Sunteți pe pagina 1din 4

Elementele pneumatice de excutie (motoarele pneumatice) transforma energia aerului

comprimat in lucru mecanic.


Motoarele pneumatice pot fi:
• cu miscare rectilinie (cilindri pneumatici cu piston, camere cu membrana. burdufuri
ondulate elastice);
• cu miscare de rotatie (cu palete culisante, cu pistoane dispuse axial sau radial etc.).
1. Cilindri pneumatici cu piston
Cilindrii pneumatici sint asemanatori celor utilizati in actionarile hidraulice. Fiind
valabile aceleasi criterii de clasificare si variante constructive. La cilindrii pneumatici
etansarea pistonului in cilindru este realizata prin intermediul garniturilor de tip O, L sau
U, neutilizandu-se etansarea cu segmenti. Fig. 2.20 si 2.21 prezinta doua tipuri de cilndri
penumatici (cu dubla actiune si respectiv cu simpla actiune).
Fig. 2.20 - Cilindru pneumatic cu dubla actiune.
1,11-capace; 2,7,13,14-garnituri; 3-cilindru; 4-piston; 5-siguranta; 6-bucsa de glidare;
8,15-suruburi; 9-canal; 10-tija pistonului; 12-bucsa de ghidare a tijei.
Fig. 2.21 - Cilindru pneumatic cu simpla actiune. l-arc; 2-limitator de cursa; 3-garnitura;
4-capac.
Pentru un cilindru pneumatic cu dubla actiune si tija unilaterala, forta maxima este
dezvoltata atunci cand aerul sub presiune se aplica pe fata fara tija a pistonului si poate fi
determinata cu ajutorul relatiei:
unde:
D - diametrul pistonului:
d - diametrul tijei;
P1 -presiunea aerului comprimat:
P2 - contrapresiunea din camera din care se evacueaza aerul (aproximativ 0.5 daN/cm2);
Pp - forta de frecare dintre garniturile pistonului si cilindru:
Rt - forta de frecare dintre gamiturile de etansare si tija pistonului.
Forta de frecare datorata prezentei garniturilor se determina cu relatia:
unde:
d1 - diametml exterior (sau interior) al garniturii:
b - latimea mansetei sau inelului de etansare;
μ - coeficientul de frecare (pentru mansete de cauciuc pe otel μ = 0,08...0,2);
p - presiunea ce actioneaza asupra garniturii (egala cu presiunea de lucru la care se aduga
presiunea de contact datorata strangerii pe care o realizeaza garnitura - de ordinul a
0,5...0,6 daN/cm2).
Randamentul unui cilindru pneumatic (η =100-Ftmax*Fmax)este de 80...92%.
In cazul cilindrilor cu simpla actiune, forta rezistenta a arcului care asigura revenirea
pistonului in pozitia initiala este cuprinsa intre 2 si 37 daN, in functie de dimensiunile
cilindrului.
Atunci cand pistonul are viteza ridicata si masa elementelor legate de tija pistonului este
mare, contactul pistonului cu soc pe capacele cilindiului, la capetele de cursa, poate
provoca deteriorarea cilndrului. Este deci necesara franarea pistonului la capat de cursa,
solutia constructiva fiind prezentata in fig.2.22.
Protecţia împotriva manifestărilor exterioare ale întreruperii curenţilor: flăcări,
gazef i e r b i n ţ i , g a z e i o n i z a t e e t c . p e n t r u a c e a s t a c a r c a s e l e d e p r o t e c ţ i e
t r e b u i e s ă r e z i s t e l a presiunea gazelor produse la întreruperea curentului
corespunzător capacităţii de rupere,ieşirea gazelor fierbinţi trebuie să fie
orientată numai în sus, în afara zonei în care s-ar putea găsi mâna sau faţa
operatorului.
Măsuri privind exploatarea aparatelor
Măsurile care trebuie luate în exploatare se împart în:

Măsuri care trebuie luate la montarea aparatelor;

