CLASA: IX

Breviar teoretic
Descompunerea unui vector într-un reper cartezian. Versorul unui vector

Filosoful și matematicianul René Descartes este considerat talăl

filosofiei moderne deoarece a definit un punct de început al existenței prin
maxima „Gândesc, deci exist”.
René Descartes s-a născut la 31 martie 1596 în La Haye, Franța.
A fondat o nouă geometrie, numită "geometrie analitică".
A murit în anul 1650, la Stockholm, Suedia.
Reper cartezian în plan

În planul ℘ se consider două drepte perpendiculare 𝑥 ʹ 𝑥 ș𝑖 𝑦 ʹ 𝑦 organizate ca axe (𝑥 ʹ 𝑥, 𝑂, 𝑖⃗ ),

(𝑦 ʹ 𝑦, 𝑂, ⃗𝑗)
⃗⃗ unde O este punctul de intersecție iar 𝑖⃗, 𝑗⃗ sunt versori (vectori unitari) celor două axe care
definesc sensul pe fiecare axă: semiaxele Ox, Oy sunt semiaxe pozitive, iar semiaxele 𝑂𝑥 ʹ , 𝑂𝑦 ʹ
sunt cele negative.
⃗⃗⃗ se numește reper cartezian.
Cuplul de axe (𝑥 ʹ 𝑥, 𝑂, 𝑖⃗ ), (𝑦 ʹ 𝑦, 𝑂, 𝑗)

Pentru simplificare îl notăm prin tripletul (O, 𝑖⃗, 𝑗⃗), indicând punctul O,
originea reperului, și cei doi versori ai axelor, care nefiind coliniari și
nenuli ( perpendiculari) formează o bază ortogonală.

Dorim să exprimăm pentru un punct M(a,b) din planul xOy, vectorul ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝑂𝑀, în funcție de vectorii 𝑖⃗ și 𝑗⃗ ,
⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
obținem deci vectorul, 𝑂𝑀=a𝑖⃗ +b 𝑗⃗

⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ =-3𝑖⃗ +2 𝑗⃗
Exemplul1 M(-2,3) atunci vectorul , 𝑂𝑀
⃗⃗⃗⃗⃗⃗=𝑖⃗ +5 𝑗⃗
A(1,5) atunci vectorul , 𝑂𝐴
⃗⃗⃗⃗⃗⃗ =-3 𝑗⃗
B(0,-3) atunci vectorul , 𝑂𝐵

M(-4,0) atunci vectorul , ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗

𝑂𝑀=-4𝑖⃗

Nume prenume: Reiz Maria

Școala: Liceul Teoretic German ,,Johann Ettinger” Satu Mare
E-mail: reiz_maria@yahoo.com
Coordonate carteziene ale unui vector.

Să considerăm două puncte 𝑀1 (𝑥1 , 𝑦1 ), 𝑀2 (𝑥2 , 𝑦2 ), să exprimăm vectorul ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗

𝑀1 𝑀2 în funcție de
coordonatele carteziene ale punctelor 𝑀1 , 𝑀2 , obținem
⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝑀1 𝑀2 = ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗2 =(𝑥2 − 𝑥1 )𝑖⃗ +(𝑦2 − 𝑦1 )𝑗⃗, expresia analitică a vectorului ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝑂𝑀1 -𝑂𝑀 𝑀1 𝑀2 , în baza (𝑖⃗, 𝑗⃗).

Deci ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝑀1 𝑀2 =(𝑥2 − 𝑥1 , 𝑦2 − 𝑦1 ) având abscisa egală cu diferența absciselor (extremitate și origine) și
ordonata egală cu diferența ordonatelor (extremitate și origine).

Exercițiul1.Se consideră punctele 𝐴(0,2), 𝐵(1, −1) și 𝐶 (3,4).

⃗⃗⃗⃗⃗⃗, ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
Să se determine coordonatele vectorilor 𝐶𝐴 𝐵𝐴.

