Sunteți pe pagina 1din 28

Starea padurilor din

Romania.Efecte majore ale


defrisarilor in masa
CUPRINS

I. SITUATIA PADURILOR IN ROMANIA: EVOLUTIA PADURILOR ROMANESTI

II.ASPECTE GENERALE PRIVIND FONDUL FORESTIER AL ROMÂNIEI

1. SUPRAFAŢA FONDULUI FORESTIER NAŢIONAL

2. STRUCTURA FONDULUI FORESTIER NAŢIONAL

III. PADUREA SI SERVICIILE PENTRU MEDIUL INCOJURATOR

1. Functiile padurii

2. Rolul padurilor in economie

IV. DISFUNCTIONALITATI ECOLOGICE SI ECONOMICE GENERATE DE


DISTRUGEREA PADURII

1. DEFRISAREA - ROLUL PADURILOR IN PROTECTIA SOLULUI

2. Desertificarea – rezultat al exploatarii inadecvate a padurilor.

V. STUDII DE CAZ IN ROMANIA


I. SITUATIA PADURILOR IN ROMANIA.
Romania avea in 1800, 8.5 mil. Ha de padure, adica 35-45% din teritoriu, suprafata care
s-a redus, continuu, astfel ca in 1974 ajunsese la doar 6.5 mil. Ha (27% din teritoriu), iar
acum suprafata impadurita a scazut sub optimul ecologic. Cauzele acestei reduceri
drastice presupun poluarea industriala (cca 6-7%), dar, si mai mult, defrisare abuziva,
iresponsabila si pasunatul excesiv; situatia produce mari neajunsuri, dat fiind ca
posibilitatile de regenerare a padurilor sunt foarte reduse.

De asemenea, un fenomen caracteristic Romaniei este caracterul “galopant” al uscarii


padurilor, datorita depasirii pragului critic al concentratiei de bioxid de sulf pentru
ecosistemul forestier. Sursa principala de emisie este activitatea sectorului energetic, cu o
pondere de 85%, SO2 prvenind din arderea combustibililor cu un continut ridicat de sulf ;
energetica in Romania este profilata pe valorificarea carbunilor inferiori (41.9% la nivelul
anului 1991), a pacurii si gazelor naturale (30.6% in 1991), in timp ce energetica din tarile
Europei Occidentale se bazeaza pe carbune de tip nesulfuros, in proportie de 20.2%, si deci,
emisiile de SO2 sunt de 10-20 de ori mai reduse.

EVOLUTIA PADURILOR ROMANESTI

Secolul I: - Teritoriul Romaniei de astazi era acoperit de paduri in proportie de 80%,


insemnand aprox. 18 mil ha.

Secolele II – III : - Romanii fac defrisari masive in regiunea Olteniei pentru fortificatii si
drumuri pavate cu lemn de stejar.

Sec. X – XVIII(cca 4-6 mil ha) : - Defrisari in campii, pentru cresterea suprafetei agricole.
Circa 40% din suprafata Romaniei ramane acoperita de paduri.

1829 – 1859 (cca 1 mil ha) : - Dupa pacea de la Adrianopole, principatele au dreptul la
comert exterior. Se fac defrisari pentru a cultiva grau pentru export.

1864 – 1914 (cca 1mil 300 ha) : - Dupa reforma agrara a lui Cuza, se impropietaresc taranii si
cu terenuri impadurite, o parte fiind defrisate pentru agricultura.

1918 – 1935 (cca 1 mil 500 ha) : - Regele promite pamant soldatilor si dupa razboi se tine de
cuvant. Se defriseaza masiv in urma legii de reforma agrara din 1920.

1948 – 1989 (cca 550.000 ha) : - Se defriseaza paduri si pasuni impadurite pentru alimentarea
marilor combinate de prelucrare a lemnului si a exporturilor.

1990 – 2005 (peste 200.000 ha) : - Creste mult ponderea taierilor ilegale si scade controlul
statului, mai ales in cazul padurilor retrocedate
II. ASPECTE GENERALE PRIVIND FONDUL FORESTIER AL
ROMÂNIEI :

1. Suprafata fondului forestier national

2.Structura fondului forestier national


II. ASPECTE GENERALE PRIVIND FONDUL FORESTIER AL
ROMÂNIEI
1. Suprafata fondului forestier national
Romania are un fond forestier de circa 6.4 milioane hectare, reprezentand 27% din
suprafata tarii. Fata de media europeana, de 32% acest procent de impadurire nu este foarte
bun, dar nici dramatic. Insa comparativ cu tarile europenecare au conditii geografice similare,
situatia este departe de a fi roz : Cehia are 33%, Slovacia si Croatia peste 40%, Slovenia 54%,
Austria 46%, Bulgaria – 34%. Circa 2 treimi dintre paduri sunt situate in zona montana,
ponderea lor fiind foarte scazuta la campie (sub 10%), unde, din aceasta cauza se resimte
puternic efectul exceselor climatice.
În conformitate cu raportarea statistică SILV 1, pădurile Romaniei ocupau la data de
31.12.2005 suprafaţa totală de 6.390.536 ha.
Fata de situaţia la 31.12.2004, suprafaţa fondului forestier naţional a crescut cu 8.385
ha.
Pe categorii de proprietate, suprafaţa fondului forestier naţional se prezenta astfel:

6390536

4234142

852650 687649
613236
2859

TOTAL
Pădure proprietate publică a statului, administrată de RNP
Pădure proprietate publică a unităţilor teritorial-administrative
Pădure proprietate privată a persoanelor juridice de drept privat
Pădure proprietate privată a persoanelor fizice
Alţi deţinători
2.Structura fondului forestier national

Elemente de caracterizare a padurilor din Romania

a) Suprafaţa fondului forestier naţional

Suprafaţa fondului forestier naţional este de 6.390.536 ha şi reprezintă 26.7 % din


suprafaţa ţării. Media europeana este de 32.4%.

b) Terenurile acoperite de pădure

Terenurile acoperite de pădure au o suprafaţă de 6.232.964 ha.


