Sunteți pe pagina 1din 4

1. La data de 10.09.

2018, X cetatean roman cu resedinta obisnuita in Belgia,


decedeaza pe teritoriul Germaniei ca urmare a unui accident auto. La 23.09. 2017
acesta a intocmit un testament olograf, scris, semnat si datat de acesta in timpul unei
vizite de lucru in Ungaria. La data 15.09.2018, familia se prezinta la un notar public
din Romania cu testamentul intocmit de X. In acest caz:
a) Legea care se va aplica formei testamentului este intotdeauna legea Romana
fiindca este prezentat notarului public din Romania si acesta este obligat sa aplice
legea sa nationala.
b) Legea care se va aplica formei testamentului este si legea Ungariei deoarece
actul de ultima vointa a fost incheiat pe teritoriul acesteia.
c) Legea care se va aplica formei testamentului este lex fori daca partile se
razgandesc sa mearga la notar fiindca nu se inteleg cu privire la modul de impartire a
bunurilor succesorale si prefera in acest scop sa introduca o actiune la instanta
competenta.

2. Mostenirea lui Y, cetatean Roman cu resedinta obisnuita in Spania, decedat din


cauze naturale, pe teritoriul Frantei la data de 27.02.2019, este guvernata de:
a. Legea Spaniola deoarece este singura lege care se poate aplica in acest caz
mosternirii lui Y.
b. Legea Spaniola deoarece Codul civil prevede posibilitatea lui Y de a alege
aplicarea legii statului pe al carui teritoriu a avut ultima resedinta obisnuita.
c. Legea spaniola, legea franceza sau legea romana, legea franceza putand fi
aplicabila deoarece a decedat pe teritoritoriul Frantei.

3. Pentru a determina daca P, cetatean roman cu resedinta obisnuita in Anglia, a


avut discernamant si prin urmare consimtamantul sau a fost valabil exprimat la
momentul semnarii testamentului olograf prin care acesta stabileste legea aplicabila
mostenirii ca fiind legea statului pe al carui teritoriu a avut resedinta obisnuita la data
mortii, trebuie sa aplicam:
a. Legea Romana fiindca deoarece este legea s-a nationala si nu putem deroga de la
aceasta.
b. Legea Angliei in toate cazurile cand acesta are resedinta obisnuita pe teritoriul
acestui stat
c. Legea Angliei numai in cazul in care este si cetatean englez si resedinta obisnuita
este pe teritoriul acestei tari.

4. Daca X cetatean Roman, avand resedinta obisnuita in Franta doreste sa


stabileasca legea care ii va guverna mostenirea ca fiind legea statului pe al carui
teritoriu are resedinta obisnuita, atunci:
a. Declaratia de alegere a legii aplicabile mostenirii trebuie sa indeplineasca, in
ceea ce priveste forma, conditiile unei dispozitii pentru cauza de moarte.
b. Declaratia de alegere a legii aplicabile mostenirii poate fi cuprinsa in cadrul unui
testament autentic.
c. Este posibil ca declaratia sa fie cuprinsa intr-un testament redactat la calculator,
dar semnat si datat olograf de catre testator, daca legea locului unde actul a fost
intocmit permite acest fapt.

5. Legea aplicabila mostenirii lui X va influenta:


a. Conditiile pe care Y trebuie sa le indeplineasca pentru a-l mostenii pe X.
b. Forma si termenul legal in care Z trebuie sa isi exprime dreptul de optiune
succesorala.
c. Momentul si locul deschiderii mostenirii.

6. In cadrul devolutiunii legale, cotitatea disponibila din patrimoniului succesoral al


lui B, cetatean Spaniol cu resedinta obisnuita in Romania, va putea fi determinata:
a. Conform legii spaniole daca B nu a stabilit altfel.
b. Conform legii romane daca B a ales ca legea aplicabila mostenirii sa fie a statului
pe al carui teritoriu a avut resedinta obisnuita la un moment dat.
c. fie de legea romana, fie de legea spaniola.

