ECONOMIA RUSIEI:

Rusia
Denumirea oficială: Federaţia Rusă
Capitala: Moscova (8,9 mil. loc.)
Limba oficială: rusa
Suprafaţa : 17.075.000 Km2
Locuitori: 150 mil. (10 loc./ Km2)
Religia: ortodoxism (în majoritate); islamism, catolicism, protestantism etc. (cca. 40 de
culte )
Moneda: rubla
Forma de guvernământ: republică
Ziua naţională: 12 iunie

Resurse naturale:
Rusia este un rezervor uriaş de materii prime: cărbune; petrol (în
principal în Siberia de Vest), gaze naturale (în reg. Volga-Ural şi Tiumen;
aduse prin conducte), baza energetică fiind asigurată prin ele; minereuri
de fier, mangan, cupru, zinc, plumb, bauxită, nichel; lemn, săruri de
potasiu, sulf, sare gemă; bumbac, in, lână. Valorificarea multor resurse ale
subsolului este costisitoare datorită distanţelor-uriaşe care le separă de
zonele populate. Energia electrică este obţinută prin folosirea
hidroenergiei;hidrocentrale pe Volga (Volgograd); pe Angara (Bratsk); pe Ienisei
(Krasnoiarsk), pe Obi (Novosibirsk); termocentrale şi centrale atomo-electrice.
Industria grea: siderurgică (în Urali, reg. Moscova, în bazinul
carbonifer Kuzneţk); constr. de maşini (Moscova, Sf. Petersburg, Nijni
Novgorod, Ţariţân), chimică, metalurgie neferoasă, bazată pe exploatarea
cuprului, zincului, plumbului şi bauxitei (Ural, pe lângă hidrocentralele de
pe marile fluvii siberiene); ind. chimică (Ural, Pen. Kola, Omsk, Tomsk,
Krasnoiarsk, etc.); ind. lemnului (Sankt Petersburg şi Arhanghelsk) şi ind
textilă (în zona europeană îndeosebi); ind. alimentară (de lactate,
conserve de carne, peşte, fructe, legume, ulei, votcă şi bere). Agric. se
face pe suprafeţe mari, cu o mare varietate. În zonele de stepă şi
silvostepă în partea europeană (în special reg. Volgăi) se cultivă: cereale:
grâu, orz, secară; legume, cartofi; plante tehnice; floarea-soarelui, in,
tutun, sfeclă de zahăr; pomicultură, viticultură. Creşterea animalelor:
cornute mari, porcine, păsări, reni; apicultură. Pescuitul este extins în Oc.
Pacific şi M. Neagră. Vânătoarea dezvoltată în Siberia, pentru blănuri
scumpe. Turismul foarte dezvoltat (în special pentru Moscova şi Sankt
Petersburg). Exportă: utilaje, instalaţii ind., petrol, gaze naturale,
minereuri.

ECONOMIA:
La mai mult de un deceniu de la prăbușirea Uniunii Sovietice din 1991, Rusia
încearcă în continuare să edifice o economie de piață funcțională și să
atingă o creștere economică mai ridicată. După dizolvarea URSS-ului,
primele semne ale refacerii economice au apărut în Rusia în 1997, arătând

