PROIECT DIDACTIC

Instituţia de învăţământ: Liceul cu program sportiv Alba Iulia

Disciplina: Religie, cultul ortodox
Clasa: a XI-a A
Data: 22.04.2021
Candidat: Lazea Lucian Daniel
Unitatea de învăţare: Religiile lumii
Subiectul lecţiei: Iudaismul
Tipul lecţiei: mixtă
Scopul lecţiei: dobândirea unor cunoştinţe din istoria iudaismului
Competenţe derivate:
C1 - definirea iudaismului ca religie monoteistă.
C2 - prezentarea principalelor momente din istoria iudaismului. C3 -
explicarea doctrinei şi a rolului scrierilor sacre din iudaism. C4 -
evidenţierea virtuţilor morale propovăduite de iudaism.
Strategia didactică:
1. Resurse procedurale:
Metode şi procedee: conversaţia euristică, expunerea, modelarea, explicaţia, problematizarea, algoritmizarea, generalizarea
Forme de organizare: frontal, individual
2. Resurse materiale: catalog, tablă, cretă colorată, manual.
3. Modalităţi de evaluare: observaţia sistemică, aprecieri verbale, evaluare orală
Bibliografie:
1. Achimescu, Nicolae, Istoria şi filosofia religiilor la popoarele antice, Editura Junimea, Iaşi, 1998 2.
Cozma, Elena, Istoria religiilor, manual opţional pentru liceu, Editura Polirom, Iaşi, 2000
3. Hîrja, Alois (coord.), Religie romano-catolică. Religiile lumii, manual pentru clasa a X-a, Editura Presa Bună, Iaşi, 2009 4. Pal,
Vincenţiu, Teme din istoria religiilor pentru învăţământul liceal, (f. edit.) 1998
5. Stan, Alexandru; Rus, Remus, Istoria religiilor pentru învăţământul preuniversitar, E.I.B.M.O.B.O.R., Bucureşti, 1991 6.
Suciu, Alexandru, Filosofia şi istoria religiilor, EDP, Bucureşti, 2003
7. Şebu, pr. prof. univ. dr., Sebastian, Opriş, Dorin, Opriş, Monica, Metodica predării religiei, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2000 8.
Vasilescu, Emilian, Istoria religiilor, EDP, Bucureşti, 1998
9. *** Sfânta Scriptură, E.I.B.M.O.B.O.R., Bucureşti, 1988