⃗⃗⃗⃗⃗⃗ =(𝑥𝐴 − 𝑥𝐶 , 𝑦𝐴 − 𝑦𝐶 )=(0-3,4-2)=(-3,2)

Soluție: 𝐶𝐴
⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐵𝐴 =(𝑥𝐵 − 𝑥𝐴 , 𝑦𝐵 − 𝑦𝐴 ) = (1 − 0, −1 − 2) = (1, −3)
Exercițiul2. Se consideră M(-1,0) și N(-2, -4)
⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
Să se scrie vectorul 𝑀𝑁
⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ =(𝑥𝑁 − 𝑥𝑀 )𝑖⃗ +(𝑦𝑁 − 𝑦𝑀 )𝑗⃗ =(-2+1) 𝑖⃗+(-4-0)𝑗⃗=-𝑖⃗-4𝑗⃗
Soluție: 𝑀𝑁

Lungimea unui vector ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗

𝑀1 𝑀2 este egală cu lungimea |𝑢̅| este egală cu

|𝑢̅| = √𝑎2 + 𝑏2

Exercițiul3. Se consider punctele M(-1,0) și N(-2, -4)

⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗și să se calculeze lungimea vectorului | ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
Să se scrie vectorul 𝑀𝑁 𝑀𝑁|

⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ =(𝑥𝑁 − 𝑥𝑀 )𝑖⃗ −(𝑦𝑁 − 𝑦𝑀 )𝑗⃗ =(-2+1) 𝑖⃗+(-4-0)𝑗⃗=-𝑖⃗-4𝑗⃗

Soluție: 𝑀𝑁

⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗| = √(−1)2 + (−4)2 =√17

| 𝑀𝑁

Exercițiul4. Se consideră punctele M(1,3) și N(n, -1), unde n este un parametru real. Să se determine
punctul N astfel ca lungimea vectorului | ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝑀𝑁|, 𝑠ă 𝑓𝑖𝑒 𝑒𝑔𝑎𝑙ă 𝑐𝑢 5.

⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗|
Soluție: Calculăm lungimea vectorului | 𝑀𝑁

⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗| = √(𝑛 − 1)2 + (−4)2

| 𝑀𝑁

Avem √(𝑛 − 1)2 + (−4)2 =5

(𝑛 − 1)2 + (−4)2 =25

(𝑛 − 1)2 =9

Nume prenume: Reiz Maria

Școala: Liceul Teoretic German ,,Johann Ettinger” Satu Mare
E-mail: reiz_maria@yahoo.com
n-1=3 sau n-1=-3 deci n=4 sau n=-2
deci N(4,-1) sau N(-2,-1)

Exercițiul5. Să se determine parametrul real m astfel încât vectorii u  (m  2)  i  (2m  1) j şi

v  (m  1)  i  (3m  2) j să aibă aceeaşi lungime.
Soluție: |𝑢̅| = |𝑣̅ | adică √(𝑚 + 2)2 + (2𝑚 − 1)2 =√(𝑚 + 1)2 + (3𝑚 − 2)2

prin ridicare la pătrat obținem

m²+4m+4+4m²-4m+1= m²+2m+1+9m²-12m+4
5 m²-10m=0 deci m=0 sau m=2

Mijlocul M al unui segmentului 𝑀1 𝑀2 cu coordonatele 𝑀1 (𝑥1 , 𝑦1 ), 𝑀2 (𝑥2 , 𝑦2 ), are coordonatele

𝑥1 +𝑥2 𝑦1 +𝑦2 𝑥1 +𝑥2 𝑦1 +𝑦2
𝑥𝑀 = și 𝑦𝑀 = deci M ( , )
2 2 2 2

Exercițiul6,În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(4,2), B(0,3), C (2,0). Să se determine
coordonatele punctului D astfel încât patrulaterul ABCD să fie paralelogram.