1
influențele economiei de piață. Totuși, în acel an, criza financiară asiatică a culminat
în august în Rusia cu deprecierea rublei. Au urmat creșterea datoriei publice și scăderea
nivelului de trai pentru cea mai mare parte a populației. În anul următor, 1998,
recesiunea a continuat. În 1999, economia a început să se refacă. Această
refacere a fost favorizată de o rublă slabă, care a scumpit importurile și a
stimulat exporturile. În 1999-2005, creșterea produsului intern brut a fost de
aproximativ 6,7%, în special datorită creșterii prețului petrolului, continuării
politicii rublei slabe, dar și creșterii producției industriale. În momentul de față, Rusia are
un excedent comercial uriaș, datorat barierelor protecționiste la importuri și corupției
locale care împiedică intreprinderile mici și mijlocii străine să importe
produse rusești fără intermedierea firmelor locale. Dezvoltarea economică a
țării a fost extrem de inegală: regiunea Moscovei contribuie cu o treime din
produsul intern brut, în condițiile în care în regiune este concentrată numai o
zecime din populația țării. Recenta refacere a economiei țării datorată creșterii
prețului țițeiului, împreună cu eforturile guvernamentale reînnoite în 2000 și
2001 pentru ducerea la bun sfârșit a unor reforme structurale, au crescut încrederea
investitorilor și oamenilor de afaceri în șansele Rusiei în al doilea deceniu de tranziție.
Rusia a rămas profund dependentă de exporturile de materii prime, în
mod special petrol, gaze naturale, metale și cherestea, care asigură 80% din totalul
exporturilor, lăsând țara vulnerabila la variația prețurilor pe piața mondială. În
ultimii ani, a crescut foarte mult cererea internă de bunuri de larg consum,
aproximativ cu 12% anual în 2000-2005, ceea ce demonstrează întărire
pieței interne. Produsul intern brut se apropie de 1.200 milioane € în 2004,
ceea ce face ca economia Rusiei să fie cea de-a noua economie a lumii și a
cincea a Europei. Dacă rata anuală de dezvoltare continuă astfel cum este
acum, este de așteptat ca economia Rusiei să ajungă pe poziția a doua în
Europa, după cea a Germaniei, în numai câțiva ani. Pe 1 aprilie 2006, rezervele
internaționale ale Rusiei atinseseră 206 miliarde $ și existau previziuni pentru
creșterea acestei rezerve la 230-280 miliarde $ până la sfârșitul anului și la
300-400 miliarde $ la sfârșitul anului 2007.[1]. Cea mai mare provocare care se află
în fața guvernului Rusiei este modalitatea prin care pot fi încurajate și dezvoltate
întreprinderile mici și mijlocii, în condițiile unui sistem bancar tânăr și lipsit de
funcționalitate, dominat de oligarhii ruși. Numeroase bănci sunt deținute de
oligarhi locali, care folosesc deseori fondurile băncilor pentru a-și finanța
numai propriile afaceri. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și
Banca Mondială au încercat să inițieze practici bancare normale prin intermediul
investițiilor de capital și al dividentelor, dar succesul a fost limitat. Printre problemele
economiei Rusiei se numără și dezvoltarea inegală a regiunilor țării. În timp
ce regiunea capitalei Moscova se dezvoltă explosiv, nivelul de viață din
zona metropolitană aporiindu-se de cel al celor mai dezvoltate țări
europene, cea mai mare parte a țării, în special în zonele rurale și ale
populațiilor minoritare din Asia, a rămas puternic în urmă. Dezvoltarea
economică se face sesizabilă și în alte câteva mari orașe precum Sankt Peterburg,
Kaliningrad și Ecaterinburg, ca și în zonele rurale adiacente. Încurajarea investițiilor străine
este de asemenea o provocare, datorită barierelor legale, culturale,
lingvistice și anumitor particularități politice ale țării. În ultimul timp s-au
înregistrat investiții importante a unor mari investotori europeni, favorizate de prețurile
scăzute ale terenurilor și forței de muncă, ca și de ratele de creștere mai ridicate
decât în restul Europei. Nivelurile înalte de instruire și de civilitate ale majorității
populației, inclusiv ale femeilor și minoritarilor, atitudinea seculară, structura de
clasă mobilă, foarte buna integrare a minorităților în curentul cultural
principal plasează Rusia mult mai bine decât majoritatea celorlalte așa
numite țări în curs de dezvoltare și chiar mai bine decât unele țări puternic
dezvoltate. Până acum, țara a beneficiat de creșterea prețurilor la petrol și gaze naturale
și a fost capabilă să-și plătească cea mai mare parte a uriașei datorii externe
vechi. Redistribuirea echitabilă a veniturilor din exporturi de materii prime
către celelate sectoare este totuși o mare problemă. Totuși, din 2003,
importanța exporturilor de resurse naturale a început să scadă în balanța
economică, în timp ce piață internă s-a întărit mult, stimulată masiv de
creșterea volumului contrucțiilor și de creșterea cererii pentru diverse bunuri și servicii.
Arestarea bogatului om de afaceri Mihail Hodorkovski sub acuzațiile de fraudă și
corupție, în legătură marea privatizare organizate în timpul mandatului
președintelui Boris Elțîn, a făcut ca numeroși investitori să se teamă pentru
stabilitatea economiei Rusiei. Cea mai mare parte a uriașelor averi făcute
în Rusia sunt datorate achiziționării industriilor statului la prețuri foarte
scăzute sau de concesiuni avantajoase primite din partea guvernului. Alte
țări și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu aplicarea selectivă a legii
împotriva anumitor oameni de afaceri, deși acțiunile guvernamentale au
fost primite pozitiv de marea masă a rușilor sărăciți. În plus, câteva mari firme
internaționale investesc în Rusia. În conformitate cu statisticile Fondului Monetar
Internațional, în Rusia s-au investit direct aproape 26 de miliarde de dolari în 2001-2004, din
care 11,7 miliarde de dolari numai în 2004. În anul 2007, investițiile străine directe în
Rusia s-au dublat, atingând 27,8 miliarde dolari, în condițiile în care creșterea
economică a țării a generat o explozie a consumului.

