Sunteți pe pagina 1din 2

Diversitatea genetica a

speciei umane

Toti oamenii sunt similari din punct de vedere genetic. Genomul uman este identic la
toti indivizii populatiei umane in proportie 99,5%, iar restul de 0,5% reprezinta
spectrul diversitatii umane. De la triburile din Kalahari pana la roscatii din Irlanda,
Homo sapiens vine in multe forme, inaltimi, culori si aspecte diferite. Iar acestea sunt
doar aspectele vizibile.

Nu exista doua persoane identice din punct de vedere genetic. Chiar si gemenii
monozigoti prezinta diferente si mutatii ce au loc in cursul dezvoltarii.

Diferentele nu sunt observabile doar fizic.


De exemplu, multi descendenti africani sunt rezistenti la malarie, in timp ce in alte
parti ale lumii aceasta trasatura este mai rara. Populatiile Inuite (eschimosii) au si ele o
trasatura diferita – abilitatea de a tolera temperaturi foarte scazute.

Omul a evoluat la fel ca orice alt organism si s-a adaptat la mediul inconjurator.
Cintezoii si-au dezvoltat un cioc potrivit pentru a desface semintele plantelor Tribulus
abundente in insulele Galapagos, dragonul spinos (soparla ce traieste in desert)
absoarbe apa prin piele, iar camila poate acumula o cantitate mare de hrana in cocoasa
si poate “pastra” in stomac pana la 150 de litri de apa, suficient pentru 2 saptamani.

Mediul inconjurator si mutatiile genetice


Modelarea speciei umane prin selectie naturala, ca raspuns la mediul inconjurator, a
produs schimbari diferite in functie de stilul de viata si regiunea unde a trait populatia
respectiva.
Variatiile genetice aparute intamplator afecteaza trasaturile organismului uneori intr-
un mod crucial cu privire la supravietuirea sau reproducerea individului. O astfel de
mutatie a ajutat populatiile africane sa prinda rezistenta la malarie.

La fel s-a intamplat si cu Inuitii. Acesti


oameni indigeni traiesc in locuri unde temperatura medie zilnica este de aproximativ
-29 grade Celsius si se pot bucura doar de cateva ore pe zi de lumina. Un om care
traieste in astfel de conditii extreme cu siguranta trebuie sa fie favorizat de selectia
naturala.

Si intradevar, cercetatorii au gasit in genomul Inuitilor cateva diferente. Unele gene


afectau modul cum corpul proceseaza acizii grasi, ceea ce are sens avand in vedere ca
eschimosii se hranesc cu fructe de mare care sunt bogate in acizi grasi polinesaturati.
Alte gene descoperite reglau distributia si stocarea grasimilor intr-o forma care-i ajuta
sa genereze caldura, o trasatura care poate face diferenta in conditiile extreme ale unei
ierni arctice.

Daca genele care proceseaza acizii grasi


par a fi evoluat prin acumularea si selectia unor mutatii intamplatoare de-a lungul
zecilor de mii de ani, genele care se ocupa de distributia grasimilor au o sursa diferita.
Regiunea genomului care contine aceste gene este foarte similara cu secventa de ADN
a unor rude indepartate ce au trait alaturi de Neandertalieni: Denisovienii.