Terenurile destinate nevoilor de cultură, administraţie, drumuri forestiere, terenuri
neproductive, ocupaţii si litigii, scoateri temporare ocupă o suprafaţă de 157.572 ha.

c) Distribuţia pădurilor pe forme de relief şi etaje fitoclimatice

Distribuţia pădurilor pe forme de relief


%

10.9

51.9
37.2

Munte
Deal

Câmpie
d) Distribuţia pădurilor pe specii

5
%

15.4
29.8

17.7

32.1

Răşinoase
Fag
Stejar
Diverse tari
Diverse moi
e) Distribuţia pădurilor pe clase de vârstă

%15 23

10

15 19

18

1->20
21->40
41->60
61->80 ani
81->100
>100

f) Distribuţia pădurilor pe grupe funcţionale

Grupa I funcţională – păduri cu funcţii de protecţie si producţie reprezintă 53.3% din


suprafaţa pădurilor.
Categoriile de protecţie pentru arboretele incadrate in grupa I funcţională

%
10
11
43
5

31

Protectia tere nurilor si solurilor


Protectia ape lor
Protectia impotriva factorilor daunatori
Paduri cu functii de re creere
Păduri constituite ca arii protejate şi de interes ştiinţific

Grupa II- a funcţională - păduri cu funcţii de producţie si protecţie reprezinta 46.7 % din
suprafaţa pădurilor.
g) Distribuţia pădurilor pe tipuri funcţionale

2
%

15
20

8
20

Tipul I funcţional
Tipul II funcţional
Tipul III funcţional
Tipul IV funcţional
Tipul V funcţional
Tipul VI funcţional

* Notă
În tipul I funcţional nu sunt permise intervenţii silviculturale. Prin excepţie, în anumite
situaţii, acestea se pot realiza cu acordul Academiei Române.
În tipul II funcţional sunt permise numai lucrări de conservare.
În tipurile III şi IV funcţionale sunt permise tratamente intensive care promovează
regenerarea naturală. Prin excepţie, la molid, pin, plop euramerican, salcam, salcie se pot
aplica tăieri rase.
În tipurile V şi VI funcţionale sunt permise toate tipurile de tratamente.

h) Volumul total pe picior al pădurilor

Volumul total pe picior al pădurilor este de 1.341 milioane mc. Repartiţia volumului total
pe specii si categorii de specii se prezinta astfel:
Volumul pe picior, pe specii si categorii de specii a padurilor
11

13
39

37

Răşinoase
Fag
Stejar
Diverse

h) Volumul mediu la hectar

Volumul mediu la hectar al arboretelor care constituie fondul forestier este de 218 mc.
Media europeană a volumul mediu la hectar este de 147 mc.

i) Creşterea medie anuală

Creşterea medie anuală este de 5,6 mc/an/ha. Media europeană a creşterii medii anuale este
de 4,4 mc/an/ha.

j) Posibilitatea anuală

Posibilitatea anuală a pădurilor României este de 20.3 milioane mc.

k) Suprafaţa de pădure/loc.

Suprafaţa de pădure pe locuitor este de 0,29 ha/loc, foarte apropiată de cea europeană care
este de 0,30 ha/loc.
III. PADUREA SI SERVICIILE PENTRU MEDIUL INCOJURATOR
1. Functiile padurii

2. Rolul padurii in economie


III. PADUREA SI SERVICIILE PENTRU MEDIUL INCOJURATOR

1. Functiile padurii
Padurea indeplineste 3 mari functii:
1) Functii de protectie a mediului
2) Functii sociale de protectie
3) Functii de productie

In cadrul primei functii, cea de protectie a mediului, se delimiteaza :


- functia hidrologica si de protectie a apelor
- functia antierozionala a padurii
- functia de protectie contra factorilor climatici
Functiile sociale ale padurii include:
- functia recreativa
- functia estetico – peisagistica
- functia stiintifica a padurii
- functia igienico-sanitara
Functia de productie a padurii include:
- productia de biomasa vegetala
- productia de biomasa animala