Soluție: Într-un paralelogram diagonalele se înjumătățesc deci dacă notăm coordonatele punctului D
(𝑥𝐷 , 𝑦𝐷 ) avem
𝑥𝐴 +𝑥𝐶 𝑥𝐵 +𝑥𝐷
= ⟹2=𝑥𝐷
2 2

𝑦𝐴 +𝑦𝐶 𝑦𝐵 +𝑦𝐷
= ⟹ 2 = 3 + 𝑦𝐷 ⟹ 𝑦𝐷 = −1 , deci D(2,-1)
2 2

⃗⃗=a𝑖⃗ +b 𝑗⃗ și 𝑣⃗=c𝑖⃗ +d 𝑗⃗ doi vectori.

Fie 𝑢

Suma vectorilor ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗

𝑢+𝑣=𝑢 ⃗⃗+𝑣⃗=(a+c)𝑖⃗ +(b+d) 𝑗⃗, coordonatele vectorului sumă 𝑢
⃗⃗+𝑣⃗ 𝑠𝑢𝑛𝑡 (a+c, b+d)

Fie α∈ ℝ, un vector 𝑢 ⃗⃗=a𝑖⃗ +b 𝑗⃗, înmulțirea vectorului 𝑢

⃗⃗ cu scalarul α, este 𝛼𝑢
⃗⃗⃗⃗⃗⃗=αa𝑖⃗ +αb 𝑗⃗, coordonatele
⃗⃗⃗⃗⃗⃗ sunt (αa,αb)
vectorului 𝛼𝑢

Exercițiul7.Se consider vectorii 𝑎⃗ = 2𝑖⃗ − 3𝑗⃗ și 𝑏⃗⃗ = −𝑖⃗ + 4𝑗⃗. Să se determine coordontele vectorului

⃗⃗ = −2𝑎⃗ + 3𝑏⃗⃗.
𝑢

⃗⃗ = −2𝑎⃗ + 3𝑏⃗⃗ =-2(2𝑖⃗ − 3𝑗⃗) + 3(−𝑖⃗ + 4𝑗⃗)

Soluție: 𝑢

⃗⃗ și 𝑣⃗ sunt egali adică Fie 𝑢

Vectorii 𝑢 ⃗⃗= 𝑣⃗ dacă și numai dacă a=c și b=d

Exercițiul8.Să se determine 𝑚, 𝑛 ∈ 𝑅 pentru care vectorii 𝑎⃗ = (𝑚 + 1)𝑖⃗ − 4𝑚𝑗⃗ și 𝑏⃗⃗ = (𝑛 − 1)𝑖⃗ − 8𝑗⃗ să fie
egali.

𝑚+1= 𝑛−1 3=𝑛−1 𝑛=4

Soluție:{ ⟹{ ⟹{
−4𝑚 = −8 𝑚=2 𝑚=2

Nume prenume: Reiz Maria

Școala: Liceul Teoretic German ,,Johann Ettinger” Satu Mare
E-mail: reiz_maria@yahoo.com
 ⃗⃗=a𝑖⃗ +b 𝑗⃗ și 𝑣⃗=c𝑖⃗ +d 𝑗⃗ doi vectori nenuli, ei sunt coliniari sau paraleli dacă și numai dacă
Fie 𝑢
𝑎 𝑏
=
𝑐 𝑑
Observație Vectorul nul este coliniar cu orice vector nenul.

Exercițiul9. Să se determine 𝑚 ∈ 𝑅 pentru care vectorii 𝑎⃗ = (𝑚 + 1)𝑖⃗ + 𝑚𝑗⃗ și 𝑏⃗⃗ = 5𝑖⃗ + 3𝑗⃗ să fie
coliniari.
Soluție: vom scrie condiția de coliniaritate a doi vectori, se obține
𝑚+1 𝑚 3
= ⟹3(m+1)=5m⟹2m=3⟹ 𝑚 = 2
5 3

Exercițiul10. Să se determine parametrul real  astfel încât vectorii a  (  4)  i  9 j şi

b  i  (  4) j paraleli.