Măsuri care trebuie luate în cursul exploatării;La montarea aparatelor este necesar:Să se
verifice izolaţia aparatului şi funcţionarea lui corectă.Să se fixeze bine aparatele pe
panou sau pe perete, să se etanşeze corect trecerileconductoarelor, să se închidă
bine capacele, să se respecte distanţele minime prevăzute îninstrucţiuni faţă de alte
aparate şi în special în partea superioară faţă de alte piese puse lapământ sau sub
tensiune.Să se instruiască personalul asupra modului de deservire marcându-se
explicitbutoanele şi manetele de comandă şi afişându-se principalele indicaţii privind
acţionareamaşinii şi în special acţiunile periculoase care trebuie evitate.În exploatarea
aparatelor este necesar:Să nu se intervină la aparate decât după ce au fost sigur scoase de
sub tensiune, de laîntreruptorul sau separatorul de amonte. La aceasta trebuie
atârnată o tabliţă cu textul‘Atenţie! Se lucrează pe linie’.Orice manevră la
aparatele deschise trebuie făcută cu mâna protejată cu mănuşaelectroizolantă de
cauciuc şi cu faţa ferită printr-o mască sau un paravan.Închiderea este mai periculoasă
decât deschiderea pentru că se poate închide pe unscurtcircuit.În privinţa
pazei contra incendiilor
se mentionează ca un motor electric alesc o r e s p u n z a t o r s a r c i n i n u p o a t e f i
sursa de incendii decât în cazul în care schema de

alimentare cu energie electrică sau schema de comandă nu au fost


dimensionatecorespunzator.Se mai menţionează cazul în care motorul electric lucrează
într-un mediu exploziv şinu a fost ales cu gradul de protecţie corespunzator. Dacă în
schema de forţă conductoareleau secţiuni prea mici se pot încălzi până la foc
izolaţia.Dacă în schema electrică de alimentare şi comandă nu au fost amplasate elemente
deprtecţie la un moment dat poate lua foc înfăşurarea motorului electric.în toate aceste
situaţii prima masură este debranşarea motorului electric de la reţea.Ulterior incendiile se
sting folosind stingatoarele cu praf şi dioxid de carbon sau spumă dedioxid de carbon iar
în extremis jetul de apă.2. Protecţia privind aerul comprimat

Norme specifice de securitate a muncii pentru activitatea de producere a
aeruluicomprimat cuprind masuri de prevenire a accidentelor de munca si
imbolnavirilor profesionale, specifice acestei activitati.

Scopul prezentelor norme specifice este eliminarea sau diminuarea factorilor de
riscexistenti in sistemul de munca (executant-sarcina de munca-mijloace de productie-
mediu de munca).

Vârsta persoanelor admise la exploatarea instalaţiilor pentru producerea
aeruluicomprimat va fi de minim 18 ani.

La instalaţiile de producere a aerului comprimat se vor afişa, la loc vizibil,instrucţiuni
specifice de securitate a muncii privind exploatarea acestora.

Operatorul care lucrează la instalaţiile de producere a aerului comprimat va
aveaechipamentul de lucru, încălţămintea şi mâinile curate, fără urme de ulei saugrăsime.

Atunci când agregatul de comprimare are un singur filtru de aer este interziscurăţarea
acestuia în timpul funcţionării.

Inainte de punerea in functiune a agregatului de comprimare se va verifica de
catreoperator intreaga instalatie, inc1usiv legarea la nulul de protectie si la priza de

pamant,comform prevederilor standardelor in vigoare, dupa care se va deschiderobinetul


cu ventil pentru alimentarea cu apa de racire a instalatiei.

Debitul apei de racire va fi reglat astfel incat temperatura [mala a apei,dupa
racireainstalatiei, sa nu depaseasca temperatura indicata in Cartea tehnica a utilajului.

Se interzice pornirea agregatului de comprimare fara ca apa de racire sa circule
ininstalatie.

Pornirea si oprirea agrgatului de comprimare trebuie sa se faca conforminstructiunilor
prevazute in Cartea tehnica a utilazului.

0peratorul nu va permite functionarea agregatului daca temperatura aeruluicomprimat va
depasi 60°C, la iesirea din racitoarele finale.

Temperatura apei de racire la evacuarea din racitoarele intermediare,precum si
dincamasile de racire, nu trebuie sa depaseasca valorile prescrise in Cartea tehnica
autilajului.

Se interzice utilizarea agregatelor de comprimare a aerului daca apa de rae ire nu
areparametri in conformitate cu eei indieati in Cartea tehnica a utilajului.

Înainte de oprirea agregatului de comprimare se va proceda la purjarea impuritatilor si a
condensului din racitoarele intermediare si finale, oalele de condens, recipientetampon,
precum si a celorlalte puncte de purjare ale separatoarelor pe o distanta de50 m de statia
de compresare in toate directiile.Agregatul de comprimare a aerului trebuie sa fie oprit in
mod obligatoriuin urmatoarele cazuri:a )spargerea unei conducte;b )vibratii datorate
cuplajelor defecte ale organelor in miscare si fixariiincorecte a conductelor;c )cresterea
presiunii de refulare peste limita maxima prescrisa;d)scaderea presiunii de separatie sub
limita prescrisa;e )jocuri radiale sau zgomote anormale ale agregatului de
comprimare;f)defectiuni in sistemul de ungere;