SCENARIUL DIDACTIC
Nr. Metode şi Mijloace de Forme de
crt. Etapele lecţiei C.D. Timp Activitatea profesorului Activitatea procedee învăţământ organizare Evaluare
elevilor
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Salutul Pregătesc Rugăciunea
1. Momentul Rostirea rugăciunii materialele
organizatoric 2’ Notarea absenţelor necesare
 Pregătirea celor necesare pentru începerea desfăşurării
activităţii lecţiei
Sunt verificate/actualizate cunoştinţele
predate anterior referitoare la Respectul faţă
de lumea creată (ecologia creştină) Oferă răspunsuri Activitate Aprecieri
- Ce înţelegem prin ecologie? la Conversaţia frontală verbale
- De ce omul are responsabilităţi morale faţă catehetică şi
7’ de lumea înconjurătoare? întrebările adresate euristică
- Care sunt principalele cauze ale crizei de către profesor
2. Verificarea ecologice actuale?
cunoştinţelor - Ce soluţii concrete pentru protejarea Urmăresc şi,
anterioare mediului vedeţi? Exemplificaţi. eventual,
- Ce interpretări eronate ale problematicii completează
mediului înconjurător cunoaşteţi? reciproc
- Cum vedeţi abordarea ecologiei de către răspunsurile
New Age? colegilor
- Cum se prezintă, în referatul biblic, starea .. erau
Pregătirea pentru finală a lumii create de către Dumnezeu? „bune
3. receptarea noilor Cum erau „toate” cele create? foarte” (Facerea Conversaţia
cunoştinţe - Cine este autorul cărţii „Facerea” şi cui I, 31). catehetică şi
2’ aparţinea el? euristică
... Moise;
poporului ales. Activitate
Anunţarea temei, Se anunţă şi se scrie pe tablă titlul lecţiei noi: (Vechiului Caietele de frontală
4. scopului şi a Iudaismul Testament). Explicaţia notiţe
competenţelor Se precizează competenţele urmărite ...
urmărite 1’
Elevii notează
Iudaismul reprezintă religia poporului titlul în caiete
evreu . Activitate
Obs. Numele de iudeu vine de la Iuda, unul din Elevii îşi notează Explicaţia frontală
fiii lui Iacov, patriarhul poporului ales. cuvintele Videoproiector
Termenul evreu provine de la Eber – un ul
strămoş al lui Avraam. şi explicaţia lor
25’ După eliberarea evreilor din robia egipteană de
către Moise, putem vorbi despre evrei ca
Comunicarea popor. Primul rege al evreilor a fost Saul. El Harta
5. noilor cunoştinţe s-a evidenţiat prin câteva bătălii în urma
cărora începe să se contureze independenţa şi
formarea statului. David a cucerit Ierusalimul,
continuând luptele pentru afirmarea statului
Israel. Conversaţia
Solomon construieşte Templul din Ierusalim, Elevii urmăresc
unic în religia evreilor. cu atenţie
După Solomon regatul se împarte în două: materialul
Iudeea şi Israel. profesor
În anul 586 î.d.Hr., evreii din Iudeea cad sub
robia babilonică.
În 539 î.d.Hr., împăratul persan Cirus
cucereşte Babilonul şi permite popoarelor
deportate să se întoarcă în ţările lor, asemenea
şi evreilor, care se întorc şi încep reconstruirea
Ierusalimului şi a templului. Literatura sacră Activitate
Biblia este împărţită în: Torah (cele cinci cărţi frontală
ale lui Moise), Neviim (Cartea Profeţilor) şi Aprecieri
Ketuvim (Cartea Psalmilor). Lectura verbale
Talmudul şi Kabbala
(reprezintă tradiţia iudaică)
Teologia iudaică
- popor exclusiv monoteist;
- credinţa în Dumnezeu,
Creatorul, Proniatorul şi Stăpânul
Universului, care comunică cu poporul
ales prin îngeri şi profeţi. Fişe de lucru Activitate
- un rol central îl are respectarea celor 10 Exerciţiul pe grupe
porunci (Decalogul) primite de Moise pe
Muntele Sinai. Aprecieri
Locaşurile de cult Elevii iau notiţe verbale
- după robia egipteană cortul sfânt; - Activitate
templul din Ierusalim individuală
distrus în întregime în anul 70;
- sinagogile (înseamnă, în limba ebraică, case Manualul
de întrunire) sunt de 20 de secole locuri în care Explicaţia
evreii se întrunesc pentru a se ruga şi a studia. Activitate
Orice loc poate sluji acestui scop cu condiţia să frontală
fie orientat spre Ierusalim, să nu fie acoperit
de altă construcţie şi să conţină un anumit
număr de obiecte de cult.
Sacerdoţiul oficiat de: -
marele preot
- profeţii Conversaţia Portretul biblic
- rabinul
- Jertfele întotdeauna animale, jertfe de tot şi
jertfe parţiale (păsări, miei).
Sărbători iudaice
Sâmbăta este principala zi de sărbătoare
evreiască; Demonstraţia
- anul calendaristic are 8 mari sărbători: Anul
Nou în septembrie, Ziua purificării (Yom
Kipur), Sărbătoarea colibelor, Hanuca în
 decembrie, Anul nou al pomilor (fructe
proaspete), Purim, Pesah (14-21 nissan, când
se consumă azimă, miel, vin), Sărbătoarea
săptămânilor.
C1 Se cere elevilor: Conversaţia
1. Enumeraţi câteva repere importante din euristică Activitate Aprecieri
C2 istoria evreilor. Caietele de frontală verbale
Fixarea şi 8’ 2. Care erau locaşurile de cult ale iudeilor? 3. notiţe
consolidarea C3 Ce sărbători religioase iudaice cunoaşteţi? 4.
6. noilor cunoştinţe Prezentaţi care sunt lucrările de căpătâi ale Conversaţia Activitate
C4 literaturii rabinice. catehetică Schema la frontală
tablă
Pentru ora următoare, li se cere elevilor să
Precizarea C5 2’ precizeze câteva asemănări dintre iudaism şi Notează tema Conversaţia Caietele de
creştinism. pentru acasă notiţe Aprecieri
7. şi explicarea Activitate verbale
temei pentru acasă Explicaţia frontală
Se fac aprecieri generale privind implicarea
8. Aprecierea 2’ elevilor în predarea noilor cunoştinţe. Expunerea Aprecieri
activităţii Se notează elevii care au dat răspunsuri Activitate verbale
elevilor bune la lecţie. frontală
9. Încheierea lecţiei 1’ Rugăciunea Rostesc în cor Activitate
Salutul rugăciunea Rugăciunea frontală
 FISA DE LUCRU NR.1