1. Produsul Intern Brut

Rusia a înregistrat în ultimii ani o creștere economică puternică, de 5,6% în
2008, 8,1% în 2007 (cea mai mare din ultimii 8 ani) și 7,7% în 2006. Pentru
anul 2009, autoritățile prevăd o scădere a PIB de 8,7%, dar estimează că
țara a ieșit din recesiune în al treilea trimestru. Această scădere este cel mai
abrupt declin de la prăbușirea Uniunii Sovietice, în 1991, datorat în special
ieftinirii hidrocarburilor, ce reprezintă 60% din exporturile țării.

2. Industria auto
Piața auto a crescut până la 3 milioane de unități în anul 2008. Cea mai
mare companie constructoare de automobile este AvtoVAZ, care produce modelul Lada, și
care avea o cotă de piață de 26% tot în același an. În anul 2010, producția de
mașini a Rusiei s-a dublat, la 1,15 milioane unități, susținută de programul de
casare a autoturismelor vechi, care a stimulat vânzările. Din acestea,
67.000 au fost camioane, 13.000 autobuze, și 105.000 vehicule comerciale ușoare.

3. Energie
Rusia este cel mai mare exportator de energie din lume datorită
rezervelor uriașe de petrol și gaze naturale de care dispune. Rusia este al doilea exportator
de petrol din lume. Exporturile energetice rusești către China au crescut până la 6,7

3
miliarde dolari în 2007, față de 500 milioane dolari în 2001.

4. Agricultura
În anul 2009, Rusia avut o recoltă de grâu de 62 de milioane de tone
și s-a aflat pe locul al doilea în topul marilor exportatori mondiali de grâu. Recolta de grâu a
Rusiei acoperea 10% din producția mondială iar din producția sa, aproape 20%
era destinată exportului.

5. Relații economice cu alte țări

Investițiile străine directe în Rusia au înregistrat în anul 2009 o scădere
de 41% față de 2008, până la 15,9 miliarde dolari. Investițiile străine totale,
care le includ și pe cele din piața de capital, s-au redus cu 21%, la 81,9 miliarde dolari.

6. Relațiile economice cu România

Interesele companiilor rusești în economia românească s-au axat exclusiv
pe zona industrială.

• În anul 1998, Lukoil a cumpărat rafinăria Petrotel Ploiești.

• În anul 2002, Marco Group a preluat un pachet de 10% acțiunile Alro Slatina,
devenind acționarul majoritar. Ulterior, a preluat și Alprom Slatina și Alum Tulcea.
Astfel, Marco Group (devenită Vimetco), deține în prezent (anul 2008)
toată industria aluminiului din România.

• Uzinele Metalurgice Celiabinsk (Mechel) au preluat Combinatul de Oțeluri Speciale

din Târgoviște în anul 2002, Industria Sârmei Câmpia Turzii în anul 2003 și Ductil
Steel Buzău în 2007.

• TMK - un gigantic producător de țevi - au cumpărat în anul 2004,

Combinatul Siderurgic Reșița[12]. Cu câțiva ani înainte, a cumpărat
producătorul de țevi Artrom Slatina[13][14].

• În iunie 2007, doi investitori ruși, persoane fizice, au preluat peste 50% din acțiunile
Metalexportimport de la mai mulți acționari, devenind acționari majoritari[15][16]. Din
estimări reiese că aceștia au plătit aproximativ 1,6 milioane Euro
pentru 51% din acțiuni.

Situatia economica a Rusiei la inceputul anului 2011:

Evolutia economiei ruse i-a dezamagit pe analisti. In opinia lor, autoritatile de la