2. Rolul padurii in economie

Funcţia economică a pădurilor


Pădurile sunt o componentă majoră a Capitalului Natural al ţării, fiind un factor
principal de stabilitate ecologică.
In conformitate cu reglementările legale, pădurile aparţinând domeniului public al
statului, al unităţilor administrativ teritoriale şi proprietatea privată a persoanelor juridice şi
fizice, prin amenajamentele silvice, sunt zonate funcţional pe grupe, subgrupe şi categorii
funcţionale şi în raport de această zonare se aplică modul de gospodărire al acestora.
Pădurile au avut şi au un rol istoric în dezvoltarea economică şi socială, fiind de o
importanţă strategică majoră, producând venituri din exploatarea forestieră, din valorificarea
produselor lemnoase şi nelemnoase ale pădurii, furnizând locuri de muncă pentru populaţia
rurală şi în industria de prelucrare a lemnului (numărul de angajaţi din sectorul forestier
reprezintă mai puţin de 5% din numărul total de persoane angajate la nivelul întregii
economii).
Cu toate că pădurile României ocupă o suprafaţă de numai 26,7% din teritoriul ţării
(sub media europeană de 32%), ele îndeplinesc multiple funcţii de natură ecologică şi socială.
Alături de aceste funcţii, funcţia economică a pădurii are o importanţă deosebită fiind o
resursă naturală indispensabilă dezvoltării durabile a ţării noastre.Valoarea economică a
pădurilor este dată de volumul de masă lemnoasă pe picior care este de peste 1350 milioane
m3. Important este faptul că în structura masei lemnoase ponderea esenţelor foarte valoroase
din punct de vedere economic este majoritară, 39% răşinoase, 37% fag şi 13% specii de
stejari. Din totalul producţiei silvice anuale, ponderea produselor lemnoase este de 70-75%,
diferenţa fiind obţinută din valorificarea produselor nelemnoase ale pădurii: plante
medicinale, alimentare, tanante, colorante şi ornamentale din flora sălbatică, sub formă
întreagă sau de rădăcini, rizomi, tulpini, ramuri, coajă, flori, frunze, fructe, seminţe, muguri,
precum şi ciuperci, ferigi, muşchi, licheni, răşini naturale, vâsc, etc.
Pădurile României au un important potenţial turistic şi pentru vânătoare. In România
mai există peste 400 mii ha păduri virgine cu o valoare deosebită a resurselor din punct de
vedere al biodiversităţii naturale. De asemenea, pădurea asigură vânatul în stare vie, sau sub
formă de produse: carne, piei, trofee şi alte animale din fauna sălbatică: melci, raci, peşti
precum şi alte vieţuitoare acvatice.
Deşi gestionează un mijloc fundamental de producţie – pământul – silvicultura, ca
ramură economică, are o pondere foarte redusă în crearea venitului naţional (4-5% din
produsul intern brut), iar exporturile naţionale de lemn şi de produse din lemn au fost de circa
1 miliard $ SUA, reprezentând 10% din exporturile totale la nivel naţional.
Deşi pădurile sunt o componentă majoră a Capitalului Natural al ţării, efectele de
protecţie ale acestora nu sunt evaluate economic.
Masa lemnoasă pusă în circuitul economic
Dialogul internaţional despre păduri s-a focalizat pînă acum în general pe aspectele
binecunoscute ale gospodăririi durabile a pădurilor, iar pe de altă parte declaraţiile politice
mai recente de importanţă majoră pentru păduri menţionează aspecte mai puţin dezbătute:
comerţul, consumul şi piaţa lemnului. Aceste lucruri au întărit importanţa utilizării durabile a
lemnului, a consumului înţelept şi raţional al resursei ca o componentă absolut necesară
dezvoltării sectorului forestier în întregul său.
Lemnul este folosit pe scară largă la fabricarea diverselor produse finite, la fel ca şi
pentru producerea de energie în întreaga lume. Există o competiţie îndelungată între lemn şi
alte materiale cum ar fi: produsele sintetice, betonul, oţelul, ceramica, sticla şi combustibilii
fosili. Decizia utilizării lemnului sau a competitorilor lui ca materie primă sau sursă de
energie în diverse situaţii este luată în contextul influenţei factorilor culturali, tehnici,
financiari şi a cadrului legislativ / de reglementare.
Se apreciază că în acest mileniu utilitatea lemnului va creşte în detrimentul
materialelor sintetice, fapt ce impune protejarea şi dezvoltarea fondului forestier, care să
asigure un necesar de minim 1,1 m3 pe locuitor şi an.
In anul 2002, volumul maxim de masă lemnoasă destinat recoltării a fost aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 1052/2001, completată de Ordinul comun al ministrului agriculturii,
alimentaţiei şi pădurilor nr. 461/2002 şi ministrului industriei şi resurselor nr. 103400/2002.
Din volumul de 14200 mii m3 aprobat pentru pădurile proprietate publică a statului s-
a recoltat un volum de 13039,8 mii m3, din care 10227,3 mii m3 masă lemnoasă pentru
agenţii economici de exploatare şi prelucrare primară a lemnului şi 2812,5 mii m3 masă
lemnoasă pentru aprovizionarea populaţiei din mediul rural.
Volumul de 1160,2 mii m3 rămas nerecoltat în anul 2002 se datorează atât capacităţii
tehnice şi financiare limitate a agenţilor economici atestaţi pentru activitatea de exploatare a
lemnului, cât şi faptului că agenţii economici care construiesc drumuri în contrapartidă cu
masă lemnoasă şi-au concentrat activitatea pe construcţia drumurilor, urmând ca masa
lemnoasă să fie exploatată ulterior
IV. DISFUNCTIONALITATI ECOLOGICE SI ECONOMICE
GENERATE DE DISTRUGEREA PADURII:

1. Defrisarea- rolul padurilor in protectia solului

2. Desertificarea – rezultat al exploatarii inadecvate a padurilor.

„Nu putem schimba pe alţii, dar dacă ne putem schimba pe noi înşine, putem
înceta schimbarea înfăţişării Pământului”. Melodie Beattie
IV. DISFUNCTIONALITATI ECOLOGICE SI ECONOMICE
GENERATE DE DISTRUGEREA PADURII
De-a lungul timpului factorii care au actionat in sensul degradarii ecosistemului
forestier, sub diferite forme, s-au manifestat cu intensitati deosebite, legate de etapa de
dezvoltare istorica a populatiei. Impactul ecologic al acestora, se poate spune, a inregistrat,
insa o continua crestere, dezechilibrele generate fiind din ce in ce mai grave, de multe ori
chiar ireversibile.
Principalii factori care contribuie la scadera suprafetei impadurite sunt: defrisarea in
scopul extinderii suprafetei agricole(cereale, pasuni); nevoia de combustibil si de materiale de
constructii.Intensitatea acestor procese se caracterizeaza printr-o dinamica crescanda,
determinate de ritmul cresterii demografice.
In ultimele decenii poluarea atmosferica si in special ploiile acide au adus moartea
pentru mari suprafete impadurite din Europa.
In zonele cu altitudini mici, in cazul Romaniei, precum si in zonele calde, la nivel
planetar, seceta reprezinta principalul inamic al vegetatiei arborescente compacte.De multe
ori, locul padurii este luat de vegetatia de stepa si respective de savana, al caror efect
protector asupra stratului de sol este mult diminuat.
Modificarea compozitiei floristice, prin impaduriri cu specii repede crescatoare, care
permit obtinerea de plantatii exploatabileintr-un timp scurt, induce disfunctionalitati prin
modificarea echilibrului biocenotic.Astfel, inlocuirea fagului, present in etajul critic al
muntilor(pante mari, soluri instabile) cu pin si molid, al caror sistem radicular este
superficial, poate genera efecte negative in lant.
Defrisarea, indiferent de scop, ramane insa cel mai important factor de risc pentru
ecosistemul forestier, atat in zona temperate, cat mai ales, in cea calda.Taierea abuziva din
ultimii 40 de ani a determinat exportarea, peste capacitatea de regenerare, a 143 milioane m3
de lemn in Romania. Thailanda a pierdut din aceasta cauza peste ¾ din suprafata forestiera,
in ultimii 20 de ani.(,,Gore A., Pamantul in cumpana.Ecologia si spiritual uman”)
Principalele consecinte ale defrisarii se datoreaza anularii functiilor de protectie
exercitare de padure.Un efect imediat il constituie degradarea solului, care se poate realize
prin diferie procese, in functie de zona geografica sau altitudinea la care ne situam.
Astfel, pe pantele abrupte ale muntilor se constata o crestere a torentialitatii si deci a
eroziunii pluviale a solului.Extinderea exploatarilor forestiere,la altitudini din ce in ce mai
mari, amplifica acest potential, pantele fiind din ce in ce mai abrupte.La astfel de altitudini
numai construirea drumului forestier constituie un important factor de dezechilibru(cum a
fost cazul in bazinele Cernei, Oltetului si Buzaului). De asemenea, modificarile
microclimatului pot fi atat de grave incat, regenerarea padurii sa fie foarte dificila sau chiar
imposibila(M-tii Fagaras, Lotru, Apuseni) .
Defrisarea jnepenisului, practicata frecvent in practica pastorala(adesea chiar prin
incendiere), nu numai ca nu duce la extinderea suprafetei pasunibile ci, dimpotriva contribuie
la deteriorarea accelerata a celor existente(platoul Bucegilor).
Modificarea peisajului, prin efectuarea taierilor rase, duce la scderea valorii estetice
a acestuia si deci la diminuarea potentialului turistic al zonei.
In zonele de campie, lipsa perdelelor forestiere permite antrenarea particulelor de sol
de curentii de aer, ce se deplaseaza cu viteze mai mari, astfel ca in perioadele uscate
cantitatea de sol transportata prin deflatie devine apreciabila.
Pe termen mediu si lung efectele despaduririi nu pot fi pe deplin estimate, dar, ca
ordin de marime, poate fi, totusi, apreciata amploarea fenomenelor generate de reducerea
gradului de impadurire.
Modificarea conditiilor topoclimatice prin defrisarea padurii se reflecta in valoarea
parametrilor care caracterizeaza regimul precipitatiilor. Cantiatatea totala a acestora va
inregistra scaderi considerabile, astfel incat se manifesta o aridizare treptata a
topoclimatului, iar in cazuri extreme se ajunge chiar la desertificare (san u uitam ca
suprafata deserturilor creste anual cu 60 000 km2).
Procesele erozionale, declansate pe partea superioara a pantelor din zona muntoasa,
sunt amplificate pe masura ce se apropie de talveguri, iar cantitatea de sedimente creste
logarithmic.Intr-o proportie importanta din cazuri, lacurile de acumulare reprezinta
principalul rezervor pentru solul transportat din etajul alpin si cel al padurilor, colmatarea
acestora fiind iminenta in bazinele raurilor in care proportia suprafetelor despadurite esteprea
mare(Barlad, Vaslui, Jijia, Tarnava ,Prahova).In perioadele cu precipitatii excessive sau in
perioada de topire a zapezilor in aceste zone riscul unor inundatii catastrofale, prin ruperea
barajelor, creste foarte mult( august 1991 – ruperea barajului de la Belci a dus la
inundatii pagubitoare in zona Borzestului).
Prin diversitatea sa, padurea se constituie intr-un rezervor imens de informatie
genetica. Valoarea acestuia nu poate fi estimate, cu atat mai mult cu cat inca nu sunt
cunoscute toate speciile si varietatile adapostite in zonele virgine.Multe din acestea contin
principii active care permit tratarea unor boli incurabile in prezent.In acelasi timp, o mare
parte din speciile de origine,salbatice, ale plantelor cultivate, esentiale pentru ameliorarea
acestora, le gasim tot in aceasta zona de efervescenta biotica.
Indifrent de zona geografica unde ne aflam, importanta ecosistemului forestier, pentru
mentinerea echilibrului ecologic este foarte bine conturata.Cu toate acestea , rolul padurii a
fost de multe ori ignorat, cu sau fara buna stiinta, pe primul plan fiind interesele economice.O
parte din consecintele, directe sau indirecte, ale acestei ignorante sunt enumerate mai sus, dar
amploarea si diversitatea acestora, in raport cu conditiile locale, sunt mult mai mari.
Pe langa stat, care intervine cu masuri legislative, un rol important revine, in acest
sens, educatiei, respective schimbarii atitudinii omului fata de mediul inconjurator in general,
si fata de padure in special.
Durning (1995) considera ca elementele fundamentale care pot salva padurea sunt
posesiunea(clarificare drepturilor de proprietate), pretul si puterea, ceea ce inseamna ca
ecosistemul forestier va fi in siguranta atunci cand cei care administreaza padurile vor putea
beneficia in urma mentinerii lor in in deplinatatea functiilor lor ecologice.
Inainte insa ca disputa pentru gasirea celor mai bune solutii privind conservarea
fondului forestier sa ajunga la un rezultat, nu trebuie sa uitam ca suprafata ocupata de padure
scade continuu, iar luarile de pozitie, bine intentionate daca nu sunt fundamentate economic,
nu contribuie la incetinirea sau stoparea acestui proces.