BUCURIE ŞI RESPONSABILITATE ÎN RELAŢIILE DINTRE TINERI

1. Completaţi următorul ,,Ciorchine” cu cele mai frecvente preocupări pe care le aveţi:

Lectură
Muzică Film

Practici
Tinerii Dans
Asiatice
Şi

Preocupările
Yoga lor Calculator

Participare
Droguri
a la slujbe
Alcool

2. Notaţi în organizatorul grafic consecinţele negative sau pozitive ce pot decurge din folosirea libertăţii alături de Dumnezeu sau în lipsa Lui:

LIBERTATEA ESTE:

ALĂTURI DE DUMNEZEU ÎN LIPSA LUI DUMNEZEU

 - HAR, BINECUVÂNTARE - OSÂNDIRE

- PUTERE - RISC

- DEMNITATE - CĂDERE

- PRIVILEGIU - PRIMEJDIE

- ÎNĂLŢARE - SLĂBICIUNE

- NEASCULTARE

3. RUGĂCIUNE:

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh,

,,Învredniceşte-ne Doamne, în ziua aceasta, fără de păcat să ne păzim noi. Bine eşti cuvântat, Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri şi lăudat şi
preamărit este numele tău în veci. Amin. Fie Doamne mila Ta spre noi, precum am nădăjduit şi noi întru Tine. Bine eşti cuvântat, Stăpâne,
înţelepţeşte-ne cu îndreptările Tale. Bine eşti cuvântat sfinte, luminează-ne cu îndreptările Tale...”

,,Din tinereţile mele, multe patimi se luptă cu mine. Ci însuţi mă sprijineşte şi mă mântuieşte, Mântuitorule”.

Slavă Tatălui, şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

4. Aplicaţii

a) A fi responsabil înseamnă:...................

b) A fi un tânăr creştin responsabil înseamnă:.....................................

c) A fi responsabil în relaţiile cu ceilalţi înseamnă: ................................

d) A fi un tânăr creştin în relaţiile cu ceilalţi înseamnă: ............................

e) Opeşte creştinismul manifestările de bucurie ale tinerilor? Argumentează.

f) Comentează dictonul: ,,Trăieşte clipa!”.

FIȘA DE LUCRU NR. 2

Plan de idei

1. Definiţia

Familia este biserica de acasǎ ( Sfântul Ioan Gurǎ de Aur)

2. Originea

Cea dintâi familie a fost întemeiatǎ de Dumnezeu în Rai ( Fac. 2. 22-24).

De aceea legǎtura care se creeazǎ între bǎrbat şi femeie este mai puternicǎ decât orice altǎ legǎturǎ de sânge.

În Noul Testament Mântuitorul ridicǎ cǎsǎtoria la rangul de Sf. Tainǎ, legǎtura dintre bǎrbat şi femeie închipuind legǎtura dintre Hristos şi
Bisericǎ ( Efeseni 5, 32).
3. Fundament. Scop

Din punct de vedere creştin motivul cǎsǎtoriei trebuie sǎ fie dragostea dintre cei doi soţi şi nu alte interese.

Scopul cǎsǎtoriei este întreit:

ajutorul reciproc ( Fac. 2,18)

naşterea de copii ( Fac. 1.28)

ferirea de desfrânare ( I Cor 7, 2)

4. Caracteristicile familiei creştine sunt:

Unitatea şi indisolubilitatea ( Matei 19, 9)

5. Condiţiile întemeierii unei familii binecuvântate de Biserica Ortodoxǎ sunt:

- soţii trebuie sǎ aibǎ vârsta majoratului.

- soţii sa nu se afle în grad de rudenie apropiat.

- sǎ fie de aceiaşi religie ( confesiune)

- sǎ se iubeascǎ, dragostea fiind fundamentrul cǎsǎtoriei.

