Curs 1

Familia Razelor X:
raze X;angiografie cu substractie digitala (DSA);computer tomograful (CT);.angiografie CT (CT-A)
Familia Rezonantei Magnetice nucleare:
Rezonanta magnetica(MRI); angiografie RMN(MR-Angiography); RMN functionala (fMRI)
Principiu: alinierea atomilor H intr-un camp magnetic; excitarea cu un puls de radiofrecventa; masurarea
radiatiei emise la relaxare cand atomii se relaxeaza revenind inapoi la starea originala.
Familia Medicinei Nucleare:
scintigrama; SPECT(single photon emision CT); PET(positron emission tomography)
Principiu: Efectueaza o substanta chimica avand o comportare fiziologica cunoscuta cu un izotop
radioactiv.
Familia Ultrasunetelor: ecografie cu ultrasunete; explorare intravasculara cu ultrasunete
Familia Video: microscopie; imagini in miscare si fotografii cu diverse –scoape
Familia metodelor experimentale: termografie, OCT(optical coherence tomography); Mapping
electrocardiografic/ electroencefalografic/ magnetoencefalografic; tomografia de impedanta electrica.

Curs 2
Spectrul electromagnetic: Gama rays/ x-rays/ UV/ Visible/ IR/ Microwave/ radio/ --- lung d unda(cm)
Daca distanta d dintre doua fante este mai mare decat lungimea de unda atunci imaginile celor doua
fante se vor separa. Rez maxima ce se poate obtine printr-o tehnica imagistica este determinata de
lungimea de unda a radiatiei respective.
Reflexie, refractie: intr-un mediu omogen viteza undei este ct; la trecerea prin medii diferite viteza
acesteia se modifica; pentru undele electromagnetice viteza maxima va fi mai mica decat in vid; indiferent
de unda unghiul de incidenta este egal cu unghiul de reflexie: v1sini*v2sinr(refractie_indice)
I(refractat)/I(reflectat)~v1/v2
Imprastiere absorbtie si emisie:
Absorbtia de radiatii (de energie) produce tranzitii spre o stare de neechilibru de energie mai mare decat
cea initiala. Absorbtia este urmata de un proces de emisie de energie in scopul restabilirii echilibrului
termic.

Imprastierea elastica: descrie interactia radiatiei cu substanta. In acest proces nu se absoarbe radiatie,
frecventa radiatiei emise este aceeasi cu cea a radiatiei incidente si se schimba doar directia de
propagare.
Imprastierea inelastica: o parte a radiatiei este convertita in energia necesara unui nucleon sa treaca
intr-o stare energetica superioara, deci energia rad emise < energ rad incidente.
Efect fotoelectric: daca rad electromg are energie suficient de mare
atunci ea poate scoate un electron din atom . Diferenta dintre energ
rad incidente si cea de ionizare a atomului se regaseste in energ
cinetica a electronului.
Imprastierea Compton: are loc at cand energ radiatiei incidente este
mai mare decat energia de ionizare a atomului si pe langa electronul
deplasat mai exista o parte a fascicolului incident imprastiat.

Curs 3
Pletismografia de impedanta electrica (reografie): este o tehnica de masura
pentru determinarea modificarilor volumului unor tesuturi prin masurarea
variatiilor de impedanta electrica a tesuturilor. Impedanta este masurata prin
trecerea unui curent alternativ de amplitudine mica prin segmentul de corp si
masurand caderea de tensiune rezultata.
Principiu: Rez el. a unui mediu conductor este data de relatia R=roL/A:
R=rezistenra; l= lungimea; A= aria transversala; ro=rezistivitatea. R=V/I . Stiim ro si L putem afla aria A si
vol cu formula A*L. Metoda: Principiul de sus este aplicabil unor tesuturi de forma cilindrica, in cazul
unui organ masurat care nu are aceasta forma, cazul ventricolului stanga trebuie sa o modif. In cazul
ventricolului drept vom masura volumul aproximandu-l cu mai multe dimensiuni suprapuse. Curentul
este aplicat intre apex si aorta. Rezistenta: Rij=Vi-Vf/I =>Ai=roL/Rij; Volum=A*L; Vtotal= sumaVolum_i
Teoria campului asociat culegerii: Vectorul asociat culegerii este o marime vectoriala asociata unui
electrod plasat pe supr volumului conductor in scopul evaluarii potentialului electric.
Vi=cxpx+cypy*czpz; Vi=|c|-|p|cos(alfa)
Campul asociat culegerii: Vk=Ck*pk – potential singulat ; VL=sumaCk*pk

Model simplificat al impedantei toracelui: In cel mai simplu model impedanta toracelui este impartita
in doua parti: impedanta tensiunilor si impedanta fluidelor. Z=ZbZt/Zb(imp sange)+Zt.
dZb=Zpatrat/Zb; Zb=ro*b*l/Ab;
Curs 4
Tomografia de impedanta electrica: este o tehnica de imagistica medica;a a carei obiectiv este
constructia de imagini de sectiune ale distributiei de conductivitate electrica din interiorul corpurilor
conductoare pe baza masuratorilor neinvazive facute la suprafata. Pentru a obtine o structura complexa
a materialului biologic este de preferat o analiza lultifrecventa care sa fie realizata intr-un domeniu cat
mai larg.
Metoda vecinatarilor:
Curentul se aplica intre
2 curenti invecinati si
apoi tensiunea masurata
intre celelalte puncte
dupa aceea se ia alta
pereche de electrozi si se repeta masuratorile. In total
sunt 104 mas distincte.

