Academia de Studii Economice

Facultatea de Economie Agroalimentară şi a Mediului

Proiect
Politici ecologice

Studenţi: Dumitrescu Denisa

Gheorghe Andreea
Grupa 1319

Bucureşti
2011
Gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor din Bucureşti

Cantitatea de deşeuri municipale generate variază de la an la an, înregistrându-se în

ultimii 6 ani o tendinţă generală de creştere, determinată atât de creşterea consumului populaţiei,
cât şi de creşterea proporţiei populaţiei deservite de serviciile publice de salubritate în sistem
centralizat.
Cantitatea de deşeuri municipale generate pe cap de locuitor ilustrează nivelul de dezvoltare
economică a respectivului stat. În mod contrar faţă de situaţia întâlnită în majoritatea statelor
dezvoltate din UE, cantitatea de deşeuri generată în România este în general depozitată, numai
un procent de 2% reprezentând deşeurile reciclate.
Din totalul cantităţii de deşeuri municipale, cea mai mare parte o reprezintă deşeurile menajere şi
asimilabile. Acestea provin din gospodăriile populaţiei, respectiv de la unităti economice,
comerciale, birouri, instituţii, unităţi sanitare. Compoziţia acestora a variat în ultimii ani,
ponderea cea mai mare având-o deşeurile biodegradabile; în anul 2004, deşeurile biodegradabile
au reprezentat cca. 49% din cantitatea totală de deşeuri menajere colectate; plasticul şi sticla au
reprezentat, de asemenea, cantităţi importante.
Peste 90% din cantitatea de deşeuri urbane din ţara noastră sunt depozitate în amenajări
orăşeneşti speciale. În anul 1999 se înregistrau 303 astfel de depozite, reprezentând 25% din
depozitele naţionale, care ocupă aproximativ 1236 hectare, cca. 9% din suprafaţa totală destinată
depozitării deşeurilor la nivel naţional. Dintre aceste depozite, 30% sunt destinate deşeurilor
menajere simple, 10% pentru nămolul orăşenesc de la epurarea apelor, restul fiind depozite
mixte, atât pentru deşeurile menajere, cât şi pentru cele industriale, de obicei nepericuloase. Mai
mult sau mai puţin legal, în depozitele municipale sunt acceptate şi deşeuri industriale
periculoase. Amestecul acestor tipuri de deşeuri poate conduce la producerea unui levigat
încărcat cu substanţe nocive, care, prin infiltrare, poluează apele de suprafaţă şi subterane, solul
şi implicit, afectează starea de sănătate a populaţiei din zonă.
Din totalul depozitelor urbane, 87% sunt plasate în afara oraşelor, 6% pe malul apelor, iar
restul de 7% se găsesc în interiorul localităţilor. De asemenea, 40% dintre aceste depozite nu
beneficiază de facilităţi de protecţie a mediului înconjurător.
La nivelul Bucureştiului, din categoria deşeurilor urbane menajere fac parte deşeurile
menajere propriu-zise, deşeurile de origine comercială, nămolurile de origine domestică,
deşeurile din construcţii şi demolări şi produsele casnice uzate.
Deşeurile menajere rezultate din activitatea casnică a locuitorilor au în compoziţie resturi
de la prepararea şi consumul hranei, ambalaje, ziare, cartoane, textile, obiecte vechi deteriorate.
 Caracteristic municipiului Bucureşti este că, la o suprafaţă de 228 km2, are o populaţie de
2.064.464 locuitori (densitatea de 9055 locuitori pe km2), şi un număr de 109.194 clădiri de
locuit, respectiv 726.987 locuinţe.
Producătorii de deşeuri menajere sunt: populaţia, asociaţiile de locatari, colectivităţile
(şcoli, spitale, cămine, hoteluri), pieţele agro-alimentare etc. Rata de generare a deşeurilor solide
este de 1,2 kg/locuitor/zi, la nivel global 3600 – 3800 t/zi, din care hârtie şi carton 122 t, sticla
360 t, materiale plastice 110 t etc.
Deşeurile solide menajere, corpurile solide cu umiditate redusă sau resturile alimentare
cu umiditate ridicată, suferă un proces de degradare specific şi variabil, de la câteva luni (resturi
alimentare, hârtie), la zeci de ani (metal, sticlă, plastic).
Deşeurile din unităţile sanitare formează o categorie specială în cadrul deşeurilor
menajere, nu atât prin natura lor chimica, cât mai ales prin riscul infecţiilor microbiologice pe
care le prezintă, necesitând o sterilizare specială.
Deşeurile stradale (187.300 t/an), formate pe cale publică, sunt variabile cantitativ şi
compoziţional în funcţie de anotimp, natura pavajului, gradul de acoperire cu vegetatie /asfalt.
Proiectul propus pentru rezolvarea sau cel puţin ameliorarea acestei situaţii are ca scop
realizarea unui sistem de gestionare integrată a deşeurilor stradale şi a infrastructurii pentru
atingerea ţintelor şi realizarea obiectivelor cuprinse în planul local de gestionare a deşeurilor.
Obiectivele proiectului sunt:
• realizarea unui sistem de colectare eficient;
• minimizarea cantităţii de deşeuri;
• valorificarea deşeurilor;
• realizarea unui sistem de transport adecvat;
• depozitare ecologică.
Valoarea proiectului se ridică la suma de 350.000 euro , din care: 300.000 euro
nerambursabili, în cadrul programului PHARE 2003 – “Investiţii pentru proiecte mici de
gestionare a deşeurilor” şi 50.000 euro – cofinanţare din partea Primăriei Municipiului Bucureşti.
Durata implementării: 2009-2011.

