Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Functiile padurii
Secolele II – III : - Romanii fac defrisari masive in regiunea Olteniei pentru fortificatii si
drumuri pavate cu lemn de stejar.
Sec. X – XVIII(cca 4-6 mil ha) : - Defrisari in campii, pentru cresterea suprafetei agricole.
Circa 40% din suprafata Romaniei ramane acoperita de paduri.
1829 – 1859 (cca 1 mil ha) : - Dupa pacea de la Adrianopole, principatele au dreptul la
comert exterior. Se fac defrisari pentru a cultiva grau pentru export.
1864 – 1914 (cca 1mil 300 ha) : - Dupa reforma agrara a lui Cuza, se impropietaresc taranii si
cu terenuri impadurite, o parte fiind defrisate pentru agricultura.
1918 – 1935 (cca 1 mil 500 ha) : - Regele promite pamant soldatilor si dupa razboi se tine de
cuvant. Se defriseaza masiv in urma legii de reforma agrara din 1920.
1948 – 1989 (cca 550.000 ha) : - Se defriseaza paduri si pasuni impadurite pentru alimentarea
marilor combinate de prelucrare a lemnului si a exporturilor.
1990 – 2005 (peste 200.000 ha) : - Creste mult ponderea taierilor ilegale si scade controlul
statului, mai ales in cazul padurilor retrocedate
II. ASPECTE GENERALE PRIVIND FONDUL FORESTIER AL
ROMÂNIEI :
6390536
4234142
852650 687649
613236
2859
TOTAL
Pădure proprietate publică a statului, administrată de RNP
Pădure proprietate publică a unităţilor teritorial-administrative
Pădure proprietate privată a persoanelor juridice de drept privat
Pădure proprietate privată a persoanelor fizice
Alţi deţinători
2.Structura fondului forestier national
10.9
51.9
37.2
Munte
Deal
Câmpie
d) Distribuţia pădurilor pe specii
%
5
15.4 29.8
17.7
32.1
Răşinoase
Fag
Stejar
Diverse tari
Diverse moi
e) Distribuţia pădurilor pe clase de vârstă
15 23
10
15 19
18 ani
1->20
21->40
41->60
61->80
81->100
>100
%
10
11
43
5
31
Grupa II- a funcţională - păduri cu funcţii de producţie si protecţie reprezinta 46.7 % din
suprafaţa pădurilor.
g) Distribuţia pădurilor pe tipuri funcţionale
2
%
15
20
8
20
Tipul I funcţional
Tipul II funcţional
Tipul III funcţional
Tipul IV funcţional
Tipul V funcţional
Tipul VI funcţional
* Notă
În tipul I funcţional nu sunt permise intervenţii silviculturale. Prin excepţie, în anumite
situaţii, acestea se pot realiza cu acordul Academiei Române.
În tipul II funcţional sunt permise numai lucrări de conservare.
În tipurile III şi IV funcţionale sunt permise tratamente intensive care promovează
regenerarea naturală. Prin excepţie, la molid, pin, plop euramerican, salcam, salcie se pot
aplica tăieri rase.
În tipurile V şi VI funcţionale sunt permise toate tipurile de tratamente.
Volumul total pe picior al pădurilor este de 1.341 milioane mc. Repartiţia volumului total
pe specii si categorii de specii se prezinta astfel:
Volumul pe picior, pe specii si categorii de specii a padurilor
11
13
39
37
Răşinoase
Fag
Stejar
Diverse
Volumul mediu la hectar al arboretelor care constituie fondul forestier este de 218 mc.
Media europeană a volumul mediu la hectar este de 147 mc.
Creşterea medie anuală este de 5,6 mc/an/ha. Media europeană a creşterii medii anuale este
de 4,4 mc/an/ha.
j) Posibilitatea anuală
k) Suprafaţa de pădure/loc.
Suprafaţa de pădure pe locuitor este de 0,29 ha/loc, foarte apropiată de cea europeană care
este de 0,30 ha/loc.
III. PADUREA SI SERVICIILE PENTRU MEDIUL INCOJURATOR
1. Functiile padurii
1. Functiile padurii
Padurea indeplineste 3 mari functii:
1) Functii de protectie a mediului
2) Functii sociale de protectie
3) Functii de productie
„Nu putem schimba pe alţii, dar dacă ne putem schimba pe noi înşine, putem
înceta schimbarea înfăţişării Pământului”. Melodie Beattie
IV. DISFUNCTIONALITATI ECOLOGICE SI ECONOMICE
GENERATE DE DISTRUGEREA PADURII
De-a lungul timpului factorii care au actionat in sensul degradarii ecosistemului
forestier, sub diferite forme, s-au manifestat cu intensitati deosebite, legate de etapa de
dezvoltare istorica a populatiei. Impactul ecologic al acestora, se poate spune, a inregistrat,
insa o continua crestere, dezechilibrele generate fiind din ce in ce mai grave, de multe ori
chiar ireversibile.