Moscova au omis, in 2010, sa rezolve esentialul - lichidarea cauzelor crizei si eliberarea de
dependenta de materiile prime. Prin urmare, s-a modificat principala orientare a economiei,
care a capatat, acum, o tenta sportiva: Strategia de dezvoltare pana in 2020 a fost inlocuita de
Olimpiada de iarna de la Soci, din 2014, si de campionatul mondial de fotbal, din 2018.
Cifrele preliminare indica faptul ca economia Rusiei a incheiat 2010 mai bine decat au
anticipat majoritatea analistilor. Astfel, directorul pe probleme de strategie al firmei de
consultanta FBK, Igor Nikolaev, sustine ca Produsul Intern Brut a reusit anul trecut o crestere
de 4,2%, prognozele initiale estimand un avans de numai 1,6%. O performanta, s-ar putea
spune, dar, din pacate, subliniaza Nikolaev, este singurul lucru pozitiv realizat in 2010. Pentru
ca, spre deosebire de celelalte tari ale grupului BRIC (Brazilia, Rusia, India, China), Rusia nu
se poate lauda cu o scadere a componentei speculative in economie. In plus, inflatia a depasit
mult limitele dorite de 6%-7%, evoluand in marja de 8,5%-9%. Pentru 2011, guvernantii rusi
mizeaza pe un avans al PIB de 4,7%. „Poate fi chiar 5%, oricum e putin pentru a recupera
decalajul fata de tarile dezvoltate dupa nivelul PIB pe cap de locuitor”, spune profesorul
Evgheni Gontmaher. „Iar indicatorii, actuali si cei prognozati pentru 2011, arata ca pentru
reducerea acestei distante este nevoie de decenii”, sustine expertul. Continuand in aceeasi
nota, Nikita Maselnnikov, de la Institutul pentru dezvoltare moderna, avertizeaza ca ritmul
economic va incetini in 2013-2014, pentru ca, prin structura ei, „economia tarii nu poate oferi
mai mult. Iar inflatia poate depasi, in 2010, pragul de 10%”, afirma analistul. Exista insa si
puncte de vedere mai optimiste. Astfel, Jim O’Neel, de la Goldman Sachs Asset Management,
inventatorul termenului BRIC, considera piata rusa extrem de interesanta. „Din punct de
vedere structural, Rusia este cea mai slaba dintre cele patru tari, dar situatia nu este chiar atat
de sumbra cum s-ar crede. Privind prin prisma raportului dintre capitalizare si profitul
prognozat, Rusia este deosebit de ”ieftina”, explica el. La randul lor, expertii Bank of
America - Merrill Lynch sunt increzatori in capacitatea guvernului rus de a pune in aplicare
mult asteptatele reforme structurale, astfel incat investitiile in actiunile rusesti vor depinde nu
numai de conjunctura pe pietele mondiale de materii prime. „Potentialul de crestere al pietelor
emergente se situeaza undeva intre 15% si 20% si credem ca Rusia poate ajunge in fruntea
BRIC. Dintre pietele emergente, cea rusa este favorita noastra”, afirma Keith Moor, de la
Bank of America. Privind lucrurile dintr-o alta perspectiva si contrazicand, oarecum, parerea
colegilor sai din Occident, Gontmaher aminteste ca, in timp ce Europa este preocupata de
problemele economiei ecologice, de integrare etc., Rusia viseaza la modernizare. La o
modernizare care, apreciaza analistul, se va termina cu impartirea societatii in doua: 15%-
20% din populatie va trai dupa norme europene si se vor integra in economia avansata. Restul
va intra in seama „mediului de afaceri cu responsabilitate sociala”. Concluzionand, expertul
spune ca numai cu modernizare, dar fara schimbari institutionale, Rusia nu va deveni un stat
european, desi sanse exista pentru realizarea lui: cu putina vointa politica ar mai fi numai
cativa ani.

Supozitii privind evolutia diferitelor ramuri ale economiei ruse in 2011:

Centrul pentru analiza macroeconomica: pentru anul in curs se anticipeaza o

accelerare a ritmului de crestere a salariilor si a consumului intern. Expertii cred ca veniturile
reale ale populatiei vor progresa cu 3,3%-3,6%, ceea ce va conduce la un avans al circuitului
de marfuri de 4,6%-4,9%. „Credem ca in 2011 investitiile pe piata de capital vor spori cu
5,6%-5,9%”, estimeaza Dmitri Belausov de la centrul mai sus mentionat. „Nucleul cresterii”
investitiilor vor fi constructiile de locuinte, energia electrica, comert. In vizorul investitiilor
vor intra, de asemenea, constructiile de masini si utilaje, inclusiv pentru domeniul petrolier.
Ritmul de crestere al PIB va incetini in 2011 pana la 3,4%-3,7%, sustine Belousov, contrazis
insa de colegul de breasla Dmitri Aleksandrov, de la firma de consultanta Univer. In opinia
acestuia, economia rusa va progresa in cursul acestui an cu 4,5%-5%, cu o inflatie de 8%-
8,6% si o apreciere a rublei fata de dolar pana la 28,3-28,7 $. Aleksei Viazovski, de la cabine-
tul de consultanta Kalita-Finance, prognozeaza o reducere a refluxului de capital si o
stabilizare a excedentului comercial. In opinia analistului, acest lucru va permite monedei
nationale, rubla, sa evolueze pe un trend acceptabil, astfel ca, spre sfarsitului primului
semestru al anului, cursul dolarului ar putea cobori sub 29 de ruble.
Dupa toate probabilitatie, 2011 va deveni pentru mediul de afaceri rusesc un an de
cotitura in sensul direct al cuvantului. Incepand cu 1 ianuarie a demarat procesul de trecere

