Universitatea SPIRU HARET STRUCTURI din B.A.

, ZIDARIE,
Facultatea de ARHITECTURA METAL si LEMN (3)- Anul IV
prof. dr. ing. Paul POPESCU
lect. drd. ing. Stelica TOBA

11. FUNDATII DIN BETON ARMAT

11.1. Generalitati
Infrastructura este subansamblul structural alcătuit din fundaţii, pereţii de
subsol şi planşeul peste subsol, care transmite încărcările aplicate pe construcţie la
teren.
Infrastructura trebuie să constituie un subansamblu rigid, capabil să
compatibilizeze deformaţiile structurii (sub acţiunea sarcinilor verticale şi orizontale)
cu deformaţiile terenului de fundaţie.
In cadrul acestui curs, se analizeaza numai o parte a infrastructurii - si anume -
fundatiile, care reprezinta interfata dintre constructie si teren.

Fundaţia asigură tranziţia eforturilor de la valorile ridicate din materialul

structurii la valori mici , care pot fi suportate de terenul de fundare, deci de la valori
de ordinul 50…150Kgf/cm2, până la valori de numai 2…10Kgf/cm2.

Presiuni admisibile pe terenul de fundaţie:

teren argilos 2…3 Kgf/cm2 (20…30 tf/m2)
teren nisipos 3…5 Kgf/cm2 (30…50 tf/m2)
pietrişuri 5..10 Kgf/cm2 (50..100 tf/m2)
stâncă > 10 Kgf/cm2 (> 100 tf/m2)

1/11
Universitatea SPIRU HARET STRUCTURI din B.A., ZIDARIE,
Facultatea de ARHITECTURA METAL si LEMN (3)- Anul IV
prof. dr. ing. Paul POPESCU
lect. drd. ing. Stelica TOBA

Din punct de vedere al deformabilităţii , terenurile se împart în două categorii :

- cu deformabilitate normală
- terenuri sensibile la umezire
Pentru terenurile cu deformabilitate normală, tasarea sub încărcare este
proporţională cu intensitatea efortului unitar (în limitele presiunilor admisibile), după
o lege de tip Hooke:
w = c*p ,
unde w reprezintă tasarea , iar p = încărcarea.

Terenurile sensibile la umezire sunt soluri cu structură “macroporică” . În stare

uscată, au comportare normală (deformaţii elastice). În stare de umezire, capătă tasări
mari sub valori mici ale eforturilor unitare aduse de încărcările exterioare (uneori
chiar sub greutate proprie). Terenurile cu structură macroporică au răspândire mare pe
teritoriul României (cca 30% din teritoriu cu cca 50% din fondul construit).
Pentru a preîntâmpina efectul tasării terenurilor macroporice se iau mai multe
categorii de măsuri :
- conformarea clădirilor (forme cât mai compacte, cu rigiditate spaţială), la care
raportul L/H va fi aproximativ 2.

- măsuri pentru îmbunătăţirea terenului (distrugerea structurii macroporice) prin

excavaţie, compactarea fundului săpăturii, umplutură compactată

2/11
Universitatea SPIRU HARET STRUCTURI din B.A., ZIDARIE,
Facultatea de ARHITECTURA METAL si LEMN (3)- Anul IV
prof. dr. ing. Paul POPESCU
lect. drd. ing. Stelica TOBA

- măsuri pentru preîntâmpinarea umezirii prin protecţia canalizărilor şi instalaţiilor,

- măsuri de fundare sub stratul macroporic prin fundarea pe piloţi.
Tasările uniforme ale clădirilor nu afectează integritatea acestora ci numai
relaţia cu reţelele exterioare.
Tasările parţiale (diferenţiate) afectează , insă, echilibrul construcţiei.
Construcţia lucrează fie ca o grindă de înălţime H pe două reazeme (tendinţă de
fisurare în zona centrală), fie ca o consolă de înălţime H (tendinţă de fisurare în zona
în consolă).

În scopul evitării efectelor tasărilor diferenţiate, se prevăd infrastructuri

puternice, având subsoluri cu pereţi pe două direcţii.

