Universitatea Dunărea de Jos

Facultatea de Științe Sociale, Juridice și Politice

Disciplina Logică Juridică

Eseu “Propoziția”

Vlăstari Andreea Cristina

07.06.2021
 Propoziția este cea mai mică unitate sintactică prin care se exprimă o comunicare
cu înțeles deplin și care are un singur predicat.

O propoziție este o succeșiune de cuvinte dintr-o limbă, care conține o idee mai
mult sau mai puțin completă, formulată conform regulilor gramaticale ale limbii
respective. În acest sens de obicei este vorba de o propoziție gramaticală.

În general, în toate limbile moderne se conșideră că propozițiile trebuie să conțină

măcar un subiect și un predicat, dar ocazional ele pot conține și numai un singur cuvânt,
cum ar fi: "Bine.", "Plouă.", "Da.", "Atât.". Propozițiile fără subiect sau predicat se
numesc "eliptice de subiect", respectiv "eliptice de predicat" în funcție de șituație.

Cea mai simplă clasificare a propozițiilor este în propoziții: afirmative, negative,

înterogative, imperative și exclamative. Cele afirmative sunt, de cele mai multe ori,
enunțiative. În cazul propozițiilor negative, subiectul face opusul unei afirmații. În cazul
propozițiilor interrogative, vorbitorul folosește o întrebare, de exemplu cu scopul de a
afla ceva nou. Ca orice propoziție, propozițiile înterogative pot conține variabile cu valori
neprecizate sau necunoscute, reprezentate de cuvinte înterogative ca adverbe (unde, când,
cum, cât) și pronume interogative (cine, care, ce,câți). Cât despre propozițiile
exclamative, ele conțin întodeauna semnul “!” la sfârșitul propoziției și exprimă un ordin,
un îndemn, mirarea, etc.

După alcătuire, propoziția este:

Simpla - alcatuită din subiect și predicat.

Dezvoltată - alcatuită din subiect și predicat și alte părti de vorbire (Flexibile: adjective,
articol, numeral, pronume, substantive, verb ; Neflexibile: adverb, conjuncție, interjecție,
prepoziție, locuțiune).

Substantivul: Partea de vorbire flexibilă, care denumește ființe,lucruri, fenomene ale

naturii, stări.
Exemplu:

-simplu: Baiatul lucrează mult

. -compus: Floarea-soarelui este o plantă.

-propriu: Radu învață la matematică.

Adjectivul: Parte de vorbire flexibilă care arată o însușire a unui obiect sau a unei ființe și
determină numele acestora, acordându-se cu ele in gen, număr  și caz.
Exemplu: mic, frumos, destept, nou.

Pronume: Partea de vorbire flexibilă care ține locul unui substantiv .

Exemplu: el, ea, mie, lui

Numeralul: Parte de vorbire flexibilă care exprimă un număr , o determinare numerică

sau ordinea obiectelor prin numărare.
Exemplu: trei, patru, cinci, șase, al doilea, al treilea

Verb: Parte de vorbire flexibilă care exprimă o acțiune sau o stare și care se
caracterizează prin flexiune proprie.
Exemplu:

Verb copulativ: El este doctor.

Verb predicativ: El își face temele.

Adverb: Parte de vorbire neflexibilă, care determină sensul unui verb al unui adjectiv sau
al altui adverb, arătând: locul , timpul , modul  , cauza sau scopul.
Exemplu: aici, acolo, mâine

Prepoziție: Parte de vorbire neflexibilă, care exprimă raporturi sintactice de dependență,

între părțile unei propoziții.
Exemplu: pentru ca, de, la, de la

Interjecție: Parte de vorbire neflexibilă, care exprimă sentimente și manifestări de voință

sau care imită sunete si zgomote. Este urmat mai mult de virgulă (,) sau semnul
exclamării (!).
Exemplu: Au! Vai! Bum!

Conjucție: Parte de vorbire neflexibilă, care care leagă două propoziții într-o frază sau
două cuvinte cu același rol sintactic într-o propozitie.
Exemplu: ca să, să, deoarece, deși

După aspect, propoziția este:

Afirmativă : Mergem la mare.

Negativă: Nu mergem la mare.

După scopul comunicării, propoziția este:

Enunțiativă - când se dă o înformație. Vom merge la mare.

Înterogativă - când se cere o înformație. Mergem la mare?

După conținutul ei, cel mai frecvent, propoziția enunțiativă este:

Propriu-zisă - când exprimă un fapt real și se construieste cu un verb la modul indicativ.

Mergem la mare.

Optativă -când exprimă o dorință și se construiește cu un verb la modul condițional-

optativ sau mai rar, conjuctiv.

Aș merge la mare. / Să mergem la mare!

Imperativă -când exprimă o poruncă, un îndemn sau o rugămînte și se construiește

deobicei,cu un verb la modul imperativ.

Mergeți la mare!

După conținutul ei, propoziția înterogativă este:

Propriu-zisă -când cere o înformatie despre o acțiune reală și se construiește cu verbul la

modul indicativ.