5
progresiva la noul impozit social unic (ESN). De asemenea, intreprinderile vor trebuie sa
achite taxe de asigurari in trei fonduri diferite: Fondul de Pensii, Fondul de asigurari sociale si
Fondul de asigurare medicala obligatorie. Valoarea platilor va spori de la 26,5% la 34,5%.
Aceasta crestere a poverii de impozitare va afecta, in primul rand, mediul de afaceri mic si
mijlociu. Expertii afirma ca, in aceste conditii, intreprinzatorii vor cauta tot felul de variante
pentru reducerea acestei poveri, inclusiv plata salariilor „in plic” dupa cele mai „dubioase
scheme”. Intr-un interviu acordat recent agentiei Reuters, viceministrul rus de Finante,
Serghei Satalov, a recunoscut ca, pe viitor, impozitele vor creste din nou, in special prin
majorarea Taxei pe Valoarea Adaugata. Banii astfel obtinuti vor fi folositi pentru acoperirea
cheltuielilor de organizare, in 2012, a summitului APEC (Cooperare economica in regiunea
Asia-Pacific), pentru Olimpiada de iarna de la Soci, din 2014, si pentru Campionatul mondial
de fotbal din 2018, precum si pentru punerea la punct a orasului viitorului Skolkovo. Potrivit
ultimelor cifre oficiale, incasarile la buget din taxe si impozite au crescut, in ianuarie-
noiembrie 2010, cu 22,6% fata de perioada similara a anului anterior, pana la 228,23 mld. $.
Peste 30 mld. $ pentru Olimpiada de la Soci: Potrivit Ministerului pentru Dezvoltare
regionala al Rusiei, costul Olimpiadei de la Soci, din 2014, va atinge aproximativ 30 mld. $,
adica un record mondial pentru organizarea Jocurilor de iarna. In 2010 au fost cheltuite 3,29
mld. $ din bugetul total de 31,30 mld. $ alocat in acest sens. Din cele 120 de obiective in curs
de realizare, au fost date deja in exploatare 32, alte 18 urmand sa fie finalizate pana la sfarsitul
lunii ianuarie 2011. In cursul acestui an se vor intensifica lucrarile de infrastructura: hoteluri,
drumuri (din care 260 de km de autostrazi, 105 km de cale ferata si 11 tuneluri).
Record la productia de petrol: Cel mai mare producator de petrol din lume, Rusia, a stabilit in
2010 un record pentru perioada postsovietica. Astfel, Rusia a extras anul trecut cu 2,2% mai
mult aur negru fata de 2009, atingand un nivel anual mediu de 10,15 mil. barili pe zi. Potrivit
datelor statistice, in ultima luna a anului trecut, productia Rusiei de petrol a fost de 10,24 mil.
barili. Spre comparatie, in perioada de referinta, Arabia Saudita a realizat 8,25 mil. barili.
Ce s-a scumpit in 2010 in Rusia: transportul, gazele naturale, curentul electric,
benzina, vodca si tutunul. Incepand cu 1 ianuarie a intrat in vigoare noua acciza la benzina,
care va fi in 2010 de 1 rubla la 1 litru de carburant. In urmatorii doi ani, acciza va creste cu
cate o rubla pe an si, in plus, va fi indexata cu 6% in 2012 si cu 5,4% in 2013. Acest lucru va
insemna, potrivit calculelor analistilor, o crestere cu 50% a pretului la pompa. Guvernul spune
ca accizele la benzina vor contribui la completarea fondului rutier, din care in 2011 vor fi
folositi pentru repararea de drumuri 2,76 mld. $, la care se adauga cele 8,23 mld. $ prevazute
in bugetul de stat. In 2011 vor creste cu 10% accizele la alcool, ceea ce va antrena o scumpire
medie a vodcii produsa pe teritoriul Rusiei de la 2,9 la 3,2 $ pentru o jumatate de litru fara
TVA.
Gazele naturale se vor scumpi in doua etape: din ianuarie 2011 cu 5%, iar din aprilie cu alte
9,5%, in timp ce pretul energiei electrice va spori, pentru cetateni, in medie cu 13%-15%.