1. Defrisarea- rolul padurilor in protectia solului


Padurile constituie cel mai eficace organizator natural, in ce priveste:
 Circuitul apei in natura, al precipitatiilor – disparitia masiva a padurilor antrenand
dupa sine scaderea consideraila a cantitatilor de precipitatii;
 Oprirea vanturilor puternice care sunt “franate” de perdelele de padure , cu
diminuarea substantiala a antrenarii unor importante cantitati de sol fertile;
 Oprirea sau franarea curgerii suvoaielor de apa dupa ploile puternice - de asemenea,
cu efecte imediate asupra antrenarii stratului de sol fertil(1 m2 de muschi de padure
retine, dupa ploaie, 1 litru de apa);
 Reglarea continutului de bioxid de carbon si oxygen din atmosfera;
 Retinerea unor cantitati importante de praf;
 Stabilizarea conditiilor climaterice;
 Creearea unui sol boga in humus(pe termen mai lung).
Iata, in tabelul urmator, cateva date semnificative privind cantitatea de aluviuni din rauri, in
functie de procentul de impadurire a bazinului hidrografic respective.

Rolul padurilor in mentinerea stratului de humus

%impadurit Material in suspensie Pierderi sol fertile


t/ha/an Cm/deceniu
60 1…5 stabil
40…60 5…10 stabil
20…40 10 0,5
20 25 1

In Romania, 2,7 mil. Ha teren agricol sunt erodate de ape, din care 0,24 mil ha
prezinta eroziune in adancime.Erodarile ating in unele judete, valori excesiv de mari:
 Buzau - 41,5 t/ha.an
 Vrancea – 34t/ha.an
 Prahova – 31t/ha.an
Un alt rol al padurilor, care dispare prin defrisare, cu efecte imediate, il constituie retinera
pulberilor din aer.Se apreciaza astfel ca 1 ha padure filtreaza anual aproximativ 18-20 mil.m3
aer, retinand cca 80 t praf, dincolo de faptul ca produce aproximativ 3300t oxygen/an
consumand in acest scop 4450t bioxid de carbon.
Dintre efectele pe termen mai lung, putem cita faptul ca paturile creeaza un sol foarte
bogat in humus – ceea ce inseamna ca un teren degradat , dupa reinpadurire si trecerea unui
timp sufficient de lung (din pacate de ordinal 100-200 de ani) redevine fertile.
Deosebit de important este rolul padurilor de regulator al precipitatiilor.Disparitia
masiva a padurilor antreneaza dupa sine scaderea considerabila a cantitatilor de precipitatii
din teritoriul respectiv, putandu-se ajuge, la limita, pana la desrtificare.
Efectul unor defrisari massive, necontrolate,poate fi dezastruos, stiut fin ca un masiv
care nu este mpadurit este transportat de ape, putin cate putin, in lacurile de acumulare ,
producand in timp colmatarea acestora si ruperea unor baraje sau deversarea apelor, cu
inundarea zonelor din aval, in cazul unor precipitatii abundente.Aeasta este una din cauzele
inundatiilor catastrofale din zona Borzesti, ce au avut loc in august 1991, prin ruperea arajului
de la Belci.
Disparitia padurilor are numeroase efecte negative, unele se manifesta imediat, iar
altele pe termen mediu sau lung.
Dintre efectele imediate mentionam eroziunea solului, prin lipsa perdelelor de padure,
stratul de sol fertile este antrenat de vanturile si de ploile puternice.Eroziunea, saraturarea si
colmatarea solului duce in scurt timp la aparitia desrtificarii.
Pe termen mediu si lung, disparitia padurilor contribuie la “efectul de sera “, la
disparitia speciilor de plante si animale , respective a ecosistemelor padurilor prin afectarea
proceselor interne ale acestora.
Padurea este “o masinarie vegetala” care se autoregleaza permanent, daca nu I se
perturba mecanismul.
2. Desertificarea – rezultat al exploatarii inadecvate a padurilor:
Organizatia Natiunilor Unite estimeaza ca viata la peste un milliard si jumatate de
oameni este amenintata de continuarea extinderii desertului se de pierderea terenurilor
arabile.Desertificarea este o problema de mediu la nivel global sin u afecteaza numai tarile in
curs de dezvoltare, ci si zone din America de Nord si Europa de Sud.
Termenul de desertificare este utilizat pentru definirea degradarii pamantului prin
pierderea totala sau partiala a fertilitatii ca rezultat al actiunii antropice.
Definitia data de Conventia Natiunilor Unite pentru Combaterea Desertificarii este:
Degradarea pamantului in zonele aride, semiaride si uscate cauzata de modificari
climatice si activitati umane.Procesul de degradare este insotit de reducerea
potentialului pamantului si epuizarea resurselor de apa.