7. X cetatean francez, cu resedinta obisnuita in Romania, decedeaza la 02.04.2019,


lasand in patrimoniul sau bunuri de o valoare insemnata pe teritoriul Frantei, dar si pe
teritoriul Romaniei. Conform legii statului francez, aleasa de catre x sa ii guverneze
mostenirea, acesta nu are mostenitori astfel ca succesiunea este declarata vacanta. In
acest caz:
a. Bunurile imobile de pe teritoriul Romaniei se cuvin statului Francez deoarece
aceasta este si legea care guverneaza mostenirea.
b. Bunurile imobile de pe teritoriul Romaniei se cuvin statului Roman.
c. Bunurile se vor acorda aceluia dintre state in care va fi demarata prima data
procedura succesorala.

8. In cazul stabilirii legii aplicabile conditiilor de fond ale actului juridic cu element
de extraneitate putem:
a. Este posibila doar determinarea subiectiva a legii aplicabile.
b. Este posibila doar determinarea obiectiva a legii aplicabile.
c. Este posibila determinarea subiectiva dar si obiectiva a legii aplicabile.

9. Daca actul juridic a fost incheiat intre X cetatean roman si Y ceatean olandez,
conditiilor de fond li se vor aplica:
a. Legea Romana daca X a stabilit singur ca aceasta lege se va aplica cu toate ca Y
nu a fost de acord.
b. Legea romana daca X a stabilit impreuna cu Y in mod expres acest fapt.
c. Legea olandeza daca partile au incheiat actul in Olanda si acestea nu au prevazut
aplicarea unei alte legi in acest sens.

10. Bifati varianta corecta:


a. A si B pot determina ca o anumita lege sa fie aplicabila doar cu privire la
drepturile partilor nu si cu privire la obligatiile acestora.
b. Modificarea ulterioara a legii aplcabile conditiilor de fond ale actului juridic va
produce efecte retroactive si se va aplica intotdeauna cu privire la toate aspectele
rezultate din incheierea actului respectv.
c. In cazul unei oferte de recompensa facuta de catre Y, se va putea aplica
conditiilor de fond legea stabilita de catre X.

11. Lex Voluntatis:


a. Se aplica exceptional si reprezinta expresia autonomiei de vointa a partilor, in
vitutea careia autorul (partile) pot sa stabileasca continutul si sistemul de drept
aplicabil ca lex cause.
b. Va avea o aplicare restransa in cazul contractelor contractelor de asigurare.
c. Lex voluntatis cuprinde doar normele de drept material.

12. Clauza contractuala prin care partile isi manifesta vointa in sensul alegerii legii
aplicabile poarta denumirea de:
a. Pactum de lege utenda
b. Electio juris
c. Electio lex.

13. Alegerea tacita a partilor in vederea stabilirii legii aplicabile conditiilor de fond
poate fi facuta:
a. prin utilizarea unor denumiri sau referirea contractuala la un contract – tip,
uzanta, conditii generale aplicabile numai intr-un anumit sistem de drept.
b. utilizarea in actul juridic a unor institutii juridice sau notiuni cunoscute numai
intr-un anumit sistem de drept.
c. utilizarea clauzelor exprese prin care partile determina legea aplicabila.

14. X cetatean Roman si Y cetatean Italian au incheiat un contract de locatiune cu


privire la un bun imobil aflat in Romania. Acestia pot stabilii legea aplicabila
conditiilor de fond ale contractului de locatiune:
a. Anterior incheierii contractului de locatiune
b. La momentul incheierii contractului de locatiune
c. La un moment ulterior prevazut de parti.

15. In cazul incheierii unei donatii in limba engleza pe teritoriul Spaniei intre A si
B, A cetatean Roman si Englez, iar B cetatean spaniol se vor aplica conditiilor de
fond:
a. reglementarile statului englez chiar daca partile au determinat ca acestui act I se
va aplica legea spaniola
b. reglementarile statului spaniol daca partile nu au prevazut o lege si actul nu are
legaturi mai stranse cu legea unui anumit stat.
c. Legea Romana chiar daca partile nu au prevazut ca legea romana se va aplica
conditiilor de fond ale actului.

Raspunsuri:
1. B,C
2. B
3.---
4.A,B,C
5.A,B,C
6.A,C
7.B
8.C
9.B,C
10.A
11.B,C
12.A,B
13.A,B
14.B,C
15.B