Principalii factori care contribuie la scadera suprafetei impadurite sunt: defrisarea in
scopul extinderii suprafetei agricole(cereale, pasuni); nevoia de combustibil si de materiale de
constructii.Intensitatea acestor procese se caracterizeaza printr-o dinamica crescanda,
determinate de ritmul cresterii demografice.
In ultimele decenii poluarea atmosferica si in special ploiile acide au adus moartea
pentru mari suprafete impadurite din Europa.
In zonele cu altitudini mici, in cazul Romaniei, precum si in zonele calde, la nivel
planetar, seceta reprezinta principalul inamic al vegetatiei arborescente compacte.De multe
ori, locul padurii este luat de vegetatia de stepa si respective de savana, al caror efect
protector asupra stratului de sol este mult diminuat.
Modificarea compozitiei floristice, prin impaduriri cu specii repede crescatoare, care
permit obtinerea de plantatii exploatabileintr-un timp scurt, induce disfunctionalitati prin
modificarea echilibrului biocenotic.Astfel, inlocuirea fagului, present in etajul critic al
muntilor(pante mari, soluri instabile) cu pin si molid, al caror sistem radicular este
superficial, poate genera efecte negative in lant.
Defrisarea, indiferent de scop, ramane insa cel mai important factor de risc pentru
ecosistemul forestier, atat in zona temperate, cat mai ales, in cea calda.Taierea abuziva din
ultimii 40 de ani a determinat exportarea, peste capacitatea de regenerare, a 143 milioane m3
de lemn in Romania. Thailanda a pierdut din aceasta cauza peste ¾ din suprafata forestiera,
in ultimii 20 de ani.(,,Gore A., Pamantul in cumpana.Ecologia si spiritual uman”)
Principalele consecinte ale defrisarii se datoreaza anularii functiilor de protectie
exercitare de padure.Un efect imediat il constituie degradarea solului, care se poate realize
prin diferie procese, in functie de zona geografica sau altitudinea la care ne situam.
Astfel, pe pantele abrupte ale muntilor se constata o crestere a torentialitatii si deci a
eroziunii pluviale a solului.Extinderea exploatarilor forestiere,la altitudini din ce in ce mai
mari, amplifica acest potential, pantele fiind din ce in ce mai abrupte.La astfel de altitudini
numai construirea drumului forestier constituie un important factor de dezechilibru(cum a
fost cazul in bazinele Cernei, Oltetului si Buzaului). De asemenea, modificarile
microclimatului pot fi atat de grave incat, regenerarea padurii sa fie foarte dificila sau chiar
imposibila(M-tii Fagaras, Lotru, Apuseni) .
Defrisarea jnepenisului, practicata frecvent in practica pastorala(adesea chiar prin
incendiere), nu numai ca nu duce la extinderea suprafetei pasunibile ci, dimpotriva contribuie
la deteriorarea accelerata a celor existente(platoul Bucegilor).
Modificarea peisajului, prin efectuarea taierilor rase, duce la scderea valorii estetice
a acestuia si deci la diminuarea potentialului turistic al zonei.
In zonele de campie, lipsa perdelelor forestiere permite antrenarea particulelor de sol
de curentii de aer, ce se deplaseaza cu viteze mai mari, astfel ca in perioadele uscate
cantitatea de sol transportata prin deflatie devine apreciabila.
Pe termen mediu si lung efectele despaduririi nu pot fi pe deplin estimate, dar, ca
ordin de marime, poate fi, totusi, apreciata amploarea fenomenelor generate de reducerea
gradului de impadurire.
Modificarea conditiilor topoclimatice prin defrisarea padurii se reflecta in valoarea
parametrilor care caracterizeaza regimul precipitatiilor. Cantiatatea totala a acestora va
inregistra scaderi considerabile, astfel incat se manifesta o aridizare treptata a
topoclimatului, iar in cazuri extreme se ajunge chiar la desertificare (san u uitam ca
suprafata deserturilor creste anual cu 60 000 km2).
