dovedit a fi asociate cu pandemia de Covid-19. Pe lângă beneficiile psihologice pe
termen surt, practicile de meditație influențează și sistemul de control cognitiv al creierului
(Vatansever et al., 2020).

Au fost demonstrate modificările structurale și funcționale ale creierului la

persoanelor care au efectuat exerciții tradiționale de meditație și mindfulness. Tehnicile de
meditație sunt simple și ușor de învățat, deci pot fi benefice în timpul unei pandemii
asemănătoare coronavirusului. Exercițiile de meditație și mindfulness s-au dovedit utile în
timpul schimbărilor constante cauzate de coronavirus(Behan, 2020).
 1.2. Obiectivele și ipotezele de cercetare

Pe lângă sintetizarea rezultatelor preliminare ale cercetării și extinderea literaturii

existente, obiectivul principal al cercetării este explorarea efectului meditației bazate pe
mindfulness asupra stresului induse de coronavirus. Un alt obiectiv al cercetării este de a
examina schimbarea anxietății de sănătate ca urmare a introducerii practicilor de meditație.
Scopul cercetării este examinarea efectului de relaxare musculară progresivă asupra stresului
și anxietății de sănătate provocate de Covid-19. În consecință, ipotezele cercetării sunt:

1. Gradul de stres indus de coronavirus scade în rândul celor care efectuează

în mod regulat exerciții de meditație bazate pe mindfulness și relaxare
musculară progresivă, comparativ cu cei care nu efectuează aceste exerciții.
2. Practicile de meditație bazată pe mindfulness și relaxarea musculară
progresivă reduc nivelul anxietății de sănătate.
2. Metodă
2.1. Participanți
Conform programului G*Power, 176 de tineri adulți trebuie incluși în
cercetare, 88 de persoane înrt-un grup experimental și 88 de persoane într-un grup de
control cu listă de așteptare. Clasificarea în grupe se întâmplă randomizat, într-un mod
aleatoriu, folosind metoda double-blind. Cele două grupe trebuie să fie echivalente.
Vârsta persoanelor selectate în cercetare cuprinde între 18 și 35 de ani, toți locuind în
mediu urban și au trecut prin boala Covid-19.
2.2. Procedură
După împărțirea pe grupe, toți participanții sunt evaluați după nivelul de stres
legat de coronavirus utilizând Covid Stres Scale și după nivelul de anxietate de
sănătate utilizând The Short Healthy Anxiety Inventory (SHAI). Ulterior grupul
experimental va efectua 15 minute de exerciții de meditație bazată pe mindfulness și
15 minute de exerciții de relaxare musculară progresivă în fiecare zi, timp de o lună.
Exercițiile de mindfulness constau în exerciții de ancorare legate de respirație, apoi
exerciții de body-scan și în cele din urmă observarea conștientă a gândurilor.
Exercițiile sunt date participanților sub formă de videoclipuri și materiale informative,
pe platforă online la începutul fiecărei săptămâni. După o lună, participanții grupei de
experiment și grupei de control cu listă de așteptare sunt evaluați după nivelul de stres
legat de coronavirus și anxietatea de sănătate. La sfârșitul cercetării și participanții
 grupului de control cu listă de așteptare beneficiează de exercițiile de mindfulness și
de relaxare.
2.3. Instrumente de măsurare
The Short Healthy Anxiety Inventory -SHAI (Salkowski et al., 2002) constă
din 18 întrebări care conțin patru afirmații dintre care ar trebui selectat unul specific
persoanei. Chestionarul măsoară anxietatea de sănătate, al cărei scop final este
descoperirea hipocondriei. Inventarul este alcătuit din 9 factori:predispoziția percepută
la boală, frica și nervozitatea față de boală, conștientizarea fizică, răspunsul psihic la
senzațiile corpului, acțiunea intenționată în urma senzațiilor corporale, căutarea
evitării, temerile de moarte, atitudinea față de sănătate a sinelui și a altora. Rezultatul
final constă în adunarea punctelor obținute.
Covid Stres Scale (Taylor et al., 2020) este un chestionar care măsoară stresul
cauzat de coronavirus. Se compune din 36 de întrebări care sunt evaluate pe o scală
Likkert de la 1 la 5, și conține șase subscale. Subscalele sunt: frica de coronavirus,
frica de schimbările economice, xenofobia, frica de infecție, stresul traumatic al
coronavirusului și controlul compulsiv. Rezultatul final se obține prin adunarea
punctelor.
2.4. Design
Designul cercetării este experimental în care variabilele independente sunt
meditația bazată pe mindfulness și relaxarea musculară progresivă, în timp ce
variabilele dependente sunt modificările în stresul indus de coronavirus și în anxietatea
de sănătate.
2.5. Analiza datelor
Datele vor fi analizate folosind programul statistic IBM SPSS. Mai întâi
examinăm reliabilitatea instrumentelor utilizate, apoi efectuăm distribuția normală
după care comparăm grupurile.
3. Rezultate anticipate
Pentru a testa prima ipoteză inițial folosim un independent t-test cu ajutorul
căreia comparăm rezultatele de înaintea intervenției a grupului experimental și
grupului de control. Rezultatele anticipate arată că nivelul de stres cauzat de
coronavirus este aproape la fel în ambele grupe. Următorul pas este compararea
nivelului de stres a grupului experimental înainte și după intervenție. Rezultatele
anticipate arată că nivelul de stres cauzat de coronavirus este mai scăzut după o lună
de exerciții de mindfulness și relaxare musculară progresivă. La final comparăm
rezultatele de după intervenție a grupului experimental cu cel al grupului de control,
din care reiese faptul că nivelul de stres din grupul de control este mai mare decât în
grupul experimental. Așadar putem afirma că exercițiile de mindfulness și de relaxare
musculară progresivă au contribuit la scăderea nivelului de stres cauzat de
coronavirus.
Testarea celei de a doua ipoteze se efectuează asemănător cu examinarea
primei ipoteze. Rezultatele anticipate constând în scăderea nivelului de anxietate de
sănătate în jurul persoanelor din grupul de experiment fată de grupul de control.
 Bibliografie