Datoriile membrilor familiei creştine:

a) Datoriile reciproce ale soţilor:

- sǎ se iubeascǎ şi sǎ se stimeze reciproc ( I Cor. 7.3)

- sǎ fie fideli unul altuia

b) Datoriile pǎrinţilor faţǎ de copii:

- sǎ-i iubeascǎ

- sǎ se îngrijeascǎ de bunǎstarea lor materialǎ şi de educaţie;

c) Datoriile copiilor faţǎ de pǎrinti:

- sǎ-si cinsteascǎ pǎrinţii iubindu-i, ascultându-i, ajutându-i în caz de nevoi, iar dupǎ moarte sǎ se roage pentru sufletul lor. (conform Ieşire 20,
12; Matei 15, 4)

TEMEIURI SCRIPTURISTICE, argumente pentru întemeierea unei familii creştine

a)

● (Fac. 2. 22-24): “ Iar coasta luatǎ din Adam a facut-o Domnul Dumnezeu femeie şi a adus-o lui Adam. Şi a zis Adam “ Iatǎ acesta-i os di oasele mele
şi carne din carnea mea; ea se va numi femeie pentru cǎ este luatǎ din bǎrbatul sǎu. De aceea va lǎsa omul pe tatǎl şi pe mama sa şi se va uni cu
femeia sa şi vor fi amândoi un trup.”

● (Ioan 2. 1-2): “ Şi a treia zi s-a fǎcut nuntǎ în Cana Galileii şi era şi mama lui Iisus acolo. Şi a fost chemat şi Iisus şi ucenicii Sǎi la nuntǎ.”

● (Fac.1,28): Şi Dumnezeu i-a binecuvântat zicând “ Creşteţi şi vǎ înmulţiţi şi umpleţi pǎmântul şi-l supuneţi….”
● (Fac. 2, 18) : Şi a zis Domnul Dumnezeu: “ Nu este bine sǎ fie omul singur; sǎ-i facem ajutor potrivit pentru el”.

● (I Corinteni 7. 2-3) : “ Dar din cauza desfrânǎrii bǎrbatul sǎ-şi aibǎ femeia sa şi fiecare femeie sǎ-si aibǎ bǎrbatul sǎu. Bǎrbatul sǎ-i dea femeii
iubirea datoratǎ asemenea şi femeia bǎrbatului.”

b)

● (Efes. 5.32) “ Taina asta mare este;… în Hristos şi în Bisericǎ.”

● (Matei 19, 6) : “ Aşa încât nu mai sunt doi, ci un trup. Deci, ce a împreunat Dumnezeu omul sǎ nu despartǎ.”

● (Efeseni 6,4) “ Şi voi pǎrinţilor, nu întǎrâtaţi la mânie pe copiii voştri, ci creşteţi-i întru învǎţǎtura şi certarea Domnului.”

● (Ieşire 20.12) : “ Cinsteşte pe tatǎl si pe mama ta, ca sǎ-ţi fie bine şi sǎ trǎieşti ani mulţi pe pǎmântul pe care Domnul Dumnezeul tǎu ţi-l va da ţie.”

Schiţa unui proiect didactic la care am utilizat metoda ,,Cubul” şi ,,Turul Galeriei”

FIȘA NR. 3

Metode
Descrierea unor activităţi de învăţare abordate prin aceste metode
interactive

Cubul Clasa:a XI
Disciplina: Religie
Unitatea de învăţare: Noţiuni de liturgică
Tema lecţiei: Monumente de artă religioasă din Europa şi din România
Tipul lecţiei: mixt
Competenţe specifice:
La sfârşitul activităţii elevii vor dovedi următoarele competenţe:
1. recunoaşterea monumentelor de artă religioasă din Europa şi România
2. prezentarea unor valori din patrimoniul artistic religios
3. explicarea conţinutului desemnat de sintagma: patrimoniul artistic creştin
4. recunoaşterea stilurilor arhitecturale de construcţie a bisericilor creştine
5. analizarea unor monumente de artă religioasă evidenţiind valoarea artistică
Strategii didactice:
Metode şi procedee:
metoda cubului ,conversaţia, explicaţia, exerciţiul, turul galeriei
Mijloace de învăţământ: albume cu imaginile mănăstirilor, fişe de lucru, manualul de
Religie, coli flipchart, markere, cub din carton, coli