CAUZE
CAUZE DIRECTE:-clima: precipitatii slabe
secete
temperature ridicate

-activitati umane: despaduriri


culturi
pasunat excesiv
taieri, incendii
pamant nedestelnit
sol sarac

CAUZE INDIRECTE:- presiunea populatiei


- stres cauzat de saracie
- forma de proprietate
-structura economica
-distribuirea resurselor

CONSECINTE

PRODUCTIE:- pierderea fertilitatii


- disparitia germinarii
- extinderea nisipului

MEDIU:- reducerea culturilor


- pierderea biodiversitatii
- pierederea terenurilor
- pierderea recoltelor
- poluare
- probleme de sanatate
- modificari climatice
SOCIAL-ECONOMICE:- cresterea riscului in productie
- pierderea plantelor medicinale
- scaderea securitatii alimentare
- migrarea poulatiei
- dezastre climatice

Participarea Romaniei la Conventia pentru Combaterea Desertificarii este considerata


un pas important pentru progresul economiei romanesti, conservarea resurselor mediului in
Romania si integrarea in comunitatea internationala.

V. STUDII DE CAZ IN ROMANIA


1.Zone cu deficit de vegetatie forestiera si disponibilitati de impadurire
2.Taieri ilegale de arbori in judetul Valcea
3.Taierea ilegala a copacilor studiu intocmit de World Wide Fund For Nature
4. Suprafete impadurite in anul 2000
5. Proiecte de succes in silvicultura
6. Gestionarea durabila a padurilor
1.Zone cu deficit de vegetatie forestiera si disponibilitati de impadurire

Ponderea padurilor pe principalele forme de relief este prezentata in figura 4.1.

Defrisari pe malul drept al paraului Izvorul Muntelui

Repartizarea padurilor pe teritoriul Romaniei este neuniforma, suprafata acestora fiind


deficitara in zona de campie. In zona de campie, cele mai despadurite unitati fizico-
geografice sunt:

• Campia Baraganului (cu numai 3,5% grad de impadurire);


• Campia Olteniei (cu numai 5,3% grad de impadurire);
• Campia de Vest (cu numai 3,2% grad de impadurire);
• Campia Transilvaniei (cu numai 6,8% grad de impadurire);
• Campia Moldovei (cu numai 4,1% grad de impadurire).

In zona de deal si podis, unitatile fizico-geografice cu grad scazut de impadurire sunt