Behan, C. (2020). The benefits of meditation and mindfulness practices during times of crisis
such as COVID-19. Irish Journal of Psychological Medicine, 37(4), 256–258.
https://doi.org/10.1017/ipm.2020.38

Callus, E., Bassola, B., Fiolo, V., Bertoldo, E. G., Pagliuca, S., & Lusignani, M. (2020).
Stress Reduction Techniques for Health Care Providers Dealing With Severe
Coronavirus Infections (SARS, MERS, and COVID-19): A Rapid Review. Frontiers
in Psychology, 11. https://doi.org/10.3389/fpsyg.2020.589698
Green, J., Huberty, J., Puzia, M., & Stecher, C. (2021). The Effect of Meditation and
Physical Activity on the Mental Health Impact of COVID-19–Related Stress and
Attention to News Among Mobile App Users in the United States: Cross-sectional
Survey. JMIR Mental Health, 8(4). https://doi.org/10.2196/28479
Khosravi, M., (2020). Stress Reduction Model of COVID-19 Pandemic. Iranian Journal of
Psychiatry and Behavioral Sciences, 14(2), https://doi.org/10.5812/ijpbs.103865
Liu, K., Chen, Y., Wu, D., Lin, R., Wang, Z., & Pan, L. (2020). Effects of progressive
muscle relaxation on anxiety and sleep quality in patients with COVID-19.
Complementary Therapies in Clinical Practice, 39, 101132.
https://doi.org/10.1016/j.ctcp.2020.101132

Salari, N., Hosseinian-Far, A., Jalali, R., Vaisi-Raygani, A., Rasoulpoor, S., Mohammadi, M.,
Rasoulpoor, S., & Khaledi-Paveh, B. (2020). Prevalence of stress, anxiety,
depression among the general population during the COVID-19 pandemic: a
systematic review and meta-analysis. Globalization and Health, 16(1), BMC.
https://doi.org/10.1186/s12992-020-00589-w

Salkovski, P. M., Rimes, K. A., Warwick, H. M.C, Clark, D.M. (2002). The Health Anxiety
Inventory: development and validation of scales for the measurment of health anxiety
and hypochondriasis. In: Psychological Medicine, 32:843-853

Taylor, S., Landry, C. A., Paluszek, M. M., Fergus, T. A., McKay, D., & Asmundson, G. J. G.
(2020). Development and initial validation of the COVID Stress Scales. Journal of
Anxiety Disorders, 72, 102232. https://doi.org/10.1016/j.janxdis.2020.102232

Vatansever, D., Wang, S., & Sahakian, B. J. (2020). Covid-19 and promising solutions to
combat symptoms of stress, anxiety and depression. Neuropsychopharmacology,
46(1), 217–218. https://doi.org/10.1038/s41386-020-00791-9
Yıldırım, M., & Solmaz, F. (2020). COVID-19 burnout, COVID-19 stress and resilience:
Initial psychometric properties of COVID-19 Burnout Scale. Death Studies, 1–9.
https://doi.org/10.1080/07481187.2020.1818885