REFERAT

Începutul mișcării revoluționare din 1848 în Moldova .

Elaborat: Racila Catalina

Grupa 301, frecvență redusă
Contextul European
Anul 1848 a fost un an revoluționar pentru majoritatea popoarelor europene . Izbucnind de la
sfarsitul lunii februarie la Paris, revoluția, în scurt timp, s-a declanșat în Germania, Italia,
Austria, Ungaria. Anul revoluționar numit și “primăvara popoarelor” a cuprins și spațiul
românesc .
Sub impresia evenimentelor revoluționare europene, spiritul revoluționar se manifesta și în
rândul intelectualilor români. Revoluțiile în Moldova , Transilvania și Muntenia au fost
produsul transformarilor petrecute în societatea românească după răscoala lui Tudor
Vladimirescu din 1821. Experienta acumulata în aceasta perioada și influența ideilor
revoluționare s-au manifestat pe parcursul anului 1848.
Revolutia romana de la 1848 a fost o parte a revolutiei europene din acelasi an si
expresie a procesului de afirmare a natiunii romane si a constiintei nationaler.
Revolutia de la 1848 a fost o revolta nationalista a burgheziei europene
desfasurata in anii 1848-1849 indreptata impotriva ordinii inca supranationaie
stabilite de Congresul de la Viena ( 1814- 1815). Revolutiile de la 1 848 au dat
semnalul desteptarii nationalismului european, fiind cunoscute de aceea si sub
denumirea de "primavarapopoarelor". Desi inabusite, revolutiile de la 1848 au fixat
pe termen lung obiectivul crearii statelor nationale in Europa, obiectiv definitivat cu
ajutor american ( conform programului in 14 puncte al lui Wilson), abia dupa Primul
Razboi Mondial.
Aceasta ampla miscare a debutat in Palermo Italia, la 12 ianuarie 1848 denumita
revolutia siciliana din 1848.
Cauzele Revolutiei Europene au fost impartite in trei categorii:
a) economice: progresele economiei capitaliste sunt franate de revenirea la regimul
absolutist; criza alimentara, amplificata de seceta din 1847-1848; cresterea excesiva a
preturilor;
b) cauzele socio-politice : nemultumirea burgh eziei, taranimi i, nobi limii liberal e
muncitorimii datorita revenirii regimului absolutist si lipsei drepturilor democratice;
c)cauzele nationale: dominatia straina, nevoia de unire a statelor faramitate si
independenta tuturor statelor.

Cauzele revoluției
Sociale
Nemulțumirea tuturor categoriilor sociale fata de menținerea randuielilor învechite ce
constituie o frână a progresului.
Creșterea numerică a burgheziei.
Situația precară a populatiei (marea majoritate fiind țărănimea) și menținerea privilegiilor
feudale, a lipsei de pamant.
Politice
Amestecul puterii protectoare în problemele de guvernare.
Regimul autoritar a lui Mihail Sturdza.
Dorinta burgheziei românești de a deține puterea politică.
Absența drepturilor si libertatilor politice, menținerea cenzurii.
Lipsa armatei desființată încă de pe vremea fanarioților.
Nationale
Dominatia straina: suzeranitatea otomana si protectoratul tarist.
Impunerea Regulamnetelor Organice si stirbirea autonomiei.
Trezirea constiintei nationale.
Economice
Slaba putere de cumparare a marii mase a populatiei.
Lipsa căilor de comunicații și a mijloacelor de transport adecvat.
Inexistența unor facilitati bancare ce impiedicau dezvoltarea unei piețe interne