Podisul Dobrogei (7,1%) si Podisul Moldovei (12,7%). Procentul optim de impadurire in
aceste zone, in care eroziunile si alunecarile de teren sunt frecvente, ar trebui sa fie de 40%.
In spiritul obiectivului privind extinderea suprafetei padurilor – din strategia dezvoltarii
durabile a silviculturii romanesti - s-au intensificat actiunile de identificare a terenurilor
degradate pentru preluarea in fondul forestier si impadurirea acestora, in special in zonele cu
deficit de vegetatie forestiera cum este cazul in Campia Dabuleniului (sudul judetului Dolj),
unde procesul de desertificare se extinde.
Astfel, s-au identificat peste 1.200 ha terenuri degradate inapte pentru folosinta agricola si au
inceput lucrari de impaduriri.De asemenea, in Insula Mica a Brailei (judetul Braila),s-au
identificat si preluat 2.475 ha.
Pana in prezent, din suprafata totala de 3.675 ha preluata din sectorul agriclol, s-au
impadurit 1.235 ha, din care in anul 2000 s-au impadurit 430 ha, finantarea fiind asigurata
din fondul de ameliorare a fondului funciar si de la bugetul de stat.
In vederea protejarii malurilor raurilor si a terenurilor agricole limitrofe, de-a lungul
principalelor cursuri de apa din judetele: Mehedinti, Dolj, Olt, Calarasi, Ialomita, Braila,
Galati, Constanta, Tulcea, Vaslui, Iasi, Botosani, se desfasoara programul de refacere a
perdelelor forestiere, obiective finantate de la bugetul de stat si din credite externe (B.D.C.E.)
pentru suprafata de 3.975 ha, din care pana in prezent sau impadurit 3.060 ha, din care 705 ha
in anul 2000.
2.Taieri ilegale de arbori in judetul Valcea
Potrivit unui raport intocmit la nivelul Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si
Vanatoare Valcea, cele mai numerose furturi au fost inregistrate in zonele de deal-munte la
speciile de fag, carpen, gorun, stejar si salcam. Ca urmare a sesizarilor referitoare la taierile
ilegale de arbori din judetul Valcea, oficiali din Ministerul Agriculturii, Padurilor si
Dezvoltarii Rurale s-au deplasat in zona Voineasa unde s-au depistat nereguli grave la
marcarea si taierea arborilor.
Potrivit unui recent rapoart al Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si Vanatoare
Valcea, ca urmare a ultimelor controale declansate la nivelul judetului, soldate cu zeci de
sanctiuni, au fost depistate numeroase cazuri de taieri ilegale si de furturi de material lemnos,
fapt care plaseaza aceasta zona in topul infractiunilor silvice din Romania, alaturi de
judetul Suceava. Ingrijorator este si faptul ca numarul furturilor este in crestere, iar
taierile ilegale au vizat specii valoroase de lemn: fag, carpen, gorun, stejar si salcam.
Inspectorii silvici au relevat faptul ca, in unele cazuri, au fost defrisate mari suprafete de
teren, ceea ce a amplificat procesul de degradare a terenurilor, surparea unor versanti si
ruperea drumurilor forestiere, asa cum s-a constatat in zona Lapusata.
Grav este si ca majoritatea taierilor ilegale s-au facut de catre localnici care, dupa ce
au obtinut titluri de proprietate, s-au grabit sa le defriseze. Asa s-a ajuns ca mari suprafete de
padure sa dispara peste noapte, mii de copaci fiind taiati si transportati cu ajutorul carutelor si
al masinilor de mare tonaj, asa dupa cum au constatat inspectorii Directiei Silvice.
Totodata, in urma controalelor efectuate in acest an la gaterele din judet inspectorii
silvici au confiscat 170 de metri cubi de lemn, constatandu-se un numar de 104 infractiuni.
In context, la sesizarea Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si Vanatoare
Valcea, mai multi reprezentanti ai Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale
(MAPDR) au efectuat recent un control inopinat in padurile administrate de Ocolul Silvic
Voineasa unde s-a descoperit ca exista cea mai mare suprafata de teren defrisata din judet-
260 de hectare.
. Taierile de lemn nu afecteaza doar nordul judetului Valcea, unde se afla cele mai
intinse suprafete de padure, ci si localitatile din sudul acestuia- Otesani, Popesti, Rosiile.
Aici, saracia este principala cauza care ii determina pe localnici sa fure lemne, actiunile
organizate pentru depistarea hotilor de catre politisti si jandarmi aducand permanent in
atentie. „Zonele calcate mai des de hoti sint cele de la Cornet - comuna Racovita, Romanii
de Sus - orasul Horezu, Perisani, Valea Satului - comuna Vaideeni, Bujoreni, Valea
Mare - Babeni, Iancu Jianu - comuna Lalosu si chiar o anumita suprafata din Ramnicu
Valcea.
Au fost organizate controale si la ocoalele silvice din judet, in urma carora au iesit la
iveala mai multe nereguli, in special, in zona Boisoara-Brezoi si in apropiere de Horezu.
Astfel, in localitatea Boisoara s-au descoperit inexactitati in evidenta silvica a documentelor,
cat si in teren.
In incercarea de a stopa taierile masive de lemn, Guvernul a emis recent o ordonanta
de urgenta prin care administrarea padurilor a fost din nou atribuita ocoalele silvice. In acest
sens, proprietarii de paduri- persoane fizice sau juridice, sunt obligati sa incheie contracte de
administrare a terenurilor exclusiv cu ocoalele silvice autorizate. Prin noua decizie
guvernamentala si suprafetele de teren revendicate vor trebui sa fie pazite de Directia Silvica
pentru a se evita taierile ilegale pana in momentul in care proprietarii vor incheia contracte de
administrare a padurilor cu structurile silvice de stat sau private, in termen de sase luni.
Totodata, responsabilitatea respectarii regimului silvic apartine in egala masura atat
administratorului, cat si proprietarului, permitandu-se accesul organelor de control ale statului
in paduri, in caz contrar riscandu-se amenzi cuprinse intre 50 si 100 de milioane de lei vechi.
de Mirela Manu (Mirela Manu)
3.Taierea ilegala a copacilor studiu intocmit de World Wide Fund
For Nature (WWF).
Romania se confrunta, din
1990, cu probleme grave in ceea ce priveste taierea ilegala a copacilor. Doar 60 % din aceste
activitati se desfasoara conform legislatiei care reglementeaza domeniul, dupa cum arata un
studiu intocmit de World Wide Fund For Nature (WWF).

Membrii WWF au realizat studiul prin discutii directe cu populatia care traieste in
diverse zone forestiere ale Romaniei. Astfel, in perioada 1990-2000, din zona Parcului
National din muntii Rodnei au disparut aproximativ 853.000 de metri cubi de busteni, fara ca
volumul sa poata fi justificat in vreun fel de conducerea unitatii.
Conform studiului, Ministerul Agriculturii a recunoscut veridicitatea acestor
informatii. In vara anului trecut, din districtul forestier Borsa au fost taiati ilegal 14.000 de
metri cubi de busteni. In zona Gheorgheni a fost taiata ilegal o cantitate de circa 42.000 de
metri cubi de lemn, care a intrat apoi in circuitul legal. Totodata, o companie care a primit
dreptul de a exploata 550 de metri cubi de busteni din parcul national Bucegi a taiat si vindut
peste 2.100 de metri cubi.
WWF arata ca acestea sint numai citeva ilegalitati dintr-o serie mult mai mare de
astfel de cazuri. In Romania, cantitatea anuala destinata taierii este stabilita in urma
centralizarii datelor privind volumele disponibile pentru recoltare de la fiecare district
forestier in parte, care includ atit terenurile forestiere ale statului, cit si pe cele private.
Volumul disponibil pentru recoltare este calculat in functie de planul de management
al fiecarei zone in parte, care are in vedere ciclul de rotatie a speciilor de copaci, compozitia
fiecarei specii si structura padurii in functie de anumiti indicatori din teren si de structura pe
clase de virsta. In ceea ce priveste sistemul mai sus amintit, membrii Fondului Mondial
pentru Natura considera ca acesta nu este respectat in intregime, ceea ce duce la defrisari si
taieri ilegale si in cantitati semnificative.
Printre neregulile semnalate de WWF se numara tendinta autoritatilor romane de a
supraestima virsta copacilor din anumite zone, pentru ca sa poata fi incluse in planul pentru
recoltare si diferite paduri in care taierea ar fi ilegala. Aceasta practica este comuna padurilor
cu copaci de 80-90 de ani, care nu pot fi taiati decit atunci cand ating varsta de 100-110 ani.
Totodata, inregistrarea unei densitati foarte scazute a padurii este folosita des pentru
includerea diferitelor zone in planul de recoltare.