11.2. Fundaţii cu talpă armată sub stâlpi

3/11
Universitatea SPIRU HARET STRUCTURI din B.A., ZIDARIE,
Facultatea de ARHITECTURA METAL si LEMN (3)- Anul IV
prof. dr. ing. Paul POPESCU
lect. drd. ing. Stelica TOBA

Efortul unitar în betonul stâlpului :

N
σb =
a⋅b
Efortul unitar pe teren:

Nt
σt = ≤ pt
L1 ⋅ L2

unde, “pt”= presiunea admisibilă pe teren.

Încărcarea pe teren:
Nt = N + G f
unde, Gf - greutatea proprie a fundaţiei; se estimează la (5..10% )N
Soluţia cu talpă armată are următoarele avantaje:
- înălţime de construcţie redusă
- volum mic de beton
- execuţie tehnologică simplă
Ca dezavantaj se remarcă consumul mare de oţel-beton.
Soluţia este recomandată când apele subterane sunt la adâncime mică, sau când
există vecinătăţi obligate.

• Recomandări privind dimensiunile fundaţiei cu talpă armată

Hf = (0,8…..1,0) lf – această înălţime asigură rezistenţa fundaţiei la

străpungerea de către stâlp.

4/11
Universitatea SPIRU HARET STRUCTURI din B.A., ZIDARIE,
Facultatea de ARHITECTURA METAL si LEMN (3)- Anul IV
prof. dr. ing. Paul POPESCU
lect. drd. ing. Stelica TOBA

a1) Stâlpi comprimaţi centric

Aripa fundaţiei lucrează în consolă sub presiunea terenului de jos în sus (secţiunea de
încastrare la faţa stâlpului)
Vt – rezultanta presiunii terenului pe aripă
Vt = pt L2 lf = ptL2 (L1 – b)/2

Momentul încovoietor pe consolă:

L (L − b )
2
lf
Mt = V t = 2 1 pt
2 8

Aria de armătură paralelă cu L1 :

c⋅Mt
Aa (L1 ) =
0,75 H f σ c

Coeficientul de siguranţă c = 1,8

Armătura se distribuie uniform pe lăţimea L2

a2) Stâlpi comprimaţi excentric

5/11
Universitatea SPIRU HARET STRUCTURI din B.A., ZIDARIE,
Facultatea de ARHITECTURA METAL si LEMN (3)- Anul IV
prof. dr. ing. Paul POPESCU
lect. drd. ing. Stelica TOBA

Dimensiunile fundaţiei se stabilesc prin încercări , cu respectarea condiţiei de

rezistenţă:
Nf M f L2 ⋅ L12
σ max = + ≤ pt A f = L1 ⋅ L2 Wf =
Af W f 6
Pentru momente mari se verifică şi condiţia care impune să nu deslipească
fundaţia de teren:
Nf Mf
σ min = − 〉o
Af Wf

11.3. Fundaţie cu bloc de beton simplu şi cuzinet de beton armat

Se utilizează pentru reducerea consumului de oţel.

Dezavantaje:
- adâncime de fundare mare
- volum total de beton mai mare
- dificultăţi tehnologice legate de cofrarea cuzinetului şi turnarea în
două etape

Diminuarea intensităţii eforturilor unitare se face în două etape.

Cuzinetul realizează o primă reducere a intensităţii presiunii, până la valoarea
admisibilă pentru betonul simplu. Cuzinetul se comportă ca o talpă armată cu
presiunea pc = N/Ac
Momentele în cuzinet sunt mici, deoarece consola lc este mică.
Blocul de beton simplu se dimensionează (raportul lb/Hb) astfel încât întinderea
din încovoiere şi eforturile din forţa tăietoare să fie preluate de betonul simplu.

