Ce 

sunt şi care sunt emoţiile?

Conceptul de "emoţie" este asemănător celui de "timp", dacă nu ne întreabă nimeni, ştim ce
este emoţia, dacă suntem însă întrebaţi, nu ne găsim cuvintele pentru a formula un răspuns.
Problema este atât de obscură, încât încă nu există definiţii şi clasificări definitive pentru
"emoţie", deşi atât filozofii (ca Aristotel, de pildă), cât şi psihologii s-au aplecat asupra acestui
subiect dintotdeauna.
Probabil că principala dificultate a definirii şi înţelegerii emoţiilor ţine de faptul că acest
concept nu este la origine un termen ştiinţific, cu o definiţie precisă, ci un construct popular.
Cercetătorii au sarcina dificilă de a descoperi ce vor să spună oamenii atunci când fac apel la
aceste experienţe subiective numite emoţii şi care sunt mecanismele de funcţionare ale
acestora.
O altă dificultate în calea unei ştiinţe precise a emoţiei o reprezintă limbajul în sine. Nu toate
limbile au acelaşi set de termeni pentru a identifica emoţiile. În cazul limbii române este
cunoscut cazul cuvântului "dor", care, după analiza unui mare gânditor cum a fost Constantin
Noica, are trăsături unice şi este de netradus în alte limbi. Cum cuvintele sunt vehiculele prin
care exprimăm emoţiile, putem vorbi de "emoţii româneşti", "emoţii americane", "emoţii
franţuzeşti" etc. Emoţiile, fiind parte specifică a naturii umane, sunt prezente în limbaj în
construcţii diverse, unele extrem de complicate ca mesaj şi sub aspectul analizei sensului, ca
"mă doare sufletul", "îmi plânge inima" etc. Obişnuiţi cu ele, înţelegem sensul lor, dar trebuie
să recunoaştem că este foarte greu să ştim care sunt simţămintele unei persoane care ni se
plânge că "o doare sufletul". Emoţia este o experienţă strict personală, greu de cuantificat în
vreun fel.
Dacă o să încercaţi să citiţi dicţionarul pentru a vedea cum este definită emoţia în diversele
dicţionare ale limbii române, veţi observa, credem, pe de o parte că definiţiile diferă de
la dicţionar la dicţionar, iar pe de altă parte că acestea nu sunt lămuritoare. Dacă dorim totuşi
să identificăm acel ceva care pare a fi numitorul comun al definiţiilor, cred că am putea spune
că emoţia este e reacţie mentală conştientă însoţită de modificări fiziologice şi de
comportament. Nu lămuritor definitiv, dar suficient cât să ne facem o idee.
Cum nu ne-am propus să lămurim noi problema definirii emoţiilor, vom continua prin a oferi
diverse clasificări ale acestora, pentru a ne face o idee asupra modului în care psihologii se
raportează la emoţii.

PAUL EKMAN ŞI EMOŢIILE UNIVERSALE

Psihologul american Paul Ekman  de la Universitatea California (expert în studiul emoţiilor,
manifestărilor acestora şi în studiul mecanismului minciunii), pe baza rezultatelor unor
îndelungate cercetări pe toate continentele, arată că există 4 expresii faciale care pot fi
recunoscute de orice persoană aparţinând oricărei culturi de pe planetă: frica, mânia, tristeţea
şi bucuria. Universalitatea acestor manifestări poate fi tratate drept un puternic indiciu că
aceste 4 emoţii sunt emoţii fundamentale, ce ţin de natura umană.
Primul care a constatat caracterul universal al emoţiilor a fost Charles Darwin, folosind
această idee pentru a susţine teoria evoluţionistă,  motivând că emoţiile reprezintă modele de
reacţie mentală întipărite în sistemul nervos.
 