Forme de organizare: pe grupe, frontală

DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Moment organizatoric şi captarea atenţiei (5-6 min):
Profesorul : Asigură condiţiile optime pentru desfăşurarea lecţiei. Verifică prezenţa
elevilor. Prezintă elevilor metoda Cubul-metodă modernă de învăţare prin cooperare.
Se arată elevilor un cub din carton având feţele colorate diferit, fiind inscripţionate cu
următoarele verbe active :
Faţa 1: verbul descrie
Faţa 2: verbul compară
Faţa 3: verbul asociază
Faţa 4: verbul analizează
Faţa 5: verbul argumentează
Faţa 6: verbul aplică
Elevii sunt împărţiţi în 6 grupe eterogene, nu neapărat egale numeric.
Fiecare grupă primeşte o coală colorată în nuanţele precizate mai sus.
Echipele aleg un lider de grup care va extrage un bilet pe care este scris verbul
definitoriu pentru acea grupă (descrie, compară, asociază, analizează, aplică şi
argumentează).
Se anunţă tema de discutat şi timpul de lucru alocat fiecărei grupe. Se împart fişele cu
sarcinile de lucru în grup.Timp de 20-25 minute elevii lucrează în echipă la sarcina de lucru
primită. Profesorul supraveghează activitatea elevilor şi dă indicaţii acolo unde este nevoie.
Soluţionează eventual şi situaţiile în care nu toţi elevii se implică în cadrul activităţii de grup
sau atunci când un elev monopolizează toate activităţile.

Descrierea activităţii elevilor:

• Elevii care primesc fişa cu verbul descrie vor avea
- de prezentat aspectele exterioare arhitecturale ale unor biserici construite în stilul
bizantin pornind de la o ilustraţie.
• Elevii care primesc fişa cu verbul compară vor stabili asemănări şi deosebiri între
bisericile construite în stilul arhitectural bizantin şi cel gotic, cu ajutorul unor texte
referitoare la arta creştină şi a unor imagini cu biserici.
• Elevii care vor avea fişa cu verbul asociază vor preciza cu ce pot fi asociate bisericile după
forma pe care o au.
• Pentru grupa care va avea de analizat, sarcina de lucru va cere ca elevii să analizeze părţile
componente ale unei biserici. Datele se vor sistematiza într-un tabel.
• Elevii ce vor primi o fişă cu verbul argumentează vor avea de precizat de ce este important
ca oamenii să participe la slujbele bisericii.
• Elevii din grupa verbului „aplică” vor încerca să identifice metode prin care tinerii pot fi
convinşi să participe frecvent la slujbele bisericii.
Evaluare:

După expirarea timpului de lucru (10-15 min) se va aplica metoda „ turul galeriei”.
Materialele realizate, posterele, vor fi expuse în clasă în 6 locuri vizibile. Elevii din
fiecare grup îşi vor prezenta mai întâi sarcina de lucru şi modul de realizare a ei, apoi,
la semnalul dat de profesor, vor trece, pe rând pe la fiecare poster al colegilor de la
altă grupă şi vor acorda acestora o notă. După ce fiecare grup a vizitat „galeria” şi a
notat corespunzător producţiile colegilor, se vor discuta notele primite şi obiectivitatea
acestora, se vor face aprecieri şi se vor corecta eventualele erori.
In finalul orei se va da fiecărei echipe un material informativ despre cele mai importante
monumente de artă religioasă din Europa şi România.

Se realizează şi un moment de reflecţie asupra metodelor noi folosite şi asupra modului

de implicare a fiecărui elev în echipa sa.

Se anunţă şi tema pentru acasă .

FIŞA DE LUCRU NR. 3

SARCINA NR. 1

Sarcini de lucru:

1. Prezentaţi exteriorul unei biserici construite în stilul bizantin pornind de llustraţia

dată.

SARCINA NR. 2

Verbul „compară”

Sarcina de lucru:

1. Stabiliţi asemănările şi deosebirile existente între bisericile construite în stilul

arhitectural bizantin şi cel gotic, cu ajutorul unor texte referitoare la arta
creştină şi a unor imagini cu monumente aparţinând stilurilor respective.
SARCINA NR. 3

Verbul „asociază”

Sarcini de lucru:

1. Asociază fiecărei biserici din următoarea imagine o anumită formă şi veţi înţelege şi
simbolistica spirituală a bisericilor.

SARCINA NR. 4

Verbul „analizează”

Sarcini de lucru:

1. Analizaţi părţile componente ale unei biserici ortodoxe pornind de la imaginile date
Turul SARCINA NR. 5
galeriei
Verbul „argumentează”

Sarcini de lucru:

Citiţi cu atenţie enunţurile următoare şi justificaţi:

1. Rugăciunea personală îşi are baza şi modelul în rugăciunea Bisericii!

2. Acasă nu ne putem ruga atât de bine ca la biserică!
3. Biserica este casa Domnului

SARCINA NR. 6

Verbul „aplică”

Sarcini de lucru:

Identificaţi modalităţi concrete prin care tineri pot fi convinşi să participe la slujbele bisericii
şi apoi aplicaţi-le în propria viaţă.