Soluție: vom scrie condiția de paralelism a doi vectori, se obține

𝛼+4 1
= ⟹α²-16=1⟹ 𝛼 2 = 17 ⟹ 𝛼 = √17 𝑠𝑎𝑢 𝛼 = −√17
1 𝛼−4

Exercițiul11.Deteminați m∈ ℝ, 𝑎𝑠𝑡𝑓𝑒𝑙 încât punctele A(3,3), B(2,4), C(2m,1-m) să fie coliniare.

Soluția: Vom alege să demostrăm utilizând noțiunea de vector

Adică vom demonstra ca vectorii ⃗⃗⃗⃗⃗⃗

𝐴𝐵 și ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐵𝐶 sunt vectori coliniari.

⃗⃗⃗⃗⃗⃗ = −𝑖⃗ + 𝑗⃗
𝐴𝐵

𝐵𝐶 = (2𝑚 − 2)⃗𝑖 + (1 − 𝑚 − 4)𝑗⃗ = (2𝑚 − 2)𝑖⃗ + (−𝑚 − 3)𝑗⃗.

⃗⃗⃗⃗⃗⃗

Vom scrie condiția de coliniaritate

2𝑚 − 2 −𝑚 − 3
= ⟹ 2𝑚 − 2 = 𝑚 + 3 ⟹ 𝑚 = 5
−1 1
Vectorii 𝑢
⃗⃗, 𝑣⃗, 𝑤
⃗⃗⃗ 𝑓𝑜𝑟𝑚𝑒𝑎𝑧ă 𝑢𝑛 𝑡𝑟𝑖𝑢𝑛𝑔ℎ𝑖, 𝑑𝑎𝑐ă ș𝑖 𝑛𝑢𝑚𝑎𝑖 𝑑𝑎𝑐ă 𝑢
⃗⃗ + 𝑣⃗ + 𝑤 ⃗⃗( Chasles)
⃗⃗⃗ = 0

Exemplu2. Cu vectorii 𝑢 ⃗⃗⃗⃗ + 2𝑗⃗ , 𝑣⃗ = −𝑖⃗ − 5𝑗⃗, 𝑤

⃗⃗ = 3𝑖 ⃗⃗⃗ = −2𝑖⃗ + 3𝑗⃗ se poate forma un triunghi,

⃗⃗.
deoarece suma vectorilor este vectorul 0

Nume prenume: Reiz Maria

Școala: Liceul Teoretic German ,,Johann Ettinger” Satu Mare
E-mail: reiz_maria@yahoo.com
CLASA: IX

FIȘĂ DE LUCRU

Nume prenume: Reiz Maria

Școala: Liceul Teoretic German ,,Johann Ettinger” Satu Mare
E-mail: reiz_maria@yahoo.com
Nume prenume: Reiz Maria
Școala: Liceul Teoretic German ,,Johann Ettinger” Satu Mare
E-mail: reiz_maria@yahoo.com
26.Să se determine parametrul real astfel încât vectorii u  (m  4)  i  (2m  3) j şi
v  (m  3)  i  (3m  4) j să aibă aceeaşi lungime.

27. Să se determine parametrul real  astfel încât vectorii a  (  3)  i  4 j şi b  4i  (  3) j să

fie coliniari.

28.În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(5,2), B(0,4), C (3,0). Să se determine

coordonatele punctului D astfel încât patrulaterul ABCD să fie paralelogram.

29.Să se determine m  R astfel încât vectorii u  m  1i  8 j şi v  m  1i  4 j să fie coliniari.

30. Se consideră punctele A(-1,5), B(2, a+2), C(2b,3).


i) Pentru a=2 şi b =-1 verificaţi dacă vectorii AB, BC sunt coliniari.
ii) Să se determine a,b  R pentru care A poate fi mijlocul segmentului BC.
iii) Determinaţi a  R pentru care lungimea vectorului AB este 5.

Nume prenume: Reiz Maria

Școala: Liceul Teoretic German ,,Johann Ettinger” Satu Mare
E-mail: reiz_maria@yahoo.com