Desfășurarea Revoluției
Revoluția Română de la 1848 s-a desfășurat în condițiile în care părți din teritoriul
național se aflau în stăpânirea imperiilor vecine, Transilvania și Bucovina aparțînând
Imperiului Habsburgic, Moldova era constransa să accepte protectoratul Imperiului
Țarist, iar Muntenia, suzeranitatea Imperiului Otoman.
Din Paris revoluționarii români moldoveni și munteni după ce unii participaseră la
evenimentele din februarie, au hotărât să se întoarcă întăra pentru a organiza acțiunea
revolutionara2. Revoluționarii moldoveni n-au putut ajunge la vreme în țară, astfel
încât la Iași acțiunea revoluționară se va declanșa fără ei. În Iași, un apel anonim
făcea un aspru rechezitoriu regimului lui Mihail Sturdza, caraclerizandu-l pe
domnitor că fiind "o mașînă a iadului".
În Moldova puternicile frământări sociale și politice ale anilor 1846-1847 au
marcat un punct culminant al unui șir de frământări anterioare. Puternică opoziție a
boierilor de rangurile 2 și 3, mai ales în ținutul Vaslui, că urrnare a abuzurilor
săvârșite cu prilejul catagrafiei din 1845, apoi interesele framantarii sociale și politice
din Iași sub presiunea cărora domnul s-a refugiat la consulatul Rus, au fost expresii
ale acestei tensiuni revoluționare în creștere. Pe fondul agitațiilor politice și sociale la
hotelul Petersburg din Iași s-a întrunit o Adunare de circa 1000 de persoane La 27
martie/8 aprilie 1848 prezidată de Grigore Cuza cunoscut pentru talentul și
nestramutatele sale sentimente patriotice.
Adunarea de la hotelul Petersburg nu a fost o întrunire spontană. Rezumând
evenimentele premergătoare, un articol publicat la 18 aprilie într-un ziar francez relata că
cetățenii Iașului. afectați de abuzurile carmuirii și mai ales de teroarea
exercitată de arnăuții din garda domnului, pretutindeni, fără deosebire de clasa, se
adună să se consulte. Aceste agitații l-au speriat pe Mihail Sturdza el vrând să
interzică prin ordin adunările și să le împrăștie cu forță armata, însă acesta nu găsește
nici un ministru să-i contrasemneze ordinul, deoarece toți dau înapoi fiind conștienți
de gravitatea unei asemenea măsuri. Mihail Sturdza se hotărăște să trimită pe lângă
cetățeni pe unul din miniștri săi, insarcinandu-l să strângă reclamațiile acestora.
La acesta Adunare erau de față,, că trimiși ai domnului, ministrul de interne Ștefan
Catargiu și șeful poliției din Iași. Că reprezentanți ai Adunării se numărau printre alții
Lascăr Rosetti și Al. I. Cuza. aceștia arătând suferințele și interesele țării și acuzând
abuzuriele puterii. Determinat să ia cuvântul, ministrul de inteme a încercat mai întâi
să intimideze Adunarea, acuzând-o de "duh revoluționar" dar până la urmă, interpelat,
a trebuit să recunoască justețea cererilor formulate de vorbitori. Adunarea a ales un
Comitet de 16 membrii, pentru a redacta în 24 de ore o "Petiție" pe care legal și
pașnic să o aducă la cunoștință domnului.

Astfel a fost elaborat primul document programatic al revoluției române " Petiția-
proclamatiune în numele tuturor stărilor Moldovei" cuprinzând 35 de puncte. A două

zi 28 martiel9 aprilie 1848 "Petiția" elaborată a fost semnată de un număr mare de