Metoda incrucisarii: Pentru inceput se aplica intre 16 si 2 curentul prin 2 si se masoara tensiunea intre
1-3 si 1-4 ... dupa care se aplica intre 16 si 4 sa si se mas tensiunea. Dp ce se termina cu electrozii pari se
sch pe cei impari 3-5 si se masoara toate tensiunile .
Metoda opozitiei: Curentul se injecteaza pirn electrozi diametrali opusi 16-8 si tensiunea se masoara
fata de electrodul adiacent lui 16 adica 1. Dupa aceea se schimba electrozii, injecteaza curentul prin 1 si
9 si se masoara rpin 2 si ceilalti.
Metoda adaptiva: Prin fiecare electrod se poate injecta un curent intre -5 mA si+5mA astfel se obtine o
distributie variata. O distributie omogena se obt doar in medii omogene. Astfel daca se injecteaza intr-
un volum cilindric cu sectiune circulara cu sectiune circulara curentul trebuie sa fie prop cu cos
unghiular.

Curs 5

Radiografia conventionala: Cand o subst este radiata cu un fascicol de raze X acesta ii cedeaza o parte
din energie, a i intensitatea radiatiei este atenuata. Mecanismele prin care se cedeaza energ sunt: efect
fotoelectric, efect Compton, imprastiere coerenta si formarea de perechi electron-pozitron.
Imprastiere coerenta: in cazul in care ciocnirea dintre foton si atom este slaba dau daca electronul are
energ foarte mare are loc fenomenul de imprastiere clasica in care fotonul este deviat de la directia
initiala fara pierdere de energ si fara a perturba atomul.
Formarea electron-pozitron: In campul electric intens din apropierea unui nucleu, fotonul se poate
materializa formand o pereche electron-pozitron daca energia fotonului este mai mare de 1,022 MeV,
pozitronul format intalneste alt electron emite doua cuante de 0,511 MeV.Pentru eliminarea erorilor

Sch bloc a unei instalatii de radiografie

Princ radiografiei: Razele x: radiatii electromg cu spectrul cuprins intre ultraviolet si radiatia naturala
gamma produsa de radiu uraniu si alte substante radioactive. Se propaga rectiliniu; poate penetra
diverse structuri cum ar fi cele din care este compus organismul. Obt img cu raz x: Se masoara u(r) a
radiatiei x. Legea lambert-beer: I0(sursa)-e_la_minus_ro_u(x)dx(obiect)=I(detector)
Curs 6 Tomografia computerizata cu raze X:
Tubul Rontgen /RX: Majoritatea tuburilor Rx poseda 2 filamente (unul fin si unul grosier). Pentru zone
mai mari se foloseste cel grosier, in schimb au marginea mai neclara. Radiatiiele X produse vor traversa
proba si ajung la receptor. Pt a controla expunerea la radiatii de folosesc senzori care determina
momentul in care receptorul de imagine a primit expunerea optima. Ec care descrie atenuarea pt un
fascicol de energie: I=I0e_la_minus_ud. I=intens transmisa; I0=intens incidenta, d-grosimea (cm), u coef
d atenuare (cm-1).

Generatia I: Prima generatie folosea un fascicol paralel cu raze X si un singur detector care efectuau
miscari sincrone de translatie si rotatie. Dupa o miscare de translatie se efectua de-a lungul obiectului
investigat sist sursa-detector se rotea cu 1grad pt urmatoarea scanare. Timpul necesar obtinerii
proiectiei pt a construi sectiunea era de cateva minute. GENERATIA II a doua generatie se caracterizeaza
prin folosirea de fascicole X sub forma de evantai. Numarul de detectari a crescut, iar numarul miscarilor
de rotatie a scazut, conducand la un timp de scanare de aprox 20 sec.
Generatia III A tria generatie foloseste fascicole divergente cu deschideri mari,suficient pentru a acoperi
intreg obiectul examinat. Se elimina astfel miscarea de translatie. O sectiune se face in 1-3 secunde.
Generatia IV Se introduce un inel de detectori ficsi (600), doar generatorul de rotatie se mai roteste.
Viteza marita a acestor scannere a permis obtinerea de informatii in timp real facand posibila
surprinderea proceselor fiziologice in timp real.

Nr CT: rezultatul dupa reconstructia imaginii consta intr-o matrice de numere stocate in mem calc.
Fiecare nr va fi prop cu coef de atenuare. Daca notam cu N val nr a unui nr a matrici Nij=K*Vij, Vij este
coef de atenuare a rad X. Nhousfiels=[(Nij)tesut-(Nij)apa]/(Nij)apa.
Larmor: Se dorea localizarea zonelor in care se afla concentratii diferite de nuclee in speranta obtinerii
prin aceata metoda a unei harti in interiorul probei. S-a pornit de la faptul ca spinii aflati in camp
magnetic au o miscare de precesie in jurul liniilor de camp exterior cu o frecv ce depinde liniar de
marimea campului(frecv larmoor).

T1- timp de
relaxare spin
retea.

Procesul relaxare T1= procesul de cedare de energ a

protonilor catre reteaua de atomi.

T2: este o constanta dedusa experimental ce caracterizeaza atenuarea magnetizatiei transversale si este
chiar timpul de relaxare spin-spin acestui proces.