Mergem la mare?
Optativă - când cere o înformatie în legatură cu o dorință și se construiește cu verbul la
modul condițional-optativ.

Oare să mergem la mare?

În sens matematic, o propoziție matematică este o succeșiune de afirmații care ori

se poate demonstra, ea fiînd atunci "demonstrabilă", ori nu trebuie a fi demonstrată, fiind
atunci "axiomatică".

În domeniul logicii, găsim propoziții categorice și propoziții compuse.

Propozițiile categorice sunt propoziții simple care exprimă un singur raport logic
existent între doi termeni.
Structura propoziţiilor categorice: O propoziție categorică conține în structura sa
patru elemente:
Termenii propoziției:
►subiectul logic
►predicatul logic
Elementele de exprimare a relației dintre termeni:
►copula
►cuantorul
Cuantorii sunt expresii cantitative cu privire la subiectul logic al unei propoziții
categorice. Subiectul logic este termenul propoziției categorice despre care se enunță
ceva. Copula este elementul care leagă predicatul logic de subiectul logic. Predicatul
logic este termenul care enunță ceva despre subiectul logic al propoziției.
Exista patru tipuri fundamentale de propoziții categorice:
1.Universal-afirmativă ( A ) SaP Toți S sunt P
2.Universal-negativă ( E ) SeP Nici un S nu este P
3.Particular-afirmativă ( I ) ȘiP Unii S sunt P
4.Particular-negativă ( O ) SoP Unii S nu sunt P
 O propoziție se numește compusă deoarece, în general este alcatuită din mai
multe propoziții simple. Propozițiile compuse se mai numesc și functii de adevăr.
Constante logice propoziționale (operatori logici propoziționali) – adică acele
operații logice prin întermediul cărora variabilele propoziționale interrelationează.
Acestea sunt:
-Negația ”-“
-Conjuncția “ʌ”
-Disjuncția: neexclușiva “v”; exclusiva “w”
-Implicația “→”
-Echivalența “≡”
Valoarea de adevăr a unei propoziții compuse depinde de valoarea de adevăr a
propozițiilor simple care o alcătuiesc și de operatorii propoziționali.
Conjuncția: o conjuncție este adevărată atunci când ambele propoziții sunt
adevărate, în caz contrar este falsă.
Disjuncția este de două feluri: disjucția neexclusivă și disjuncția exclusivă.
•disjuncția neexclusivă: Este adevărată când cel puțin un termen e adevărat.
•disjuncția exclusive: Este adevărată numai dacă doar o propoziție e adevărată
•disjuncția neexclusivă: Este falsă atunci când ambele propoziții sunt false, în
restul celorlalte cazuri este adevărată.
Echivalența este adevărată numai atunci când ambele propoziții au aceeași
valoare de adevăr.

Conversiunea este o operaţie logică prin care termenii propoziţiei asumată ca premisă îşi
schimbă reciproc funcţiile.

CONVERSIUNE SIMPLĂ
Niciun S nu este P.→ Niciun P nu este S.
Unii S sunt P. → Unii P sunt S.

CONVERSIUNE prin ACCIDENT

Toţi S sunt P.→ Unii P sunt S.

CAZUL SoP
Unii S nu sunt P. → Unii P nu sunt S.

Obversiunea este o operație logică prin care, dintr-o propoziție de forma SP asumată ca
premisă, rezultă drept concluzie o propoziție echivalentă numită „obversă”.

SaP → Se~P
Toți S sunt P. → Niciun S nu este ~P.
SeP → Sa~PNiciun S nu este P. → Toţi S sunt ~P.

ȘiP → So~PUnii S sunt P. → Unii S nu sunt ~P.

SoP → Și~PUnii S nu sunt P. → Unii S sunt ~P.

Când vorbim de propoziții în domeniul logicii, ne gândim și la Silogism. Silogismul este

o formă de argumentare logică în care o propoziție (concluzia) este înferată din alte doua
propoziții (premise). Exemplu: Premisa majoră: Toți oamenii sunt muritori. Premisa
minoră: Socrates este om. Concluzie: Socrates este muritor. Aristotel a defînit
silogismul : "o vorbire în care, dacă ceva a fost dat, altceva decât datul urmează cu
necesitate din ceea ce a fost dat". Silogismul reprezintă un raționament deductiv.
Bibliografie și Webgrafie

Logică, agumentare și comunicare - SUPORT DE CURS -

Ionescu Mădălina, 2016
Adrian BALAŞ - Compendiu şi exerciţii pentru Bacalaureat
şi Olimpiadă, 2004
https://ro.wikipedia.org/wiki/Silogism
https://ro.wikipedia.org/wiki/Propozi
%C8%9Bie_gramatical%C4%83
https://gramaticalimbiiromane.ro/sintaxa/unitatile-
sintaxei/propozitia/
https://gramaticalimbiiromane.ro/morfologia/parti-vorbire-
flexibile/verbul/modurile-verbelor/