persoane mai întâi ierarhi ai Bisericii, boieri mari și mici, intelectuali, negustori și
funcționari, iar la29 martie/l0 aprilie a fost înaintată domnului. Informat dinainte
despre cele petrecute la hotelul Petersburg, Mihail Sturdza a avut timp să se
gândească și să ia unele măsuri 3. Când a primit " Petiția-proclamatiune" domnul a
exagerat deja primejdia complotului și pentru a da o lecție de autoritate îi trimite pe
cei doi fii ai săi Grigore comandantul poliției din Iași și Dimitrie inspectorul general
al poliției împreună cu un grup de soldați pentru ai agresa pe complotisti. La casă lui
Alexandru Mavrocordat, 15 tineri așteptau răspunsul domnitorului la petiție. Grigore
a vrut să-i împuște pe loc dar l-a oprit fratele sau și atunci a poruncit soldaților să îi
bată pe rebelisti a. Vasile Alecsandri a reușit să scape, dar 13 dintre tinerii prezenți,,
semnatari ai petiției au fost arestați, iar ulterior au fost trimiși la Galați cu escortă
militară urmând a fi exilați în Turcia. În seară zilei de 29 martie/l0 aprilie și în cursul
nopții Iașul a fost asaltat de hatmanul Grigore și de oamenii domnului în căutare de
"complotisti" dar și de diverse obiecte din casele oamenilor. Tot în seară respectivă au
fost trimise circulare pe la ținuturi pentru a fi oprită intrarea în tarea a trei cunoscuți
tineri liberali ce veneau de la Paris: Scarlat Varnav, Teodor Rășcanu și Vasile
Malinescu. Revoluționarii arestați au reușit sd-i cumpere pe cei care trebuiau sd-i
treacd Dundrea una dintre persoanele care au jucat un rol definitoriu a fost Maria
Rosetti, care "mergea pe talvegul Dundrii cu copilul ?n brațe și cu pungile de galbeni"
pentru a-i elibera pe cei cdzuti prizonieri.
Mihail Sturdza a devenit stăpân pe situație și o altă acțiune revoluționară nu s-a
mai putut iniția în țară. Frământările țărănești au continuat, e drept până în toamna,
când Principatele au fost ocupate de trupele celor două puteri intervenționiste, Rusia
și Turcia. Tinerii revoluționari inițiatori ai acțiunii din martie își vor continuă
activitatea în Transilvania. Banat și în Bucovina.
În vara lui 1848 se aflau în Bucovina - și mai ales în Cernăuți - circa 50 de fruntași
ai tineretului revoluționar moldovean, printre care: Alexandru loan Cuz4 C. Negri,
D. Cânta, Vasile Alecsandri, Al. Russo. Acestora li s-a adiugat și Mihail
Kogălniceanu, care avusese un conflict cu fiul domnitorului. Un rol important l-a
avut familia Hurmuzachi, aceștia ajutându-i pe revoluționarii din Bucovina și în casă
cărora s-a constituit un adevărat "Stat Major al românilor" cu legături în toate
provinciil.. ttt u.rg.rst 1848 este redacta un program în 36 de puncte, care a fost
publicat de Kogdlniceanu sub titlul " Dorințele partidei naționale din Moldove "5 .
Acest program se deosebea radical de petiția din martie, fiind împotriva
Regulamentului Organic și a protectoratului țarist. Se cereau, printre altele: egalitate
politicd și civilă, instrucțiune gratuită, improprietdrirea țăranilor și se încheia cu o
dorința arzătoare: unirea Moldovei cu Muntenia. Tot acum a mai fost elaborat de
Mihail Kogălniceanu și acel " Proiect de constituție pentru Moldova" , care inițial s-a
intitulat "Proiect de constituție pentru România Unită".
Realistă în momentul revoluționar 1848- 1849, soluția unirii Moldovei cu Țară
Românească, că prima împlinire pe linia unirii integrale a națiunii române, amânată
prin înfrângerea revoluției, se va pune în aplicare în etapă imediat următoare, după
ce, în urrna Războiului Crimeei, va fi înlăturat protectoratul tarist6.
În Moldova, în funcție de situația concretă, principiile revoluționare au fost
formulate treptat. După dureroasă experiență din luna martie 1848 s-a putut merge,
programatic mai departe, elaborându-se principii și prevederi fundamentale. Pe întreg
teritoriul românesc cuprins de revoluție lupta a avut un caracter de eliberare socială și
națională, că și de întregire politică în granițele naturale ale românilor 7.

Revoluția română din 1 848- 1849 s-a constituit și a rămas pentru generațiile care i-
au urmat pe de o parte temelia ideologică a edificării României moderne pe de altă

parte o mare lecție a istoriei. Prin toate acestea, revoluția română pașoptistă a adus o
contribuție importantă la teoria și practică revoluției sociale.

Documentele programatice