 Analiza factorilor interesaţi:

În situaţia dată, factorii interesaţi sunt reprezentaţi de Primăria Municipiului
Bucureşti, sectorul ONG-urilor, organizaţiile sindicale, precum şi de cetăţeni.
  Analiza problemelor:
1. Cadrul analizei – existenţa unei gestiuni necorespunzătoare a deşeurilor
stradale din Bucureşti;
2. Aspecte negative – risc major de îmbolnăviri, poluarea aerului, solului, aspect
inestetic;
3. “Arborele problemelor”:

EFECTE

Aspectul Poluarea Poluarea Incidenţă Risc crescut

inestetic solului aerului ridicată a de incendii
îmbolnăvirilor

Risc crescut
de accidente
rutiere Atractivitate turistică
scăzută
Deşeuri răspândite
în Municipiul
Bucureşti

Capacitate Proporţia mare a

insufucientă de ambalajelor
colectare nebiodegradabile

Aplicarea Planificarea
necorespunzătoare necorespunzătoare
a controlului a gestionării
respectării Lipsa educaţiei deşeurilor
legislaţiei
CAUZE

 Analiza obiectivelor – Obiective SMART:

S – Specific: - obiectiv general: realizarea unui sistem de gestionare a deşeurilor;

- obiectiv specific: realizarea unui sistem de gestionare corespunzătoare a
deşeurilor stradale din Bucureşti;
M – Măsurabil: - realizarea unui sistem de gestionare a deşeurilor stradale pentru cele 2
milioane de locuitori existenţi în Municipiul Bucureşti;
A – Abordabil: - obiectivul în cauză poate fi atins în condiţiile proiectului, având în
vedere resursele alocate pentru acest proiect, precum şi durata de timp
disponibilă;
R – Relevant: - obiectivele atinse în cadrul proiectului au avut ca impact reducerea
semnificativă a cantităţilor de deşeuri depozitate pe străzi, precum şi o
mai bună gestionare a acestora (transport, depozitare);
T – Încadrat în timp: - durata implementării proiectului este de 2 ani (2009-2011), timp în care
obiectivele au fost realizate.
  Arborele problemelor:

Efecte

O calitate Un aer Incidenţă Risc scăzut Atractivitate

mai bună a mai scăzută a de accidente turistică
solului curat îmbolnăvirilor rutiere ridicată

Aspect estetic
Risc scăzut de
Gestionarea incendii
deşeurilor stradale
în mod
corespunzător

Circuit Comunicare Implicare

informaţional Sistem adecvat eficientă între ridicată la nivel
eficient de promovare actorii locali local

Mijloace

 Matricea logică:

Intervenţia logică Indicatori de Surse de verificare Supoziţii

verificare a
obiectivelor
Obiective generale: • realizarea unui • Statistici
• realizarea unui sistem de judeţene/locale
 sistem de colectare ;
colectare eficient în ceea • Direcţia
eficient; ce priveşte Judeţeană de
• minimizarea deşeurile Statistică;
cantităţii de stradale din
deşeuri; Bucureşti;
• valorificarea • minimizarea
deşeurilor; cantităţii de
• realizarea unui deşeuri
sistem de stradale din
transport Bucureşti.
adecvat;
• depozitare
ecologică.

Scopul proiectului: • o mai bună • Rapoarte • Implicarea

• realizarea unui gestionare a statistice; sporită a
sistem de deşeurilor autorităţilor
gestionare după cei 2 ani locale;
integrată a de zile;
deşeurilor
stradale şi a
infrastructurii
pentru
atingerea
ţintelor şi
realizarea
obiectivelor
cuprinse în
planul local de
gestionare a
deşeurilor;

Rezultate: • creşterea • rapoarte • sprijin de la

• reducerea numărului de evidenţă ale autorităţilor
riscului de evenimente de centrului de locale;
îmbolnăvire a conştientizare colectare; • comunicare
populaţiei a populaţiei • rapoarte eficientă a
privind statistice; actorilor
• creştere
riscurile ce le locali;
procentului de
implică o
recuperare/
gestionare
refolosire/
necorespunzăt
reciclare a
oare a
deşeurilor;
deşeurilor;
• sistem
• informarea
corespunzător
populaţiei cu
de promovare;
ajutorul
materialelor
promoţionale
(broşuri,
pliante);
Activităţi: Mijloace : Costuri : • Sprijin de la
• amenajarea • surse • 350.000 euro , autorităţile
punctului de financiare din care: locale;
colectare a pentru 300.000 euro • Sprijin din
deşeurilor; cofinanţare nerambursabili partea mass-
• achiziţionare alocate de , în cadrul mediei.
de utilaje Primăria Mun. programului
folosite pentru Bucureşti; PHARE 2003
colectarea şi – “Investiţii
reciclarea pentru proiecte
deşeurilor; mici de
• punerea în gestionare a
funcţiune a deşeurilor” şi
echipamentelo 50.000 euro –
r achiziţionate; cofinanţare din
• multiplicarea partea
şi distribuirea Primăriei
materialelor Municipiului
promoţionale. Bucureşti.