4. Suprafete impadurite in anul 2000


Pasigurarea continuitatii padurilor si exercitarii functiilor lor de productie si protectie,
in anul 2000 s-au executat lucrari de regenerare atat in fondul forestier cat si pe terenuri
degradate si pe terenuri din afara fondului forestier apartinand altor detinatori, pe o suprafata
totala de 22,5 mii ha.

Pe categorii de terenuri, suprafetele regenerate in anul 2000 sunt prezentate in tabelul 4.1.

Tabelul 4.1. Suprafete regenerate in anul 2000 (mii ha)

Specificari/ din care:


Total suprafata Regenerari
Impaduriri
naturale
Regenerari total 22.490 9.860 12.630
din care:
in fond forestier 21.547 9.858 11.689
in terenuri degradate preluate in fond forestier 692 - 692
in alte terenuri din afara fondului forestier 161 - 161
in paduri proprietate privata 90 2 88

Asortimentul de specii folosit la lucrarile de impadurire, executate in anul 2000, a avut in


vedere realizarea de compozitii corespunzatoare tipurilor naturale fundamentale de padure,
in scopul realizarii de arborete valoroase economic si ecologic.

5. Proiecte de succes in silvicultura


In anul 2000 s-a inceput implementarea proiectului „Managementul Conservarii
Biodiversitatii”, finantat de Banca Mondiala prin BIRD cu 5,5 milioane dolari USD, de
Guvernul Romaniei prin Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului cu 2,4 milioane
dolari USD si Regia Nationala a Padurilor cu 0,9 milioane dolari USD.
Pentru realizarea proiectului au fost infiintate urmatoarele structuri la nivel local:

• Administratia Parcului Retezat in subordinea Directiei silvice Deva;


• Administratia Parcului Natural Piatra Craiului in subordinea Directiei silvice Brasov;
• Administratia Parcului Forestier Vanatori Neamt in subordiena Directiei silvice Piatra
Neamt.

Prin acest proiect, care se desfasoara pe parcursul a 5 ani, se urmareste consolidarea


cadrului national privind conservarea biodiversitatii, dezvoltarea de modele pentru ariile
protejate si managementul parcurilor forestiere si atragerea sprijinului public pentru protectia
naturii.

6.Gestionarea durabila a padurilor


 REGENERAREAPĂDURILOR
Programul de regenerare a pădurilor în fondul forestier naţional aferent anului 2005,
a prevăzut executarea lucrărilor de regenerare a pădurilor pe suprafaţa totală de 25.073 ha, din
care regenerări naturale pe 10.896 ha (43%) şi împăduriri pe 14.177 ha (57%).

Programul de regenerare al padurilor

00000
00000
00000
ha 00000
00000
0000
0
regenerarea regenerari
impaduriri
padurilor naturale
anul 0000 00000 0000 0000
anul 0000 00000 00000 00000

Faţă de programul naţional s-au realizat 25.997 ha (cu 924 ha mai mult decât
suprafaţa programată), din care regenerări naturale pe 12.179 ha (cu 1.283 ha mai mult decât
suprafaţa programată) şi împăduriri pe 13.818 ha (cu 359 ha mai puţin decât suprafaţa
programată).
Realizarea programului de regenerare al padurilor

00000
00000
00000
ha 00000
00000
0000
0
regenerarea regenerari
impaduriri
padurilor naturale
anul 0000 00000 0000 00000
anul 0000 00000 00000 00000

VI. CONCLUZII

Padurea este o resursa economica importanta, un esential regulator hidrologic si de


temperatura, un atenuator al socurilor climatice: iarna franeaza viscolele, vara absoarbe
surplusul de apa, pe care-l restiruie apoi trepatat in natura, diminueaza efectul viiturilor,
stabilizeaza solul, e generatoare de oxigen si filtru pentru noxe. Daca padurile noastre ar
disparea, odata cu ele ar pieri aproximativ 70% dintre speciile de plante si animale salbatice.
Saracirea in continuare a ecosistemului forestier va induce dezechilibre ecologice
grave, ca patrunderea exploziva a unor specii invazive, degradarea terenurilor, toate cu efecte
directe asupra productivitatii agricole. Fara paduri si fara vietuitoarele lor, va disparea o
resursa capitala pentru turism, caci peisajul rural, cel al statiunilor, cel montan vor suferi
mutilari irecuperabile. O Romanie despadurita va fi o tara cu mult mai urata si mai
vulnerabila. In speranta ca acest lucru sa nu se intample, ne punem intrebarea : « Cine va
salva padurile Romaniei ? »