CLASIFICAREA EMOŢIILOR DUPĂ DANIEL GOLEMAN
Psihologul Daniel Goleman (cunoscut în special pentru cercetările sale privind inteligenţa
emoţională), face următoarea clasificare a emoţiilor:
 

Tristeţe Surp Dezgu Ruşine

Frica Bucuria Iubirea
Mânia a riza stul a

  Supăra Anxieta Accepta Şocu Dispre Vinovă

Furia Fericirea
rea tea rea l ţul ţia

Resenti Mâhnir Nevozit Prieteni Mira Aversi

Uşurarea Jena
mentul ea atea a rea unea

Exasper Îmbufn Preocup Mulţumir Încreder Detest Supăra

 
area area area ea ea area rea

Indignar Melanc Conster Binecuvâ Amabili Repuls Remuş

 
ea olia narea ntarea tatea ia carea

Mila de Neînţele Încântare Afinitat Umilinţ

Vexarea    
sine gerea a ea a

Animozi Singură Îngrijor Amuzam Devota Regret

   
tatea tatea area entul mentul ul

Irascibili Dispera Adoraţi

Teama Mândria      
tatea rea a
     
Ostilitat Deprim Spaima Plăcerea Dragost
ea area senzuală ea
Ura   Groaza Răsplata Mila      

Satisfacţi
    Fobia        
a

    Panica Extazul        
 
Goleman afirmă că pe baza emoţiilor se formează predispoziţiile (ori, am spune noi, starea
de spirit), care sunt mai puţin evidente/intense ca emoţiile, dar au o durată mai mare. Dincolo
de predispoziţii sunt temperamentele, tendinţa de a-ţi aminte anumite emoţii şi care
defineşte/determină comportamentul general al persoanei în anumite conjuncturi.
 
CERCUL EMOŢIILOR DUPĂ ROBERT PLUTCHIK
Psihologul american Robert Plutchik a creat în 1980 "cercul emoţiilor", care constă din 8
emoţii fundamentale şi 8 emoţii complexe, formate din câte două emoţii fundamentale.
Emoţiile fundamentale pot fi observate pe cercul al doilea din imagine şi incluse în tabelul de
mai jos, pe când emoţiile complexe sunt cele trecute pe fundal alb: optimism, dragoste,
supunere, înfiorare, dezaprobare, remuşcare, dispreţ şi agresivitate.
 
Emoţii
Emoţiile opuse
fundamentale
Bucurie Tristeţe
Încredere Dezgust
Frică Mânie
Supriză Anticipaţie
Tristeţe Bucurie
Dezgust Încredere
Mânie Frică
Anticipaţie Surpriză
 
 
 
 
LISTA EMOŢIILOR DUPĂ W. GERROD PARROTT
În cartea sa "Emoţiile în psihologia socială", publicată în anul 2001, psihologul W. Gerrod
Parrott stabileşte următoarea listă a emoţiilor:
 
Emoţie Emoţie
Emoţii terţiare
primară secundară
Adoraţie, afecţiune, dragoste,
Afecţiune atracţie, grijă, tandreţe,
compasiune, sentimentalism
Dragoste
Dorinţă Excitaţie, dorinţă, pasiune,
(sexuală) infatuare
Pasiune Pasiune
Amuzament, extaz, jovialitate,
Veselie plăcere, jubilare, satisfacţie,
euforie
Entuziasm Entuziasm, zel, înfiorare, euforie

Bucurie Satisfacţie Satisfacţie, plăcere

Mândrie Mândrie, triumf
Optimism Speranţă, optimism
Încântare Încântare
Uşurare Uşurare
Surpriză Surprisă Uimire, surprindere, stupefiere
Mânie Iritare Iritare, agitare, ţâfnă
Exasperare Exasperare, frustrare
Furie Mânie, furie, ostilitate, ferocitate,
batjocură, acreală, dispreţ,
resentiment, respingere
 Dezgust Dezgust, repulsie, dispreţ
Invidie Invidie, gelozie
Tortură Tortură
Suferinţă Suferinţă, agonie, durere
Depresie, disperare, neajutorare,
Tristeţe
nefericire, durere, melancolie
Dezamăgir
Dezamăgire, anxietate
e
Tristeţe
Ruşine Ruşine, vină, regret, remuşcări
Alienare, izolare, indiferenţă,
Indiferenţă singurătate, înfrângere, jenă,
umilire, insultă
Simpatie Simpatie, milă
Alarmă, şoc, frică, groază,
Oroare
teroare, panică, isterie
Frică
Anxietate, nervozitate, tensiune,
Nervozitate
nelinişte, îngrijorare, tristeţe