Procesele erozionale, declansate pe partea superioara a pantelor din zona muntoasa,
sunt amplificate pe masura ce se apropie de talveguri, iar cantitatea de sedimente creste
logarithmic.Intr-o proportie importanta din cazuri, lacurile de acumulare reprezinta
principalul rezervor pentru solul transportat din etajul alpin si cel al padurilor, colmatarea
acestora fiind iminenta in bazinele raurilor in care proportia suprafetelor despadurite esteprea
mare(Barlad, Vaslui, Jijia, Tarnava ,Prahova).In perioadele cu precipitatii excessive sau in
perioada de topire a zapezilor in aceste zone riscul unor inundatii catastrofale, prin ruperea
barajelor, creste foarte mult( august 1991 – ruperea barajului de la Belci a dus la
inundatii pagubitoare in zona Borzestului).
Prin diversitatea sa, padurea se constituie intr-un rezervor imens de informatie
genetica. Valoarea acestuia nu poate fi estimate, cu atat mai mult cu cat inca nu sunt
cunoscute toate speciile si varietatile adapostite in zonele virgine.Multe din acestea contin
principii active care permit tratarea unor boli incurabile in prezent.In acelasi timp, o mare
parte din speciile de origine,salbatice, ale plantelor cultivate, esentiale pentru ameliorarea
acestora, le gasim tot in aceasta zona de efervescenta biotica.
Indifrent de zona geografica unde ne aflam, importanta ecosistemului forestier, pentru
mentinerea echilibrului ecologic este foarte bine conturata.Cu toate acestea , rolul padurii a
fost de multe ori ignorat, cu sau fara buna stiinta, pe primul plan fiind interesele economice.O
parte din consecintele, directe sau indirecte, ale acestei ignorante sunt enumerate mai sus, dar
amploarea si diversitatea acestora, in raport cu conditiile locale, sunt mult mai mari.
Pe langa stat, care intervine cu masuri legislative, un rol important revine, in acest
sens, educatiei, respective schimbarii atitudinii omului fata de mediul inconjurator in general,
si fata de padure in special.
Durning (1995) considera ca elementele fundamentale care pot salva padurea sunt
posesiunea(clarificare drepturilor de proprietate), pretul si puterea, ceea ce inseamna ca
ecosistemul forestier va fi in siguranta atunci cand cei care administreaza padurile vor putea
beneficia in urma mentinerii lor in in deplinatatea functiilor lor ecologice.
Inainte insa ca disputa pentru gasirea celor mai bune solutii privind conservarea
fondului forestier sa ajunga la un rezultat, nu trebuie sa uitam ca suprafata ocupata de padure
scade continuu, iar luarile de pozitie, bine intentionate daca nu sunt fundamentate economic,
nu contribuie la incetinirea sau stoparea acestui proces.
In Romania, 2,7 mil. Ha teren agricol sunt erodate de ape, din care 0,24 mil ha
prezinta eroziune in adancime.Erodarile ating in unele judete, valori excesiv de mari:
Buzau - 41,5 t/ha.an
Vrancea – 34t/ha.an
Prahova – 31t/ha.an
Un alt rol al padurilor, care dispare prin defrisare, cu efecte imediate, il constituie retinera
pulberilor din aer.Se apreciaza astfel ca 1 ha padure filtreaza anual aproximativ 18-20 mil.m3
aer, retinand cca 80 t praf, dincolo de faptul ca produce aproximativ 3300t oxygen/an
consumand in acest scop 4450t bioxid de carbon.
Dintre efectele pe termen mai lung, putem cita faptul ca paturile creeaza un sol foarte
bogat in humus – ceea ce inseamna ca un teren degradat , dupa reinpadurire si trecerea unui
timp sufficient de lung (din pacate de ordinal 100-200 de ani) redevine fertile.
Deosebit de important este rolul padurilor de regulator al precipitatiilor.Disparitia
masiva a padurilor antreneaza dupa sine scaderea considerabila a cantitatilor de precipitatii
din teritoriul respectiv, putandu-se ajuge, la limita, pana la desrtificare.
Efectul unor defrisari massive, necontrolate,poate fi dezastruos, stiut fin ca un masiv
care nu este mpadurit este transportat de ape, putin cate putin, in lacurile de acumulare ,
producand in timp colmatarea acestora si ruperea unor baraje sau deversarea apelor, cu
inundarea zonelor din aval, in cazul unor precipitatii abundente.Aeasta este una din cauzele
inundatiilor catastrofale din zona Borzesti, ce au avut loc in august 1991, prin ruperea arajului
de la Belci.
Disparitia padurilor are numeroase efecte negative, unele se manifesta imediat, iar
altele pe termen mediu sau lung.