6/11
Universitatea SPIRU HARET STRUCTURI din B.A., ZIDARIE,
Facultatea de ARHITECTURA METAL si LEMN (3)- Anul IV
prof. dr. ing. Paul POPESCU
lect. drd. ing. Stelica TOBA

• Recomandări privind dimensiunile fundaţiei cu bloc de beton simplu şi

cuzinet din beton armat
bc= (0,4….0,6) Lf
Hc/lc ≈ 0,8…1,0
Hb/lb ≈ 1,0…1,2

Greutatea fundaţiei se estimează la Gf = 10…15 % din N

Armarea cuzinetului se stabileşte ca pentru o talpă solicitată de presiunea pe
cuzinet “pc”.

11.4. Aplicatii

Sa se stabilileasca dimensiunile si armarea fundatiei unui stalp cu sectiunea de 50x50

cm, solicitat de o forţă axială N = 200 tf.
Presiunea admisibilă pe teren este de 3kgf/cm2, betonul din fundaţie este B250,
armătura din otel PC52, cu σc= 3500 kgf/cm2

Rezolvare
- Pentru predimensionare, putem considera :
- greutatea fundaţiei : G f ≅ 0,1N = 0,1 × 200 = 20tone
- forţa axială la fundaţie : N f = N + G f = 200 + 20 = 220tone
N f 220.000
- suprafaţa fundaţiei : = = 73500cm 2
pt 3
Considerând fundaţia pătrată, rezultă Af=270x270cm

7/11
Universitatea SPIRU HARET STRUCTURI din B.A., ZIDARIE,
Facultatea de ARHITECTURA METAL si LEMN (3)- Anul IV
prof. dr. ing. Paul POPESCU
lect. drd. ing. Stelica TOBA

Varianta 1 - Talpa armata

N= 200 tf 270 − 50
lf = = 110cm
2
H f = (0,8...1,0 )l f ≅ 100cm
L1 − b 2.70 − 0,50
Vt = pt × L2 = 30 * 2.70 * = 89tf
2 2
lf 110
M t = Vt × = 89 × = 49tfm
2 2
cM t 1,8 × 49 × 10 5
Aaf = = = 33.6cm 2
0,75 H f σ c 0,75 × 100 × 3500
Pe 1ml vom avea :
33.6
Aaf = = 12.5cm 2 / ml → 4φ 20 ml
2.70

Concluzie
În cazul în care stâlpul este încastrat direct în talpa armată (fără cuzinet), vom avea :
- dimensiunile în plan ale tălpii 2.70 x 2.70 m
- înălţimea tălpii 100cm
- armarea tălpii la partea inferioară 4Φ20/ml

Varianta 2 - Bloc din beton simplu si cuzinet din beton armat

N= 200 tf Lăţimea cuzinetului

bc = (0,4…0,6) Lf = (0,4…0,6)x2.70 ≈ 140 cm
140 − 50
lc = = 45cm
2
Înălţimea cuzinetului
H c = (0,8 ÷ 1,0 )lc ≅ 40cm
L f − bc 270 − 140
lb = = = 65cm
2 2
Înălţimea blocului
H b = (1 ÷ 1,2 )lb = 75cm
Presiunea pe cuzinet:
N 200.000
pc = = = 10 kgf cm 2 = 100 tf m 2
Bc × Bc 140 × 140

8/11
Universitatea SPIRU HARET STRUCTURI din B.A., ZIDARIE,
Facultatea de ARHITECTURA METAL si LEMN (3)- Anul IV
prof. dr. ing. Paul POPESCU
lect. drd. ing. Stelica TOBA

Reacţiunea rezultantă a presiunii pe aripa cuzinetului:

L −b 1,40 − 0,5
Vc = p c Bc 1 = 100 *1,40 * = 63tf
2 2
l 0,45
M c = Vc c = 63 × = 14.2tfm
2 2
Aria de armătură necesară în cuzinet (predimensionare) :

cM c 1,8 × 14.2 × 10 5
Aac = = = 24.3cm 2
0,75H cσ c 0,75 × 65 × 3.500
Pe 1ml de cuzinet vom avea :
24.3
Aac = = 17.4cm 2
1,40
La partea inferioară a cuzinetului se vor dispune armături 9Ф16/ml.
Armarea blocului de beton nu mai este necesară.

9/11