Dintre efectele imediate mentionam eroziunea solului, prin lipsa perdelelor de padure,
stratul de sol fertile este antrenat de vanturile si de ploile puternice.Eroziunea, saraturarea si
colmatarea solului duce in scurt timp la aparitia desrtificarii.
Pe termen mediu si lung, disparitia padurilor contribuie la “efectul de sera “, la
disparitia speciilor de plante si animale , respective a ecosistemelor padurilor prin afectarea
proceselor interne ale acestora.
Padurea este “o masinarie vegetala” care se autoregleaza permanent, daca nu I se
perturba mecanismul.
2. Desertificarea – rezultat al exploatarii inadecvate a padurilor:
Organizatia Natiunilor Unite estimeaza ca viata la peste un milliard si jumatate de
oameni este amenintata de continuarea extinderii desertului se de pierderea terenurilor
arabile.Desertificarea este o problema de mediu la nivel global sin u afecteaza numai tarile in
curs de dezvoltare, ci si zone din America de Nord si Europa de Sud.
Termenul de desertificare este utilizat pentru definirea degradarii pamantului prin
pierderea totala sau partiala a fertilitatii ca rezultat al actiunii antropice.
Definitia data de Conventia Natiunilor Unite pentru Combaterea Desertificarii este:
Degradarea pamantului in zonele aride, semiaride si uscate cauzata de modificari
climatice si activitati umane.Procesul de degradare este insotit de reducerea
potentialului pamantului si epuizarea resurselor de apa.
CAUZE
CONSECINTE
Membrii WWF au realizat studiul prin discutii directe cu populatia care traieste in
diverse zone forestiere ale Romaniei. Astfel, in perioada 1990-2000, din zona Parcului
National din muntii Rodnei au disparut aproximativ 853.000 de metri cubi de busteni, fara ca
volumul sa poata fi justificat in vreun fel de conducerea unitatii.
Conform studiului, Ministerul Agriculturii a recunoscut veridicitatea acestor
informatii. In vara anului trecut, din districtul forestier Borsa au fost taiati ilegal 14.000 de
metri cubi de busteni. In zona Gheorgheni a fost taiata ilegal o cantitate de circa 42.000 de
metri cubi de lemn, care a intrat apoi in circuitul legal. Totodata, o companie care a primit
dreptul de a exploata 550 de metri cubi de busteni din parcul national Bucegi a taiat si vindut
peste 2.100 de metri cubi.
WWF arata ca acestea sint numai citeva ilegalitati dintr-o serie mult mai mare de
astfel de cazuri. In Romania, cantitatea anuala destinata taierii este stabilita in urma
centralizarii datelor privind volumele disponibile pentru recoltare de la fiecare district
forestier in parte, care includ atit terenurile forestiere ale statului, cit si pe cele private.
Volumul disponibil pentru recoltare este calculat in functie de planul de management
al fiecarei zone in parte, care are in vedere ciclul de rotatie a speciilor de copaci, compozitia
fiecarei specii si structura padurii in functie de anumiti indicatori din teren si de structura pe
clase de virsta. In ceea ce priveste sistemul mai sus amintit, membrii Fondului Mondial
pentru Natura considera ca acesta nu este respectat in intregime, ceea ce duce la defrisari si
taieri ilegale si in cantitati semnificative.
Printre neregulile semnalate de WWF se numara tendinta autoritatilor romane de a
supraestima virsta copacilor din anumite zone, pentru ca sa poata fi incluse in planul pentru
recoltare si diferite paduri in care taierea ar fi ilegala. Aceasta practica este comuna padurilor
cu copaci de 80-90 de ani, care nu pot fi taiati decit atunci cand ating varsta de 100-110 ani.
Totodata, inregistrarea unei densitati foarte scazute a padurii este folosita des pentru
includerea diferitelor zone in planul de recoltare.
Pe categorii de terenuri, suprafetele regenerate in anul 2000 sunt prezentate in tabelul 4.1.
30000
25000
20000
ha 15000
10000
5000
0
regenerarea regenerari
impaduriri
padurilor naturale
Faţă de programul naţional s-au realizat 25.997 ha (cu 924 ha mai mult decât
suprafaţa programată), din care regenerări naturale pe 12.179 ha (cu 1.283 ha mai mult decât
suprafaţa programată) şi împăduriri pe 13.818 ha (cu 359 ha mai puţin decât suprafaţa
programată).
Realizarea programului de regenerare al padurilor
30000
25000
20000
ha 15000
10000
5000
0
regenerarea regenerari
impaduriri
padurilor naturale
anul 2004 20966 8973 11993
anul 2005 25977 12179 13818
VI. CONCLUZII